Profitul Agricol nr. 40, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 40 din 25 octombrie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

Ziua Recoltei este în pia¡å, la hipermarket... Cum så nu î¡i placå toamna când e¿ti politician? Båile de mul¡ime se ¡in una dupå alta. Cåci ce altceva sunt Zilele Recoltei, organizate cu larghe¡e de primarii de toate culorile? Iar peste toate, Ziua Recoltei cea mai mare se ¡ine chiar zilele astea la Bucure¿ti. Oare ce altå utilitate au toate aceste festivaluri jude¡ene, cu piramidele lor de mere, morcovi, prune, vinete, pâine ¿i ¡uicå? Crede¡i cå sunt gândite pentru gospodarii ora¿elor? Så se ducå ¿i så cumpere una-alta, înainte så se apuce de zacuscå? Påi, atunci, în fiecare pia¡å din ¡ara asta este câte o Zi a Recoltei. ªi se ¡ine ¿i în fiecare zi. Cåci în toate pie¡ele gåse¿ti tot ce este ¿i la Ziua Recoltei, ba chiar mai mult. ªi la hipermarket tot a¿a este. Zåu, vi se pare cå lipse¿te ceva? ªi atunci, care este rostul acestor târguri a¿a-zis de sezon? Nu cumva ne-au råmas ca o relicvå a festivismului ceau¿ist? Când tovarå¿u’ se ducea anume så ne arate cå avem de toate, doar cå nu ¿tim cå avem? Måcar Ceau¿escu nu juca sceneta în care devenea cumpåråtor de ocazie. Avea atitudinea lui de ¿ef, se uita, zicea ceva, aveam så aflåm din Scânteia ce, fåcea cu mâna ¿i pleca fårå så cumpere. Vi-l imagina¡i sco¡ând din buzunar una de-o sutå, ¡inând restul între degete, punga pe alte degete, cum fac å¿tia de acum ca så parå populari? Iar vizitele cu televiziune nu îi erau rezervate decât lui. Primul secretar de jude¡ nu chema televiziunea când vizita vreun târg de toamnå. Cel mai probabil, nici televiziunea nu i-ar fi trimis echipå...

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 40/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director

Cå tot vine an electoral ¿i stau to¡i cu frica de voturi, poate cå ar fi cazul ca propaganda så fie fåcutå de oameni mai de meserie.

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 40/2023

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Guvernul mimeazå grija pentru salariul celor din agriculturå

Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bazå va fi prelungitå

Starea semånåturilor de toamnå

China se angajeazå så cumpere din Rusia

Emiratele vor så cumpere teren în Egipt

Comisia autorizeazå importul a încå trei hibrizi de porumb OMG

Încå un pas spre autonomia energeticå a fermei 9 China aprobå zeci de culturi OMG 12 Ministrul s-a dus la Consiliul AgriFish

Syngenta trebuie så vândå terenul agricol din Arkansas

Pre]uri [i pie]e

E nevoie de apå ¿i în Cluj

Ma[ini & utilaje

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Seceta începe så creeze probleme în Satu Mare

Jaydeep Singh a devenit CEO al Dicor Holding

Mådålina Fofircå este noul CFO al Agrinvest

România agrarå nu are o strategie post-råzboi

659 milioane tone de semin¡e oleaginoase Cu 4 milioane de tone mai multå floarea-soarelui

Rapi¡a scade la 85 milioane de tone 19

T=rguri [i expozi]ii (R)evolu¡ia digitalå este råspunsul

Culturi vegetale Seceta s-a accentuat! Cu reportofonul la firul ierbii

Viktor Lemken a împlinit 85 de ani 39 31

Cre[terea animalelor Ho¡ii de vaci lovesc din nou Nicolae Cioranu: Oierii nu pot fi “integra¡i” cu for¡a

Cålin Muscå: 21 Legile zootehniei func¡ioneazå pe dos

Tractorul T5 Utility pentru fermele mici ¿i mijlocii

Bednar Efecta CE seamånå 20 ha/orå

Un tractor hibrid de 260 CP

Gigan¡ii câmpului, tractoarele de la 600 la 1.100 CP

Opinii 34

Matematica lui Daea ¿i modificarea sprijinelor cuplate

Agricultura carbonului

Nicolaie Apopi ¿i-a fåcut carmangerie de carne Angus

S-a împrumutat pentru a achita doar dobânda unui credit

Dumitru Andre¿oi î¿i ia ¿i vapor 26 ¿i exportå un milion de animale

Pânå ¿i Bihorul stå sub semnul stresului hidric

Sta¡iunea ªimnic cre¿te Bål¡atå Româneascå cu Negru

Hobby Robo¡ii polenizatori vor înlocui albinele

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Guvernul mimeaz\ grija pentru salariul celor din agricultur\ Dupå asumarea în Parlament a pachetului de måsuri fiscal-bugetare, premierul Marcel Ciolacu a anun¡at discu¡ii cu patronatele ¿i sindicatele din agriculturå ¿i construc¡ii pentru såptåmâna aceasta. “Trebuie så programåm urgent întâlniri cu patronate ¿i sindicate, ca så stabilim împreunå cuantumul necesar cre¿terii salariului minim din construc¡ii ¿i agriculturå, astfel încât prin plata CASS nimeni så nu piardå vreun leu la salariu. Mai mult, din punctul meu de vedere, ar fi o abordare total neserioaså ca så venim cu alte modificåri la Codul fiscal, dupå aceastå lege de asumare”, a transmis Ciolacu. El a men¡ionat cå, dupå promulga-

rea pachetului de måsuri fiscal-bugetare, a¿teaptå propunerile de reorganizare venite din partea ministerelor, agen¡iilor ¿i companiilor. “Consider cå prioritatea Guvernului ¿i a Parlamentului este de a închide jalonul din cererea de platå numårul 4, reforma fiscalå, care va avea aplicare în anul 2025. Este total neserios så venim cu alte modificåri când abia acum legea de asumare a plecat cåtre promulgare. (...) A¿tept, dupå promulgare, propunerile de reorganizare de la toate ministerele din Guvernul României, agen¡iile ¿i companiile având cadrul legal pentru a se face acest lucru”, a explicat Marcel Ciolacu.

Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bazå va fi prelungitå. Lista produselor va fi ¿i ea mai generoaså Måsura plafonårii adaosului comercial pentru alimentele de bazå va fi prelungitå cu 90 de zile. Potrivit proiectului de ordonan¡å, alte nouå produse (carne tocatå, usturoi, orez, bulion de ro¿ii, cozonac, margarinå, drojdie, smântânå ¿i pere) vor fi adåugate în listå. O altå måsurå vizeazå produsele agricole ¿i alimentare care intrå vrac pe teritoriul ¡årii ¿i nu sunt introduse în procesul de procesare/abatorizare. Profitul Agricol 40/2023

În cazul acestora cota de adaos comercial va fi de maximum 5% fa¡å de pre¡ul de achizi¡ie, la care se adaugå cheltuielile directe ¿i indirecte. Se aplicå la ulei, zahår, fåinå, målai, carne de porc, carne de pui, carne de vitå, dacå sunt ambalate în cantitå¡i mai mari de 5 kg, respectiv 5 litri.

pagin\ de Arin DORNEANU

La 85 de ani, Manole se retrage din func¡ia de pre¿edinte De¿i bine cunoscut, ani de zile a evitat så de¡inå vreo func¡ie în asocia¡iile profesionale. ªi Asocia¡ia pentru Cultura Florii-Soarelui a înfiin¡at-o târziu, în 2020. Acum, Dumitru Manole î¿i anun¡å retragerea din func¡ia de pre¿edinte al asocia¡iei pe care a fondat-o. “La 85 de ani e suficient. Chiar dacå må simt în putere, e cazul så vinå în fa¡å al¡ii, mai tineri”. Grupul Syngenta are un nou director executiv Consiliul de administra¡ie al grupului Syngenta l-a ales pe Jeff Rowe (50 de ani) în func¡ia de director executiv (CEO) al grupului Syngenta, începând cu 1 ianuarie 2024. Rowe este în prezent pre¿edinte Syngenta Crop Protection, cea mai mare afacere a grupului. Anterior a fost pre¿edinte diviziei de semin¡e, unde a reu¿it o redresare de succes a afacerii. Actualul CEO, Erik Fyrwald (64 de ani), va råmâne în func¡ie pânå la sfâr¿itul anului, când se va pensiona dupå ¿apte ani ¿i jumåtate în companie. El va råmâne totu¿i consilier al pre¿edintelui Syngenta Group ¿i membru în Consiliul de Administra¡ie. Noi sesiuni de finan¡are Ministerul anun¡å lansarea a trei noi sesiuni de depunere a cererilor de finan¡are. ¥n cazul Interven¡iei DR-27, infrastructura de acces agricol, sesiunea se va desfå¿ura în intervalul 2 noiembrie - 29 februarie 2024. Alocarea financiarå este de 100 de milioane de euro. Pentru Interven¡ia DR-28, îmbunåtå¡irea calitå¡ii vie¡ii în mediul rural, proiectele se vor depune în perioada 2 noiembrie - 29 februarie 2024 ¿i va avea o alocare financiarå de 200,988 milioane de euro. Interven¡ia DR-30, pentru sus¡inerea tinerilor fermieri în mediul rural, depunerea proiectelor se face între 2 noiembrie ¿i 31 ianuarie 2024, iar bugetul alocat este de 250,691 milioane de euro. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Infrigment împotriva Slovaciei Comisia Europeanå a decis så ini¡ieze o procedurå de încålcare a dreptului comunitar (infringement) împotriva Slovaciei, din cauza introducerii unei notificåri prealabile obligatorii la exporturile de grâu, secarå, orz, ovåz, porumb, soia, floarea-soarelui ¿i nap. În temeiul acestei obliga¡ii impuse de guvernul slovac, exportatorii trebuie så notifice în prealabil toate exporturile care depå¿esc 400 de tone pe lunå. Comisia considerå cå måsura este incompatibilå cu normele UE privind organizarea comunå a pie¡elor pentru produsele agricole ¿i cu normele comune pentru exporturi. Slovacia are acum douå luni pentru a råspunde Comisiei. APIA prime¿te cererile pentru motorinå Cererile de platå pentru motorina folositå în trimestrul III al acestui an pot fi transmise pânå pe 31 octombrie, a anun¡at APIA. Ajutorul de stat are valoarea de 1,529 lei pe litrul de carburant consumat în perioada 1 iulie - 30 septembrie. Se pregåte¿te încå o ¿arjå de lideri tineri în agriculturå A V-a serie a programului Tineri Lideri pentru Agriculturå, organizat de Clubul Fermierilor Români, se bucurå de o participare numeroaså, de aproape 100 de oameni. “Suntem mai aproape de realizarea visului nostru, pregåtirea a 1.000 de tineri fermieri, care så poatå prelua leadershipul ecosistemului agricol”, spunea Jabbar Kanani, fondatorul programului. Cursurile se vor încheia pe 15 martie. ¥n programul Tineri Lideri pot intra to¡i cei pânå în 35 de ani, indiferent de facultatea absolvitå, mårimea fermei sau tipul ei. Dar, este necesarå o fermå agricolå înscriså la APIA. Grupul Agricover este sus¡inåtorul principal al programului, împreunå cu BCR ¿i SummitAgro. Cei 3 parteneri finan¡eazå programul ¿i toate activitå¡ile conexe. 8

Starea sem\n\turilor de toamn\ De¿i tot mai mul¡i fermieri afirmå cå renun¡å la cultura porumbului ¿i chiar ¿i la aceea a florii soarelui, axându-se pe culturile de toamnå, datele oficiale, centralizate de Ministerul Agriculturii, nu confirmå aceastå tendin¡å. Astfel, suprafe¡ele prognozate a fi însåmân¡ate în toamna anului 2023 sunt urmåtoarele:  grâu 2.167.717 ha,  orz 375.519 ha,  orzoaicå de toamnå 67.414,  rapi¡å 579.229 ha,  secarå 10.373 ha,  triticale 72.959 ha,  nutre¡ 67.854 ha (din care culturi duble pentru maså verde 26.480 ha),  plante pentru producerea de semin¡e ¿i seminceri 42.188 ha,

China se angajeaz\ s\ cumpere din Rusia Rusia ¿i China au semnat un contract de aprovizionare cu alimente în valoare de peste 25 de miliarde de dolari, cel mai mare din istoria comercialå a celor douå ¡åri. Este un acord pe o perioadå de 12 ani pentru livrarea de cereale, semin¡e oleaginoase, fasole, mazåre ¿i alte alimente, a declarat partea ruså. Noul terminal de cereale TransBaikal va permite exportul anual a 8 milioane de tone de cereale ruse¿ti în China, iar capacitatea de transport va cre¿te în curând la 16 milioane de tone.

 legume 18.602 ha,  alte culturi 5.285 ha. Total însåmân¡åri, 3.407.140 ha.

În toamna anului 2022 s-au semånat 2.218.700 ha cu grâu, 372.700 ha cu orz, 645.300 ha cu rapi¡å, iar suprafa¡a totalå a însåmân¡årilor a fost tot în jurul valorii de 3,4 milioane ha. Suprafe¡ele înfiin¡ate cu principalele culturi de primåvarå, anul acesta, au fost: porumb - 2.326.800 ha, floarea soarelui - 1.235.900 ha, soia - 157.200 ha, mazåre - 100.800 ha ¿i sorg 12.500 ha.

Robert VERESS

Exper¡ii din domeniul agricol spun înså cå acordul este mai mult o declara¡ie de inten¡ie ¿i nu un contract cu obliga¡ii clare. Dmitry Rylko, directorul Institutului Rus de Comer¡ Agricol (ICAR), spune cå regiunile siberiene ale Rusiei nu pot furniza momentan Chinei mai mult de 3,5 milioane de tone de alimente pe an. În plus, el a explicat cå regiunea produce doar grâu de calitate slabå care este utilizat în scop furajer, în timp ce statul asiatic cautå grâu cu un con¡inut ridicat de proteine.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 40/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

:nc\ un pas spre autonomia energetic\ a fermei Din 5 noiembrie, se pot depune proiectele pentru realizarea capacitå¡ilor noi de producere energie electricå din surse solare sau eoliene (sub 1 MW inclusiv ¿i peste 1 MW), a anun¡at ministrul Agriculturii. Valoarea maximå este de 20 de milioane de euro pe beneficiar. Potrivit acestuia, pot beneficia de aceastå måsurå de sprijin întreprinderile din sectorul agricol ¿i din industria alimentarå, cooperativele agricole ori societå¡ile cooperative agricole care de¡in active fizice de produc¡ie ¿i/sau procesare produse agroalimentare, dar ¿i organiza¡iile din domeniul îmbunåtå¡irilor funciare (OUAI/FOUAI).

Valoarea ajutorului de stat acordat în cadrul schemei pe MW instalat este de maximum, dar nu mai mult de 100% din costurile eligibile astfel: pentru energie eolianå - 1.400.000 euro/MW pentru capacitå¡i instalate mai mici de 1 MW, inclusiv, ¿i 700.000 euro/MW pentru capacitå¡i instalate mai mari de 1 MW, iar pentru energie solarå 1.000.000 euro/MW pentru capacitå¡i instalate mai mici de 1 MW, inclusiv, ¿i 500.000 euro/MW pentru capacitå¡i instalate mai mari de 1 MW. “Mi-am dorit så implementez acest program încå de când am condus ANIF”, nota ministrul Florin Barbu.

Ministrul s-a dus la Consiliul AgriFish Pe 23 ¿i 25 octombrie, Florin Barbu a participat la consiliul mini¿trilor de agriculturå din UE, care are loc la Luxemburg. Pe ordinea de zi au fost: situa¡ia pie¡ei, directiva privind de¿eurile aspecte legate de alimente, posibilitå¡i de pescuit pentru 2024 în Marea Balticå, reuniunea anualå a Comisiei Interna¡ionale pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT). În deschiderea reuniunii, s-a discuta despre situa¡ia pie¡ei în contextul råzboiului Rusiei împotriva Ucrainei pentru a face un bilan¡ al diferitelor evolu¡ii care au un impact Profitul Agricol 40/2023

asupra produselor agroalimentare ¿i a sectorului agroalimentar al UE. Pe baza informa¡iilor furnizate de Comisie ¿i de Pre¿edin¡ie, a avut loc ¿i un schimb de opinii cu privire la aspectele legate de alimente ale propunerii de modificare specificå a Directivei-cadru privind de¿eurile. Delega¡ia polonezå a furnizat informa¡ii cu privire la impactul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii asupra sectorului agricol.

Arin DORNEANU

Un tête-a-tête româno-francez ¥naintea Consiliului AgriFish, ministrul Florin Barbu a avut o discu¡ie restrânså cu ministrul agriculturii din Fran¡a, Marc Fesneau. Cei doi au discutat despre måsurile de sprijin luate de România. “Am vorbit despre dificultå¡ile pe care le întâmpinå fermierii români din cauza secetei ¿i din cauza presiunilor pe transport provocate de tranzitul cerealelor ucrainene,” scria, dupå întâlnire, ministrul român. “Am convenit så sus¡inem în fa¡a Comisiei prelungirea derogårilor, ¿i în anul 2024, pentru GAEC 7 (rota¡ia culturilor) ¿i GAEC 8 (condi¡ia de a låsa 4% din suprafa¡a fermei teren nelucrat, pârloagå), pentru a permite fermierilor så compenseze astfel pierderile cauzate de reducerea pre¡urilor ¿i de secetå.” 17 ani de Nufarm România Compania Nufarm sårbåtore¿te, luna aceasta, 17 ani de activitate pe pia¡a din România. “Le multumim tuturor clien¡ilor ¿i partenerilor no¿tri pentru sus¡inerea continuå. Colaborarea noastrå se bazeazå pe încredere ¿i profesionalism, iar rezultatele sunt dovada clarå a muncii în echipå! Suntem mândri de realizårile noastre ¿i suntem nerabdåtori så vedem ce ne rezervå viitorul”, anun¡a cu mândrie compania. Ucraina se bazeazå pe portul Constan¡a Ucraina a exportat, în primele nouå luni ale acestui an, 10,5 milioane tone de cereale prin portul Constan¡a, a informat autoritatea portuarå. Comparativ, pe parcursul anului 2022 Ucraina a expediat 8,6 milioane de tone de cereale prin port. Datele nu includ volumele gestionate prin porturile române¿ti mai mici, cum ar fi Gala¡i, care ar aduce cantitatea lunarå la peste douå milioane tone. Per ansamblu, Ucraina se a¿teaptå la o recoltå de cereale de peste 56 de milioane tone ¿i se bazeazå pe dublarea capacitå¡ii prin port, la 4 milioane tone pe lunå. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Bunge cumpårå un mare procesator brazilian de soia Grupul Bunge a ajuns la un acord pentru achizi¡ia procesatorului brazilian de soia CJ Selecta de la compania sud-coreeanå CJ Cheiljedang Corporation. De¿i Bunge nu a anun¡at valoarea tranzac¡iei, un document trimis de CJ Cheiljedang bursei locale aratå cå sud-coreenii vor primi 357 milioane de dolari pentru un pachet de 66% din ac¡iuni. CJ Selecta are sediul în statul brazilian Minas Gerais ¿i de¡ine o fabricå în ora¿ul Araguari, care produce furaje concentrate din soia. Un nou terminal de cereale în portul Varna Un nou terminal de cereale construit în portul bulgåresc Varna dupå o investi¡ie de 25 de milioane de euro ¿i-a început deja activitatea, de¿i lucrårile nu sunt complet finalizate. Terminalul dispune de sisteme moderne de încårcare, care au momentan o capacitate de 450 de tone pe orå, sau aproximativ 10.000 de tone pe zi. Terminalul are silozuri cu o capacitate totalå de 100.000 de tone, în timp ce capacitatea de încårcare ar putea ajunge la 35.000 de tone pe zi dupå terminarea construc¡iei.

Cresc taxele de traversare a Canalului Suez Autoritatea Canalului Suez din Egipt a anun¡at cå taxele de tranzit vor cre¿te cu 5-15% din 15 ianuarie 2024, cu excep¡ia navelor care pleacå din porturi din nordul Europei ¿i se îndreaptå direct spre destina¡ii din Asia. În cazul vapoarelor care transportå produse agricole în vrac, taxele vor fi majorate cu 5%. Egiptul a crescut cu 10-15% tarifele de tranzit prin canal ¿i în luna ianuarie a acestui an. De la începutul anului, prin Canalul Suez au trecut 26.000 de nave. 10

Emiratele vor s\ cumpere teren în Egipt Grupul Al Dahra din Emiratele Arabe Unite negociazå achizi¡ia de teren agricol în Egipt, ca parte a eforturilor guvernului de la Cairo de a reduce dependen¡a de importurile de cereale. Conform unor surse neoficiale, compania este dispuså så investeascå sute de milioane de dolari într-un proiect de irigare a de¿ertului, pentru a permite cultivarea cerealelor. Al Dahra ia în calcul achizi¡ia unei suprafe¡e de peste 200.000 de hectare în regiunea Toshka din sudul Egiptului, în apropierea marelui lac de acumulare Nasser. Momentan, compania a refuzat så comenteze zvonurile despre o posibilå investi¡ie în regiune. În anii ‘90, grupul Al Dahra a investit

într-un proiect similar în regiune, promovat de fostul pre¿edinte egiptean Hosni Mubarak, care inten¡iona så pompeze apå din barajul de la Aswan pentru a iriga o zonå aridå aflatå la 50 de kilometri distan¡å. Compania a cumpårat atunci peste 40.000 de hectare de teren, dar proiectul nu a fost niciodatå finalizat, în ciuda unor investi¡ii masive. Organiza¡iile egiptene de mediu sus¡in cå noul proiect va e¿ua ¿i el, pentru cå este mai ieftin så impor¡i cereale din ¡åri cu o climå favorabilå, în loc så încerci så irigi de¿ertul.

Drago[ B|LDESCU

Comisia autorizeaz\ importul a înc\ trei hibrizi de porumb OMG Comisia Europeanå a autorizat importul a încå trei hibrizi de porumb modificat genetic ¿i a reînnoit autoriza¡ia pentru un alt hibrid. În comunicatul Comisiei se precizeazå cå hibrizii “au trecut printr-o procedurå de autorizare cuprinzåtoare ¿i riguroaså, care asigurå un nivel ridicat de protec¡ie a sånåtå¡ii umane ¿i animale ¿i a mediului. Autoritatea Europeanå pentru Siguran¡a Alimentarå (EFSA) a emis o evaluare ¿tiin¡ificå favorabilå, concluzionând cå acest porumb modificat genetic este la fel de sigur ca ¿i omologii lor

conven¡ionali”. Ca ¿i în cazul noilor tehnici genomice, statele membre nu au atins o majoritate calificatå nici în favoarea, nici împotriva autorizårii noilor hibrizi în cadrul Comitetului permanent ¿i la Comisia de apel ulterioarå. Prin urmare, responsabilitatea de a adopta decizia de autorizare a revenit Comisiei, în conformitate cu procedura oficialå. Autoriza¡iile sunt valabile 10 ani.

Robert VERESS

Profitul Agricol 40/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Nestle ¿i Cargill vor produce îngrå¿åminte din coji de nucå-de-cocos Nestle ¿i Cargill au lansat un program pilot în Marea Britanie care î¿i propune så producå anual 70.000 de tone de îngrå¿åmânt ecologic din cojile de nucå-de-cocos furnizate de o fabricå de dulciuri din ora¿ul York. Îngrå¿åmântul va fi utilizat de fermieri englezi care aprovizioneazå Nestle cu cereale, iar ini¡iativa face parte din planul celor douå companii de a reduce emisiile de gaze cu efect de serå. Nestle ¿i-a propus så foloseascå 50% din ingrediente din agriculturå sustenabilå pânå în anul 2023 ¿i så reducå la zero emisiile de gaze pânå în 2050. Voluntari cålare ajutå poli¡ia ruralå din Anglia Un grup de voluntari cålare s-a alåturat poli¡iei din zonele rurale din regiunea Dorset din Anglia, pe fondul cre¿terii fårå precedent a furturilor de la fermele din zonå. Cålåre¡ii vor patrula potecile din regiune pentru a aduna informa¡ii, pe care le vor comunica poli¡iei locale. Numårul furturilor a explodat în mediul rural din Anglia dupå invazia ruså din Ucraina ¿i sanc¡iunile economice impuse Kremlinului, pentru cå unele componente ale utilajelor agricole, cum sunt modulele GPS, se vând acum la pre¡uri foarte mari pe pia¡a neagrå din Rusia. Bulgaria ¿i România curå¡å de mine un coridor pentru navele ucrainene din Marea Neagrå Un grup de nave militare din Bulgaria ¿i România a început så cure¡e de mine un coridor maritim care este folosit de navele care transportå cereale din porturile ucrainene din Marea Neagrå. Cele ¿ase nave ale marinei bulgare ¿i dragorul românesc Slt. Alexandru Axente s-au concentrat momentan pe deminarea unei zone situate la sud-est de portul Varna. Pentru o protec¡ie mai bunå a coridorului de export, navele militare nu au deminat doar apele teritoriale ale Bulgariei, ci ¿i o parte a apelor interna¡ionale ale Mårii Negre. 12

China aprob\ zeci de culturi OMG China a aprobat zeci de varietå¡i de porumb ¿i soia modificate genetic, pe fondul eforturilor Beijingului de a cre¿te produc¡ia internå de alimente pentru a reduce dependen¡a de importuri. “Dupå finalizarea procesului de evaluare, un comitet na¡ional al ministerului a aprobat 37 de varietå¡i de porumb modificat genetic ¿i 14 hibrizi modifica¡i de soia”, a anun¡at Ministerul chinez al Agriculturii. Datele oficiale aratå cå suprafa¡a cultivatå cu plante modificate genetic în China este momentan foarte micå ¿i a ajuns în acest an la doar 267.000 de hectare. Fermierii chinezi cultivå înså porumb pe o suprafa¡å totalå de 44 mili-

oane de hectare, iar utilizarea semin¡elor modificate genetic ar putea cre¿te productivitatea cu 12%. Al¡i exper¡i locali nu se a¿teaptå înså la rezultate pe termen scurt ¿i spun cå plantele modificate genetic vor avea un impact nesemnificativ asupra importurilor de alimente.

Syngenta trebuie s\ vând\ terenul agricol din Arkansas Autoritå¡ile din Arkansas au cerut grupului Syngenta så vândå o suprafa¡å de 65 de hectare de teren arabil pe care o de¡ine în statul american. Arkansas a promulgat în acest an o lege care le interzice investitorilor din anumite ¡åri, printre care ¿i China, så cumpere sau så controleze proprietå¡i agricole, din motive legate de siguran¡a na¡ionalå. Syngenta va trebui så plåteascå ¿i o amendå în valoare de 280.000 de dolari pentru cå nu a raportat la timp adevåratul proprietar al terenurilor, iar guvernatorul statului a amenin¡at cå acestea vor fi na¡ionalizate în cazul în care compania nu le vinde rapid. În replicå, Syngenta sus¡ine cå de-

cizia este una ilegalå ¿i exageratå, care va avea consecin¡e negative asupra fermierilor americani. “Fermierii no¿tri din Arkansas sunt americani, condu¿i de manageri americani, care lucreazå pentru agricultura din Arkansas”, spune purtåtorul de cuvânt al Syngenta, Saswato Das, care a explicat cå terenurile sunt în proprietatea companiei de 35 de ani. Syngenta a fost fondatå în Elve¡ia, dar a fost cumpåratå în anul 2017 de compania de stat chinezå ChemChina, dupå o tranzac¡ie cu valoarea record de 43 de miliarde de dolari.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 40/2023

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e tombrie, a fost de 237 dolari/tonå (1.114 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.

Grâu România FOB Constan¡a 215 euro/t (=) 1.075 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în nov. 2023.

Principalele destina¡ii: Japonia 175.100 tone, Nigeria 56.100 tone, Coreea de Sud 38.600 tone, Mexic 27.800 tone ¿i Algeria 20.500 tone.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 20 oc-

Argentina: pre¡ul FOBport a fost de 272 dolari/tonå

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

(1.278 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

(1.160 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 228 euro/tonå (1.140 lei). Nu a înregistrat nci o modificare fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în noiembrie 2023 este de 196 euro/t (916 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 251 euro/tonå (1.255 lei). A crescut cu 3 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 16 octombrie.

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna noiembrie 2023, a fost de 195 dolari/t (916 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 232 euro/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 16.10 17.10 18.10 19.10 20.10 Nov 268 268 269 270 272 Dec 253 253 257 256 258 Ian 24 251 251 252 253 255

Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 16.10 17.10 18.10 19.10 20.10 Nov 209 209 209 211 218 Dec 220 219 219 222 227 Ian 24 227 226 226 228 233 Cota¡ii - Bursa din Kansas $/t 16.10 17.10 18.10 19.10 20.10 Nov 248 244 244 248 248 Dec 251 248 248 251 251 Ian 24 253 250 250 253 253

de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Porumb România

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în noiembrie, este de 202 euro/tonå (1.010 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.

FOB Constan¡a 186 euro/t (- 10) 930 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în nov. 2023. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 228 dolari/tonå (1.072 lei). A crescut cu 3 dolari/tonå fa¡å Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

16.10 17.10 18.10 19.10 20.10 Nov 195 192 192 194 198 Dec 201 198 198 199 203 Ian 24 204 201 201 202 206 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec

$/t

16.10 17.10 18.10 19.10 20.10 219 219 217 217 219 218 218 216 217 219

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 206 euro/tonå (1.030 lei). A cescut cu 5 euro/tonå. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 204 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

€ - 5 lei $ - 4,7 lei

euro/tonå (1.020 lei). A crescut cu 3 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 20 octombrie, a fost de 201 euro/tonå (1.005 lei). A crescut cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

16.10 17.10 18.10 19.10 20.10 Rouen 231 231 230 234 232 Dunquerque 231 231 230 234 232 Pallice 232 232 231 235 232 Creil FOB 229 228 227 231 228 Moselle FOB 228 228 228 230 228 Rouen FOB 248 249 249 252 251

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 196 euro/tonå (980 lei). A crescut 2 euro/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 219 dolari/tonå (1.029 lei). Este acela¿i pre¡ ca ¿i cel de såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

16.10 17.10 18.10 19.10 20.10 196 198 197 201 201 196 198 197 201 201 194 194 194 197 196 Bordeaux FOB 201 203 202 206 206 Pontivy 201 201 201 206 204 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 40/2023

S\pt\mâna 16 - 20 octombrie

Soia Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 509 dolari/tonå (2.392 lei). A crescut cu 10 dolar/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 20 octombrie 2023, a fost de 509 dolari/tonå (2.392 lei). A crescut cu 9 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii: China 1.349.500 tone, Mexic 295.600 tone, Spania 192.100 tone, Japonia 106.200 tone ¿i Indonezia 15.000 tone.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 466 dolari/tonå (2.190 lei). A înregistrat o cre¿tere de 39 dolari/ tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Nov Dec Ian 24

$/t

16.10 17.10 18.10 19.10 20.10 473 476 476 481 483 480 483 483 488 489 484 488 488 492 492

Orz

Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 16.10 17.10 18.10 19.10 20.10 Nov 1.201 1.220 1.220 1.213 1.171 Dec 1.176 1.204 1.204 1.197 1.158 Ian 24 1.163 1.204 1.204 1.197 1.158

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România FOB Constan¡a 175 euro/t (- 5) 850 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în nov. 2023. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 215 euro/tonå (1.075 lei). A crescut cu 1 euro/tonå.

euro/t

16.10 17.10 18.10 19.10 20.10 Rouen 214 214 213 217 215 Dunquerque 214 214 213 217 215 Pontivy 214 214 214 217 215 Orz bere: Creil** 228 228 227 231 229 Moselle** 197 197 197 201 199

199 euro/tonå (995 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina $/t 16.10 17.10 18.10 19.10 20.10 16.10 17.10 18.10 19.10 20.10 427 440 440 446 466 Nov 500 500 502 507 509 Dec 499 499 501 508 510 433 435 435 439 456

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Nov Dec

Floarea-soarelui Pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 380 euro/t (1.900 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Ucraina, pre¡ul uleiul din floarea-soarelui la înCota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

16.10 17.10 18.10 19.10 20.10 Dieppe 390 390 390 390 380

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la

Australia: pentru livrare în noiembrie 2023, pre¡ul orzului furajer este 220 dolari/tonå (1.034 lei). A crescut cu 7 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

tot cu 18 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 407 euro/tonå (2.035 lei). A scåzut cu 18 euro/tonå.

PREºURI

16 - 20.10.2023

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 407 euro/tonå (2.035 lei). A avut o scådere de 18

Pre¡uri ulei floarea-soarelui Ucraina Nov

$/t

16.10 17.10 18.10 19.10 20.10 850 830 830 830 830

chiderea licita¡iilor, pe 20 octombrie 2023, a fost de 830 euro/tonå (4.150 lei). A înregistrat o cre¿tere de 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Ucraina, FOB - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în noiembrie, este 337 euro/t (1.685 lei). Este acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå. DAP Constan¡a - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în noiembrie 2023, este 385 euro/t (1.925 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå.

Sorg

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 407 euro/tonå (2.035 lei). A scåzut

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

euro/t

$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 16.10 17.10 18.10 19.10 20.10 Nov 524 524 524 524 524 Dec 530 530 530 530 530 Ian 24 536 536 536 536 536

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

16.10 17.10 18.10 19.10 20.10 Rouen 425 424 420 419 407 Dunquerque 425 424 420 419 407 Moselle 425 424 420 419 407

Nov Dec

16.10 17.10 18.10 19.10 20.10 285 285 285 285 285 285 285 285 285 285

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 285 dolari/tonå (1.339 lei). A råmas la acela¿i nivel ca ¿i såptåmâna trecutå.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

237 dolari/t

Profitul Agricol 40/2023

-2

$/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

228 dolari/t

509 dolari/t

+ 10

285 dolari/t

= 15

Pre]uri [i pie]e

659 milioane tone de semin]e oleaginoase Produc]ie semin]e oleaginoase. Total> 659,3 milioane tone

¥n ultimul raport publicat de USDA prognoza pentru anul de pia¡å 2023/2024 anun¡å o produc¡ie de semin¡e oleaginoase mai micå cu 2 milioane tone ¿i se estimeazå cå va atinge aproape 659,3 milioane. Sunt estimate scåderi de produc¡ii la soia din SUA (- 4,5 mil. tone) ¿i din India (-1,4 mil. tone), rapi¡a din Canada (-0,9 mil. tone) ¿i arahide din India (0,2 mil. tone). Produc¡ii un pic mai crescute sunt cele de rapi¡å din Polonia ¿i semin¡e de floarea-soarelui pentru Argentina (+8,0 mil. tone). Comer¡ul mondial de semin¡e oleaginoase a scåzut cu 1 milion de tone ¿i ajunge la 192,5 milioane tone, cu vânzåri în scådere pentru rapi¡a din Canada, soia din SUA ¿i floarea-soarelui din Ucraina. S-au înregistrat înså vânzåri mai mari de soia din Brazilia. Marii exportatori de oleaginoase råmân Brazilia, cu 98 milioane tone, SUA, cu 49 milioane tone, Canada (12 16

milioane tone), Ucraina (7 milioane tone), Paraguay (6 milioane tone), Argentina (6 milioane tone). La importatori avem China, cu 105 milioane tone), UE, cu 20,4 milioane

Uleiuri ¿i ¿roturi Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va cre¿te la 223 milioane tone, cu 6 milioane tone mai mare fa¡å de 2022/23. Structura sortimentalå: ulei de palmier (79,5 mil. tone); soia (62 mil. tone); rapi¡å (33 mil. tone); floarea-soarelui (22 mil. tone); nuci de palmier (9 mil. tone); arahide (6,3 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3,8 mil. tone).

tone, Mexic (8 milioane tone) ¿i Japonia (6 milioane tone). Stocurile mondiale de semin¡e oleaginoase au scåzut cu 3 milioane tone, la 132 milioane tone. tone), SUA (20 mil. tone), Brazilia (10,5 mil. tone). Produc¡ia mondialå de ¿roturi va fi de 369 milioane tone, mai mare cu 14 milioane tone fa¡å de 2022/23. Structura sortimentalå: soia (258 mil. tone); rapi¡å (47 mil. tone); floarea-soarelui (23,4 mil. tone); semin¡e de bumbac (15 mil. tone); nuci de palmier (10,6 mil. tone); arahide (7,8 mil. tone).

