Decenii mai calde [i mai bolnave!

Potrivit unui studiu, schimbårile climatice, cuplate cu o serie de fenomene legate de activitå¡ile umane (defri¿åri, urbanizare, globalizarea comer¡ului, traficul ilegal de specii de animale etc.) conduc la reapari¡ia zoonozelor, ace¿ti viru¿i transmi¿i de la animale la om.

Un alt studiu, publicat în paginile prestigioasei reviste ¿tiin¡ifice Nature, prezice cå schimbårile climatice ar putea duce, în urmåtorii cincizeci de ani, la peste 15.000 de cazuri noi de transmitere a virusului mamiferelor la mamifere, inclusiv la oameni. Aceste zoonoze, în principal, datorate sutelor de mii de prime întâlniri între specii care pânå acum nu se cuno¿teau una cu cealaltå, pot duce la noi epidemii precum cea cauzatå de coronavirus. De aceea spun cå deceniile care vor urma nu vor fi doar mai calde, ci ¿i mai bolnave!

Oamenii de ¿tiin¡å estimeazå cå probabilitatea de a experimenta noi epidemii se va tripla în urmåtoarele câteva decenii.

Gripa spaniolå, HIV/SIDA, SARSCoV-1, H1N1, Ebola, Zika.... De la începutul secolului al XX-lea, aproape toate pandemiile virale care au bântuit planeta au fost declan¿ate de o zoonozå. Peste 60% din cele aproximativ trei sute de noi boli infec¡ioase înregistrate între 1994 ¿i 2004 au fost cauzate de agen¡i patogeni zoonotici.

De¿i fenomenul nu este nou, el tinde, prin urmare, så creascå ¿i ar putea, în anii urmåtori, så atingå o scarå catastrofalå. Dar cum se explicå aceastå reapari¡ie a¿teptatå a pandemiilor de origine animalå?

Defri¿åri, urbanizare, trafic de animale, teama de efectul de domino!

Schimbarea climaticå este, evident, unul dintre factorii agravan¡i. Cre¿terea cåldurii ¿i umiditå¡ii favorizeazå astfel proliferarea artropodelor - insecte (mu¿te, ¡ân¡ari), arahnide (cåpu¿e, påianjeni) etc. - care sunt uneori vectori ai bolii. În mod similar, pe måsurå ce påmântul se încålze¿te, animalele marine sau terestre migreazå în cåutarea de noi habitate, aducând cu ele agen¡i patogeni care pot fi transmi¿i la oameni.

Inunda¡iile, cicloanele, incendiile de pådure ¿i alte fenomene extreme a cåror multiplicare este legatå de schimbårile climatice obligå ¿i multe specii så se deplaseze, favorizând în acela¿i timp, pentru unele dintre ele, dezvoltarea unor boli precum holera sau leptospiroza.

Încålzirea globalå nu este, înså, singura cauzå ¿i mul¡i al¡i factori sunt lua¡i în considerare în apari¡ia probabilå a viitoarelor pandemii.

Defri¿årile, urbanizarea necontrolatå, globalizarea schimburilor comerciale, traficul ¿i consumul de specii sålbatice sau protejate, råzboaiele, chiar schimbårile de utilizare a terenurilor sunt toate fenomene care au un impact iremediabil asupra mediului ¿i vor cre¿te contactul dintre specii ¿i, în cele din urmå, circula¡ia virusurilor ¿i a altor agen¡i patogeni - fiecare dintre ace¿ti factori îi poate agrava ¿i accelera pe ceilal¡i, ca un efect de domino.

Schimbårile în modul în care folosim påmântul, extinderea ¿i intensificarea agriculturii, comer¡ul, produc¡ia ¿i consumul nedurabil perturbå natura ¿i duce la cre¿terea contactelor dintre animalele sålbatice, domestice ¿i oameni, fiind o cale care duce direct la pandemii.

Cercetåtorii au identificat un anumit numår de regiuni deosebit de expuse riscului de zoonoze, puncte fierbin¡i precum Sahelul din Africa de Nord, estul Chinei, zonele muntoase din Etiopia sau Filipine, dar ¿i anumite regiuni din Europa.

Pentru a lupta împotriva riscului de epidemii, autorii studiului publicat în Nature recomandå så cuplåm supravegherea bolilor animalelor cu examinarea, în timp real, a råsturnårilor impuse mediului nostru.

Nu trebuie så uitåm så investim în cercetare, pe termen lung, o condi¡ie sine qua non pentru a face fa¡å acestei “culturi a riscului” care încå lipse¿te foarte mult în Europa ¿i în România.

Aceste lec¡ii priomite, în timp ce criza de sånåtate legatå de Covid pare så se retragå (apårând înså altele), ar trebui så se gåseascå fårå echivoc pe agenda deciden¡ilor politici.

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni