CRE{TEREA ANIMALELOR Târgul de Karakul de la Pop\u]i

Sta¡iunea de cercetare de la Popåu¡i a gåzduit ¿i în aceastå lunå mai o expozi¡ie de animale. Este realizarea lui Ionicå Nechifor, directorul institu¡iei. Chiar dacå nu-¿i vedeau capul de treburi, oierii ¿i-au fåcut vreme så meargå acolo ¿i så-¿i måsoare... berbecii.

Ion Agafi¡ei, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Ovine ¿i Caprine OVISMOLD Vaslui, cre¿te oi Karakul ¿i are treabå multå în aceastå perioadå: tunde oile, vinde mieii, vinde lapte sau brânzå...

Au venit mii de fermieri acolo. A fost frumos. S-au amenajat cam 100 de boxe cu animale: oi din toate rasele posibile, câteva vaci ¿i cai. Majoritatea au fost oi Karakul.

Ionicå Nechifor a organizat târgul chiar la sta¡iune ¿i a fost frumos. Nu a venit nimeni de la Ministerul Agriculturii, de¿i l-au invitat pe ministrul Petre Daea. A venit în schimb Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS.

Sta¡iunea Popåu¡i de¡ine acum un muzeu al rasei Karakul. Primåria Råchi¡i a sprijinit realizarea acestui muzeu unic, care este crea¡ia lui Ionicå Nechifor, directorul sta¡iunii ¿i secretarul general al Federa¡iei Crescåtorilor de Oi Romovis.

“Este unicat ¿i la nivelul Uniunii Europene acest muzeu dedicat unei rase folosite pentru produc¡ia de pielicele”, spune Ionicå Nechifor.

Karakul este consideratå cea mai veche raså de oi, fiind consemnatå încå din anul 1400 î.H., în Uzbekistan.

Comisia de speciali¿ti a bonitat cei mai frumo¿i berbeci din ¡arå. Oierii din Vaslui au luat toate premiile pentru Karakul negru: Ion ºibireac (premiul întâi), Ion Rusu (locul al doilea), Ion Agafi¡ei (locul al treilea).

Pre¿edintele OVISMOLD Vaslui are convingerea cå to¡i cârlanii vor fi vându¡i în ¡årile arabe fiindcå este o cerere foarte mare. Arabii oferå 17,50 lei kilogramul pe mielul în viu, plus TVA, iar pentru oaie - 7 lei kilogramul, plus TVA.

Un mare risc pentru rasa Karakul este consangvinizarea. Oierii vor så meargå dupå berbeci prin Kazahstan ¿i Uzbekistan fiindcå este o raså extrem de specializatå ¿i baza de selec¡ie nu este prea mare.

Abia în 1880, rasa Karakul depå¿e¿te frontierele arealului ¿i începe så fie crescut ¿i în alte regiuni. A¿a ajunge în Rusia, Ucraina ¿i în Basarabia. În 1913, ajunge în Ger mania. În 1917, Karakul påtrunde în Namibia. În 1910, ajunge ¿i în România.

Atunci, Ministerul Agriculturii a importat câteva exemplare pentru zona de sud-est a ¡årii noastre. Nu era un climat prielnic pentru raså ¿i, în 1926, este aduså la Popåu¡i, unde era un depozit pentru tauri.

În 1932, începe cercetarea ¿tiin¡ificå asupra rasei Karakul ¿i la noi. S-au importat berbeci din RDG ¿i din Uniunea Sovieticå. În 1948, încep încruci¿årile dintre Karakul ¿i ºurcana neagrå. În 1988, rasa Karakul de Boto¿ani a fost omologatå de Ministerul Agriculturii, cu cele douå varietå¡i de culoarenegru ¿i brumåriu.

În 2010, cercetåtorii de la Sta¡iunea Popåu¡i au omologat linia Karakul de culoare maro. În 2018, au reu¿it så omologheze linia Karakul de culoare surå. Se lucreazå încå pentru varietå¡ile roz ¿i alb.