C\lin Musc\> Legile zootehniei func]ioneaz\ pe dos

Ferma de porci a lui Cålin Muscå func¡ioneazå normal ¿i fermierul e mul¡umit. Taie în abatorul propriu de la Olari, jud. Arad, 1300 - 1500 de porci pe såptåmânå, ceea ce este o performan¡å frumoaså.

“Am readaptat tot ce înseamnå produc¡ie în abator, spune Cålin Muscå. Trebuie så ¡inem seama de ce se cere acum. Lumea se uitå deja mai urât la specialitå¡i, nu are încredere.

Pe de altå parte, conjunctura economicå nu se va îmbunåtå¡i în urmåtoarea perioadå, iar oamenii se vor orienta mai mult spre produse de larg consum, mai pu¡in spre produse speciale. Indiferent cum va fi, noi men¡inem calitatea. Avem produse cu pre¡uri decente, dar fårå så afectåm calitatea.”

Pia¡a cårnii de vitå este încå în formare

Tot la Olari, Cålin Muscå are ¿i o superbå fermå cu 1200 de vaci Charolaise. Le cre¿te în stabula¡ie liberå ¿i toate månâncå ad libitum. Fermierul considerå cå în România nu s-a constituit încå o pia¡å a cårnii de vitå superioarå.

“Oamenii s-au obi¿nuit så creadå cå de la vitå se pot mânca numai mu¿chiul ¿i mu¿chiule¡ul, iar pia¡a numai asta cere. Înså existå ¿i alte piese valoroase. Nimeni nu plåte¿te un leu în plus pentru pulpa de Charolaise fa¡å de pulpa de Holstein. Pentru cumpåråtori este tot pulpå. Nu avem încå o culturå a cårnii de vitå”.

Aduce tauri periodic din Fran¡a, are colaboratori vechi acolo.

“Am tauri pentru prima montå, pe care îi folosesc la vi¡ele pentru ca prima fåtare så fie mult mai u¿oarå. Facem ¿i la taurii mari tot felul de selec¡ii. Nu fac însåmân¡are artificialå, chiar dacå vacile se aflå în stabula¡ie liberå.

Am fåcut o vreme inseminare pentru verificårile mele. Am vrut så våd cum se comportå rasa Charolaise în diverse forme de metisare. Am folosit material seminal din alte rase. Am vrut så våd calitatea carcasei rezultate, partea de perselare, iar diferen¡ele sunt minore. ªi dacå eu le våd foarte mici aceste diferen¡e, e greu så vadå ¿i cumpåråtorul pe pia¡å”, spune Cålin Muscå.

Trebuie sprijinitå mai mult industria porcului

“Industria porcului este grav afectatå ¿i nimeni nu se preocupå realmente de ea, iar acum manifeståm un avânt pionieresc în a face ferme de reproduc¡ie, când problema este cu totul alta: noi nu suntem proteja¡i fa¡å de interven¡iile altor ¡åri pe pia¡a noastrå prin subven¡iile acordate propriilor fermieri.

Un exemplu simplu: subven¡ia pentru o scroafå din Polonia este de 700 de euro. Dacå împår¡im cei 700 de euro la 28-30 de purcei, cât ob¡ii în mod normal de la o scroafå, ajungem la o diferen¡å de 23 de euro pe un purcel, respectiv pe un porc pe care îl duci la abator.

Mie statul român nu-mi då absolut nimic pe scroafå. Primesc o platå compensatorie doar pentru måsurile suplimentare de bunåstare, pe care le aplic ¿i care nu au legåturå cu produc¡ia.

Bunåstarea ajunge la 13-15 lei pe animal, dar î¡i reduce practic cu cel pu¡in 10% efectivul de animale produse. Tot ce primim pe condi¡ii superioare de bunåstare este o sumå pentru diferen¡a pânå la care am putea så producem. Aici sunt frustrårile mele.

Totul este fåcut pe dos. Dacå se întâmplå ceva ¿i nu mai vin purcei din import, vom ajunge så cre¿tem în România doar 20% din necesarul de consum. Deocamdatå, satisfacem 30% din necesarul intern de carne de porc.

Domnul ministru Barbu încearcå så for¡eze produc¡ia de purcei aici ¿i, måcar prin asta, reu¿e¿te så fie acoperitå România de la douå milioane de porci la 3,5 milioane. Oricum, este un plus fa¡å de ce este acum.

Scroafele pot fi importate în câ¡iva ani. Pânå se construiesc fermele ¿i se pun în func¡iune, este suficient timp så faci ¿i precomandå, ¿i comandå pentru scroafe. Dacå reu¿e¿ti så produci måcar un milion de purcei în ¡arå, va fi mult mai simplu så dezvol¡i ¿i partea de îngrå¿åtorii. Dacå ai mai mul¡i purcei, vei putea så înfiin¡ezi ¿i noi ferme de îngrå¿are.”

Îl bate gândul så aplice ¿i el pentru o fermå de reproduc¡ie peste un an.