Simplu, e prea complicat

CULTURI VEGETALE

Simplu, e prea complicat

dr. Horia-Victor H|LM|JAN

USAMV Bucure[ti

Ar fi trebuit så avem un Cod de bune practici agricole u¿or de în¡eles ¿i simplu de aplicat ¿i ne-am ales cu o serie de informa¡ii care ne încurcå destul de mult ¿i des. De exemplu studiul agro chimic, prin componenta sa de cartare agrochimicå, ar trebui så determine cu exactitate con¡inutul de nutrien¡i din sol.

Lucrurile par destul de simple. Tes tarea solului implicå colectarea de pro be de sol, pregåtirea lor pentru analizå, analizå chimicå sau fizicå, interpre tarea rezultatelor analizelor ¿i, în final, formularea recomandårilor pentru aplicarea îngrå¿åmintelor ¿i a amendamentelor pentru culturi. De aceea, fazele de elaborare descrise în CBPA sunt foarte relaxante: o fazå de teren, una de laborator ¿i una de birou.

Aceastå atitudine relaxatå, care nu se bazeazå pe rezultate ¿tiin¡ifice (Co dul, de exemplu, nu are nicio trimitere bibliograficå, con¡inutul Codului pårând a fi realizat prin enumerarea unor reguli generale).

Dar dacå cele trei faze devin patru, 1. Recoltarea probelor de sol, 2. Extragerea ¿i determinarea nutrien¡ilor disponibili, 3. Calibrarea ¿i interpretarea rezultatelor analitice ¿i 4. Elaborarea recomandårilor de fertilizare.

Observåm cå avem nevoie de o bazå de date bogate despre l Tehnici de prelevare a probelor pe teren, metodologie etc. l Formele chimice semnificative ale nutrien¡ilor disponibili în solurile din zonå. l Extractan¡ii cei mai potrivi¡i pentru måsurarea preciså a formei disponibile de nutrien¡i.

l Capacitatea productivå relativå a solurilor pentru diferitele culturi, rås pun sul diferen¡ial al diferitelor doze ¿i metode de aplicare a îngrå¿åmintelor pentru diferitele culturi.

Prof. dr. Teodor Rusu, directorul OSPA Cluj, se întreabå cine ar putea så facå cartårile agrochimice, fiindcå OSPA nu fac fa¡å. Au 7-10 angaja¡i pe jude¡ ¿i ar trebui un numår de trei ori mai mare ca så poatå face fa¡å solicitårilor periodice. Dar numårul de angaja¡i este stabilit prin Ordin MADR ¿i nu prin plan managerial în func¡ie de volumul de muncå.

Ca urmare, în loc de factor de dezvoltare, cartarea agrochimicå este o activitate sporadicå, aproape inexistentå.

În acest caz s-ar putea acorda unor laboratoare private autoriza¡ia pentru efectuarea cartårii agrochimice? În Sta tele Unite, analizele de sol pot fi efec tuate în laboratoarele universi tå¡ilor, ale sistemului de extensie, ale unor entitå¡i publice ¿i private.

Prof. Zamfirescu sus¡inea, în 1977, cå “ana lizei chimice a solului se acordå o aten¡ie exageratå, în sensul cå, oricât ar fi de precise, datele provenite din analiza chimicå a solului servesc doar pentru o orientare generalå, deoarece intervin mul¡i al¡i factori chimici, fizici ¿i biologici, cum ar fi: neuniformitatea solurilor, cerin¡ele diferite ale plantelor, adâncimile diferite de extragere a nutrien¡ilor etc.

Agricultura modernå trebuie så se bazeze la fertilizare pe date precise. În acest scop se folose¿te metoda experimentårii în câmp”.

În recomandårile fåcute fermierilor, se poate observa de multe ori cå dozele propuse de cåtre universitå¡i sunt ceva mai mici decât cele elaborate de laboratoarele comerciale.

Explica¡ia ar putea fi aceea cå universitå¡ile fac recomandårile în func¡ie de rezultatele ob¡inute ¿i verificate în experien¡e ¿tiin¡ifice ¿i în condi¡ii de produc¡ie.

Un exemplu. Nu ar trebui så apli cåm pe toate parcelele acelea¿i metode de fertilizare. Profesorul Rusu precizeazå: “Opinia mea este cå procentul de 2% humus desparte solurile sånåtoase (peste 2-2,5% humus) de cele cu sub 2% humus, care sunt «bolnave» sau susceptibile la degradåri ¿i limitåri”.

DOE ar trebui stabilitå pentru solu rile cu peste 2-2,5% humus, dar incertitudinea este mare, având în vedere corela¡ia dintre poten¡ialul biologic al soiurilor ¿i hibrizilor, ¿i fertilitatea solu rilor. Combina¡ia dintre costurile mari cu îngrå¿åmintele ¿i pre¡urile foarte vola tile ale recoltei poate fi devastatoare pentru finan¡ele fermierilor. Bineîn¡eles, trebuie fåcute corec¡iile în func¡ie de precipita¡ii, managementul resturilor vegetale etc.

Pe solurile cu sub 2% humus fertili zarea trebuie fåcutå, ameliorativ, pentru sol.

Concluzii

Prin CBPA se propune calcularea DOE prin metodologia din 1986, în care se folosesc date care acum nu pot fi ob¡inute la timp, înaintea aplicårii îngrå¿åmintelor din cauza volatilizårii pre¡urilor la cereale.

Toate cår¡ile de Fitotehnie folosesc DOE calculate în anul 1980, care sunt diferite de cele din 1986.

Metodologia din 1989 aratå cå utilizarea metodei din 1986, care este singura admiså în acest moment, trebuie completatå.

Procedurile de e¿antionare trebuie îmbunåtå¡ite.

Proceduri analitice trebuie îmbunå tå¡ite.

O mai bunå corelare ¿i calibrare a analizelor chimice.

Transmiterea datelor cåtre fermieri, într-un articol viitor.