Brexitul prive¿te mai ales agricultura

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Brexitul prive[te mai ales agricultura

Marea Britanie a påråsit Uniunea Europeanå la data de 31 ianuarie 2020, iar în acest moment, se aflå în perioada de tranzi¡ie, care se va finaliza la 31 decembrie.

Brexit-ul va afecta sectorul agroalimentar în orice scenariu al rezultatului negocierilor dintre UE ¿i Marea Bri tanie, a declarat Gheorghe ªtefan, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii.

“Competi¡ia pentru pia¡a Marii Bri tanii va cre¿te datoritå prezen¡ei postBre xit a celor mai puternici competitori la nivel mondial. Må refer la Statele U nite, Brazilia, China, Japonia, Cana da, Australia, Noua Zeelandå, India, Mexic, Coreea de Sud, Turcia”, a spus secretarul de stat în cadrul unui seminar dedicat schimburilor comerciale cu Marea Britanie, de la 1 ianuarie 2021. ªtefan a afirmat cå, în cadrul procesului de negocieri UE-Marea Britanie, Ministerul nostru al Agriculturii a formulat o serie de recomandåri pentru men ¡inerea Marii Britanii ca partener strategic al UE, cu asigurarea unor rela¡ii bilaterale în domeniile: agriculturå, pescuit, comer¡ ¿i investi¡ii.

“Este foarte important pentru noi to¡i så atragem investi¡ii britanice în domeniul agroalimentar în România. Minis terul Agriculturii este direct interesat în dinamizarea fluxurilor comerciale, ¡i nând cont de viitoarea concuren¡å pe Gheorghe {tefan, secretar de stat, MADR pia¡a britanicå, în special pentru produsele agroalimentare care au ponderea cea mai însemnatå în cadrul exporturilor române¿ti cåtre Marea Britanie. Printre aceste produse se re gåsesc carne de pasåre, vinuri, ce reale, preparate ¿i conserve din legume ¿i carne, produse de brutårie ¿i pati serie”, a enumerat ªtefan. ¥n prezent, balan¡a comercialå pe rela¡ia cu Marea Britanie este pozitivå. Excedentul comercial al României, în anul 2019, a fost de 109,9 milioane eu ro ¿i de 102,6 milioane de euro în primele 8 luni ale anului 2020.

“Pe perioada negocierilor dintre UE ¿i Regatul Unit, Ministerul Agriculturii a desfå¿urat un proces amplu de consultare publicå cu principalele asocia¡ii din agriculturå, pentru definitivarea po zi¡iei sectoriale, având în vedere im pac tul ¿i importan¡a rela¡iilor comerciale pe rela¡ia cu Marea Britanie.”

Andrei OSTROVEANU

Emil Dumitru ¿i-a dat demisia din func¡ia de secretar de stat Monitorul Oficial din 18 decembrie a publicat o scurtå decizie privind elibe rarea lui Florian-Emil Dumitru, la cere re, din func¡ia de secretar de stat la Mi nisterul Agriculturii. Vå reamintim, pe 6 decembrie, Emil Dumitru a fost ales deputat.

Petre Daea are Covid Fostul ministru a declarat chiar el cå este internat la Spitalul Matei Bal¿, fiind confirmat cu Covid-19. Din fericire, se simte bine. “Sunt internat de trei zile. Må simt bine. Sunt confirmat COVID. În urma unor analize repetate, sunt internat la Matei Bal¿”, a afirmat Petre Daea.

APPR a stabilit data congresului anual Pe 11 februarie 2021 se va ¡ine congresul anual al APPR, De la Fermieri pentru Fermieri. Este un eveniment ajuns la a VI-a edi¡ie, pe care pandemia nu îl întrerupe, dar îl mutå în spa¡iul online. ¥n cadrul congresului vor fi decernate ¿i trofeele Porumbul de Aur, pentru re colte-record în irigat ¿i neirigat.

APIA efectueazå plata ajutorului de stat în cre¿terea animalelor APIA informeazå cå efectueazå plata ajutorului de stat în sectorul cre¿terii animalelor, diferen¡e aferente lunilor februarie, iunie ¿i trimestrul al II-lea, iulie, august, septembrie ¿i trimestrul al III-lea 2020. Suma totalå autorizatå la platå este de 4.800.023 lei ¿i se acordå pentru 48 de solicitan¡i. 30 de miliarde pentru România. Câ¡i se vor mai da la agriculturå? Parlamentul European a cåzut la în ¡elegere cu pre¿edin¡ia germanå a Con siliului pentru mecanismul de re dre sare economicå. Este vorba de cele 672 miliarde euro, din care România va primi 30,44 miliarde de euro, prin Me canismul de Redresare ¿i Rezi lien¡å. Din ace¿ti bani se pregåtea finan¡area refacerii structurii de iriga¡ii. Aståzi Dacian Ciolo¿ vorbe¿te despre finan¡area revolu¡iei digitale ¿i a tranzi¡iei verzi. 7

Adama are un nou slogan Compania Adama a adoptat un nou slogan. La fel ca ¿i precedentul (Simply. Grow. Toghether.), ¿i cel nou este tot în englezå: Listen. Learn. Deliver. “Adama este una dintre companiile de top din industria protec¡iei plantelor la nivel global. Aici, în Ro mânia, ca peste tot în lume, ne stråduim så oferim fermierilor solu¡ii ¿i servicii eficiente, care så le simplifice via¡a ¿i så îi ajute så se dezvolte, cu atât mai mult în acest an atipic ¿i atât de complicat”, spunea Dimitrios Drisis, directorul general Adama.

Justi¡ia europeanå confirmå interdic¡ia sacrificårii animalelor fårå asomare Asomarea prealabilå a unui animal cu prilejul sacrificårii poate fi impuså în Uniunea Europeanå, fårå ca prin aceasta så fie afectatå libertatea cultelor ¿i ritualurilor tradi¡ionale precum cele evreie¿ti ¿i musulmane, a apreciat Curtea de Justi¡ie a Uniunii Europene. În România, autoritatea veterinarå poate acorda derogare pentru sacrificarea unor specii de animale (porcine, ovine, caprine) în afara abatoarelor de cåtre proprietarii de animale, dar numai pentru consumul propriu.

ANSVSA: 409 focare de pestå porcinå africanå în 32 de jude¡e Pe 18 decembrie, România înregistra 409 de focare active de pestå porcinå africanå în 32 de jude¡e, din care 4 în exploata¡ii comerciale ¿i 6 în exploata¡ii comerciale de tip A. ANSVSA afirmå cå numårul foca relor este în scådere fa¡å de rapor tarea din 6 noiembrie, când au fost consemnate 441 de focare. Cele mai multe focare sunt în Teleorman (70), Gorj (38), Arad (36), Ia¿i (26), câte 22 în Alba ¿i în Dolj, Satu Mare (21), iar în Bihor, Ialomi¡a ¿i Maramure¿ câte 20. În cursul anului, au fost ucise 194.211 porcine, din care:181.265 în exploata¡ii comerciale, 743 de porcine în exloata¡ii de tip A ¿i 12.203 de porcine în exploata¡iile nonprofesionale.

Tractorul Anului 2021

Vineri, pe 18 decembrie, Câ¿tigåtorii, la fiecare categorie, s-a decernat trofeul au fost: Tractorul Anului 2021, 1. Tractorul Anului: Massey Fergu la 4 categorii distincte. Sponsorul evenimentului este producåtorul de anvelope BKT. son, modelul 8S.265; 2. Cel mai bun tractor utilitar: Valtra, modelul G 135; 3. cel mai bun tractor specializat: Pentru decernarea premiilor “Trac torul Anului” a fost cooptat un juriu din 26 de ziari¿ti de specialitate. Aceste premii sunt considerate importante de cåtre producåtori ¿i importatori deopotrivå, deoarece fiecare dinFendt, modelul 211 V Vario; 4. tractorul echipat cu cele mai sustenabile tehnologii: Claas, modelul Axion 960 CEMOS. În primele numere din 2021 vom reveni cu informa¡ii detaliate. tre companiile câ¿tigåtoare vor folosi acest atu în campaniile de marketing din anul urmåtor. Arpad DOBRE

Cich> o nou\ genera]ie de biostimulatori

Combinatul de Îngrå¿åminte Chi - stimuleazå activitatea microorganismice (CiCh) Nåvodari î¿i înlocu ie¿te în melor în rizosferå. propor¡ie de 90% portofoliul de produse Gama Nutrifolium stimuleazå fotospeciale, cu noii biostimulatori Terram sinteza, producerea de fitohormoni ¿i ¿i Nutrifolium, rodul unor investi¡ii de sinteza aminoacizilor ¿i proteinelor. De 500.000 de lei în cercetare. asemenea, stimuleazå multiplicarea

Cele douå noi game de biostimula- ce lularå asigurând cre¿terea ¿i deztori ac¡ioneazå asupra sistemului radi - voltarea vegetativå ¿i productivå. Re cular ¿i favo rizeazå procesele vegeta- duce stresul indus de factorii abiotici tive în condi¡ii de stres. pesticide, factori climatici ¿i cre¿te to -

Gama Terramstimuleazå ¿i sus ¡ine leran¡a plan telor în condi¡ii de salinicre¿terea ¿i dezvoltarea sistemului ra - tate. CICH estimeazå cå ponderea dicular, asigurând un start îmbu nåtå¡it produ selor speciale ar putea atinge 5% al culturilor, favo rizeazå absor b¡ia nu - din cifra de afaceri. trien¡ilor ¿i transportul acestora, prevenind dezechilibrele nutri¡ionale ¿i Robert VERESS

Cine ar vrea s\ fie ministru?

Duminicå noapte, când oamenii erau mai preocupa¡i de Ignat decât de politicå, liderii partidelor din coali¡ia de guvernare au avut ultimele negocieri.

Luni, pe 21 decembrie, a avut loc ¿i întrunirea Parlamentului. Dacå nu apa re nimic nou, såptåmâna aceasta vom asista la audierile candida¡ilor la func¡ia de ministru. Iar dacå coali¡ia de guver nare chiar func¡ioneazå, între Cråciun ¿i Revelion o så avem ¿i Guvern.

Pânå acum partidele au fost destul de ermetice. Au preferat så iaså în fa¡å cu placa veche cå negociazå principii, nu func¡ii ¿i oameni, dar nu suntem naivi.

La împår¡eala ministerelor, Agricul tura a råmas la PNL, iar în cår¡i (pentru ministru) par så fie douå nume, Adrian Oros ¿i Emil Dumitru. Amândoi au fost cap de listå în jude¡ele lor, Oros la Cluj, pentru Senat, ¿i Dumitru la Cålåra¿i, pentru Deputa¡i. ¥n Parlament, echipa liberalå cu noscåtoare (må rog) într-ale agriculturii este compuså din doi senatori, Adrian Oros ¿i George Scarlat, ¿i trei deputa¡i, Emil Dumitru, Daniel Con stantin ¿i Costel ªopticå.

Primul care a ie¿it în preså a fost Emil Dumitru. Sigur cå nu ar refuza så fie mi nistru, sau måcar pre¿edinte al Co misiei de Agriculturå din Camera Deputa¡ilor. “Este prematur så facem astfel de scenarii întrucât nu ¿tim dacå va apar¡ine PNL Comisia de agriculturå”, î¿i fåcea calculele fostul secretar de stat înainte de întrunirea Parla mentului.

“Consider cå din perspectiva profesionalismului pe care l-am dobândit ¿i exercitårii mai multor pozi¡ii în mediul asociativ ¿i la minister sunt îndreptå¡it så må înscriu într-o competi¡ie.”

Ca parlamentar, Dumitru are deja o listå de ini¡iative legislative despre care considerå cå trebuie promovate.

