Pagubele produse de animalele sålbatice sunt mai bine reglementate

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Pagubele produse de animalele s\lbatice sunt mai bine reglementate

Guvernul a adoptat o hotårâre prin care se aduc clarificåri la legisla¡ia care reglementeazå moda litå¡ile de recuperare a pagubelor provocate de animalele sålbatice culturilor ¿i animalelor domestice. Hotårârea datå în aplicarea Legii vânåtorii nr. 407 din 2006 se referå ¿i la pagubele produse autovehiculelor, dar prevede ¿i despågubiri în situa¡ia în care victimele atacurilor animalelor sålbatice sunt oamenii. Normativul înlocuie¿te ¿i abrogå o hotårâre mai veche (nr. 1679/2008), cu acela¿i obiect, care s-a dovedit a produce disfunc¡iona litå¡i majore.

Am selectat ¿i condensat pasajele care sunt de interes direct, cu precizarea cå ¿i primåriile au obliga¡ia de a afi¿a, la sediile lor ¿i pe internet, "o sintezå succintå" a Hotårârii de Guvern.

Obliga¡iile primåriilor

Primarul are obliga¡ia så afi¿eze, la sediul ¿i pe site-ul primåriei: a) planul de situa¡ie cu limitele fondurilor cinegetice ¿i ale ariilor naturale protejate de pe teritoriul acesteia, precum ¿i datele de contact ale gestiona rilor faunei cinegetice ¿i ale administratorilor ariilor naturale protejate; b) o sintezå succintå a prezentei hotårâri a Guvernului care så cuprindå neapårat obliga¡iile ce revin proprieta rilor de culturi agricole, silvice sau de animale domestice, precum ¿i documentele doveditoare asociate.

Primarul are obliga¡ia så înregis treze sesizårile scrise primite de la proprietarii culturilor agricole, silvice ¿i animalelor domestice cu privire la prezen¡a în apropierea sau în interiorul culturilor agricole sau silvice sau în apropierea stupinelor/cire zilor/tur me lor/câr durilor de animale domestice a unor exemplare din speciile de faunå de interes cine getic care pot produce pagube ¿i så le transmitå în ziua primirii, cu confirmare de primire, cåtre gestionarul faunei cinegetice din fondul cinegetic ¿i/sau cåtre administratorul ariei naturale protejate, dupå caz, pe a cårei suprafa¡å acestea sunt prezente.

În cazul pagubei produså animalelor domestice, inclusiv albinelor, primarul solicitå în scris, prin orice mijloace de comunicare, cu confirmare de primire, medicului veterinar de liberå practicå împuternicit så culeagå informa¡iile privind cauza rånirii/decesului animalelor domestice numai în prezen¡a personalului de specialitate al gestionarului fondului cinegetic.

Cererea de despågubire

Constatarea ¿i evaluarea pagubei se fac numai la cererea scriså a proprietarului pågubit sau a reprezentantului legal ori conven¡ional al acestuia, depu så ¿i înregistratå la unitatea administrativ-teritorialå pe teritoriul cåreia s-a produs aceasta.

Cererea se completeazå ¿i se depu ne la sediul unitå¡ii administrativ-teritoriale în termen de maximum 48 ore de la data constatårii producerii pagubei.

Convocarea comisiei de constatare a pagubelor se face de cåtre primar, în scris, prin orice mijloace de comunicare, cu confirmare de primire, în maxim 24 de ore de la data înregistrårii cererii.

Comisia va fi compuså din câte un reprezentant al: a) unitå¡ii administrativ - teritoriale pe suprafa¡a cåreia s-a produs paguba; b) direc¡iei pentru agriculturå jude¡ene, pentru pagube produse culturilor agricole, silvice ¿i animalelor domestice sau al administratorului drumului, pentru pagubele produse autovehiculelor, dupå caz; c) structurii teritoriale a autoritå¡ii publice centrale care råspunde de vânåtoare.

Membrii comisiei se întrunesc la sediul unitå¡ii administrativ-teritoriale în termen de maximum 48 ore de la data transmiterii convocårii.

Proprietarul culturii agricole are obliga¡ia de a recolta cultura agricolå pânå la data de 15 decembrie a anului

calendaristic în curs, cu excep¡ia pa chetelor de agromediu. Cererile care semnaleazå pagube produse ulterior acestui termen nu se iau în considerare.

Valoarea despågubirilor

Stabilirea cuantumului despågubi rilor se realizeazå de cåtre comisie în func¡ie de valoarea de pia¡å a produc¡iei vegetale a culturilor agricole, din care se scad cheltuielile ce ar fi fost fåcute de la momentul producerii pagubei ¿i pânå la momentul recoltårii culturii, sau în func¡ie de valoarea de înlocuire în cazul animalelor domestice ¿i a stupinelor.

În cazul culturilor agricole, se calculeazå valoarea produc¡iei vegetale pe fiecare din ultimii 5 ani la cultura calamitatå, care reprezintå rezultatul exprimat în lei/ha ob¡inut prin înmul¡irea produc¡iei exprimate în kg/ha pentru fiecare culturå/planta¡ie în fiecare an, cu pre¡ul exprimat în lei/kg, pentru fiecare produs vegetal în fiecare an. Dintre cele 5 valori ob¡inute se eliminå valoarea cea mai mare ¿i cea mai micå.

Valoarea medie a produc¡iei vegetale pe cei 3 ani exprimatå în lei/ha se ob¡ine din însumarea celor 3 valori ale produc¡iei vegetale exprimate în lei/ha, rezultat care se împarte la 3. Valoarea medie a produc¡iei vegetale pe cei 3 ani exprimatå în lei/ha se înmul¡e¿te cu suprafa¡a pe care cultura a fost calamitatå exprimatå în hectare, måsuratå de cåtre comisie ¿i prevåzutå în procesulverbal de constatare. Repet, se scad cheltuielile ce ar fi fost fåcute de la momentul producerii pagubei ¿i pânå la momentul recoltårii culturii, rezultând astfel valoarea estimativå a despågubirii cuvenite. F

Robert VERESS

Tiberiu Stan: “Cei de la Mediu nu mai ¡in partea vânåtorilor”

Fermierul ie¿ean Tiberiu Stan, vicepre¿edinte al Asocia¡iei Grânarii ¿i membru în consiliul director al Foru mului APPR, a contribuit masiv la redactarea hotårârii de guvern. Chiar dacå nu toate modificårile pe care le-a propus au fost acceptate, este mul¡umit de rezultatul final.

“Cu aceastå hotårâre am urmårit så prevenim daunele. Iar acest lucru se va întâmpla. Scopul demersurilor noastre este atins în propor¡ie de 90%. Vânåtorii au ¿i ei acum obliga¡ii, iar cei de la Mediu nu mai au motive så ¡inå partea vânåtorilor. Dimpotrivå, au interese divergente, fiindcå nici unii ¿i nici al¡ii nu-¿i doresc så fie cei care trebuie så achite despågubirile.”

Ministerul Mediului, prin ITRSV (Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic ¿i de Vânåtoare), va urmåri res pectarea cotelor de mistre¡i, nu ca pâ nå acum, când se declarau mai pu¡ini decât în realitate. Vor urmåri dacå animalele sunt hrånite. Iar vânåtorii î¿i vor face treaba cu un paznic în spate, nu cu un aliat, crede Stan.

O altå prevedere nouå foarte utilå, considerå Stan, este faptul cå primåriile vor trebui så informeze.

“Nu vor fi despågubi¡i doar cei care au studii juridice. Nu mai trebuie så întocmeascå documenta¡ia fermierii. Nu trebuie fermierii så-i informeze pe vânåtori, ci totul se face prin primårii”.

S-au eliminat o serie de motive considerate absurde, invocate pânå acum pentru anularea despågubirilor. S-a eliminat obligativitatea fermierului de a asigura paza culturii / animalelor. S-a eliminat obligativitatea de a anun¡a incidentul în termen de maxim 48 de ore de la producerea acestuia.

“De foarte multe ori, nu remarci imediat, într-o solå mare, cå s-a produs o daunå. Acum, anun¡ul se face în 48 de ore de când se constatå dauna".

Fermierii au câteva obliga¡ii de care se pot achita fårå mari båtåi de cap. Trebuie så demonstreze proprietatea terenurilor pe care se aflå culturile afectate sau proprietatea animalelor domestice atacate, trebuie så notifice primåriile când observå animalele sålbatice în ferma lor ¿i trebuie så fie prezen¡i la anumite ac¡iuni organizate de fondurile de vânåtoare.

“Trebuie så fim prezen¡i la acele båtåi de împingere a mistre¡ilor, pe care le realizeazå vânåtorii. Iar acest fapt e un avantaj. Pânå acum, nu eram obliga¡i så fim acolo ¿i, ca atare, nu participam la întocmirea procesuluiverbal. Acum ei nu mai pot invoca faptul cå nu au gåsit fermierul. Trebuie så anun¡e la primårie cå nu gåsesc fermierul. Iar primåria trebuie så clarifice de ce fermierul nu a participat la ac¡iune. Deci nu se poate invoca nicio scuzå pentru absen¡a semnåturii fermierului pe procesul-verbal”.

Stan vorbe¿te, înså, cu onestitate, ¿i de minusurile legisla¡iei.

“Au råmas unele probleme legate de evaluarea pagubelor. Nu au vrut så se precizeze, clar, cå se poate lua direct din contabilitate valoarea produc¡iei. Propunerea noastrå fusese så se facå evaluarea la fel ca la asigurårile agricole. Faptul cå nu s-a precizat clar acest lucru va conduce la probleme de interpretare ¿i la procese.

O altå problemå este cå vor scådea din aceste sume cheltuielile ulterioare. Or, fermierul afectat oricum va realiza acelea¿i cheltuieli, va recolta aceea¿i suprafa¡å, chiar dacå animalele i-au distrus 10, 20% sau 30% din suprafa¡å.

Mai trebuie så se ¡inå seama de faptul cå Legea pe care aceastå hotårâre o pune în aplicare mai are ¿i ea nevoie de îmbunåtå¡iri. Hotårârea nu putea îmbunåtå¡i legea, ci doar modalitatea de punere în aplicare.

Anul trecut am fåcut ¿i propuneri de modificare a legii. De pildå, în prezent, arendatorii nu pot primi despågubiri pentru distrugerile provocate de vânåtori, ci doar proprietarii terenurilor respective. Acest lucru e incorect, fiindcå pagubele sunt provocate culturilor, nu terenurilor agricole”.

F Datele necesare pentru calcularea despågubirii culturii calamitate se stabilesc pe baza pre¡urilor medii lunare ale produselor agricole vândute pe pie¡ele agroalimentare pe jude¡e, date care sunt puse pe site-ul oficial al Institutului Na¡ional de Statisticå ¿i vor fi prezentate de reprezentantul direc¡iei pentru agriculturå jude¡eanå.

În situa¡ia în care cultura calamitatå este o suprafa¡å de culturi semincere, pentru calcularea despågubirii se utilizeazå datele privind suprafa¡a certificatå, produc¡ia ob¡inutå exprimatå în kg/ha ¿i valoarea medie a produc¡iei exprimatå în lei/kg, furnizate direc¡iilor pentru agriculturå jude¡ene pe baza informa¡iilor primite de la Inspectoratele Teritoriale pentru Calitatea Semin¡elor ¿i Materialului Såditor ¿i vor fi prezentate de reprezentantul direc¡iei pentru agriculturå jude¡eanå.

În cazul animalelor domestice ucise, cu excep¡ia albinelor, despågubirea se calculeazå la valoarea de înlocuire a animalului/animalelor, în func¡ie de specie, raså, valoare geneticå ¿i zoo teh nicå, sex, vârstå, greutate, starea fiziologicå ¿i categoria de produc¡ie, la data la care s-a produs paguba.

În cazul animalelor domestice råni te, valoarea despågubirii care se acor då nu poate depå¿i valoarea de înlo -

APPR: "Sunt ve¿ti bune pentru fermieri" "Iatå cå avem un început de an cu ve¿ti bune pentru fermieri: acesta e un act normativ îndelung a¿teptat ¿i în creionarea cåruia APPR a contribuit activ în toate fazele", spune Cristina Cionga, director adjunct APPR.

Ea precizeazå cå dialogul pentru modificarea HG 1679/2008 a început încå din 2020. "Reglementarea vine într-un moment când subiectul riscurilor pe care îl reprezintå atacurile marilor carnivore asupra comunitå¡ilor rurale este un subiect politic pe agenda institu¡iilor europene: Comisie, Consiliu, Parlamentul European". cuire a animalului/animalelor, stabilindu-se de cåtre comisie, în func¡ie de va loarea de înlocuire a animalu lui/ani malelor ¿i de gradul de våtåmare al acestuia, în baza diagnosticului stabilit de medicul veterinar de liberå practicå împuternicit. Datele utilizate de cåtre comisie pentru calcularea valorii de înlocuire a animalu lui/animalelor sunt cele furnizate de cåtre direc¡iile pentru agriculturå jude¡ene.

În cazul stupinelor, despågubirea se calculeazå la valoarea de înlocuire a stupului/stupilor ¿i a materialului biolo gic apicol, la data la care s-a produs

Ministrul Mediului, senatorul UDMR Barna Tánczos, admite cå, deocamdatå, despågubirile råmân o frumoaså teorie.

“Fermierii vor fi mul¡umi¡i când î¿i vor primi banii. Pânå atunci, e teore tic. Dar e o procedurå pe care o vom duce la capåt ¿i, în sfâr¿it, vom vedea cå se vor acorda despågubiri corecte. Ur meazå un ordin de ministru, care stabile¿te formulele de calcul. Îl vom adopta pânå la sfâr¿itul lunii. Pânå la începerea sezonului vom fi pregåti¡i”.

Fermier la rândul såu, ministrul considerå cå noul normativ este mult mai bun decât cel pe care îl înlo cuie¿te:

“¥n ce prive¿te pagubele provocate în agriculturå, adicå în culturile de câmp ¿i animalelor domestice, s-a modificat filozofia despågubirii. Acum mergem pe despågubirea la valoarea cât mai realå a produselor pier dute/¿eptelului pierdut. Asta înseamnå cå produc¡ia nerealizatå va fi eva luatå atât cantitativ, cât ¿i valoric, în func¡ie de produc¡ia medie pentru acea culturå, din jude¡ul respectiv, respectiv pre¡ul mediu în anul în cauzå. Acest lucru va însemna o despågubire mult mai mare ca în prezent, când ra portarea se face la cheltuielile ocazio nate de realizarea culturii.”

paguba. Datele utilizate de cåtre comi sie pentru calcularea valorii de înlocuire a stupului/stupilor ¿i a materialului biologic apicol sunt cele furnizate de cåtre direc¡iile pentru agriculturå jude¡ene.

Deciziile de acordare sau de neacordare a despågubirilor, dupå caz, se emit în termen de 10 zile lucråtoare de la data constatårii pagubelor. Dacå decizia de acordare a despågubirilor reprezintå document de platå.

Cine plåte¿te

Råspunderea civilå pentru pagube revine: a) gestionarului faunei cinegetice din fondul cinegetic dacå acesta nu ¿i-a îndeplinit toate obliga¡iile legale; b) în sarcina autoritå¡ii publice centrale care råspunde de vânåtoare, prin structurile sale teritoriale, dacå gestionarul faunei cinegetice ¿i-a îndeplinit toate obliga¡iile prevåzute în hotårâre.

În situa¡ia în care obliga¡ia de platå a despågubirii îi revine gestionarului fau nei cinegetice, acesta poate propune proprietarului pågubit, în termenul legal de platå, compensarea sumelor dato rate cu produse de origine vegetalå sau animalå sau cu alte bunuri.

Amenda maximå pentru nerespectarea oricåreia dintre prevederile hotårârii este de... 2.000 de lei!