Marii consumatori sunt China (104,5 milioane tone), UE (50 mil. Marii consumatori sunt China (40 tone), SUA (42 mil. tone), Brazilia (23 milioane tone), UE (25 mil. tone), In- mil. tone). Stocurile ajung la 20 mil. tone. donezia (25 mil. tone), India (24 mil. Profitul Agricol 40/2023

Pre]uri [i pie]e

Cu 4 milioane de tone mai mult\ floarea-soarelui La nivel mondial, produc¡ia de floarea-soarelui pentru anul de pia¡å 2023/24 este prognozatå la 56,4 milioane tone, în cre¿tere cu aproximativ 4 milioane tone fa¡å de anul trecut. Marii producåtori sunt: Rusia (17,5 milioane tone); Ucraina (14 milioane tone); UE (10,6 milioane tone); Argentina (4,7 milioane tone); Turcia (1,5 milioane tone). Consumul mondial este prognozat în cre¿tere cu aproape 1 milion de tone fa¡å de anul trecut ¿i va ajunge la 57 milioane tone. Marii consumatori de floarea-soarelui sunt: Rusia (17 milioane tone), Ucraina (14,2 milioane tone), UE (110,6 milioane tone), Argentina (4,4 milioane tone). Mari exportatori sunt Rusia ¿i Ucraina, cu câte 0,5 milioane tone. La importatori avem Turcia, cu 0,9

Conform USDA, produc¡ia de floarea-soarelui din Argentina este estimatå la 4,7 milioane tone, în cre¿tere cu 21%. Randamentul este prognozat la 2,04 tone/hectar. Suprafa¡a cultivatå va ajunge la 2,3 milioane hectare, în cre¿tere cu 0,4 milioane hectare.

milioane, ¿i UE, cu 0,8 milioane tone. Stocurile mondiale vor scådea cu 0,6 milioane tone fa¡å de anul trecut ¿i vor ajunge la 3,8 milioane tone. Ulei de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 22 milioane tone, mai mare cu 1,4 mil. tone fa¡å de cea din 2022/23. ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (7 milioane tone); Ucraina (6 milioane tone); UE (4 milioane tone); Argentina (1,7 milioane tone); Turcia (1 milion de tone).

Consumul de ulei de floarea-soarelui este prognozat cu 0,8 mil. tone mai mare în acest an, la 20,5 milioane tone. ºårile mari consumatoare sunt: UE (5,4 milioane tone); Rusia (2,5 milioane tone); Ucraina (1,4 milioane tone).

Cei mai mari exportatori sunt Ucraina (5,6 milioane tone), Rusia (4,3 milioane tone), Turcia (1 milion de tone), Argentina (1 milion de tone) ¿i UE (0,8 milioane tone). La importatori avem UE (2,3 milioane tone) ¿i Turcia (1,2 mil. tone). ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi de floarea-soarelui este prognozatå så ajungå la 23,4 milioane tone. ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6,3 milioane tone); Ucraina (5,7 milioane tone); UE (5 milioane tone); Argentina (1,7 milioane tone); Turcia (1,4 milioane tone).

ºårile mari consumatoare sunt: UE (7 milioane tone); Rusia (4 mil. tone); Turcia (2,2 mil. tone); Ucraina (1,3 mil. tone).

Total> 56,4 milioane tone

Potrivit Ministerului Agriculturii din Argentina, semånatul a început la mijlocul lunii septembrie, iar la începutul lunii octombrie se realizase pe aproximativ 20% din suprafa¡å.

Profitul Agricol 40/2023

Pre]uri [i pie]e

Rapi]a scade la 85 milioane de tone Total 85 milioane tone, din care>

Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2023/2024 Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.796 milioane tone, cu 48 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2022/23. Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.495 milioane tone, cu 50 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. Produc¡ia de orez va fi 518 milioane de tone, în cre¿tere cu 4,5 mil. de tone fa¡å de 2022/23. Sorgul va ajunge la 61 milioane tone, cu 6 milioane tone mai mult ca în 2022/23. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 142 milioane tone, mai micå cu 10 milioane tone fa¡å de cea din 2022/23.

Semin¡e Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2023/24, este reduså cu aproape 3,7 milioane tone ¿i va ajunge la 85 milioane tone.

Marii producåtori de rapi¡å sunt: UE (20 milioane tone, mai mult cu 0,5 mil. tone); Canada (17,8 milioane tone, mai pu¡in cu aproape 1 milion de tone); China (15,4 milioane tone); India (11,7 milioane tone). Consumul mondial este prognozat la 85 milioane tone. Principalii consumatori: UE (25,2 milioane tone); China (19,3 milioane tone); India (11,5 milioane tone); Canada (10,7 milioane tone). Cel mai mare exportator este Canada, cu 7,5 milioane tone. ºåri importatoare: UE (5,2 milioane tone), China (3,4 milioane tone), Japonia (2 milioane tone). Stocurile vor fi de 6,2 milioane tone, Profitul Agricol 40/2023

mai mici cu 1,3 milioane tone ca anul trecut. ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2023/24 este evaluatå la 47,2 milioane tone, neschimbatå fa¡å de 2022/23.

Primii 5 mari producåtori de ¿roturi sunt: UE (14 milioane tone); China (11 milioane tone); India (6 milioane tone); Canada (6 milioane tone); Japonia (1,2 milioane tone). Consumul mondial este prognozat la 46,7 milioane tone. Cei mai mari consumatori sunt: UE (14 milioane tone), China (13 milioane tone), India (5 milioane tone), Japonia (1,2 milioane tone). Stocurile mondiale de ¿roturi vor atinge cam 1,6 milioane tone. pagini de Marilena R|DUCU

Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 659,3 milioane tone, cu 31 milioane mai mult fa¡å de 2022/23. Produc¡ia de soia va ajunge la 399 milioane tone, cu 29 milioane mai mare decât în 2022/23. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 85 milioane tone, cu 3,7 milioane tone mai micå fa¡å de 2022/23. Floarea-soarelui va ajunge la 56,4 milioane tone, mai mare cu 4 mil. tone fa¡å de cea din 2022/23. Produc¡ia de arahide este estimatå la 51 milioane tone, egalå cu cea din 2022/23. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 112,4 milioane tone, în scådere cu 6 milioane tone.

Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 12 octombrie 2023. 19

TÂRGURI {I EXPOZI}II INDAGRA &INDAGRA FOOD 2023

(R)evolu]ia digital\ este r\spunsul În perioada 25 - 29 octombrie, ROMEXPO, în parteneriat cu Camera de Comer¡ ¿i Industrie a României, organizeazå INDAGRA & INDAGRA FOOD 2023 - cel mai important concept de networking agricol ¿i alimentar din România. Târgul interna¡ional de produse ¿i echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii ¿i zootehniei se desfå¿oarå în pavilionul B1 ¿i pe platformele exterioare ale Centrului Expozi¡ional, iar Târgul interna¡ional pentru industria alimentarå are loc în pavilionul B2. Peste 400 de companii din sectorul agricol ¿i alimentar sunt înscrise pânå la aceastå datå, suprafa¡a expozi¡ionalå ocupatå la interior ¿i exterior fiind de peste 28.000 mp. INDAGRA & INDAGRA FOOD 2023 înregistreazå un grad de interna¡ionalizare de 35%. INDAGRA 2023 aduce în prim-plan tehnologiile viitorului din sectorul agricol ¿i inova¡iile din horticulturå, viticulturå ¿i zootehnie, ¿i este dedicatå atât companiilor de profil din România, cât ¿i celor din stråinåtate.

La târg sunt a¿tepta¡i antreprenori, fermieri, ingineri agricoli, producåtori ¿i importatori din domeniul agricol, stuProgram de vizitare: mar¡i-sâmbåtå 25 - 28 octombrie, în intervalul orar 9:00 - 18:00

duminicå 29 octombrie, în intervalul orar 9:00 - 16:00. Bilet de intrare: 20 lei den¡i la facultå¡i cu profil agricol ¿i agroalimentar, precum ¿i publicul larg. INDAGRA FOOD 2023 promoveazå practicile responsabile de produc¡ie, echipamentele ¿i tehnologiile care accelereazå transformarea digitalå a industriei, precum ¿i solu¡iile ecologice cu impact redus asupra mediului. Manifestarea se adreseazå producåtorilor, distribuitorilor ¿i importatorilor de echipamente ¿i tehnologii pentru industria cårnii, dar ¿i reprezentan¡ilor domeniului panifica¡iei, industrializårii legumelor ¿i fructelor, prelucrårii

pe¿telui ¿i laptelui. “INDAGRA promoveazå practicile agricole durabile care respectå mediul înconjuråtor, tehnologiile moderne care ajutå fermierii så-¿i gestioneze eficient resursele ¿i så optimizeze activitatea agricolå, iar INDAGRA FOOD impulsioneazå dialogul ¿i cooperarea dintre cei implica¡i în procesul de produc¡ie, distribu¡ie ¿i procesare a alimentelor ¿i institu¡iile cu rol de decizie, speciali¿tii renumi¡i din acest sector”, transmite Oana Netbai, PR ROMEXPO. “Le mul¡umim tuturor celor care participå la INDAGRA & INDAGRA FOOD 2023 ¿i îi îndemnåm pe cei care nu ¿iau anun¡at încå inten¡ia så ne contacteze, pentru cå am pregåtit cele mai avantajoase pachete de participare. De asemenea, le reamintim cå prezen¡a la astfel de evenimente reprezintå o formå excelentå de promovare ¿i de comunicare directå cu poten¡ialii clien¡i, pot realiza conexiuni strategice ¿i chiar au ocazia så facå schimb de know-how cu persoane influente din industrie”.

www.indagra.ro

Profitul Agricol 40/2023

CULTURI

VEGETALE

Seceta s-a accentuat! Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Sub aspect pluviometric, perioada 16 - 22 octombrie s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii neînsemnate din punct de vedere agricol, la nivelul întregii ¡åri:  Banat 0 - 1,2 litri/mp;  Cri¿ana 0 - 2,5 l/mp;  Maramure¿ 3,2 - 8,5 l/mp;  Transilvania 0 - 0,7 l/mp; Profitul Agricol 40/2023

 Oltenia 0 - 0,4 l/mp;  Muntenia 0 - 2,1 l/mp;  Moldova 0 - 1,1 l/mp;  Dobrogea 0 - 16,5 l/mp.

La data de 23 octombrie, în stratul 020 cm (ogor), con¡inutul de umiditate din sol se încadreazå în limite scåzute ¿i deosebit de scåzute (secetå pedologicå moderatå, puternicå ¿i extremå), în Dobrogea, Muntenia ¿i Oltenia, pe suprafe¡e agricole extinse din Moldova, local estul, centrul ¿i sudul Transilvaniei, vestul ¿i sud-vestul Cri¿anei, izolat nord-estul Banatului.

Rezerva de apå din sol prezintå valori satisfåcåtoare ¿i apropiate de optim, în Maramure¿, cea mai mare parte a Transilvaniei, Cri¿anei ¿i a Banatului, local nordul, nord-vestul, vestul, estul ¿i centrul Moldovei. Valorile rezervei de umiditate din sol în stratul 0-20 cm / ogor s-au diminuat, limite scåzute ¿i deosebit de scåzute ale con¡inutului de apå din sol men¡inându-se pe suprafe¡ele agricole extinse situate în estul, sudul ¿i sud-estul ¡årii, ca urmare a cantitå¡ilor reduse de precipita¡ii înregistrate în ultimele zile. 21

CULTURI VEGETALE

Cu reportofonul problemele reale, a¿a cum sunt ele våzute de liderii Anul agricol are un start foarte prost în Oltenia, Muntenia, Bårågan, Dobrogea ¿i Moldova, seceta persistentå împiedicând semånatul sau råsårirea, acolo unde s-a semånat, cu pu¡ine excep¡ii. Înså clima nu este singura problemå a fermierilor din aceste regiuni.

Silviu MIHAI: “Suntem foarte nemul¡umi¡i de Ministerul Agriculturii!” În ferma proprie, Silviu Mihai, pre¿edintele ACCPT Ialomi¡a, are iriga¡ii. A beneficiat ¿i de 70 de l/mp de ploi la începutul lunii septembrie, astfel cå cele 330 de ha de semånate cu rapi¡å sunt råsårite. Semånatul grâului l-a încheiat la jumåtatea lunii octombrie, 450 ha dintre care 200 ha la irigat, cu råsårire perfectå. Restul de 250 de ha sunt råsårite în propor¡ie de 30%. Orzul, semånat pe 50 ha, a råsårit ¿i mai slab (10%), tot la neirigat. În fermele din Bårågan, situa¡ia este asemånåtoare la irigat versus neirigat. Råsårirea proastå e cu atât mai îngrijoråtoare cu cât au crescut suprafe¡ele alocate culturilor de toamnå, în special pe seama suprafe¡elor de porumb. În încercarea de a-¿i reduce cheltuielile, mul¡i au semånat direct, folosind, în general, semånåtori împrumutate 22

sau contractând acest serviciu. Eforturile proprii se lovesc, înså, de lipsa måsurilor de sprijin eficient din partea statului. Sunt probleme cu plata avansului de la APIA pentru to¡i cei în cazul cårora sistemul de teledetec¡ie a dat erori, spune Silviu Mihai. Comisiile de calamitate au lucrat ¿i anul acesta, au fåcut constatårile în teren, dar totul a råmas în aceastå fazå. Nu s-a anun¡at nicio centralizare, nicio måsurå de sprijin pentru cei afecta¡i, în condi¡iile în care treneazå legisla¡ia pentru un sistem care så facå asigurarea la secetå accesibilå. Nici sistemul de licen¡e pentru importurile de cereale din Ucraina nu este våzut cu ochi buni. “Din punctul nostru de vedere, acordul e praf în ochi. Nu existå trasabilitate pentru cerealele din Ucraina! De altfel, acest lucru e vizibil, acum porumbul se vinde cu numai 0,75 lei/kg”.

oferit de achizitori nu este satisfåcåtor. “Cred cå ne vom închide pe 11 t/ha, media pe aproape 200 ha, ca niciodatå. Suntem în Lunca Jiului ¿i pânza de apå freaticå e sus. Folosim geneticå de top, Pioneer ¿i Monsanto, hibrizi care exploreazå solul în adâncime, chiar pânå la patru metri. ªi recoltåm la umiditate scåzutå - 13%. Nu ne-am putea permite så-l uscåm”. ªi la grâu produc¡ia a fost satisfåcåtoare, cu o medie de aproape 6 t/ha. “Au fost ¿i loturile semincere foarte bune. Rapi¡å nu punem, doar lucernå, care ar fi dat ¿i ea produc¡ii bune - cu încå o ploaie am fi fåcut ¿ase coase. Dar merge foarte bine la valorificare. Toatå se vinde din câmp, dupå balotare”. Ghinoiu a redus norma de fertilizare ¿i a ¡inut cheltuielile sub control, fårå a depå¿i 4.500 de lei/ha, cu tot cu indirectele. Înså noul an agricol debuteazå prost. În septembrie ¿i octombrie nu a plouat, astfel cå terenul argilos e “beton”, nu poate fi pregåtit pentru însåmân¡at. Erau anun¡ate ploi pentru duminicå, 22 octombrie, dar prognoza nu s-a confirmat. Dacå nu va ploua nici pânå la 1 noiembrie, Ghinoiu e hotårât så dea startul semånatului oricum, cu o pregåtire superficialå a solului înainte.

Traian Ghinoiu, pre¿edinte APA Gorj: “Deocamdatå nu putem semåna!” Sezonul trecut a fost, în jude¡ul Gorj, unul excelent, cu precipita¡ii care au cumulat 550 de l/mp de la înfiin¡area culturii de porumb ¿i pânå la startul recoltatului. În ferma de 510 ha, din Båle¿ti, pe care o administreazå Traian Ghinoiu, pre¿edintele APA Gorj, recoltatul porumbului nu s-a încheiat. În principal pentru cå nu sunt spa¡ii de depozitare suficiente, iar pre¡ul de 75 de bani/kg

Teofil Dascålu, pre¿edinte ACCPT Vrancea: “Culturile deja par compromise!” În Vrancea, rapi¡a ¿i orzul sunt semånate, iar la grâu campania încå nu Profitul Agricol 40/2023

CULTURI VEGETALE

la firul ierbii de asocia¡ii jude¡ene s-a încheiat, din cauza lipsei precipita¡iilor. Culturile în general nu au råsårit. “Mul¡i fermieri întorc rapi¡a ca så semene grâu. În pu¡inele situa¡ii unde culturile au råsårit, råsårirea nu e uniformå ¿i se vede cå plantele suferå. Orzul e deja uscat”, spune Teofil Dascålu, pre¿edinte ACCPT Vrancea. În ferma pe care o administreazå situa¡ia e mai bunå, fiindcå are iriga¡ii. Dar iriga¡iile sunt o raritate în jude¡, deci nu se considerå reprezentativ. “Situa¡ia este una fårå precedent. Începutul de an agricol este compromis. Pentru culturile de toamnå semånate nu existå speran¡e cå vor atinge ciclul de produc¡ie”. Majoritatea au eliminat porumbul neirigat din asolament, dar acum constatå cå nici culturile de toamnå nu mai par a fi o alegere câ¿tigåtoare. Fermierii din ACCPT Vrancea mai sunt nemul¡umi¡i de neconcordan¡a dintre pre¡urile inputurilor ¿i cele ale produc¡iilor, de condi¡iile din PNS pentru accesarea subven¡iilor APIA, de imposibilitatea accesårii creditului “De cinci ori APIA”, de promisiunile neonorate de reabilitare a canalelor de iriga¡ii.

Dumitru Manole: “Fårå 100 de litri, în urmåtoarele zile cultura grâului e compromiså” În zona costierå a jude¡ului Constan¡a, precipita¡iile cumulate din 2023 sunt 236 de litri/mp. Ultima ploaie, de 15,8 mm, a fost pe 28 iulie, spune DuProfitul Agricol 40/2023

mitru Manole, pre¿edintele Asocia¡iei pentru Cultura de Floarea-Soarelui. Iar temperaturile sunt de varå: 33 de grade au fost pe 20 octombrie. “Este cel mai secetos început de an agricol dintre to¡i cei 63 de ani de când sunt în bran¿å”, remarcå Manole. Nu e de mirare cå în jude¡ele Constan¡a ¿i Tulcea nu a råsårit nimic. În Constan¡a se cultivå aproximativ 180.000 ha de grâu, 70.000 ha orz ¿i orzoaicå, 50.000 ha rapi¡å. Asta, dupå ce produc¡iile anului 2022-2023 au fost ¿i ele decimate. Manole, care într-un an obi¿nuit scoate o medie de peste 8 t/ha la grâu, a trebuit så se mul¡umeascå cu doar 3,4 t/ha, la secetå adåugându-se înghe¡urile târzii. La floarea-soarelui, gra¡ie semånatului timpuriu, a realizat 1.836 de kg/ha, în condi¡iile în care produc¡iile au fost calamitate total în ferme învecinate. La porumb doar 2 t/ha, în schimb sorgul a dat 6 t/ha. Considerând pre¡urile de valorificare, aceste produc¡ii s-au tradus în pierderi. A terminat de semånat 460 de ha cu grâu, cu mari cheltuieli. De¿i folose¿te echipamente de ultimå genera¡ie pentru prelucrarea minimå a solului, consumul de motorinå depå¿e¿te cu mult norma de 78 de litri pentru care se acordå subven¡ia, fiind necesare treceri repetate înainte de a introduce såmân¡a în sol. “Avem nevoie de minim 100 mm de precipita¡ii înainte de iernare. Cu 20 de litri/mp grâul råsare, dar apoi se va usca”. ªi Manole a constatat cå niciun fermier nu acceseazå creditul “De cinci ori APIA”. Problemele pe care le mai semnaleazå sunt cå nu au început plå¡ile unice pe suprafa¡å, nici måcar sprijinul pentru motorinå pe trimestrul al treilea, nici rambursårile de TVA.

Bogdan Furfuricå, pre¿edinte APA Bråila: “Anul agricol începe cu spaimå” În Bråila, nu s-a semånat nici pe jumåtate din suprafa¡å. Nu a plouat de la începutul lui august. Seceta este foarte puternicå ¿i nu sunt condi¡ii nici de însåmân¡are, nici de råsårire, la neirigat. Culturile de toamnå s-au dovedit, în anii anteriori, mai productive. În aceste condi¡ii, viitorul e sub semnul incertitudinii. “Anul agricol începe cu multe temeri, chiar cu spaimå. Cashflow-ul este mult diminuat fa¡å de cel prognozat, veniturile fiind la jumåtate. Am auzit cå distribuitorii bagå bilete la ordin fårå avertisment. Nu mi se pare corect, chiar dacå, pe undeva, e de în¡eles, fiindcå fiecare cautå så-¿i securizeze afacerea. Fermierii nu sunt ¡epari, ci efectiv nu au avut din ce så achite facturile. Trebuie så se împrumute, dacå îi mai împrumutå cineva. În orice caz, nu se va mai putea rezista încå unui an ca acesta”, afirmå Bogdan Furfuricå. Acum to¡i cautå så-¿i eficientizeze costurile, prin reducerea inputurilor (în special la îngrå¿åminte) ¿i a lucrårilor - prin adoptarea lucrårilor minime sau chiar a semånatului direct. Înså, cel pu¡in pentru no tillage, investi¡ia ini¡ialå e imposibilå, dupå patru ani fårå profit sau cu profit modest. Ar fi fost o variantå creditul “De cinci ori APIA”, înså nu-l pot accesa decât fermierii cu un istoric bancar impecabil. “Sunt foarte pu¡ini cei care au reu¿it performan¡a de a nu avea nici un fel de întârzieri la plå¡i în ultimii patru ani”. “E adevårat, apar ¿i multe inep¡ii, legi date aiurea... În nume personal spun cå nu e normal så cerem într-una bani de la Guvern. Noi avem nevoie de furculi¡å ¿i de cu¡it, nu så ni se bage mâncarea în gurå”.

Robert VERESS 23

CULTURI VEGETALE

Agricultura carbonului Compania Agreena, creatoarea celei mai importante platforme europene de sechestrare a carbonului în sol, deschide înscrierile pentru campania de recoltare 2024, pentru ca fermierii din România så se alåture tranzi¡iei cåtre agricultura regenerativå ¿i så ob¡inå venituri suplimentare. Agreena a plåtit cele mai mari stimulente de pânå acum celor înscri¿i în platforma de neutralizare a carbonului din sol, fermierii primind 32 de euro pentru fiecare certificat de carbon. Pe baza coordonatelor APIA din teren, fiecare î¿i poate calcula poten¡ialul de câ¿tig ¿i se poate înscrie în programul Agreena pe site-ul web al companiei. România este una dintre pie¡ele cheie, acoperind aproximativ 10% din cota globalå a Agreena. AgreenaCarbon a plåtit deja fer mierilor peste 6 milioane de euro în doar doi ani. Compania ¿i-a extins rapid serviciile pentru sprijinul fermierilor în tranzi¡ia lor cåtre agricultura regenerativå ¿i este activå pe 17 pie¡e, cu peste un milion de hectare înregistrate în program.

Teofil Dascålu, ferma Frizon, Vrancea: “Noi, fermierii, suntem pionieri în lupta împotriva schimbårilor climatice. Întrucât suntem direct afecta¡i de acestea, ar trebui så fim primii care implementeazå practici agronomice durabile care så ne ajute så atenuåm riscurile. La Frizon, cultivåm 4.500 de hectare ¿i am gåsit în Agreena un adevårat partener în cålåtoria noastrå cåtre agricultura regenerativå. Investi¡ia în aceastå direc¡ie, în tehnologie adecvatå ¿i în îmbunåtå¡irea practicilor durabile deja avansate de la Frizon, devine nu doar responsabilitatea noastrå moralå, ci ¿i o modalitate de a ne îmbunåtå¡i afacerea ¿i de a ne spori rezisten¡a pe pia¡å”. Programul Agreena Carbon a fost dezvoltat pentru a ajuta fermierii så î¿i finan¡eze tranzi¡ia cåtre practici regenerative. Compania este un pionier în crearea de sisteme bazate pe naturå pentru sechestrarea carbonului în sol ¿i a dezvoltat unul dintre primele sisteme private de recompensare a fermierilor.

Avantajele participårii în programul Agreena se extind mult mai departe de abordarea schimbårilor climatice, oferind beneficii semnificative pentru så-

Mihaela Vasile, market lead Agreena: “Fermierii pot accesa un flux de venituri suplimentare prin intermediul certificatelor de carbon emise pe baza unor practici agronomice benefice pentru mediu ¿i climå. Când decid så facå tranzi¡ia cåtre practici regenerative, precum eliminarea aratului sau practicarea lucrårilor minime ale solului, folosirea unor culturi de acoperire, utilizarea îngrå¿åmintelor organice sau gestionarea optimå a resturilor vegetale, Agreena va fi acolo pentru a-i finan¡a în demersul lor cåtre adoptarea agriculturii regenerative.” 24

nåtatea solului ¿i ocupându-se tangen¡ial ¿i de criza pierderii biodiversitå¡ii ¿i de viitorul siguran¡ei alimentare. Programul creat de Agreena, acreditat la nivel interna¡ional ¿i validat de ter¡i, cuantificå reducerea cantitå¡ii de gaze cu efect de serå ¿i neutralizarea carbonului în fermå ¿i emite certificate CO2 verificate.

Fermierii înscri¿i pot decide cum doresc så utilizeze certificatele generate: le pot påstra, le pot comercializa pe pia¡a voluntarå de carbon (VCM) sau pot opta ca Agreena så le vândå în numele lor. De asemenea, fermierii au la dispozi¡ie o op¡iune de platå anticipatå, cu finan¡are oferitå de Agreena înainte de emiterea certificatelor, pentru a-i ajuta så acopere costurile ini¡iale pentru implementarea practicilor agronomice benefice pentru mediu ¿i climå. Certificatele de carbon Agreena respectå o metodologie ¿tiin¡ificå riguroaså, conformå cu IPCC ¿i cele mai importante standarde de certificare din lume ce vizeazå neutralizarea carbonului. Tehnologia MRV de top a companiei, bazatå pe teledetec¡ie, permite monitorizarea, verificarea ¿i raportarea permanentå a practicilor ¿i rezultatelor din cadrul fermei. Profitul Agricol 40/2023

CULTURI VEGETALE

S-a împrumutat pentru a achita doar dobânda unui credit Florin Lazår lucreazå 420 de ha la Vulturu de Vrancea. A contractat, anul trecut, un credit “De trei ori subven¡ia APIA”, de la Banca Transilvania. A fost atras de faptul cå beneficia de discount de aproximativ 200.000 de lei de la furnizori, dacå achita imediat inputurile. Acum considerå cå mai bine contracta un credit normal, pentru capital de lucru. “În anii anteriori, am luat credit echivalent cu subven¡ia, pentru a beneficia de aceasta în avans. Achitam dobânzile ¿i comisioanele care se re¡ineau din valoarea subven¡iei ¿i era în regulå a¿a. Am crezut cå sistemul este acela¿i. Este ¿i gre¿eala mea cå nu am pus mai multe întrebåri, dar nici nu ni sa explicat exact ce va fi. O mare påcålealå!”.

În primåvarå a fost contactat telefonic, pentru a i se atrage aten¡ia cå are de achitat o diferen¡å de 33.000 de lei, fiindcå suma cu care a fost creditat a fost calculatå la cuantumul subven¡iei de anul trecut. Acum, subven¡ia a scåzut de la aproximativ o mie de lei la 700 de lei. A¿adar, cu subven¡ia nu acoperå rata la credit ¿i trebuie så “vinå cu bani de acaså”. Dupå încå douå såptåmâni a fost informat, prin sms, cå mai are de achitat o ratå de 50.000 de lei. Nici azi nu îi este clar de ce. “Când am våzut, am råmas blocat. Din reflex, mi-am scos portofelul, så våd ce bani mai am. Aveam 2.900 sau 3.900 de lei, nici nu mai ¿tiu, fiindcå am fost atât de tulburat, încât am pierdut portofelul cu tot cu bani ¿i acte - buletin,

Creditul “De cinci ori APIA” este un e¿ec total, crede ¿i Silviu Mihai, fermier din Ialomi¡a. Nu doar cå nu poate fi accesat de cåtre cei care au dificultå¡i financiare, de¿i tocmai lor li se adreseazå, dar condi¡iile sunt atât de împovåråtoare, încât e de preferat så accesezi un credit normal, pentru capital de lucru.

cu suprafe¡ele arendate. Niciun fermier responsabil nu se poate angaja la a¿a ceva”. Mihai a calculat cå doar comisioanele bancare pentru un credit de 2,3 milioane de lei (sumå cu care s-ar fi putut împrumuta, pentru ferma sa) ar fi fost 50.000 de lei. Iar dobânda de 8% (6% ROBOR + 2% marja båncii), chiar dacå e inferioarå unui credit de capital (circa 10%), nu e de neglijat.

“Nu cunosc un singur fermier care så fi beneficiat de aceastå superofertå a Ministerului”, spune Mihai. Dupå el, principala problemå a creditului “De cinci ori APIA”, pe lângå necesitatea de a avea un istoric bancar impecabil, este faptul cå suprafa¡a pentru care se acordå subven¡ia trebuie så råmânå aceea¿i, timp de cinci ani, pentru ca dobânda så fie subven¡ionatå ¿i creditul garantat de stat. “În cinci ani se pot întâmpla multe, 26

Alt motiv de nemul¡umire este preconizata introducere a obligativitå¡ii plå¡ii asigurårilor de sånåtate pentru angaja¡ii din agriculturå. “Vor fi mul¡i angaja¡i din agriculturå concedia¡i, ace¿tia vor fi ¿omeri ¿i statul va plåti ajutoare de ¿omaj. Personal, sunt angajat la ferma mea, în special pentru contribu¡ia la fondul de pensii. De asemenea, am întreprindere individualå pentru care

permis de conducere, card de sånåtate, carduri bancare. Pur ¿i simplu, l-am låsat acolo, lângå picior, cugetând la necazul care a dat peste mine. Nici în ziua de azi nu mi-am refåcut permisul de conducere”. Suma împrumutatå de Lazår a fost de 370.000 de lei anual, respectiv 1,11 milioane de lei pe trei ani. Pentru aceastå sumå are de achitat o dobândå anualå de 35.000 de lei, dar în 2025 dublul acestei sume, adicå 70.000 de lei. La aceste sume se adaugå diferen¡ele sus pomenite, de 33.000 ¿i de 50.000 de lei, plus cele care vor fi calculate în anii urmåtori. Pentru achitarea acestor dobânzi ¿i diferen¡e, fermierul cautå så se împrumute acum, din nou... “M-am ales ¿i cu diabet, pe bazå de stres”, conchide el.

plåtesc asiguråri de sånåtate. ªi mai plåtesc o datå sånåtatea pentru veniturile din arendå. În loc så plåtesc ¿i a treia contribu¡ie, îmi voi da demisia de la fermå. Prefer så-mi fac asigurare privatå de pensie”.

a consemnat Robert VERESS Profitul Agricol 40/2023

CULTURI VEGETALE

Pân\ [i Bihorul st\ sub semnul stresului hidric 65.000 de hectare semånate la grâu La grâu a fost finalizat semånatul. În Bihor, sunt 320.000 de hectare teren arabil ¿i semånatul la cereale a decurs foarte bine. La grâu, anul acesta, au fost însåmân¡ate 65.000 de hectare. Din påcate, pia¡a cerealelor merge foarte prost. Nu prea au unde så livreze marfa, iar depozitele sunt pline. Hodi¿an a explicat cå se cumpårå cereale, pe måsurå ce se vinde ¿i se elibereazå depozitele. Numai atunci se achizi¡ioneazå alte cantitå¡i. Mai råu este ¿i pre¡ul, mult mai mic decât a¿teptårile pe care fermierii le aveau la înfiin¡area culturilor. Nicolae Hodi¿an recunoa¿te cå situa¡ia este cam criticå la începutul anului agricol 2023 -2024. Totu¿i, e obligatoriu ca producåtorii agricoli så fie optimi¿ti. Altfel, nu ar avea sens så se mai apuce de luÎn Bihor existå un deficit hidric la începutul celei de a doua jumåtå¡i a lunii octombrie care afecteazå evolu¡ia culturilor însåmân¡ate în aceastå toamnå. Conform Direc¡iei Agricole, nivelul de apå în sol este mult sub media anualå a perioadei. Totu¿i, raportat la nivelul întregului an, situa¡ia nu este chiar criticå. Au mai fost precipita¡ii, iar terenul a acumulat umiditate.

“Dacå vorbim de perioada de toamnå, lipsa umiditå¡ii optime are legåturå directå cu pregåtirea patului germinativ la cereale, la campania de semånat ¿i la germina¡ia semin¡elor. Atunci, chiar avem o problemå aici. E un deficit semnificativ de apå în sol”, Profitul Agricol 40/2023

cru, så facå agriculturå. Jude¡ul Bihor este favorizat din punct de vedere climatic ¿i pedologic. E o zonå favorabilå culturilor. Speran¡a este ca så nu aparå calamitå¡i, situa¡ii extreme care så afecteze foarte grav agricultura. E vorba de grindinå, secetå extremå, alunecåri de teren, evenimente imprevizibile care pot provoca mari distrugeri. “Avem speran¡a cå anul 2023 - 2024 va fi mai bun decât anul 2022 -2023. Nu avem voie så fim pesimi¿ti. Noi trebuie så îi încurajåm pe fermieri ¿i så fim optimi¿ti, altfel cum vom putea merge mai departe. Speråm cå va fi bine ¿i facem tot ce putem pentru a fi bine”, încheie Hodi¿an.

de hectare de porumb. “Se munce¿te intens. Suntem întrun stadiu destul de avansat ¿i nu mai e mult pânå la final. Trebuie så recunoa¿tem cå, chiar dacå lipsa precipita¡iilor în alte situa¡ii e deficitarå, în cazul porumbului este un sprijin pentru fermieri. Ne-a låsat så recoltåm, iar produc¡iile sunt bune spre foarte bune”, a spus Hodi¿an. Bineîn¡eles cå acestea diferå de la un o zonå la alta ¿i de la un fermier la altul. Produc¡iile sunt cuprinse între 8.000 kg la hectar, pânå la 16.000 de kg de boabe la hectar, în partea de nord, iar în Valea Ierului ¿i Valea Nirului, depå¿esc chiar 20.000 de kg boabe la ha. Totu¿i, în partea de deal ¿i zonele unde se face agriculturå de subzisten¡å, produc¡iile sunt mai mici.

¥ncå se recolteazå porumbul În Bihor, fermierii se aflå în plinå campania de recoltare pe cele 100.000

Gheorghe MIRON

este de pårere Nicolae Hodi¿an, directorul DAJ Bihor (foto). Prin urmare, au fost îngreunate lucrårile de toamnå, pregåtirea terenului pentru semånat ¿i va întârzia ¿i încol¡irea plantelor. De aceea ¿i rapi¡a a råsårit neuniform undeva într-un procent de 40%, în a doua jumåtate a lunii octombrie. Lipsa apei ridicå problemele clare, iar luna octombrie este o perioadå în care terenul are un deficit de apå.

Sporadic au mai cåzut precipita¡ii, dar nesemnificative, sub 3 litri pe metru påtrat ¿i maxim 5 litri, dar este pu¡in. De mai mult de douå luni, nu au fost ploi abundente care så fie contabilizate statistic.

Nicolae Hodi[an, directorul DAJ Bihor

CULTURI VEGETALE

E nevoie de ap\ [i în Cluj Campania de toamnå decurge normal în Cluj, în a doua jumåtate a lunii octombrie, dar marea problemå este faptul cå nu plouå cât ar avea nevoie culturile.

“Speråm så plouå!” “Nu putem spune cå în a doua jumåtate a lunii octombrie existå probleme. Cu umiditatea suntem la limita satisfåcåtoare, dar a¿teptåm ploi. Fermierii depun eforturi så finalizeze recoltatul porumbului ¿i însåmân¡atul grâului”, a declarat Paul Uifålean, directorul Direc¡iei Agricole Jude¡ene Cluj. În 20 octombrie, a plouat pu¡in ¿i a mai ridicat gradul de umiditate al solului, ceea ce va ajuta la råsårirea cerealelor. Totu¿i, cu ploile nu a fost chiar råu în aceastå varå. În luna august, cantitatea de precipita¡ii a fost de 63,45 de litri pe metru påtrat, în septembrie, 88,05 litri. Îngrijorårile au apårut în octombrie, când pânå în data de 20, ploile au fost foarte slabe, de numai 6,92 litri. Acum, toatå lumea sperå så mai plouå cå, dacå nu vor veni precipita¡iile, vor avea probleme cu plantele însåmân¡ate: rapi¡a, grâul, orzul ¿i ovåzul. ¥n Cluj, suprafa¡a semånatå cu rapi¡å este de 2.260 de hectare, iar cu grâu, 11.000 de ha. Porumbul era recoltat în propor¡ie de 40%, din 42.000 ha. De asemenea, în anul agricol 2023 2024, au fost însåmân¡ate 310 hectare cu secarå, 1.800 hectare de triticale, 1.100 de ha cu orz, 1.400 de orzoaicå de toamnå ¿i 300 ha de ovåz de toamnå. Fermierii care au finalizat însåmân¡area culturilor de toamnå, cum este rapi¡a, ovåzul sau secara, spun cå încå nu e cazul så intervinå ¿i så le întoarcå, 28

de¿i în ceea ce prive¿te precipita¡iile nu e o situa¡ie chiar bunå. Totu¿i, ei sunt îngrijora¡i de faptul cå nu a plouat suficient în luna octombrie. De exemplu, în 20 octombrie, au cåzut câteva picåturi anemice de ploaie. Pe unele zone, au fost pânå la 4 litri. “Speråm så plouå. Asta este a¿teptarea producåtorilor agricoli, pentru ca grâul, orzul, ovåzul ¿i mai ales rapi¡a, care este mult mai sensibilå, så nu aibå probleme. E nevoie de umiditate în sol pentru ca råsårirea plantelor så nu aibå blocaje”, este mesajul lui Uifålean.

