Leurda v=n\torului

dere la cuhnie, efortul sui¿ului a fost råsplåtit din plin, cu douå preparate culinare în tandem:

Pârjoale din påstråvi-de-fag cu leurdå

Pentru noi, vânåtorii, leurda este o plantå pe care subcon¿tientul o asociazå cu pasajul de primåvarå al sitarilor ¿i cu perioada de rotit a gotcanilor, douå sårbåtori cinegetice respectate cu sfin¡enie, fie, aståzi, ¿i platonic. Pânå nu demult, deschideam sezonul la sitari pe culoarul lor de migra¡ie ce traverseazå dealurile prahovene, cu våioage ¿i rovine jilave, parcå anume pregåtite pentru escalele de refacere ale påsårilor cu ciocul lung. În cele douå-trei reprize de aprigå luptå cu desi¿urile la vederea cårora pânå ¿i câinii scotocitori pregetau, ritualul nostru cuprindea, la întoarcerea spre caså, ¿i un ceas de plåcutå odihnå activå pe un clin de pådure îmbråcat verde-crud cu frunze de leurdå, neînflorite încå, fragede, numai bune de cules. Acolo ne fåceam plinul pentru o såptåmânå de adevåratå curå de salate revigorante, dupå o re¡etå patentatå de mine într-un moment de inexplicabilå imagina¡ie gastronomicå.

Odatå cu toatå vegeta¡ia, leurda se supune ritmului de dezvoltare pe scarå altitudinalå, astfel cå, dupå o lunå, o gåseam proaspåtå în molidi¿, pe când urcam în båtåile coco¿ilor-de-munte, prilej pentru un nou cules, al doilea ¿i ultimul al anului. La ¿es, era deja amintire…

Aceastå buruianå miraculoaså, sorå cu usturoiul ¿i ceapa, are virtu¡i terapeutice încå neidentificate întru totul. Numele de familie ¿tiin¡ific (Allium) se recunoa¿te atât în denumirea popularå româneascå a usturoiului (ai), cât ¿i în cea a leurdei (aiu¡). Celei din urmå i se mai spune ¿i usturoiul-ursului, fåcând, probabil, parte din meniul acestuia la ie¿irea din bârlog, dupå lungul ¿i istovitorul post al iernii; îl întremeazå, îl fortificå. Poate cå nu întâmplåtor, taxonomia botanicå i-a rezervat leurdei numele de specie (ursinum) derivat din cel al impozantului mamifer.

Pe drumul forestier Timotei se urcå pânå în zona Ilemsca, cu poiene luminoase, presårate cu fânare vechi ¿i gospodårii hu¡ule, multe påråsite. Undeva, în pådurea båtrânå devenitå rezer va¡ie, printre cioate mâncate de pu tregai ¿i trunchiuri doborâte, din bunceag råsare o micå oazå de leurdå. Am cules ici ¿i acolo cât am socotit de trebuin¡å, iar cumpåtarea ne-a fost råsplåtitå la coborâre prin câteva buchete de påstråvi-defag (Pleurotus) crescu¡i pe columnele a doi arbori resemna¡i, pe cale så se alåture semenilor pråvåli¡i de timp.

Acaså, nu am avut nevoie decât de alte câteva ingrediente simple, pentru a pune în valoare darurile obcinilor încå neintrate bine în primåvarå. Ca destin-

Se curå¡å, se opåresc, se strecoarå ¿i se dau prin ma¿ina de tocat cu sitå mare un kilogram de Pleurotus, o jumåtate de kilogram de frunze de leurdå ¿i doi cartofi de calibru mediu. Se adaugå patru ouå de gåinå, un praf de fåinå de grâu, un cåu¿ de palmå de cimbri¿or uscat, piper ¿i sare dupå gust. Se amestecå bine compozi¡ia pânå devine omogenå ¿i se laså o orå så se maturizeze la rece într-un vas acoperit, dupå care se formeazå, pe rând, pârjoalele ¿i se pråjesc în ulei, la foc potrivit, pânå la rumenire. Se consumå cu piure de cartofi sau de topinambur, alåturi de o binecuvântatå

Salatå de leurdå

Se spalå frunzele proaspete de aiu¡, se scurg ¿i se taie in corpore, transversal, în lå¡ime de un centimetru. Dupå inspira¡ie, se adaugå câteva ro¿ii zemoase tåiate felii, telemea datå pe råzåtoarea mare (dupå gust, astfel încât så suplineascå ¿i sarea necesarå) ¿i treipatru ouå fierte, ¿i ele rase, dar fin. Zeama unei jumåtå¡i de låmâie ¿i uleiul dau gust ¿i asigurå coeziunea componentelor, dând salatei aspect cremos. Aceasta poate func¡iona ¿i de-sineståtåtor, alåturi de o pâine coaptå în ¡est, rumenå în obraji, caz în care î¿i laså în urmå competitorii, fie ei ¿i antrena¡i pe gråtar, cum mi s-a întâmplat dupå o cinstitå vânåtoare de sitari, la Plopeni, când râvna companionilor deda¡i la o laborioaså frigere a cårnurilor a e¿uat în fa¡a încåpåtorului meu castron de salatå. Fire¿te, de leurdå.

A nu se uita vinul: sec ori, cel mult, demisec; dacå e så må întreba¡i, a¿ opta pentru un Sauvignon Blanc de Iezerul-Cahulului.

Cronica evenimentelor anun¡ate

22-23 mai

La Drajna va avea loc evenimentul dedicat culturilor de toamnåZiuaPor¡ilorDeschise, Saaten-Union România 2023.

23 mai

La Dude¿tii Noi, lângå Timi¿oara, se organizeazå ZiuaCâmpului Merpano. Este o platformå cu 15 hectare de loturi demonstrative ¿i peste 150 de soiuri ¿i hibrizi.

25 - 26 mai

La Bucure¿ti are loc RALF, a VII-a edi¡ie a forumului interna¡ional de agriculturå.

25 - 28 mai

La Fundulea se va organiza expozi¡ia AgriPlanta-RomAgroTec.

16 iunie

FAPPR - Mândru cå sunt fermier ¿i Corteva Agriscience organizeazå a III-a edi¡ie ZiuaGrâuluiBårågan, la Iazu, Ialomi¡a. Se vor prezenta ultimele inova¡ii privind genetica ¿i noile tehnologii adaptate pentru culturile de grâu ¿i orz.

18 - 23 iunie

La Viena se organizeazå Conferin¡aMondialådeCercetare a Soiei. ¥ntre organizatorii evenimentului este ¿i Donau Soja.

31 august - 3 septembrie

La Slobozia se va organiza FarmConect,TârgulAgriculturii

Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå.

Vå a¿teptåm în inima Båråganului!

12 - 14 septembrie

¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space2023, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale.