Câteva posibile rezolv\ri

Sunt destule state membre ale Uniunii Europene care importå, din ¡åri care nu sunt în spa¡iu european, cereale pentru furajarea animalelor. Spania, Italia, Portugalia au sisteme intensive de cre¿tere a animalelor ¿i de obicei importå cereale.

Dacå vor lua din Ucraina, cu atât mai bine, dar trebuie så ¿tim cu exactitate dacå chiar a¿a este, crede Dacian Ciolo¿.

¥n opinia lui, cerealele ar trebui så aibå certificate de import-export eliberate la încårcarea camioanelor sau vagoanelor din

Ucraina, iar pe documente så fie specificatå ¿i destina¡ia. A¿a se poate asigura trasabilitatea cantitå¡ilor de grâu la nivelul UE.

“Acestea sunt propunerile pe care eu le-am fåcut în Parlamentul European”, a declarat Ciolo¿.

Existå organiza¡ii interna¡ionale care achizi¡ioneazå de pe pia¡a mondialå cereale în scop umanitar.

Aceste cereale sunt destinate anumitor zone aflate într-o situa¡ie de crizå alimenta-

Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2023/2024 rå, cum sunt unele state din Africa sau Asia. Acele organiza¡ii trebuie sus¡inute de UE, inclusiv financiar, så achizi¡ioneze direct de la surså, chiar din Ucraina, grâul necesar.

Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.820 milioane tone, cu 82 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2022/23.

Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.509 milioane tone, cu 68 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut.

Produc¡ia de orez va fi 520 milioane de tone, în cre¿tere cu 12 mil. de tone fa¡å de 2022/23.

Sorgul va ajunge la 62 milioane tone, cu 5 milioane tone mai mult ca în 2022/23.

Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 147 milioane tone, mai micå cu 5 milioane tone fa¡å de cea din 2022/23.

Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 671 milioane tone, cu 44 milioane mai mult fa¡å de 2022/23.

Produc¡ia de soia va ajunge la 411 milioane tone, cu 40 milioane mai mare decât în 2022/23.

Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 87 milioane tone, neschimbatå fa¡å de 2022/23.

Floarea-soarelui va ajunge la 54, 3 milioane tone, mai mare cu 2,3 mil. tone fa¡å de cea din 2022/23.

Produc¡ia de arahide este estimatå la 54 milioane tone, cu 3 milioane tone mai mare decât în 2022/23.

Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 116 milioane tone.

Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânåpe12mai2023.

Mai mult, acele organiza¡ii se ocupå ¿i de transport ¿i atunci nu mai este riscul så se blocheze pe traseu, în UE.

Sunt câteva solu¡ii pentru valorificarea controlatå a grâului din Ucraina, a conchis europarlamentarul. Dacian Ciolo¿ a amintit ¿i de alte solu¡ii, de care nu prea s-a discutat. Este vorba de accesul la capacitå¡i extinse de transport, mai ales cå vine recolta nouå, în scurt timp, ¿i se preconizeazå produc¡ii foarte bune de grâu, în 2023.

“Anul acesta ne a¿teptåm la o recoltå mai mare. Vor avea nevoie ¿i producåtorii din Ucraina ¿i cei din România de acces la mijloace serioase de transport - camioane ¿i vagoane.

E nevoie de un plan pentru a repartiza cu exactitate capacitå¡ile de transport, imediat ce va începe recoltatul grâului”, a aten¡ionat fostul ministru.

Ciolo¿ a mai spus cå aceste probleme trebuie så fie în preocuparea Ministerului Agriculturii din România, dar ¿i din celelalte ¡åri afectate de criza cerealelor, aceste institu¡ii så conlucreze direct cu Comisia Europeanå, så pregåteascå måsurile care så fie adoptate în Consiliul de Mini¿tri ai Agriculturii.

“Noi, în Parlamentul European, am dezbåtut criza cerealelor din România chiar la ultima plenarå din luna mai, când eu am avut aceste propuneri.

În Comisia de Agriculturå avem aproape lunar genul acesta de discu¡ii, privind criza cerealelor, inclusiv interpretåri ale comisarului european pentru agriculturå”.

Totu¿i, deciziile executive le ia Comisia Europeanå, iar pe partea de reglementare, deciziile le ia Consiliul de Mini¿tri ai Agriculturii.

În ceea ce prive¿te unele cifre neconforme vehiculate privind nivelul pro- duc¡iei de cereale, Dacian Ciolo¿ a mai adåugat cå Ministerului Agriculturii îi lipse¿te o capacitate, o unitate administrativå care så se ocupe cu monitorizarea pie¡ei, de analize strategice ¿i de predic¡ie a evolu¡iei pie¡elor.

Pentru un stat producåtor agricol puternic cum este România, o asemenea capacitate este indispensabilå.

“Atunci nu ne-am mai juca cu cifre, care credem cå picå mai bine dacå le umflåm, în unele momente, sau cå ar fi în avantajul nostru dacå le mai mic¿oråm. Într-un moment sau altul, oricum realitatea te va prinde.

Domnul ministru Daia este simpatic în unele privin¡e, am mai spus aceasta, dar mie mi se pare cå vine dintr-o altå lume”, a conchis fostul comisar european, Dacian Ciolo¿.

Ciolo¿ crede cå guvernul României ar trebui så plåteascå despågubirile fermierilor pentru seceta de anul trecut, înainte de a-¿i umfla pieptul ¿i a se låuda cå îi ajutå într-un fel sau altul în criza cerealelor.

“Guvernul se dådea de ceasul mor¡ii cå nu e suficientå compensarea de la Uniunea Europeanå în ceea ce prive¿te criza cerealelor din Ucraina, dar încå nu a plåtit despågubirile de secetå din 2022. Sunt datorii pe care le are fa¡å de producåtorii agricoli, încå de anul trecut”.

Ciolo¿ a recunoscut cå obligatoriu trebuie acordat sprijinul financiar, în ceea ce prive¿te impactului devastator al cerealelor ucrainene pe pia¡a româneascå, fiindcå, la banii oferi¡i de UE, guvernul român mai poate adåuga alte sume. Europarlamentarul a amintit cå trebuie dat drumul la plå¡ile directe prevåzute de Politica Agricolå Comunå. Sistemul informa¡ional de la APIA nu func¡ioneazå la capacitate ma ximå, pentru ca cererile ¿i drepturile de platå cåtre fermieri så poatå fi ¿i achitate. Unele au fost autorizate, dar banii nu au fost vira¡i în contul fermierilor.