Încå nu s-a instalat seceta pedologicå Reprezentan¡ii DAJ Cluj mai sus¡in cå deocamdatå nu s-a instalat seceta pedologicå, a¿a cum existå în alte zone din ¡arå ¿i sperå så nu se întâmple acest lucru, chiar dacå ploile au fost pu¡ine, în ultimele luni. Totu¿i, se preconizeazå cå precipita¡iile vor veni ¿i atunci vor aduce salvarea sigurå a culturilor de toamnå la rapi¡å ¿i cereale påioase. Fermierii se tem cå, în urmåtorii ani, seceta va fi o stare de fapt în agriculturå. Fenomenul se va repeta an de an ¿i va crea tot mai multe probleme, dacå nu vor fi construite sisteme de iriga¡ii ex-

tinse. 2021 a fost un an secetos în Cluj, dar culturile au reu¿it så se salveze cu pu¡inul de apå ce le-au primit. În 2022, seceta a calamitat porumbul, a¿a cum s-a întâmplat în întreaga ¡arå. Inclusiv grâul a fost afectat. Silvia Hicea, consilierå în cadrul DAJ Cluj, este de pårere cå, probabil, acesta va fi trendul în anii urmåtori: secetå - secetå. De aceea, obligatoriu, e nevoie de iriga¡ii. Pe viitor, seceta trebuie combåtutå cu sisteme de iriga¡ii performante. Înainte de 1989, în agricultura clujeanå, ploile cådeau în mod regulat ¿i seceta nu crea probleme. Culturile nu duceau lipså de apå. În Cluj, existå un singur bazin agricol unde func¡ioneazå foarte bine iriga¡iile. Aproape toatå Câmpia Turzii este irigatå, în jurul localitå¡ilor Mihai Viteazul, Moldovene¿ti, Turda. Aici, sistemul func¡ioneazå foarte bine, atunci când nu plouå. “Noi nu am ajuns så suferim prea tare de secetå pedologicå a¿a cum se întâmplå în alte zone ale ¡årii. Este tot mai evident cå pe viitor nu ne putem a¿tepta la altceva decât la tot mai multå secetå. De aceea fårå iriga¡ii va fi tot mai dificil så faci agriculturå”, a preconizat Hicea.

Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 40/2023

CULTURI VEGETALE

Seceta începe s\ creeze probleme în Satu Mare Seceta începe så creeze probleme ¿i în zona de nord-vest a ¡årii, îngreunând råsårirea cerealelor påioase. Directorul Direc¡iei Agricole Satu Mare, Ioan Cioltean, a declarat cå umiditatea solului este deficitarå, dupå ce, în luna octombrie, au cåzut numai 6 litri pe metru påtrat.

Campania de toamnå este în plinå desfå¿urare “Este extrem de pu¡in. De obicei, în Satu Mare, cad 700 - 750 de litri pe metru påtrat într-un an. Ar trebui så cadå 70 litri, în octombrie”, spune Ioan Cioltean, directorul DAJ. Totu¿i, în lunile anterioare, situa¡ia a fost mai bunå. În septembrie, au fost 57 de litri pe metru påtrat, în august, peste 30 de litri, iar în iulie, 103 de litri. Ploile din septembrie au ajutat cultura de rapi¡a så råsarå ¿i au fost benefice ¿i la pregåtirea patului germinativ pentru campania de toamnå la însåmân¡at cerealele påioase. Avantajul este cå, în aceastå perioadå, consumul nu este mare, plantele de rapi¡å sunt micu¡e, iar lipsa umiditå¡ii nu se simte a¿a grav pe câmp. Cioltean este optimist ¿i crede cå, din pu¡inul de apå existent în sol, sunt ¿anse så råsarå culturile de toamnå, grâul, orzul ¿i ovåzul, semånate. “Campania este în plinå desfå¿urare în a doua jumåtate a lunii octombrie ¿i så speråm cå vin ¿i mult a¿teptatele ploi”. Din påcate, fermierii såtmåreni se mai confruntå cu o altå mare problemå. “A cåzut pre¡ul la cereale! Kilogramul de 30

Dr.ing.Ioan Cioltean, directorul DAJ Satu Mare

grâu este maxim 80 de bani, 70 de bani sau mai pu¡in kg de porumb, iar orzul peste 60 de bani kg”, a aten¡ionat directorul DAJ. Partea bunå este cå în Satu Mare existå spa¡iu de depozitare cu o capacitate de 1 milion de tone, iar fermierii nu se gråbesc så vândå recolta. Preferå så stocheze.

Produc¡ii bune în 2023 “Prin urmare, s-a ajuns så se ob¡inå produc¡ii de peste 4.000 de kilograme la hectar la floarea-soarelui. Mul¡i dintre fermieri au reu¿it aceste vârfuri de produc¡ie în 2023. Ceea ce în urmå cu câ¡iva ani nu se întâmpla. Mai mult de 2.500-3.000 de kg nu ob¡ineau ¿i erau mul¡umi¡i”. În 2023, produc¡iile au fost bune la grâu. În medie, 5.600 kg la ha în Satu Mare. Bineîn¡eles cå au fost ¿i niveluri mult mai înalte, de 6 - 7 tone la hectar. În acest an, grâul a fost ¿i de calitate. La porumb, s-au ob¡inut între 8.000 ¿i 12.000 de kg la ha. Cioltean a mai spus cå cheltuielile la un hectar sunt de min-

im 6.000 de lei, iar dacå au ob¡inut 6 tone, pre¡ul ar trebui så fie cel pu¡in 1 leu ca så compenseze cheltuielile. Totu¿i, pentru a câ¿tiga un profit a¿a cum este normal, evident cå trebuie så fie peste 1 leu kg de grâu. Ceea ce nu se întâmplå. A¿a cå fermierii sunt pe zero la grâu sau chiar în minus. Campania de semånat la grâu evolueazå foarte bine în a doua jumåtate a lunii octombrie. ¥ntrucât fermierii respectå rota¡ia culturilor, mul¡i au a¿teptat så finalizeze recoltatul porumbului pentru a pune grâul. Mai mult, unii au mai întârziat cu recoltatul porumbului, pentru ca ¿tiule¡ii så mai piardå din apå, fiindcå uscarea controlatå a boabelor costå 30 de lei tona. De aceea fermierii s-au orientat ca porumbul så aibå umiditate sub 15%. Dacå se poate chiar sub 14%, så nu aibå de cheltuit cu uscatul produc¡iei. În 2023, în Satu Mare au fost 70.000 de hectare de porumb. Au fost semånate 27.000 de hectare cu rapi¡å ¿i 36.000 de hectare cu grâu.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 40/2023

CULTURI VEGETALE

M\d\lina Fofirc\ este noul CFO al Agrinvest Agrinvest, unul dintre principalii jucåtori din agribusinessul românesc, anun¡å numirea Mådålinei Fofircå în postul de CFO (chief financial officer sau director financiar). Prin ocuparea acestei pozi¡ii, Agrinvest finalizeazå proiectul de întårire a echipei manageriale, proiect început în ianuarie 2023. “Experien¡a de peste 15 ani, profesionalismul, cât ¿i caracterul sunt valori care o recomandå ¿i suntem foarte ferici¡i cå, începând din aceastå lunå, Mådålina Fofircå este parte din echipa noastrå”, a declarat Daniel Florescu, CEO al Agrinvest. Absolventå de Finan¡e-Bånci, Mådålina Fofircå a ocupat pe rând mai multe pozi¡ii în banking, de la consultant financiar pânå la director zonal persoane juridice. “Am învå¡at legi, proceduri, metode, mi-am consolidat principii solide, am format ¿i coordonat echipe, am cunoscut oameni, am stabilit, atins ¿i depå¿it obiective, am fost întotdeauna top perfomer. Toate provocårile ¿i situa¡iile parcurse, cu bune ¿i rele, au contribuit la consolidarea unei experien¡e valoroase”, declara noul director financiar al companiei. Activitatea grupului Agrinvest se deruleazå pe mai multe linii, fiind un

Profitul Agricol 40/2023

business ce acoperå distribu¡ia de inputuri, comer¡ul cu cereale, produc¡ia agricolå ¿i finan¡area pentru fermieri. “Poten¡ialul de cre¿tere este evident. A deveni parte dintr-o organiza¡ie ca Agrinvest ¿i a ¡i se oferi ¿ansa de a putea contribui la evolu¡ia ei sunt argu-

mente solide pentru orice profesionist pasionat de meseria sa. Am våzut în asta o provocare pe care nu am putut decât så o îmbrå¡i¿ez”, sublinia Mådålina Fofircå.

Agrinvest

M\d\lina Fofirc\, CFO Agrinvest

CULTURI VEGETALE

România agrar\ nu are o strategie post-r\zboi În jude¡ul Ia¿i, ultimele precipita¡ii notabile au fost în august, iar acum vremea este de început de septembrie. A fost înfiin¡atå cam jumåtate din suprafa¡a obi¿nuitå de rapi¡å, iar din rapi¡a semånatå jumåtate este deja întoarså. Cea råmaså este cu risc de a fi întoarså ¿i ea.

rzul ¿i grâul se seamånå în fermele care au resursele necesare pentru prelucrarea solului - e vorba de o prelucrare minimå, aråtura fiind excluså. Campania este cam la jumåtate. În jude¡ul Ia¿i se påstreazå propor¡ia echilibratå între culturile de toamnå ¿i cele de primåvarå. Fermele sunt decapitalizate, fiindcå nu s-au recuperat cheltuielile nici cu produc¡ii considerate bune, de 5 t/ha de grâu sau 6 t/ha de porumb, respectiv 3 t/ha de rapi¡å sau floarea-soarelui. Situa¡ia este ¿i mai gravå este în jude¡ele Vaslui ¿i par¡ial Gala¡i, unde culturile au fost calamitate de secetå. Dar ¿i în Bacåu sau Neam¡, unde, în mod tradi¡ional, ploua ¿i nu existau probleme, anul acesta a fost secetå ¿i produc¡iile slabe, cel mult mediocre. “Ne dorim så facem lucråri minime sau chiar la no till. Dar sunt o serie de dificultå¡i ¿i nu existå o re¡etå perfectå. Pentru cå niciun an nu seamånå cu altul. De pildå, anul acesta, am fi vrut så putem rezolva problema cu un disc. Dar avem resturi vegetale dupå cultura porumbului ¿i nu ar fi mers semånåtoarea pe care o avem. A¿adar, e nevoie de încå o lucrare sau chiar

“Acum 10 ani vindeam grâul tot cu 80 de bani, motorina costa 2 lei litrul. Acum e peste 7 lei. ªi toate cheltuielile au crescut, de la arendå la ultimul ¿urub. Modificårile legislative aduc noi cheltuieli: contribu¡ii la fondul de sånåtate, impozitul pe venit cre¿te de la 1 la 3%, cre¿te ¿i impozitul pe terenuri ¿i utilaje, cre¿te ¿i costul asigurårilor”, spune Cristi Stoica, pre¿edintele Grânarii, jude¡ul Ia¿i douå, deci costuri suplimentare, complica¡ii”, aratå Cristi Stoica, pre¿edintele Grânarii din jude¡ul Ia¿i. Principala problemå pe care o vede este lipsa lichiditå¡ilor. Fermierii nu reu¿esc så-¿i achite datoriile la timp. Sunt penaliza¡i financiar, låsa¡i fårå discounturi de distribuitori. Majoritatea încearcå amânåri de plå¡i, noi credite. Iar creditul “De cinci ori APIA” iese din discu¡ie. “Nu este o variantå potrivitå în acest moment pentru necesitå¡ile reale ale fermelor din România”. Valorificarea se face la pre¡uri care nu dau posibilitatea de a se acoperi costurile. “De exemplu, dacå acum 10 ani vindeam grâul tot cu 80 de bani, motorina costa 2 lei litrul. Acum e peste 7 lei. ªi toate cheltuielile au crescut, de la arendå la ultimul ¿urub. Modificårile legislative aduc noi cheltuieli: contribu¡ii la fondul de sånåtate, impozitul pe venit cre¿te de la 1 la 3%, cre¿te ¿i impozitul pe terenuri ¿i utilaje, cre¿te ¿i costul asigurårilor”. “Legea arendei nu a fost duså la bun sfâr¿it ¿i ne împiedicå så facem investi¡iile necesare, så facem schimburi ad-

ministrative, så optimizåm”. Cristi Stoica se declarå de acord cu reglementarea permisele de conducere a ma¿inilor agricole, cu amendamentul cå modul în care s-a realizat nu ¡ine cont de considerente practice. “Ar trebui så po¡i conduce un tractor, pânå la o anumitå capacitate, ¿i cu permisul de categoria B. ªcoli de tractori¿ti nu existå în Ia¿i. Ob¡inerea categoriilor C ¿i E e dificilå. Ma¿inile ¿i utilajele ar trebui så fie asigurate obligatoriu RCA doar atunci când circulå pe drumurile publice. RARul så vinå în ferme nu doar ca så încaseze o taxå, så facå poze ¿i så elibereze o hârtie”. Liderul Grânarilor spune cå e nevoie de o strategie pe termen mediu ¿i lung, adicå post-råzboi, pentru produc¡iile agricole din Ucraina. În prezent, licen¡ele de importuri func¡ioneazå par¡ial, nu mai e chiar acela¿i flux de mårfuri, dar tot nu existå transparen¡å ¿i trasabilitate la eliberarea licen¡elor ¿i verificarea stocurilor, tot intrå transporturi care nu ar trebui så intre, crede Stoica.

Robert VERESS Profitul Agricol 40/2023

CRE{TEREA

ANIMALELOR Ho]ii de vaci lovesc din nou Au fost furate 21 de vaci Angus ¿i Bål¡atå din jude¡ele Sibiu, Bra¿ov ¿i Covasna, anun¡å Parchetul de pe lângå Judecåtoria Avrig, care instrumenteazå dosarele. Se presupune cå ho¡ii ar fi din localitatea Arpa¿u de Jos, jude¡ul Sibiu, unde au avut loc mai multe descinderi ¿i de unde s-au confiscat bani ¿i documente pentru probatoriu. Ho¡ii au preferat vaci Angus ¿i Bål-

¡atå Româneascå pentru cå se vând mai bine. Paguba a fost evaluatå la 29.600 de euro, a transmis Poli¡ia Sibiu. Ho¡ii au dat lovituri dupå lovituri în mai multe localitå¡i din jude¡ul Sibiu - la o fermå ¿i la crescåtori din localitå¡ile Sårata, Porumbacu de Jos ¿i Chirpår, to¡i cu ferme amenajate în extravilan. Reamintim cå, în urmå cu 5 ani, ho¡ii din Hådåreni, comuna Che¡ani, jude¡ul

Mure¿, au furat 12 vaci din rasa Bål¡atå Româneascå din ferma Ionelei Prodan de la Aiton, jude¡ul Cluj. Chiar dacå femeia a dus casetele la poli¡ia din Cluj, casete care con¡ineau imagini clare cu ho¡ii care au venit la furat vacile cu tirul ¿i cu autoturism antemergåtor, ancheta nu s-a finalizat nici în ziua de azi.

Viorel PATRICHI

Nicolae Cioranu> Oierii nu pot fi “integra]i” cu for]a “Så ne propunå domnul ministru Barbu un pre¡ corect prin Casa Unirea ¿i noi vom fi de acord. Tot a¿a s-a în¡eles ¿i cu exportul de animale vii ¿i abatorizare. Nu, domnule, noi vindem oricui då un pre¡ mai bun, oricui ¡ine cont de munca noastrå. Este munca noastrå, de diminea¡a pânå seara. Så dea Dumnezeu så fie Casa Unirea cel mai bun client al nostru!” Fiind structurå controlatå de stat, Casa Unirea nu va fi scutitå de rigiditate. Statul maghiar, care a creat asemenea structuri încå din anii 1990, a impus organizarea piramidalå a asocia¡iilor profesionale la nivel na¡ional, lea creat inclusiv laboratoare de testare pentru toate ramurile agriculturii. Dupå ce a construit aceste structuri, le-a dat în dar asocia¡iilor de fermieri, fårå så-¿i ia mâna de pe aceste structuri, dar fermierii decid în afacerile lor. Statul român a pierdut startul ¿i e foarte greu de recuperat timpul risipit. Profitul Agricol 40/2023

“Nu-i poate obliga nimeni pe oieri så se integreze. Oierii no¿tri au coloanå vertebralå, au demnitatea ¿i personalitatea lor. E altå lume”, crede Nicolae Cioranu (foto). Mai mult, ministrul Barbu intrå în tainele zootehniei ¿i vrea så le schimbe: desfiin¡eazå prevederea conform cåreia trebuie un berbec la 35 de oi maxim ¿i anuleazå ajutorul na¡ional tranzitoriu (ANT, subven¡ia pe cap de animal). “La o întâlnire oficialå cu ministrul din 16 august, cu to¡i reprezentan¡ii de registre genealogice, cu federa¡iile ¿i asocia¡iile oierilor, s-a discutat så nu se mai dea bani pentru oaia productivå, ci pentru mielu¡e ca så se împrospåteze efectivele matcå. Altfel, fermierul vinde mielu¡ele la pre¡urile astea mai bune ¿i scad efectivele. Una e så iei 400-500 de lei pe o oaie de reformå ¿i altceva så a¿tep¡i o mielu¡å încå doi ani. Este o solicitare pertinentå, a¿ zice

eu. Asta nu înseamnå cå trebuie så desfiin¡ezi ANT pentru oile de 3-4 ani, aflate în putere. De valoarea ANT nu sa discutat nimic. Råmâne valoarea ANT ¿i se împarte pe tineretul femel? De pe timpul lui Dragnea se discuta acest subiect. 30-50 de lei acolo pe cap de oaie, chiar 100 de lei ar fi o måsurå bine venitå pentru omul cu buzunarul gol.”

Viorel PATRICHI 33

CRE{TEREA ANIMALELOR

C\lin Musc\> Legile zootehniei func]ioneaz\ pe dos Ferma de porci a lui Cålin Muscå func¡ioneazå normal ¿i fermierul e mul¡umit. Taie în abatorul propriu de la Olari, jud. Arad, 1300 - 1500 de porci pe såptåmânå, ceea ce este o performan¡å frumoaså. “Am readaptat tot ce înseamnå produc¡ie în abator, spune Cålin Muscå. Trebuie så ¡inem seama de ce se cere acum. Lumea se uitå deja mai urât la specialitå¡i, nu are încredere. Pe de altå parte, conjunctura economicå nu se va îmbunåtå¡i în urmåtoarea perioadå, iar oamenii se vor orienta mai mult spre produse de larg consum, mai pu¡in spre produse speciale. Indiferent cum va fi, noi men¡inem calitatea. Avem produse cu pre¡uri decente, dar fårå så afectåm calitatea.”

Pia¡a cårnii de vitå este încå în formare Tot la Olari, Cålin Muscå are ¿i o superbå fermå cu 1200 de vaci Charolaise. Le cre¿te în stabula¡ie liberå ¿i toate månâncå ad libitum. Fermierul considerå cå în România nu s-a constituit încå o pia¡å a cårnii de vitå superioarå. “Oamenii s-au obi¿nuit så creadå cå de la vitå se pot mânca numai mu¿chiul ¿i mu¿chiule¡ul, iar pia¡a numai asta cere. Înså existå ¿i alte piese valoroase. Nimeni nu plåte¿te un leu în plus pentru pulpa de Charolaise fa¡å de pulpa de Holstein. Pentru cumpåråtori este tot pulpå. Nu avem încå o culturå a cårnii de vitå”. Aduce tauri periodic din Fran¡a, are colaboratori vechi acolo. “Am tauri pentru prima montå, pe care îi folosesc la vi¡ele pentru ca prima fåtare så fie mult mai u¿oarå. Facem ¿i la taurii mari tot felul de selec¡ii. Nu fac 34

C\lin Musc\

însåmân¡are artificialå, chiar dacå vacile se aflå în stabula¡ie liberå. Am fåcut o vreme inseminare pentru verificårile mele. Am vrut så våd cum se comportå rasa Charolaise în diverse forme de metisare. Am folosit material seminal din alte rase. Am vrut så våd calitatea carcasei rezultate, partea de perselare, iar diferen¡ele sunt minore. ªi dacå eu le våd foarte mici aceste diferen¡e, e greu så vadå ¿i cumpåråtorul pe pia¡å”, spune Cålin Muscå.

Trebuie sprijinitå mai mult industria porcului “Industria porcului este grav afectatå ¿i nimeni nu se preocupå realmente de ea, iar acum manifeståm un avânt pionieresc în a face ferme de reproduc¡ie, când problema este cu totul alta: noi nu suntem proteja¡i fa¡å de interven¡iile altor ¡åri pe pia¡a noastrå prin subven¡iile acordate propriilor fermieri. Un exemplu simplu: subven¡ia pentru o scroafå din Polonia este de 700 de

euro. Dacå împår¡im cei 700 de euro la 28-30 de purcei, cât ob¡ii în mod normal de la o scroafå, ajungem la o diferen¡å de 23 de euro pe un purcel, respectiv pe un porc pe care îl duci la abator. Mie statul român nu-mi då absolut nimic pe scroafå. Primesc o platå compensatorie doar pentru måsurile suplimentare de bunåstare, pe care le aplic ¿i care nu au legåturå cu produc¡ia. Bunåstarea ajunge la 13-15 lei pe animal, dar î¡i reduce practic cu cel pu¡in 10% efectivul de animale produse. Tot ce primim pe condi¡ii superioare de bunåstare este o sumå pentru diferen¡a pânå la care am putea så producem. Aici sunt frustrårile mele. Totul este fåcut pe dos. Dacå se întâmplå ceva ¿i nu mai vin purcei din import, vom ajunge så cre¿tem în România doar 20% din necesarul de consum. Deocamdatå, satisfacem 30% din necesarul intern de carne de porc. Domnul ministru Barbu încearcå så for¡eze produc¡ia de purcei aici ¿i, måcar prin asta, reu¿e¿te så fie acoperitå România de la douå milioane de porci la 3,5 milioane. Oricum, este un plus fa¡å de ce este acum. Scroafele pot fi importate în câ¡iva ani. Pânå se construiesc fermele ¿i se pun în func¡iune, este suficient timp så faci ¿i precomandå, ¿i comandå pentru scroafe. Dacå reu¿e¿ti så produci måcar un milion de purcei în ¡arå, va fi mult mai simplu så dezvol¡i ¿i partea de îngrå¿åtorii. Dacå ai mai mul¡i purcei, vei putea så înfiin¡ezi ¿i noi ferme de îngrå¿are.” Îl bate gândul så aplice ¿i el pentru o fermå de reproduc¡ie peste un an.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 40/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Nicolaie Apopi [i-a f\cut carmangerie de carne Angus Nicolaie Apopi de¡ine ferma Agro Baden Banat în Peciu Nou, Timi¿, ¿i lucreazå 2.750 de ha pe culturå mare. Din 2018, a trecut ¿i pe zootehnie pe cre¿terea vacilor rasa Angus. Anul acesta ¿i-a construit ¿i o carmangerie cu magazin la poarta fermei, pentru a închide cercul.

“

Mie mi-au plåcut animalele de copil, am avut în familie. Eu am absolvit liceul agroindustrial, profilul tehnicå veterinarå, iar facultatea, la USAMVB Timi¿oara, pe specializarea prelucrarea produselor agroalimentare”, poveste¿te Nicolaie Apopi. Fiindcå pe vegetal treaba mergea foarte bine, ¿i-a propus så se extindå ¿i a decis så creascå vaci rasa Angus cu celebra carne marmoratå, la modå în bucåtåria occidentalå ¿i, acum, foarte cåutatå în restaurantele din România. Cre¿terea animalelor se cere cu atât mai mult cu cât Uniunea Europeanå a impus producerea anumitor culturi, cum este lucerna, pentru a a avea eligibilitate în ob¡inerea subven¡iei de la APIA. A¿adar, fermierul nostru a considerat cå urmåtorul pas este så investeascå în cre¿terea vacilor dintr-o raså superioarå. A ales Angus, fiindcå este rusticå, u¿or de între¡inut, rezistentå la condi¡iile meteo-climatice ¿i are o carne fragedå, suculentå ¿i marmoratå de mare succes la consumator. Carnea dacå este puså în camere speciale de maturare ¿i se påstreazå mai mult timp, se ob¡ine un produs ¿i 36

Nicolaie Apopi, Agro Baden Banat

mai fraged ¿i mai gustos ¿i suculent. “În restaurantele unde eu am consumat Angus, am fost foarte încântat de gust ¿i frågezime, de aceea am decis så cresc ¿i eu aceastå raså care este foarte cåutatå de clien¡ii din lumea întreagå, ¿i acum ¿i în ¡ara noastrå”. Primul pas a fost achizi¡ionarea a 10 juninci gestante, în urmå cu 5 ani, de la Karpaten Meat din jude¡ul Sibiu. A cumpårat ¿i un taur cu pedigree ca så poatå ob¡ine ¿i subven¡ia corespunzåtoare de la APIA, fiindcå cre¿terea Cumpåråtorul va putea veni la poarta fermei, ca så achizi¡ioneze carne de calitate ¿i så vadå cu ochii lui cum se ob¡ine acest produs, întreg procesul tehnologic, de la depozitarea furajelor, între¡inerea ¿i adåpostirea animalelor ¿i hrånirea lor, precum ¿i cum se tran¿eazå carnea în måcelårie.

animalelor mari impune cheltuieli deosebite. ¥n 2023, numårul vacilor a ajuns la 80 de capete cu tot cu vi¡ei, cu mame. A adus un nou taur Angus de valoare superioarå de la un producåtor din Germania, pentru a ob¡ine vi¡elu¿i mai de calitate. De obicei, Apopi valorificå numai exemplarele de sex masculin în viu, iar vi¡elu¿ele le påstreazå pentru reproduc¡ie. A mai sacrificat câ¡iva tåura¿i pentru a vedea reac¡ia clien¡ilor. A fåcut un fel de studiu de fezabilitate pe pia¡a localå din sate ¿i a constatat un feedback foarte bun. Prin urmare, a decis så construiascå måcelåria pentru a ob¡ine acele piese foarte cåutate de clien¡i: T-Bone pentru fripturå, tomahawk, antricotul sub formå de secure, mu¿chiule¡, vråbioarå, rasol, pulpå, ¿i chiar carne pentru mici ¿i pentru burger, produse de calitate pentru Profitul Agricol 40/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR consumatorii din Timi¿ ¿i din întreaga zonå a Banatului. Astfel, spune el, cercul se închide. “Sacrificarea va avea loc la doi pa¿i de mine, în localitatea vecinå. E un abator de rumegåtoare ¿i de cai”. Construc¡ia måcelåriei decurge foarte bine. Este aproape finalizatå, inclusiv magazinul. Are toate dotårile necesare, apoi va fi supuså autorizårii la ANSVSA. Pentru ob¡inerea carcasei speciale de la tauri, animalele vor fi sac-

rificate în abatorul autorizat din Giulvåz, localitate, vecinå cu Peciu Nou. Carcasa va fi aduså în camera de frig, dupå aceea va fi tran¿atå pentru a ob¡ine acele piese mult cåutate de consumatori. “Este o artå så ¿tii så tran¿eze ¿i så ob¡ii produse superioare din carne de Angus”, spune Apopi. Måcelåria va avea salå de frig, salå de tran¿are, salå de odihnå ¿i magazin de prezentare. Cumpåråtorul va putea veni la poar-

ta fermei, ca så achizi¡ioneze carne de supercalitate ¿i så vadå cu ochii lui cum se ob¡ine acest produs, întreg procesul tehnologic, de la depozitarea furajelor, între¡inerea ¿i adåpostirea animalelor ¿i hrånirea lor, precum ¿i cum se tran¿eazå carnea în måcelårie.”

Gheorghe MIRON

Dumitru Andre[oi î[i ia [i vapor [i export\ un milion de animale Oierul de la Coste¿ti, pre¿edinte al Asocia¡iei Crescåtorilor de Ovine Dacia din jude¡ul Hunedoara, a ajuns la o anvergurå nouå. A achizi¡ionat recent o fermå de la Medgidia, care are ¿i abator autorizat. Acum, negociazå preluarea unei nave moderne, care så asigure bunåstarea animalelor transportate. Vrea så exporte anual un milion de vite ¿i oi în ¡årile arabe, dar ¿i carcase de ovine în Europa. “Suntem în discu¡ii foarte avansate, acum se verificå actele pentru navele de transport animale vii - ovine ¿i bovine. Suntem cel mai mare grup din România pe cre¿tere de ovine, avem capacitate undeva la 300.000 capete ovine ¿i 7.000-8.000 bovine pe serie. Aceasta ar însemna pe 3 serii undeva la 900.000 - 1 milion de capete pe care le putem exporta anual.

În fermele noastre, animalele au condi¡ii de bunåstare peste standardele din fermele din Europa, sunt adåposturi care corespund tuturor normelor de bunåstare ¿i vrem ca, ¿i pe perioada transportului, animalele så beneficieze de acelea¿i condi¡ii. De aceea, facem acest efort, ne cumpåråm încå o navå ca så avem toatå logistica. Noi producem furajele, noi îngrå¿åm animalele ¿i le ducem pânå la clientul final”, spune Dumitru Andre¿oi. Sperå ca, în urmåtorii ani, mare parte din ceea ce produce noi så valorifice sacrificat, sub formå de piese ¿i produse finite. Merge greu cu clien¡ii din ¡årile arabe, din zona Golfului, dar, încet-încet, a început så le livreze ¿i carcaså.

Viorel PATRICHI

Andre¿oi cumpårå ¿i 1.000 de vaci Limousine Prezent la expozi¡ia Sommet de l'Élevage de la Clermont-Ferrand, Gheorghe Nea¡å, fost director în Ministerul Agriculturii, spune cå a fost trimis în Fran¡a chiar de cåtre Dumitru Andre¿oi, pentru a cerceta pia¡a taurinelor de carne. Dumitru Andre¿oi inten¡ioneazå så cumpere 1.000 de vaci Limousine. "Limousine este cea mai bunå raså de carne ¿i e foarte cåutatå pe pia¡a italianå”, spune Gheorghe Nea¡å, care de¡ine în prezent func¡ia de director general executiv la Asocia¡ia Crescåtorilor de Ovine “Dacia” din jude¡ul Hunedoara, unde conduce Registrul Genealogic pentru rasa ºurcanå. ¥ncå de anul trecut, Dumitru Andre¿oi spunea cå a achizi¡ionat special terenuri în jude¡ul Bra¿ov, unde vrea så creascå mai multe rase de taurine. Profitul Agricol 40/2023

Dumitru Andre[oi

CRE{TEREA ANIMALELOR

Sta]iunea {imnic cre[te B\l]at\ Româneasc\ cu Negru Sta¡iunea de Cercetare Dezvoltare Agricolå de la ªimnic, de lângå Craiova, are ca obiect principal de cercetare culturile mari. Dar pasiunea directorului Constantin Gåvan pentru animale a fåcut posibilå pråsirea la Sta¡iunea ªimnic a unui nucleu genetic superior din rasa Bål¡atå Româneascå cu Negru. Sigur, s-a pornit tot de la rasa Holstein Frizå, dar Mircea Bara, fost director tehnic la Semtest Craiova, acum cercetåtor la Sta¡iunea ªimnic, afirmå cå este o raså româneascå omologatå prin adaptare la mediu în ¡ara noastrå timp de mai multe genera¡ii. S-a fåcut o selec¡ie drasticå ¿i rezultatele se våd: vaci viguroase cu produc¡ii de lapte impresionante. “Sta¡iunea merge pe profit, are 2.000 de hectare ¿i vinde semin¡e grâu, orz, triticale, porumb, spune Mircea Bara. Nu plouå ¿i nu se poate ara. Are 200 de vaci din rasa Bål¡atå Româneascå cu Negru, din care mulge 105. A genotipat o parte din ele ¿i au rezultate extraordinare. “Testarea genomicå (testele genomice pentru determinarea valorii de ameliorare genomice - gPFT) ne-a adus o surprizå de propor¡ii: avem o vacå de 3.000, un record pentru România”, spune Mircea Bara. “Vreau så promovez doi tauri din asemenea vaci pentru testare la Semtest Craiova. To¡i taurii adu¿i la Semtest Craiova sunt testa¡i genomic la societå¡i acreditate din Europa. Ei se comparå cu baza interna¡ionalå de date. Avem tauri de 3.000-3.500, la fel ca în Italia. Noi avem la ªimnic vaci din rasa Bål¡atå cu Negru Româneascå. Am omologat prin Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie linia moderat consangvinizatå de Bål¡atå cu Negru Româneascå. Rasa are certificat de omologare. 38

Dup\ o via]\ de munc\ dedicat\ geneticii la Semtest Craiova, unde înc\ este consultant, Mircea Bara a ajuns la respectabila vârst\ de 70 de ani un reprezentant al vechii noastre [coli de zootehnie.

Linia geneticå de la ªimnic este lucratå dupå 5 genera¡ii de vaci din rasa Bål¡atå cu Negru Româneascå. Noi ne întemeiem pe faptul cå mediul a influen¡at foarte mult aceste animale. În cele 5 genera¡ii, au plecat deaici tåura¿i care au devenit ta¡i de tauri. S-au folosit astfel tauri române¿ti adapta¡i. Este o vacå largå, adâncå, cu fertilitate ridicatå, cu aptitudini de reproduc¡ie foarte bune. Ca fenotip ¿i nivel de produc¡ie, s-au adaptat mediului de la noi ¿i au confirmat prin valoarea lor genomicå deosebitå. Sta¡iunea ªimnic a cheltuit 40.000 de lei ca så facem testul genomic. A¿a putem demonstra valoarea genomicå. Raportatå la controlul oficial al performan¡elor, con¡ine mai mult adevår despre realitatea biologicå a rasei. Nucleul genetic de la ªimnic are la temelie vacile Holstein Frizå, aduse din Danemarca în anul 1977. Pe acel nucleu, s-a lucrat ¿i s-a demonstrat

¿tiin¡ific cå este o raså distinctå. De-a lungul anilor, de la Sta¡iunea ªimnic, din 1978, când eu chiar am fost repartizat la Semtest Craiova, au venit la noi 297 de tauri nominaliza¡i, am påstrat numele, numerele matricole. Ei au fost recolta¡i ¿i difuza¡i în popula¡ia de vaci în toatå România. Asta înseamnå progres genetic, difuzat de la aceastå sta¡iune. Am luat acceptul profesorilor universitari ca Horia Grosu, care au demonstrat calitå¡ile rasei.” Sta¡iunea nu vinde juninci, vrea så creascå efectivul. “Profesorul Constantin Gåvan, directorul Sta¡iunii ªimnic, este medic veterinar ¿i ¡ine foarte mult la nucleul de vaci. Din perspectiva aportului financiar, le-ar fi desfiin¡at, dar le ¡ine din pasiune. Îmbuteliem zilnic 3-400 de litri de lapte pentru ni¿te azile de båtrâni, pentru magazine mici din Craiova ¿i primim 3 lei pe litru, cu tot cu ambalaj”.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 40/2023

MA{INI & UTILAJE Jaydeep Singh a devenit CEO al Dicor Holding Dicor Holding anun¡å numirea lui Jaydeep Singh în func¡ia de CEO. Acesta va prelua conducerea holdingului ¿i se va focaliza pe maximizarea valorii pentru partenerii ¿i clien¡ii Dicor, împreunå cu echipa de top management formatå din Daniel Auricå - CEO, Dicor Land, Silviu Pricop - CCO, Dicor Land, Elena Ciobånicå - CFO, Dicor Land, Magda Bumbar - Director Adjunct, Dicor Holding, ¿i Radu Grigorescu - CCO, Dicor Input. “Prezentarea lui Jaydeep Singh ca noul CEO este nu doar ca un nou membru valoros în echipa noastrå, ci ¿i o reflectare a evolu¡iei grupului de firme ce fac parte din Dicor Holding. Sunt încrezåtor cå, sub

conducerea sa, ne vom continua misiunea de a cre¿te ¿i de a avea un impact semnificativ atât la nivel local, cât ¿i na¡ional”, a declarat Råzvan Diaconu, proprietar Dicor Holding. “Valorile, cultura ¿i mentalitatea echipei Dicor rezoneazå profund cu ceea ce cred ¿i cu ceea ce am devenit pe plan profesional ¿i este cu siguran¡å un loc unde se poate construi temeinic. Viziunea ¿i ambi¡ia mea se concentreazå acum asupra maximizårii poten¡ialului companiei, sprijinind fermierii în eforturile lor de a cre¿te productivitatea ¿i de a atinge succesul pe termen lung”, a spus Jaydeep Singh, CEO Dicor Holding.

Viktor Lemken a împlinit 85 de ani Viktor Lemken, ac¡ionar ¿i membru al companiei Lemken, a împlinit recent 85 de ani. Reprezentantul celei de-a ¿asea genera¡ii al acestei afaceri de familie Vik-

tor Lemken a transformat compania care îi poartå numele într-una dintre cele mai importante firme producåtoare de tehnologie agricolå din lume.

Se declarå “tehnician convins”, a absolvit cursuri de specialitate în domeniul tehnicii agricole, iar la 31 de ani a preluat conducerea Lemken. Timp de zeci de ani a lucrat la perfec¡ionarea plugului Lemken, cunoscut în toatå lumea. A urmat diversificarea produc¡iei cu semånåtori ¿i echipamente pentru protec¡ia plantelor, ceea ce a mårit exponen¡ial cifra de afaceri (559 milioane de euro anul trecut). Aståzi, conducerea companiei a trecut deja la cea de-a ¿aptea genera¡ie a familiei, la fiica sa, Nikola Lemken, care este ac¡ionar ¿i membru al conducerii executive a companiei Lemken.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 40/2023

MA{INI & UTILAJE

Tractorul T5 Utility pentru fermele mici [i mijlocii Tractoarele New Holland T5 Utility sunt propunerea AgroConcept pentru fermele mici ¿i mijlocii, fie cå e vorba de cultura mare sau de lucrul în zootehnie. Sunt 5 modele: T5.80 T5.90, T5.100, T5.110 ¿i T5.120, care au capacitate de ridicare pe spate de peste 4 tone ¿i pot fi echipate cu încårcåtoare frontale ce pot ridica la peste 3 m înål¡ime încårcåturi de peste 2,5 tone.

oate modelele gamei T5 Utility sunt ac¡ionate de motoare FPT, modelul F5, de 3,6 litri ¿i injec¡ie Common Rail, conforme cu standardul Stage V. Motoarele beneficiazå de tehnologie de ultimå genera¡ie pentru reducerea consumului de combustibil. Sunt puternice ¿i extrem de silen¡ioase, în versiuni noi care dezvoltå de la 80 CP la 117 CP. Sistemul avansat Engine Speed Management (ESM) regleazå cu precizie alimentarea cu carburant, astfel încât så se adapteze varia¡iilor de sarcinå, men¡inând constant regimul motorului. Pentru comoditate, operatorul poate memora douå regimuri diferite ale motorului ¿i poate trece de la un regim la altul folosind un buton pozi¡ionat pe consola transmisiei. Transmisia Dual Command 24x24 este dotatå cu o cutie de viteze PowerShift HiLo. Activatå în timpul 40

deplasårii, permite reducerea cu 15% a vitezei de înaintare, permi¡ând cre¿terea rezervei de cuplu cu pânå la 18%. Butonul Power Clutch, pozi¡ionat pe partea posterioarå a manetei, permite selectarea a opt trepte diferite în cele trei game principale de lucru fårå a fi necesarå apåsarea pedalei de ambreiaj. Inversorul electrohidraulic montat pe coloana de direc¡ie poate fi ac¡ionat cu u¿urin¡å fårå a lua mâinile de pe volan. Modelele 90, 100 ¿i 110 sunt disponibile cu punte fa¡å 4RM cu sistem SuperSteer pentru o manevrabilitate mai bunå. În timpul deplasårii pe carosabil, trac¡iunea dublå se activeazå automat pentru a îmbunåtå¡i frânarea. Puntea fa¡å SuperSteer are de un unghi de virare de 76 de grade, care permite reducerea timpilor de întoarcere la capåtul rândului. Frâna de parcare este extrem de sigurå. Sistemul mecanic de blocare Park Lock, ac¡ionat mecanic prin intermediul levierului de comandå

al gamelor, garanteazå blocarea mecanicå totalå a transmisiei ¿i previne mi¿carea înainte sau înapoi a tractorului atunci când este parcat pe o suprafa¡å înclinatå. Aceastå func¡ie este extrem de utilå atunci când se tracteazå remorci cu încårcare mare. Gama T5 Utility a fost proiectatå pentru lucru cu încårcåtor frontal ¿i cu sistem de ridicare frontal. Este perfect compatibilå cu noul cadru mårit, de 1.100 mm, al încårcåtoarelor New Holland 500TL ¿i 700TL. Parametrii opera¡ionali ai încårcåtoarelor 700TL, de exemplu, indicå o înål¡ime maximå de ridicare de 3,7 metri ¿i capacitate de ridicare de pânå la 2.539 kg. Conductele hidraulice sunt integrate în cadrul încårcåtorului, pentru a îmbunåtå¡i semnificativ vizibilitatea anterioarå în timpul lucrårilor de precizie.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 40/2023

MA{INI & UTILAJE AgroConcept: Cultivatoare Kverneland pentru orice tip de sol AgroConcept continuå campania “Zilele Kverneland” în care sunt incluse cultivatoarele Kverneland TLG ¿i TLD, cu lå¡imi de lucru de 4 ¿i 6 m, ce oferå fermierilor configura¡ia potrivitå pentru pregåtirea patului germinativ pe orice tip de teren. TLG este un cultivator de precizie robust, proiectat pentru pregåtirea optimå a patului germinativ pentru sfeclå de zahår, cartofi ¿i legume. TLD, cu 5 rânduri de organe de lucru, asigurå un flux liber al solului, cu posibilitatea de a lucra mai adânc sau în condi¡ii cu resturi vegetale. IPSO Agriculturå: Parteneriat cu Metzer pentru iriga¡ii prin picurare IPSO Agriculturå ¿i Metzer, prima companie din Israel cu unitate de produc¡ie de linii de picurare în România, anun¡å cå au încheiat un parteneriat strategic pentru sisteme de iriga¡ii prin picurare. Cele douå companii vor solu¡ii personalizate pentru fiecare fermier, consultan¡å la proiectarea, instalarea ¿i între¡inerea sistemelor de iriga¡ii în func¡ie de specificul culturilor, solului ¿i cerin¡elor locale, echipamente proiectate så reducå consumul de apå ¿i så minimizeze impactul asupra mediului înconjuråtor. Amazone: Avantajele semånåtorii Primera DMC Amazone România a efectuat în ultimele zile mai multe demonstra¡ii în câmp pe zona de est a ¡årii, cu semånåtoarea Primera DMC, cu lå¡ime de lucru de 6 m. Aceasta poate semåna atât în teren prelucrat, cât ¿i direct, în miri¿tea de soia sau dupå culturi de cereale, la o vitezå de lucru de pânå la 18 km/h, ceea ce permite semånarea a 70 ha pe zi. În plus, aplicå ¿i îngrå¿åminte, simultan cu semin¡ele pentru culturile de toamnå. 42

Bednar Efecta CE seam\n\ 20 ha/or\ Semånåtoarea Bednar Efecta CE are o lå¡ime de lucru de 12 metri, un buncår presurizat cu douå compartimente cu o capacitate de 6.000 de litri ¿i poate fi echipatå cu o serie de echipamente frontale instalate în fa¡a bråzdarelor de semånat. Lå¡imea mare de lucru, în combina¡ie cu viteza de lucru ridicatå, garanteazå ob¡inerea unor produc¡ii zilnice ridicate. Poate semåna pânå la 20 ha/orå ¿i are nevoie de o putere de minimum 300 CP de la tractor.

Buncårul este amplasat pe un ¿asiu sub care au fost montate douå ¿enile, pentru a reduce compactarea solului. Vorbim aici de ¿asiul FloaTrax, care are ¿i sistem de frânare, astfel cå se poate deplasa ¿i pe drumuri publice. Efecta CE poate fi utilizatå ¿i pentru înfiin¡area mai multor tipuri de culturi. Un compartiment al buncårului poate fi umplut cu semin¡e ale culturii principale, iar celålalt cu semin¡e ale culturii intermediare.

Un tractor hibrid de 260 CP Compania Steyr a prezentat în Austria un tractor - concept hibrid, cu motor diesel secondat de unul electric. Construit pe platforma tractorului Steyr Impuls CVT 6175, Steyr Hybrid

este, de fapt, mai mult decât un concept ¿i este gata de intrare în produc¡ie. Motorul diesel dezvoltå 180 CP, iar împreunå cu motorul electric de 75 kW (alimentat de acumulatori) dezvoltå pânå la 260 CP. La opera¡iuni care necesitå cel mult 75 CP, tractorul hibrid poate merge exclusiv cu energie electricå. Alte detalii vom avea la Agritechnica 2023.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 40/2023

MA{INI & UTILAJE

Gigan]ii câmpului tractoarele de la 600 la 1.100 CP Chiar dacå nu sunt utile decât în ferme mari ¿i foarte mari, gigan¡ii câmpului stârnesc întotdeauna aten¡ia. ªi pentru constructori este o provocare så facå astfel de utilaje, cu puteri care se apropie de 1.000 CP. De aceea, ne-am gândit så vå prezentåm o serie de tractoare foarte puternice, adevåra¡i gigan¡i ale cåror motoare duduie de la 600 CP la 1.100 CP. Deutz-Fahr Agro XXL 1630 Prezentat pentru prima datå la Agritechnica, în urmå cu mai mul¡i ani, acesta este un “micu¡" de 32 de tone ¿i opt ro¡i pe 4 axe, cu motor Deutz V8 ce dezvoltå 600 CP, are o transmisie 18/6 PowerShift ¿i are un rezervor de motorinå de 840 de litri. Sistemul de direc¡ie ac¡ioneazå pe primele patru ro¡i, care vireazå în tandem simultan. Partea din spate a acestui tractor seamånå cu o platformå remorcatå, în spatele cåreia se aflå sistemul de prindere a utilajelor tractate.

AGCO Challenger MT975E Este cel mai mare tractor Challenger ¿i a fost construit pentru pie¡ele din America de Nord ¿i Europa de Est. Are un motor AGCO Power de 16,8 litri, dezvoltå 600 CP, are transmisie Caterpillar PowerShift, o greutate de peste 21,5 tone ¿i un rezervor de motorinå de 1,5 tone. Petru cei interesa¡i, pre¡ul lui începe de la 428.000 euro.

Versatile Delta Track 620 La începutul råzboiului din Ucraina constructorul canadian Buhler, de¡inut de grupul rusesc Rostselmash, a schimbat CEO-ul rus cu unul canadian ¿i a anun¡at cå este în cåutarea unui alt investitor. A fost, probabil, o manevrå de comunicare, deoarece ru¿ii sunt în continuare proprietarii grupului ¿i conduc consiliul de administra¡ie. De¿i nu ¿tim ce se va întâmpla mai departe cu aceste tractoare mari, Delta Track meritå amintit în topul gigan¡ilor. Este un tractor cu patru ¿enile (respectiv Profitul Agricol 40/2023

8 ro¡i la modelul Versatile 4WD 620), al cårui motor Cummins X15 dezvoltå maximum 616 CP. Constructorii sus¡in cå are cea mai mare cabinå din indus-

tria de profil, scaun cu suspensie semiactivå ¿i o serie de dotåri ce sporesc confortul operatorului. Are transmisie CAT TA22, un rezervor de motorinå de 1,7 tone, o greutate de 19 tone ¿i un pre¡ pe måsurå, de la F 745.500 euro în sus.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE New Holland T9.700 Acest model cu 8 ro¡i (în varianta T9.700 SmartTrax II are patru ¿enile care pot schimba suprafa¡a ce intrå în contact cu solul) are un motor FPT de 12,9 litri care dezvoltå 620 CP. Sistemul ECOBlue Hi-eSCR ajutå la reducerea consumului de motorinå, concomitent cu un plus de putere. Transmisia este full PowerShift, 17x2 viteze, iar tractorul are o greutate de aproape 20 de tone, un rezervor de motorinå de peste 1.800 litri, iar ca dotare aparte amintesc cele douå camere video montate în fa¡a ¿i în spatele acestui “mastodont”.

Case IH Steiger 620 Quadtrac Fiind produse ale aceluia¿i grup, CNH, ¿i acest tractor cu ¿enile are tot motor FPT de 12,9 litri ¿i 620 CP, ca ¿i T9-ul dinainte, la care se adaugå capacitatea de ridicare remarcabilå, de peste 9.000 kg pe spate, care este distribuitå în mod egal pe toate cele 4 ¿enile, iar în timpul deplasårii sistemul Quadtrac men¡ine puterea tractorului. Transmisia este tot full PowerShift, 16x2 viteze, tractorul are peste 22 de tone ¿i un rezervor de carburant suficient, de 1,7 tone.

Claas Xerion 12.650 Cel mai mare tractor Claas, prezentat în premierå în acest an, are un motor Mercedes-Benz de 15,6 litri ¿i o putere maximå de 653 CP, cu o autonomie de lucru sus¡inutå de un rezervor pe måsurå, de 1,4 tone. Vine echipat cu ¿enile Terra Trac sau cu anvelope duble. Transmisia este continuu variabilå CMATIC, este garnisit cu dotåri pentru agricultura de precizie (CEMIS 1200, GPS Pilot, Isobus, Task Controller ¿i multe altele).

John Deere 9R 640 ¿i 9RX 640 Dezvoltå fiecare câte 640 CP, datoritå motorului John Deere 14 PowerTech, de 13,6 litri, ¿i pot face fa¡å condi¡iilor grele de muncå, pe terenuri unde alte

tractoare nu reu¿esc så facå fa¡å. Ambele au o transmisie asistatå electronic e18 PowerShift, 18x6, care schimbå vitezele în mod automat, men¡ine o vitezå constantå ¿i reduce consumul de carburant, la care se adaugå cele 4 ¿enile ce oferå o

trac¡iune remarcabilå. Pot tracta eficient cele mai grele ¿i mai solicitante utilaje, cum sunt cele pentru prelucrarea terenului ¿i semånatul pe lå¡imi mari de lucru. Au o greutate de câte 21 de tone fiecare ¿i rezervor de motorinå de peste 1.500 litri.

Profitul Agricol 40/2023

MA{INI & UTILAJE Fendt 1167 Vario MT Motorul MAN de 16,2 litri al acestui model dezvoltå 673 CP, iar transmisia VarioDrive este continuu variabilå. Tractorul are douå ¿enile lungi ¿i dispune de un sistem SmartRide+, care adapteazå permanent centrul de gravita¡ie, în vreme ce sistemul de ghidare VarioGuide, ce corecteazå mereu ghidajul, cu o precizie de 2 cm. Are o greutate de 19 tone ¿i un rezervor de 1.325 litri.

ACO 600 Oubaas Este cunoscut drept tractorul cel mai mare din Africa. A fost construit de compania ACO în 1994, la Johannesburg, Africa de Sud. Motorul såu ADE 444TI V12 dezvoltå 820 CP, iar tractorul are transmisie cu dublu disc, Powershift, controlatå electronic.

Rite 750 Earthquake Acest model a fost construit Montana, SUA, de fra¡ii Dave ¿i John Curtis. Pânå în 1973 au fost fabricate 38 de tractoare Rite, dar modelul Rite 750 Earthquake este cel mai puternic, fiind echipat cu un motor Detroit Diesel ce poate dezvolta 850 CP.

Big Bud 16V-747 Este catalogat drept cel mai mare ¿i mai puternic tractor din lume ¿i a fost construit în Havre, Montana. Destinat fermei Rossi Brothers, care se ocupa de cultivarea bumbacului în California, uria¿ul tractor este propulsat de un motor Detroit Diesel de 1.100 CP, are 8 anvelope cu diametrul de 2,4 metri fiecare, are greutatea impresionantå de peste 43 de tone ¿i este alimentat de un rezervor de 3,8 tone. Acest gigant a fost folosit timp de 11 ani în ferma californianå, apoi a fost achizi¡ionat de Willowbrook Farm, unde a fost “pensionat”.

Nexat - mastodontul multifunc¡ional Tractor, dar ¿i combinå, semånåtoare, sprayer sau grapå cu disc, la un loc, aceasta ar fi descrierea acestui utilaj multifunc¡ional, care poate fi folosit pe lå¡imi de lucru de cel pu¡in14 m. ¥n varianta de echipare cu sprayer lå¡imea de lucru cre¿te la 70 de metri. La lå¡imi de lucru de 14 m, Nexat evitå contactul cu aproximativ 95% din suprafa¡a pe care este folosit, de aici rezultând o compactare foarte reduså. Este un tractor cu patru ¿enile, câte douå la fiecare capåt al echipamentului, fiecare pereche fiind puså în mi¿care de câte un motor de 550 CP, ceea ce, însumat då în final o putere de 1.100 CP. Poate recolta atât porumb sau floarea-soarelui, cât ¿i grâu sau orz, în cantitå¡i de 130-200 tone pe orå. Are un buncår de 36 mc ¿i un debit de 600 l/secundå, ceea ce face ca golirea integralå så dureze doar aproximativ un minut. Testat în prezent în mai multe ¡åri, printre care ¿i România, tractorul Nexat a ajuns la ferma Maxagro din Timi¿, iar speciali¿tii companiei germane Wienhof îl pun la lucru periodic, fac o serie de reglaje ¿i adunå date spre a fi analizate, pentru optimizarea lui. Profitul Agricol 40/2023

OPINII> {tefan GHEORGHI}| fermier, Br\ila

Matematica lui Daea [i modificarea sprijinelor cuplate ¥ntr-o zi de miercuri, pe 4 octombrie, la Ludu¿, a descins în trombå o delega¡ie conduså de ministrul agriculturii, domnul Florin Barbu. Vizita fabrica de zahår ¿i lua pulsul de la firul ierbii. A¿a cum este deja tradi¡ia, totul s-a reflectat prin poze de grup, zâmbete, promisiuni ¿i îndemnuri la patriotism alimentar. În timp ce la Ludu¿ ministrul impresiona asisten¡a prin determinare ¿i aten¡ie acordatå sectorului ¿i promitea fermierilor cå va sta neclintit alåturi de ei, colegii domniei sale, sub bagheta secretarului de stat Sorin Moise, s-au gândit så reducå bugetul multianual 2023-2027 al sprijinului cuplat la sfecla de zahår de la 91 milioane euro la mult mai potrivita sumå de 73 milioane euro. Afirma¡ia “sub bagheta domnului Sorin Moise” se bazeazå pe faptul cå doar domnia sa a semnat documentele.

Momi¡i cu zåhårelul, subven¡ie pentru porumbul siloz Comunicarea acestor “ciopâr¡iri de bugete” a fost fåcutå de minister cåtre organiza¡iile profesionale ale fermierilor reunite sau dezbinate, dupå caz. De fapt, ei erau doar informa¡i privitor la modificårile mai largi ale cuantumurilor diferitelor måsuri de sprijin cuplat, unele în sus, mai multe în jos, modificåri pitite dupå introducerea unui nou sprijin cuplat pentru zootehnie ¿i o subven¡ie pentru porumbul siloz. Introducerea unui nou sprijin cuplat Profitul Agricol 40/2023

pentru porumbul siloz este o ini¡iativå låudabilå. Chiar dacå în aceastå perioadå ¿i eu, ca ¿i majoritatea fermierilor (inclusiv unii dintre demnitarii MADR), sunt ocupat cu recoltatul (atât cât a dat Dumnezeu) ¿i semånatul culturilor de toamnå, am zis så parcurg totu¿i documentele de la minister. M-au frapat câteva aspecte care nu fac decât så respecte linia ultimilor 30 de ani de ne¿tiin¡å ¿i dezinteres în a lucra cu programele ¿i banii publici, fie ei na¡ionali ¿i/sau europeni. Cel mai bun exemplu, studiat temeinic se pare în cursurile de perfec¡ionare ale partidului de culoare ro¿ie trandafirie, a fost aritmetica fostului ministru Daea. Cå doar nu am uitat când acesta a sus¡inut peste tot cå jumåtate din 1.500 lei fåcea 375 lei. L-a¿ propune pentru medalia Fields, echivalentul Nobel pentru matematicå. Tocmai Petre Daea a låsat speciali¿tii så lucreze de au rezultat fi¿ele måsurilor de sprijin cuplat a¿a cum le avem ¿i aståzi, dar acum realizåm cå sunt un pic cam proaste.

Problemele apar în câmpul cu lucernå Astfel, ar fi de subliniat cå pentru cultura de lucernå am avut în 2021 o suprafa¡å declaratå pentru sprijinul cuplat de 165.000 ha, iar în anul 2022 de cca 160.000 ha. În aceste condi¡ii, un specialist cu pregåtire tehnicå normalå al MADR ar fi

trebuit så aten¡ioneze cå în fi¿a måsurii sprijinului cuplat la lucernå estimarea suprafe¡ei la doar 121.783 ha pentru anii 2023-2027 nu era sustenabilå, iar scåderea estimatå cu 25% fa¡å de anii 2021-2022 ar fi trebuit så fie consideratå pu¡in probabilå, ca så nu spunem imposibilå. Asta datoritå câtorva aspecte. ¥n primul rând, cultura de lucernå este multianualå, adicå se cultivå pe o perioadå de 4-5 ani, iar fermierii nu au de ce så o desfiin¡eze mai devreme, deoarece ar suferi reduceri de venit ¿i profit. Un alt argument era dat de noile cerin¡e ale PNS-ului privind cultivarea leguminoaselor atât în contul suprafe¡ei pârloagå, cât ¿i pentru procentul alocat specific. Iar fermierii care au zootehnie, ¿i nu doar ei, preferå ca între mazåre, care este foarte prost plåtitå, soia, care necesitå obligatoriu iriga¡ii pentru randamente superioare, ¿i lucerna så fie favoritå. Toate aceste aspecte puteau så îl ducå cu gândul pe acel specialist MADR cå suprafa¡a cu lucernå va cre¿te sau se va men¡ine în perioada urmåtoare, nu cå va scådea. Ceea ce s-a ¿i întâmplat, astfel cå în 2023 suprafa¡a de lucernå a crescut la cca 179.000 ha, adicå un plus de cca 12% fa¡å de anul anterior, ¿i de 33% fa¡å de suprafa¡a estimatå. Valoarea sprijinului cuplat nu suferea varia¡ii mari în noul PNS fa¡å de cel vechi, ceea ce men¡inea atractivitatea culturii, deoarece în 2021 ¿i F 2022 s-au plåtit 101 euro/ha ¿i, 47

OPINII respectiv, 107 euro/ha, iar începând cu anul 2023 cuantumul unitar era stabilit estimativ la 101 euro/ha. În aceste condi¡ii bugetul anual al måsurii pentru cultura de lucernå trebuie acum så fie calculat pornind de la suprafa¡a de 179.000 ha ori cuantumul unitar de 101 euro/ha, adicå un total de 18 milioane de euro necesari ca buget anual, fa¡å de cei doar 12,3 milioane de euro aloca¡i. O gaurå de cca 6 milioane de euro pe an. 6 milioane euro/an înmul¡i¡i cu cei 5 ani råma¿i de PNS fac o gaurå, mai mare numai la aceastå måsurå, de 30 milioane euro. De unde se puteau lua 30 milioane de euro ca så se asigure bugetul måsurii de lucernå la nivelul realitå¡ilor?

Rezolvarea se face din pix, cu banii de la soia Acela¿i specialist ar fi analizat un pic situa¡ia ¿i la soia, unde în anii 2021 ¿i 2022 suprafa¡a a fost de cca 131.000 ha ¿i, respectiv, de cca 129.000 ha, iar subven¡ia pe ha a fost de 231 euro/ha ¿i, respectiv, 262 euro/ha. De aceea, noua fi¿å a sprijinului cuplat pentru cultura de soia prevedea o cre¿tere a suprafe¡ei la 176.000 ha, asta în condi¡ia în care cuantumul unitar era

diminuat drastic la doar 150 euro ¿i urmând ca abia prin 2028 (pentru 2027) så ajungå chinuit pe la 168 euro/ha. Aceste cifre ar fi trebuit så nascå întrebåri asupra fezabilitå¡ii estimårilor. Deoarece cultura de soia este ¿i frumoaså, dar ¿i foarte dificilå, în condi¡iile în care nevoia de apå este imenså mai ales în ace¿ti ani de secetå, iar lupta cu buruienile ¿i dåunåtorii este destul de dificilå ¿i costisitoare, la care se adaugå ¿i pia¡a de desfacere care nu este cea mai competitivå, cumpåråtorii fiind destul de pu¡ini. Astfel, în realitatea anului 2023, s-au declarat la APIA doar 128.000 ha de soia, care, socotite la nivelul cuantumului de 150 euro/ha, înseamnå un buget anual de 19,2 milioane de euro, fa¡å de cel estimat de 26,4 milioane euro. Adicå rezultå o diferen¡å estimatå pe urmåtorii 5 ani de cca 31 milioane de euro. Din ace¿ti bani s-a decis så se ia 30 de milioane ca så se acopere gaura la lucernå. Dar oare cine a decis? Cert este cå actualul ministru nu este în culpå, fiindcå atunci când se scriau aceste fi¿e, Florin Barbu avea alte ocupa¡ii, pe la Camera Deputa¡ilor. Lui îi råmâne, deocamdatå, så råspundå la altå întrebare. Dacå în anii urmåtori va cre¿te suprafa¡a de soia, de unde mai cârpe¿te bugetul?

Ni¿te fi¿e întocmite prost În urma sesizårilor unora din fermieri ¿i mai ales ale LAPAR-ului prin adreså oficialå, ministerul a revenit cu clarificåri semnate de “fermierul de concediu” dupå propria declara¡ie, domnul Moise Sorin. Acesta sus¡ine cå “Scåderile ¿i cre¿terile alocårilor anuale provin din ajustarea suprafe¡elor/capetelor de animale la nivelul accesårii (suprafa¡a ori capete de animale din cererile depuse în campania 2023), cu încadrarea în alocarea anualå totalå sprijin cuplat ¿i în condi¡iile introducerii noii scheme dedicate porumbului pentru siloz.” În caz cå nu am fi priceput din prima, se continuå mai departe în aceea¿i limbå de lemn cå “A¿a cum s-a precizat mai sus, scopul actualizårii bugetelor urmåre¿te consumarea întregii alocårii anuale, plata sprijinului planificat pe ha/cap animal a¿a cum s-a stabilit în PS ¿i respectarea procentelor obligatorii prevåzute în regulament.” Doar cå introducerea noi måsuri pentru porumb siloz ¿i ajustarea anualå ar fi avut un impact la cultura de soia pe bugetul multianual undeva la 2-2,3 milioane de euro ¿i nicidecum 30 de milioane de euro, cum se dore¿te a se tåia. La fel la sfecla de zahår, unde, la un buget total pe 5 ani de 90 milioane de

Profitul Agricol 40/2023

OPINII euro, impactul era de cca 1,5 milioane euro ¿i nicidecum de 17 milioane de euro, cum s-a dorit a se tåia. Deci realitatea crudå spuså pe în¡elesul tuturor se datoreazå faptului cå fi¿a måsurii pentru lucernå a fost prost întocmitå ini¡ial, prin estimåri în minus de cca 30 milioane de euro. Estimåri care nu aveau nici o legåturå cu realitatea, a¿a cum am aråtat, iar cei responsabili au vrut så îndrepte lucrurile prezentând realitatea trunchiat pentru a nu se prinde nimeni de gre¿elile fåcute. Pentru a remedia situa¡ia s-au gândit så diminueze mai multe bugete, a¿a cum ar fi cel de la cultura de soia, cu 30 milioane de euro, adicå cca 25% din bugetul pe anii 2023-2027 ¿i nicidecum din bugetul unui singur an. Spun asta fiindcå bugetul anual al måsurii pentru soia este de 26,4 milioane de euro, iar valoarea care se dore¿te tåiatå este de 30 milioane de euro. Dupå matematica asta a noastrå, nu a ministrului Daea, nu po¡i tåia mai mult din mai pu¡in. Trebuie men¡ionat cå poate aceea¿i situa¡ie era legatå ¿i de tåierea celor 17 milioane de euro de la sfeclå care, la fel, poate ar fi trebuit så acopere o altå fi¿å prost întocmitå, dar recunosc cå nu leam studiat pe toate în detaliu.

Cum se puteau primi mai mul¡i bani la soia Un aspect care må pune pe gânduri este cå fermierii din jude¡ele cultivatoare de soia nu se agitå pentru drepturile lor. ¥n condi¡iile în care ei ar trebui så ¿tie cå aceste måsuri nu prevåd doar cuantumuri fixe, ci ele pot varia în func¡ie de suprafa¡a declaratå anual. Iar în cazul de la soia, cuantumul minim ar fi fost de 135 euro/ha dacå suprafa¡a declaratå ar fi fost mai mare de 176.000 ha (ceea ce nu este cazul), iar cuantumul maxim ar fi putut så ajungå la 190 euro/ha dacå suprafa¡a declaratå ar fi fost mai micå, situa¡ie existentå în acest an. Astfel, cultivatorii de soia ar fi putut så primeascå în 2024 pentru 2023 un sprijin cuplat de 190 euro/ha, dar din cauza acestor modificåri vor primi doar 150 euro/ha. De ce? Asta ar trebui så se întrebe fiecare fermier în cauzå (valabil ¿i la alte måsuri), dar cred cå, printre altele, lipsa de reac¡ie a acestora se datoreazå ¿i fiindcå “vezi, Doamne, supår un demnitar, sau mai bine îmi våd de ale mele”, asta în condi¡iile în care prin aceste modificåri ni se bagå mâna în buzunar ¿i ni se taie din ce ni s-a alocat prin documente (a se în¡elege PNS), ceea ce nu cred cå este de bun augur.

De ce a fost nevoie de aceste ajuståri? Dar poate ca unii mai pu¡in familiariza¡i cu problematica se întreabå ce-o fi a¿a de grav prin aceastå ajustare? În primul rând, este percep¡ia, realå de altfel, cå multe astfel de programe se fac superficial, fårå analize serioase ¿i obiective, iar cei în culpå nici måcar nu au decen¡a så î¿i asume aceste probleme create. Pentru cei care nu ¿tiu, soia este una din culturile cele mai deficitare la nivel comunitar ¿i ne-ar fi permis printro strategie judicioaså så devenim independen¡i pentru asigurarea ¿rotului acestei culturi pentru zootehnie, în speProfitul Agricol 40/2023

cial pentru porc ¿i pasåre, ¿i poate am fi avut ¿i disponibil pentru export. Era tot un ajutor pentru zootehnie, doar cå pentru alte ramuri ale acesteia. Så nu se în¡eleagå cå nu apreciez importan¡a culturii de lucernå, dar eu subliniez cå alocårile ini¡iale ale bugetelor pentru aceste måsuri s-au fåcut pe genunchi, fårå strategii ¿i politici agricole serioase, care ar fi necesitat, ce-i drept, ¿i un pic de viziune, lucru care lea lipsit din plin demnitarilor care au lucrat, coordonat sau aprobat acest PNS 2023-2027. Dar de unde nu este nici Dumnezeu nu cere, nu-i a¿a? A¿ fi putut så în¡eleg o situa¡ie excep¡ionalå care ar fi necesitat ajuståri, a¿a cum este introducerea unei noi måsuri, dar faptul cå nu te pricepi tu, înalt func¡ionar MADR, så faci o analizå nici måcar pe aproape este tot o situa¡ie excep¡ionalå?

Pânå la urmå, ministerul s-a råzgândit A¿a cum aråtam ¿i la începutul articolului, în aceea¿i zi de 14 octombrie, cu ministrul la Ludu¿, MADR anun¡a ¿i inten¡ia de a tåia 17 milioane de euro din bugetul multianual al culturii de sfeclå de zahår, adicå cca 19% din total. Acesta situa¡ie fiind o altå dovadå cå ceea ce spun este corect, iar func¡ionarii, dupå ce au sesizat (sau li s-a atras aten¡ia) penibilul propunerii de tåiere a bugetului de la sfecla de zahår, au revenit asupra inten¡iei, iar la ultimele consultåri cu mediul asociativ au anun¡at cå nu mai taie 17 milioane de euro de la aceastå culturå, ci taie doar 1,5 milioane de euro, cât trebuie pentru constituirea bugetului pentru måsura de porumb siloz. Dar cu diferen¡a ce s-ar fi fåcut dacå nu ie¿eau discu¡ii, fiindcå din documente nu rezultå? ªi pe final încå un aspect, singura asocia¡ie profesionalå care a votat contra acestor modificåri, din cauza opacitå¡ii modului de prezentare de cåtre MADR, a fost LAPAR. În rest, numai de bine. 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 25 - 29 octombrie La Bucure¿ti are loc Indagra. Se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo. 1 noiembrie Bayer lanseazå raportul Agricultura Sustenabilå în România, la Sine¿ti, Ialomi¡a. 2 noiembrie Dicor Land inaugureazå noul parc de utilaje ¿i magazinul de piese de schimb Dicor Parts, în localitatea Hudum, jude¡ul Boto¿ani.

Robo]ii polenizatori vor înlocui albinele Compania israelianå BloomX a dezvoltat un robot care poate poleniza mecanic plantele în acela¿i mod în care o fac insectele. “Nu vrem så înlocuim albinele, ci så le oferim fermierilor o metodå eficientå de polenizare, pentru a reduce dependen¡a de insecte”, spune fondatorul companiei, Thai Shade.

14 noiembrie Syngenta lanseazå A.I.R., cea mai nouå tehnologie pentru floarea-soarelui. 14 -15 noiembrie La Poiana Bra¿ov, Agrii România organizeazå Biosfera, eveniment dedicat profesioni¿tilor fitofarmaci¿ti. 15 noiembrie AIPROM organizeazå evenimentul Semin¡e pentru viitor: sustenabilitate ¿i eficien¡å în cultura porumbului. 16 noiembrie Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protec¡ia Plantelor va ¡ine sesiunea anualå de comunicåri ¿tiin¡ifice Protec¡ia plantelor – cercetare interdisciplinarå în slujba dezvoltårii durabile a agriculturii ¿i a protec¡iei mediului. 12 - 18 noiembrie La Hanovra are loc Agritechnica, cel mai important târg mondial de tehnologie agricolå. 28 - 30 noiembrie La Montpellier, Fran¡a, are loc SITEVI, târg interna¡ional pentru sectorul vinului, vi¡ei-de-vie, fructelor ¿i måslinelor. 50

Robo¡ii produ¿i de BloomX sunt proiecta¡i momentan pentru polenizarea culturilor de avocado ¿i afine, asigurând polenizarea acestora în zone unde numårul insectelor este prea mic. Cel mai eficient model, numit Robee, dispune de douå bra¡e mecanice extensibile care vibreazå deasupra plantelor ¿i le face så elibereze polenul. Nivelul vibra¡iilor îl imitå pe cel produs de albine, care î¿i folosesc aripile pentru a scutura florile. Echipamentul este deja utilizat de fermieri din SUA, Israel, America de Sud, Spania ¿i Africa de Sud, care au raportat o produc¡ie de fructe cu pânå la 30% mai mare. Robee este controlat de un program dotat cu inteligen¡å artificialå conectat la o aplica¡ie pentru telefonul mobil, iar un sistem de senzori furnizeazå date pentru alegerea celor mai bune zile pentru polenizare.

Drago[ B|LDESCU ORIZONTAL: 1) Le vine cheful så facå daruri – Numårul lui Pitagora! 2) A sta în calea iluminårii – Poartå oamenii pe drumuri; 9 10 3) Cap de feti¡å! – Plinå de înfocare; 4) Î¿i duc samarele – Dreptul la locuin¡å; 5) Distan¡at vizibil – A ridica nivelul; 6) Construc¡ii filozofice; 7) Duce o via¡å de câine – Prolog la festivitate; 8) A scoate în eviden¡å; 9) Verdea¡å aromatå – Måsurå diplomaticå; 10) Dau o prizå bunå – Port românesc.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 39/2023 ORIZONTAL: ASIN - CURAT; LAMURIT - VE; IR - IATAGAN; CARARI - ATA; ENE - ITALIC; TARTORI - I; DONA - RAGET; ACIDA - BAMA; R - MARGINIT; ZVARCOLIRE.

VERTICAL: 1) Iese cu bobocii pe lac – Te scapå cu fa¡a curatå; 2) Fåcute så ne poarte hainele – Începe adunarea! 3) Nota bene (abr.) – Furtul cår¡ilor; 4) A reu¿i la alegeri – Un galben pentru låutari; 5) E un zåpåcit – ºârâialå de varå; 6) Datå cu sufletul deschis; 7) Au rostul lor – În susul râului; 8) Depårtatå de ceilal¡i; 9) Cerere de mânå – A întoarce pe dos; 10) Lipsite de acomodare. Profitul Agricol 40/2023

Profitul Agricol nr. 40, din 2023

Articles inside

Robo]ii polenizatori vor

Matematica lui Daea [i modificarea sprijinelor cuplate

Gigan]ii câmpului tractoarele de la 600 la 1.100 CP

Bednar Efecta CE seam\n\ 20 ha/or\ Un tractor hibrid de 260 CP

Tractorul T5 Utilitypentru fermele mici [i mijlocii

Viktor Lemken a împlinit 85 de ani

MA{INI & UTILAJE Jaydeep Singh a devenit CEO al Dicor Holding

Sta]iunea {imnic cre[te B\l]at\

Dumitru Andre[oi î[i ia [i vapor [i export\ un milion de animale

Nicolaie Apopi [i-a f\cut carmangerie de carne Angus

C\lin Musc\> Legile zootehniei func]ioneaz\ pe dos

Nicolae Cioranu> Oierii nu pot fi “integra]i” cu for]a

CRE{TEREA ANIMALELOR Ho]ii de vaci lovesc din nou

România agrar\ nu are o strategie post-r\zboi

M\d\lina Fofirc\ este noul CFO al Agrinvest

Seceta începe s\ creeze probleme în Satu Mare

E nevoie de ap\ [i în Cluj

Pân\ [i Bihorul st\ sub semnul stresului hidric

S-a împrumutat pentru a achita doar dobânda unui credit

Agricultura carbonului

la firul ierbii

Cu reportofonul

CULTURI VEGETALE Seceta s-a accentuat!

(R)evolu]ia digital\ este r\spunsul

Rapi]a scade la 85 milioane de tone

Cu 4 milioane de tone mai mult\ floarea-soarelui

659 milioane tone de semin]e oleaginoase

S\pt\mâna 16 - 20 octombrie

Porumb

Pre]uri [i Pie]e

Syngenta trebuie s\ vând\ terenul agricol din Arkansas

China aprob\ zeci de culturi OMG

Comisia autorizeaz\ importul a înc\ trei hibrizi de porumb OMG

Emiratele vor s\ cumpere teren în Egipt

dus la Consiliul AgriFish

:nc\ un pas spre autonomia energetic\ a fermei

Starea sem\n\turilor de toamn\

S|PT|MÂNII Guvernul mimeaz\ grija pentru salariul celor din agricultur\

Ziua Recoltei este în pia¡å, la hipermarket...