C U LT U R I V E G E TA L E

ploua o datå spre sfâr¿it de aprilie ¿i o datå în mai, anticipeazå produc¡ii bune.

Înså Datcu e tipul de fermier care se mul¡ume¿te cu 4 tone de grâu/ha.

“Prefer så-mi dråmuiesc investi¡iile la hectar spre 1.000-1.200 de euro. Må refer la calculele fåcute anul trecut, cu pre¡urile de atunci ale îngrå¿åmintelor, fiindcå atunci m-am aprovizionat. Nu for¡ez produc¡iile cu mai multe îngrå¿åminte tocmai fiindcå nu pot controla toate elementele pie¡ei ¿i nu le pot corela cu cele ale naturii. Dacå dau peste 300 de kg de azot/ha ¿i må trezesc ¿i cu lipså de apå ¿i cu probleme de valorificare a produc¡iei, faliment scrie pe mine. Cu 200 de kg/ha am alt control. La o produc¡ie de grâu de 4 t/ha må înscriu în profit. N-am pierit nici când am scos 1 t/ha, a¿a cå la 4 t/ha sunt boier. Nici nu câ¿tig mult, dar nici nu risc pråbu¿irea. Le recomand ¿i colegilor så nu joace la loteria plusårii de îngrå¿åminte”.

E nevoie de apå ¿i la grâu, fiindcå la 4 sau chiar 5 t/ha nu face bani.

A apucat så semene 60 de ha de floarea-soarelui, care e încol¡itå.

id. În schimb, în prima såptåmânå din aprilie au cåzut trei-patru ploi care, cumulat, variazå de la 20 la 30 l/mp.

“Tocmai am determinat umiditatea în ferma de la Ro¿iori ¿i e bine în stratul de 30 cm. Mai jos încå se simte lipsa”.

Pe de o parte, ¿i-ar mai dori ploi pentru rezerva de apå din sol. Pe de altå parte, ploile îl ¿i încurcå: ar intra la tratamente ¿i la semånat.

A înfiin¡at înainte de ploi cam 30% din suprafa¡a de floare (2.000 ha), începând cu 27 martie. A început încol¡irea.

Silviu Mihai, pre¿edintele ACCPT Ialomi¡a, administreazå 1.500 ha la Iazu, Ialomi¡a. Arareori se plânge de ceva, dacå nu i-o cer colegii din Asocia¡ie. ªi de data asta se declarå foarte mul¡umit de starea câmpului.

“În ultima såptåmânå au cåzut 30 l/mp. Mai e nevoie de apå, fiindcå sezonul åsta am cumulat undeva la doar 250 l/mp, dar la momentul acesta culturile aratå foarte bine”.

Ce-i drept, are ¿i lini¿tea oferitå de iriga¡ii. Într-o såptåmânå va avea apå pe canal ¿i va iriga culturile de toamnå.

Marius Botea este directorul tehnic al Holde Agri, administrând cele cinci ferme ale trustului, totalizând peste 14.000 de ha: douå în Teleorman, una în Cålåra¿i, alta în Dâmbovi¡a, ¿i, mai nou, o suprafa¡å de 800 de ha în Bråila, care, de la anul, va cre¿te la 2.300-2.400 ha.

A contabilizat precipita¡iile cåzute anul acesta (ianuarie-martie) ¿i au ie¿it destul de uniforme: între 150 ¿i 165 de l/mp. În tot sezonul au depå¿it 250 l/mp.

În martie au fost, în general, precipita¡ii sub 7 l/mp, care s-au evaporat rap- ªi grâul ¿i-a revenit ¿i s-a uniformizat. Înså e mai greu så sco¡i profit din el când costurile directe, fårå salarii, arendå, amortismente, se cifreazå la 3.500-4.000 de lei/ha.

Culturile de toamnå aratå conform a¿teptårilor optimiste. Botea e specializat pe rapi¡å, nu a dat rateuri în cei patru ani de când existå Holde Agri. ªi sezonul åsta a întors doar 20 ha din 3.000. ªi cele 2.980 de ha aratå “de la foarte bine în sus”. De la 2,5 t/ha începe profitul ¿i se a¿teaptå, ca de obicei, la produc¡ii de peste 3 t/ha, dacå vor fi ceva precipita¡ii la înflorit.

“Ne-am fåcut socotelile când grâul se vindea cu 1,4 lei/kg, cå vom avea nevoie de o produc¡ie de 5,5 t/ha. Acum, dacå am ajuns la un leu/kg...”

Mihai Inge,administratorul fermei de 2.000 de haNingea din Låstuni, jude¡ulTulcea, se bucurå de cei 30 de litri care au cåzut începând de sâmbåtå, 1 aprilie. Culturile de toamnå aratå foarte bine. În schimb, culturile de primåvarå nu sunt înfiin¡ate.

“De semånat nici vorbå pânå acum. Am tot avut temperaturi negative, nu au fost condi¡ii de råsårire”.

E ultimul an în care în structura culturilor predominå påioasele, pe 70% din suprafa¡å. De la anul, trebuie så diversifice, ajungând la 60% culturi de primåvarå, crescând suprafe¡ele de floare, porumb, introducând ¿i leguminoase în asolament. Nu mai poate merge cu grâul doi ani, fiindcå e culturå dublå ¿i ar pierde plata pentru respectarea condi¡iei specifice A din ecoschema PD-04.

Îl întreb dacå nu s-a gândit så renun¡e la subven¡ie, pentru a påstra structura de culturi.

“Fårå subven¡ii nu facem profit. Vând ferma ¿i må apuc de altceva”.

Ca mul¡i al¡i fermieri gospodari, ¿i-a cumpårat din iarnå îngrå¿åmintele pentru campania de primåvarå, constatând, ulterior, cå ar fi fost mult mai câ¿tigat dacå amâna securizarea inputurilor. A¿a, cu pre¡urile de valorificare în scådere, ¿ansele så iaså pe plus cu grâul sunt tot mai mici.

“Dacå nu ob¡inem måcar 5 t/ha, este exclus så ne scoatem cheltuiala”.