OPINII> {tefan GHEORGHI}| fermier, Br\ila
Matematica lui Daea [i modificarea sprijinelor cuplate ¥ntr-o zi de miercuri, pe 4 octombrie, la Ludu¿, a descins în trombå o delega¡ie conduså de ministrul agriculturii, domnul Florin Barbu. Vizita fabrica de zahår ¿i lua pulsul de la firul ierbii. A¿a cum este deja tradi¡ia, totul s-a reflectat prin poze de grup, zâmbete, promisiuni ¿i îndemnuri la patriotism alimentar. În timp ce la Ludu¿ ministrul impresiona asisten¡a prin determinare ¿i aten¡ie acordatå sectorului ¿i promitea fermierilor cå va sta neclintit alåturi de ei, colegii domniei sale, sub bagheta secretarului de stat Sorin Moise, s-au gândit så reducå bugetul multianual 2023-2027 al sprijinului cuplat la sfecla de zahår de la 91 milioane euro la mult mai potrivita sumå de 73 milioane euro. Afirma¡ia “sub bagheta domnului Sorin Moise” se bazeazå pe faptul cå doar domnia sa a semnat documentele.
Momi¡i cu zåhårelul, subven¡ie pentru porumbul siloz Comunicarea acestor “ciopâr¡iri de bugete” a fost fåcutå de minister cåtre organiza¡iile profesionale ale fermierilor reunite sau dezbinate, dupå caz. De fapt, ei erau doar informa¡i privitor la modificårile mai largi ale cuantumurilor diferitelor måsuri de sprijin cuplat, unele în sus, mai multe în jos, modificåri pitite dupå introducerea unui nou sprijin cuplat pentru zootehnie ¿i o subven¡ie pentru porumbul siloz. Introducerea unui nou sprijin cuplat Profitul Agricol 40/2023
pentru porumbul siloz este o ini¡iativå låudabilå. Chiar dacå în aceastå perioadå ¿i eu, ca ¿i majoritatea fermierilor (inclusiv unii dintre demnitarii MADR), sunt ocupat cu recoltatul (atât cât a dat Dumnezeu) ¿i semånatul culturilor de toamnå, am zis så parcurg totu¿i documentele de la minister. M-au frapat câteva aspecte care nu fac decât så respecte linia ultimilor 30 de ani de ne¿tiin¡å ¿i dezinteres în a lucra cu programele ¿i banii publici, fie ei na¡ionali ¿i/sau europeni. Cel mai bun exemplu, studiat temeinic se pare în cursurile de perfec¡ionare ale partidului de culoare ro¿ie trandafirie, a fost aritmetica fostului ministru Daea. Cå doar nu am uitat când acesta a sus¡inut peste tot cå jumåtate din 1.500 lei fåcea 375 lei. L-a¿ propune pentru medalia Fields, echivalentul Nobel pentru matematicå. Tocmai Petre Daea a låsat speciali¿tii så lucreze de au rezultat fi¿ele måsurilor de sprijin cuplat a¿a cum le avem ¿i aståzi, dar acum realizåm cå sunt un pic cam proaste.
Problemele apar în câmpul cu lucernå Astfel, ar fi de subliniat cå pentru cultura de lucernå am avut în 2021 o suprafa¡å declaratå pentru sprijinul cuplat de 165.000 ha, iar în anul 2022 de cca 160.000 ha. În aceste condi¡ii, un specialist cu pregåtire tehnicå normalå al MADR ar fi
trebuit så aten¡ioneze cå în fi¿a måsurii sprijinului cuplat la lucernå estimarea suprafe¡ei la doar 121.783 ha pentru anii 2023-2027 nu era sustenabilå, iar scåderea estimatå cu 25% fa¡å de anii 2021-2022 ar fi trebuit så fie consideratå pu¡in probabilå, ca så nu spunem imposibilå. Asta datoritå câtorva aspecte. ¥n primul rând, cultura de lucernå este multianualå, adicå se cultivå pe o perioadå de 4-5 ani, iar fermierii nu au de ce så o desfiin¡eze mai devreme, deoarece ar suferi reduceri de venit ¿i profit. Un alt argument era dat de noile cerin¡e ale PNS-ului privind cultivarea leguminoaselor atât în contul suprafe¡ei pârloagå, cât ¿i pentru procentul alocat specific. Iar fermierii care au zootehnie, ¿i nu doar ei, preferå ca între mazåre, care este foarte prost plåtitå, soia, care necesitå obligatoriu iriga¡ii pentru randamente superioare, ¿i lucerna så fie favoritå. Toate aceste aspecte puteau så îl ducå cu gândul pe acel specialist MADR cå suprafa¡a cu lucernå va cre¿te sau se va men¡ine în perioada urmåtoare, nu cå va scådea. Ceea ce s-a ¿i întâmplat, astfel cå în 2023 suprafa¡a de lucernå a crescut la cca 179.000 ha, adicå un plus de cca 12% fa¡å de anul anterior, ¿i de 33% fa¡å de suprafa¡a estimatå. Valoarea sprijinului cuplat nu suferea varia¡ii mari în noul PNS fa¡å de cel vechi, ceea ce men¡inea atractivitatea culturii, deoarece în 2021 ¿i F 2022 s-au plåtit 101 euro/ha ¿i, 47
