Problemele concesionarilor cu Agen]ia Domeniilor Statului

Såptåmâna trecutå, la Timi¿oara, în prezen¡a prefectului de Timi¿, a vicepre¿edintelui Consiliul Jude¡ean Timi¿ ¿i a directorului general al ADS, George Sava, venit anume de la Bucure¿ti, a avut loc întâlnirea fermierilor concesionari din jude¡ele Timi¿, Arad, Alba, Hunedoara, Cara¿-Severin, Bihor, Sålaj, Cluj, Satu Mare ¿i Maramure¿.

Scopul reuniunii a fost dezbaterea problemelor cu care se confruntå fermierii ¿i propunerea unor solu¡ii realiste care så le u¿ureze activitatea. De aceea, s-a insistat pe ideea ca aceste comisii jude¡ene de fond funciar så colaboreze mult mai bine pe baza legii pentru a fi rezolvate drepturile de proprietate ale fermierilor.

Astfel, Prefectura Timi¿ ¿i CJT au promis tot sprijinul pentru solu¡ionarea dificilelor chestiuni funciare ce persistå de peste 30 de ani. Din påcate, realitatea este mult mai complicatå, fiindcå nu existå destul påmânt. Dacå ADS a avut la înfiin¡are 1.400.000 de ha, în 2023 mai are 320.000 de ha, din care terenuri destinate agriculturii numai 280.000 de ha.

"Sunt probleme de fond funciar destul de complicate, iar legile specifice au mu¿cat din terenurile de proprietate privatå ¿i publicå a statului român, uneori pe lege, alteori pe lângå lege. Justi¡ia încearcå så î¿i facå treaba, dar procesele dureazå adesea chiar zeci de ani”, a declarat GeorgeSavu

Sprijinul vine ¿i de la Programul Na¡ional de Carte Funciarå, iar acolo unde este respectat, problemele sunt rezolvate mult mai u¿or, indiferent dacå ¡in de proprietatea privatå sau publicå.

În 2023 se va face licita¡ie pentru cadastrarea a 100.000 de ha. A¿a se va ¿ti cu exactitate cât de mare e suprafa¡a de teren aflatå în exploatarea fermierilor concesionari. Existå numai o eviden¡å scripticå ¿i digitalizarea fåcutå de APIA. Deja s-au stabilit jude¡ele ¿i terenurile care urmeazå a fi cadastrate.

Adrian Gali¡iu, specialist în cadastru din Timi¿oara, crede cå de fapt cea mai mare problemå o reprezintå minusurile de suprafa¡å, de aceea acestea nu mai pot fi compensate pe teritoriul unei localitå¡i. Prin urmare, Comisia Jude¡eanå de Fond Funciar Timi¿ trebuie så facå transferuri de teren din proprietatea altor primårii, ceea ce este de cele mai multe ori imposibil, fiindcå nu mai existå påmânt nicåieri.

O altå problemå care s-a cerut a fi rezolvatå, tot cu sprijinul fermierilor concesionari, este Carta de Calitate aTerenurilor. Studiile OSPA sunt numai pe 15 ani. Pânå acum, a fost întocmitå aceastå cartå de calitate numai pentru 6.000 de ha.

Dar, prin Planul Na¡ional Strategic, vor fi deschise linii de finan¡are ¿i pentru stabilirea calitå¡ii solului. În acest sens, vor fi punctaje care se vor stabili. Atunci, se va ¿ti ¿i ce înseamnå arendå ¿i cuantumul ei ¿i multe altele. Fiindcå sunt cazuri când un teren figureazå pe hârtie ca livadå, dar în realitate este o superbå fânea¡å sau în acte scrie pomi fructiferi, iar acolo este pådure sau teren arabil de 20 de ani. “Trebuie så ajungem så spunem cu exactitate: aici este teren arabil sau nu!”, a mai atras aten¡ia directorul ADS.

Adam Cråciunescu, proprietarul Cramei Aramic din Silagiu-Buzia¿, cu vii întinse pe 46 de hectare, a prezentat douå probleme cu care el se confruntå. Prin anii '80, fostul regim comunist a dat ordin så se defri¿eze multå pådure pentru a se face loc terenurilor agricole, dar acestea nu au fost niciodatå cultivate ¿i au råmas pârloage. De-a lungul anilor, s-a refåcut vegeta¡ia forestierå. Pådurea a crescut înapoi.

Avantajul este cå ace¿ti copaci conservå foarte bine dealurile, mai ales în zona Buzia¿ - Silagiu ¿i nu mai au loc alunecåri de teren în perioada inunda¡iilor. Dar existå ¿i mult teren pârloagå, nelucrat ¿i neconcesionat, care stå neproductiv de 30 de ani.

“Solu¡ia este så schimbe categoria de folosin¡å, så se dea un act normativ ¿i så fie recunoscute ca pådure måcar o parte din aceste zone. Pådurea este foarte utilå, fiindcå acei copaci întåresc terenurile ¿i apårå satele de alunecårile de teren din aval. Mai mult, în zona de deal Silagiu-Buzia¿ se pot face numai culturi de vi¡å-de-vie.

Problema este cå nu existå o procedurå corectå pentru schimbarea categoriei de folosin¡å a terenurilor. Speciali¿tii de la OSPA Timi¿ trebuie så intervinå ¿i så facå cercetåri clare, fiindcå nu existå procedurå în acest moment de cadastrare”, a conchis Cråciunescu.

O altå problemå ridicatå de Cråciunescu a fost în legåturå cu arenda. Aceasta ar fi trebuit så se stabileascå în cereale ¿i pentru vie, dar nu e corect ca pre¡ul så se fixeze dupå bursa de cereale din Chicago ori Paris.

El a explicat cå atunci când s-au få- cut contractele, în urmå cu 20 de ani, nu era o burså a cerealelor aici, dar acum existå. Mai mult, în mai 2023, a scåzut ¿i pre¡ul cerealelor, dar concesionarii plåtesc tot la nivelul din octombrienoiembrie 2022.

Fermierul a mai aten¡ionat cå ceea ce trebuie så se în¡eleagå este faptul cå vi¡a-de-vie este un bun imobil, ca o caså. Deci nu poate fi mutat. De aceea el a cerut så se gåseascå o procedurå de compensare.

“Eu nu pot fugi cu via de acolo. Cel care a cultivat porumb sau floare poate så-¿i ia cultura la final de sezon ¿i så plece. Este clar cå via este un bun imobil. Vå rog så gåsi¡i pe sectorul pomicolviticol o procedurå mult mai realistå. Ne lua¡i via dacå nu plåtim. Så se stabileascå clar: via, rådåcina ¿i pomii sunt bunuri imobile, exact ca ¿i o clådire. Aici trebuie så fie o procedurå adaptatå la situa¡ia actualå”, a cerut fermierul.

Bogdan Irimescu,administratorul a douå societå¡i agricole în Cenad,

Timi¿, a atras aten¡ia cå, pe måsura 4.1, programele AFIR de accesare a fondurilor europene îi dezavantajeazå pe proprietari. Se poate vorbi chiar de o discriminare, în raport cu statul român.

“Mi se pare nedrept ca så fim depuncta¡i pe principiu proprietå¡ii. Astfel, suntem dezavantaja¡i la absorb¡ia fondurilor europene. Cerem ca în fa¡a Autoritå¡ii de Management din cadrul Ministerului Agriculturii så fim proteja¡i în legåturå cu aceste proceduri de depunctare a proprietarilor priva¡i”, a declarat Irimescu.

Mai mult, el a solicitat adaptarea regulilor ca fermierii så poatå comasa cu u¿urin¡å suprafe¡ele de teren pentru a putea fi mai eficien¡i în munca pe care o presteazå. Fermå lui Irimescu se întinde pe 154 de hectare cu destina¡ia livadå, iar în mijloc se aflå 20 de ha cu destina¡ia på¿une. La 2 km se aflå o altå suprafa¡å cu destina¡ie livadå.

“Practic, noi trebuie så traversåm o livadå pentru a ne hråni animalele pe på¿une. E adevårat cå sunt suprafe¡ele noastre, care fac parte din contract, ¿i ar trebui fåcut un schimb în interesul fermei. Astfel så putem fuziona eficient în practicå”, a aten¡ionat omul.

Guvernul României are în lucru un act normativ care så autorizeze ADS så desfå¿oare sisteme de producere a energiei regenerabile pe terenurile neproductive. Existå foarte multe pârloage, påmânt de categoria a cincea, care nu pot fi utilizate în agriculturå. Prin urmare, actul normativ va prevede cu exactitate cum vor putea fermierii så instaleze pe terenurile neproductive sau slab productive capacitå¡i de producere a energiei verzi regenerabile.

¥n plus, se va pune o limitå de 50 de ha din suprafa¡å de¡inutå în categoria neproductivå. “Vom da posibilitatea fermierilor så facå asta, cu o singurå condi¡ie: pe acele terenuri så se negocieze o altå concesiune, så aibå o altå redeven¡å”, a spus Sava.

“Asta nu înseamnå cå pe cele 20.000 de ha prevåzute în aceastå spe¡å vor fi montate numai fotovoltaice ¿i nu va mai fi fåcutå agriculturå deloc”, a aten¡ionat ¿eful ADS.

“O så încercåm så gåsim o solu¡ie, dar nu promit. S-a dovedit cå proprietarii priva¡i sunt cei mai buni administratori în domeniul agricol. De aceea vrem så le oferim tot sprijinul”, a conchis George Sava.