Cotiza¡ia profesionalå agricolå este una dintre ele. Apoi, ar face o reformå funciarå, o lege a arealelor irigabile ¿i simplificåri în ceea ce înseamnå accesarea fondurilor europene, ob¡inerea de avize ¿i autoriza¡ii de la toate entitå¡ile.

“Vreau så scriu ¿i så contribui într-un grup de lucru la elaborarea Codului Rural românesc pentru cå avem nevoie de asanarea legisla¡iei ¿i din perspectiva le gisla¡iei funciare ¿i din perspectiva legis la ¡iei incidente activitå¡ii agro-alimentare”. ¥n schimb, Adrian Oros este sprijinit de Pro Agro. Federa¡ia i-a trimis pre ¿edintelui Klaus Iohannis o scrisoare des chiså, în care solicitå continuitate la Ministerul Agriculturii, stabilitate ¿i predictibilitate. ªi, ca så fie limpede la ce se referå, au subliniat cu litere aldine (bold în limbajul de azi).

Arion îi propune pre¿edintelui så consulte ¿i mediul asociativ când vine vorba de mini¿tri. Probabil n-a fost atent când spunea Dacian Ciolo¿ cå nu se negociazå nume, ci principii de bunå guvernare.

Apropo de Ciolo¿, foarte interesant, Ministerul Fondurilor Europene a ajuns la USR Plus. Iar Dacian Ciolo¿ n-a ratat så puncteze cå acesta va fi Ministerul de Finan¡e al urmåtorilor ani, pentru cå acolo sunt cele 30 de miliarde de euro din Planul Na¡ional de Rezilien¡å.

Planul acesta de rezilien¡å este sursa de finan¡are a promisiunilor agricole ale PNL: 6 miliarde de euro pentru iriga¡ii, 750 de milioane de euro pentru depozite regionale ¿i alte proiecte frumoase pe care Adrian Oros le-a rostogolit de-a lungul campaniei electorale.

Acum, cu pu¿culi¡a în curtea USR, ministrul liberal al agriculturii nu va mai tåia panglica la fiecare sta¡ie de pompare, va fi mai mult musafir.

Iar dacå tot am vorbit de bani, va merita urmåritå ¿i evolu¡ia UDMR la Ministerul Dezvoltårii. Acolo este robinetul cu bani al primarilor. Sunt de la bugetul na¡ional ¿i se dau din pix, fårå rigorile care le presupun fondurile europene. Iar UDMR abia adunå 100-150 de primari, în timp ce PNL are vreo 1.300. Cel mai probabil Ludovic Orban a preferat så dea Ministerul Dezvoltårii UDMR-ului ca så nu-l ia USR.

¥ntrebarea care se pune este “cât va ¡ine guvernul Cî¡u?” Dar la aceasta ne vom gândi abia la anul.

Andrei OSTROVEANU

9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

UE se teme de fermierul terorist

Ca Uniunea Europeanå så se punå la adåpost de terori¿tii din rândul fermierilor, de la 1 februarie 2021, toatå suflarea care folose¿te îngrå¿åminte chimice va trebui ca, la fiecare achizi¡ie, så dea declara¡ii pe proprie råspundere cå nu le va folosi pentru a produce explozibili.

Este vorba de intrarea în vigoare a Regulamentului 2019/1148, privind comercializarea ¿i utilizarea precursorilor de explozivi, care înlocuie¿te Regulamentul 98/2013.

Regulamentul a fost adoptat de Parlamentul ¿i Consiliul European, ¿i restric¡ioneazå o sumå de precursori de explozivi, iar în cazul altora introduce proceduri mai restrictive.

De interes pentru sectorul agricol este cå to¡i cei care vând îngrå ¿å minte chimice precum azotat, uree, nitrocalcar, suflat de amoniu, trebuie så solicite de la cumpåråtor o decla ra¡ie pe proprie råspundere cå pro dusul/produsele vor fi utilizate exclusiv ca îngrå¿åmânt.

Toto da tå, se va solicita o copie a cår¡ii de identitate a cumpåråtorului, care va fi arhivatå ¿i påstratå 18 luni.

Asta înseamnå o cre¿tere a birocra¡iei ¿i a cheltuielilor de conformare cu normele GDPR, cheltuieli care se vor regåsi în costul produselor.

Pe de altå parte, înseamnå controale în cascadå, de la mai multe auto ritå¡i, pe acela¿i subiect. De ce? Pentru cå Regulamentul 2019/1148 se aplicå automat, adicå nu trebuie adoptat printr-o lege româ neascå.

Normativul laså la latitudinea auto 10 ritå¡ilor statului doar modul în care se va verifica respectarea prevederilor ¿i sanc¡iunile ce le vor aplica.

Cum ¿i Ministerul Agriculturii, Minis terul Mediului, ISU, Pompierii, Poli¡ia prin Serviciul Arme, Explozibili ¿i Sub stan¡e Periculoase, dar ¿i DIICOT au atribu¡ii în acest domeniu, så ne a¿teptåm la haos dupå 1 februarie 2021.

Nimeni nu vorbe¿te oficial despre acest subiect, ca ¿i când nu ar exista sau ca ¿i când ar depinde de viitorul Gu vern, care încå nu s-a nåscut din negocierile politice.

Motiva¡ia adoptårii noului Regula ment o aflåm chiar din preambulul acestuia: “De¿i Regulamentul (UE) nr. 98/2013 a contribuit la reducerea ame nin¡årii reprezentate de precursorii de explozivi în Uniune, este necesar så se consolideze sistemul de control aplicat precursorilor care pot fi utiliza¡i pentru fabricarea de explozivi artizanali”.

Un aspect sensibil este gradul ridicat de responsabilitate ¿i de control pe care îl implicå tranzac¡ia:

“operatorul economic evalueazå dacå utilizarea preconizatå este compatibilå cu activitatea comercialå, economicå sau profesionalå a clien tului.

Operatorul economic poate refuza tranzac¡ia dacå are motive rezonabile de îndoialå privind legitimitatea utilizårii preconizate sau privind inten¡ia clientului poten¡ial de a utiliza precurso rul de explozivi restric ¡io nat într-un scop legitim.

Operatorul economic raporteazå astfel de tranzac¡ii sau tentative”.

Să

observåm cå, pe de o parte, distribuitorii sunt fåcu¡i responsabili de eventualele rele inten¡ii ale cumpåråtorilor de îngrå¿åminte; ca ¿i când ar fi ¿coli¡i de structuri specializate din serviciile secrete în acest scop.

Pe de altå parte, se deschide porti¡a ca orice fermier care va avea o divergen¡å cu un distribuitor de îngrå ¿å minte så fie raportat de acesta ca suspect ¿i så se trezeascå cu o ploaie de controale.

În Anexa I a Regulamentului 2019/1148 sunt men¡iona¡i precursorii de explozivi restric¡iona¡i, respectiv lista substan¡elor care nu pot fi puse la dispozi¡ia persoanelor din rândul publicului larg ¿i nu pot fi introduse, de¡i nute sau utilizate în concentra¡ii mai mari decât cele precizate, respectiv:  acid azotic - 3% g/g,  peroxid de hidrogen - 12% g/g,  acid sulfuric - 15% g/g,  nitrometan - 16% g/g,  nitrat de amoniu - 16% g/g,azot având drept provenien¡å nitratul de amoniu,  clorat de potasiu - 40% g/g,  perclorat de potasiu - 40% g/g,  clorat de sodiu - 40% g/g,  perclorat de sodiu - 40% g/g.

În Anexa II a Regulamentului sunt prevåzu¡i precursorii de explozivi care trebuie raporta¡i, respectiv lista substan¡elor izolate sau în amestecuri pentru care tranzac¡iile suspecte, precum ¿i dispari¡iile ¿i furturile trebuie raportate în 24 de ore: Hexaminå, Acetonå, Azo tat de potasiu, Azotat de sodiu, Azotat de calciu, Nitrat de amoniu, Nitrat de calciu, Nitrat de magneziu, pulberi, Nitrat de magneziu hexahidrat, pulberi de aluminiu.

Robert VERESS