O subven]ie care s\ le înlocuiasc\ pe toate

Guvernul României practicå o subven¡ie fårå finalitate. Le då bani fermierilor, mult-pu¡in, cât le då, ¿i nu se mai intereseazå de efectul subven¡iei asupra agriculturii în teritoriu. Nu vrea så se lege la cap ¿i rezultatele catastrofale se våd, mai ales în zootehnie, prin dezechlibrele provocate în pia¡å.

Ovidiu Oni¿or, administratorul fermei Ada Prod Com de la Vii¿oara, jude¡ul Cluj, este un spirit pragmatic, cu o aplecare atentå spre problemele crescåtorilor de animale.

“Nu se resimte în niciun fel efectul în¡elegerii dintre guvern, procesatori ¿i retaileri”, spune Ovidiu Oni¿or. “Deocamdatå, eu ¿tiu doar de acel sprijin cu 73 de euro pe vacå pentru a contracara efectele råzboiului din Ucraina.

Au mai fost ceva discu¡ii cå vor plafona pre¡ul voluntar. Dar cu cât oficialii fac apel la scheme complicate, greu de aplicat în practicå, cu atât lucrurile nu vor func¡iona. Trebuie trei-patru pa¿i pânå så se vadå ceva ¿i efectul se disipeazå. Lucrurile trebuie så se rezolve simplu, în doi pa¿i, cu efect imediat asupra fermierului. Dacå l-ai pus pe veriga a ¿aptea, l-ai terminat, nu mai are impact real.”

Sigur cå nu ne permitem så ie¿im din Uniunea Europeanå, cum mai derapeazå câte unii. Dar, spune Oni¿or, nici modul acesta extrem de complicat de sprijin nu este firesc.

“Eu a¿ da o singurå subven¡ie la nivel de comunitate europeanå. ªi aceastå singurå subven¡ie pe care a¿ da-o la modul serios este pentru încurajarea celui care produce.

Så se dea subven¡ia pentru produsul livrat spre procesare. Altfel, ne tot învârtim pe dealuri, dupå gâ¿te cu guler alb sau ro¿u, dupå orice alte tâmpenii care aduc mii de euro pentru nimic. Când lucrurile trebuie raportate la pia¡å. Produci pentru pia¡å? Da. Cât lapte? Atât. În func¡ie de cantitate ¿i calitate, atât prime¿ti subven¡ie”, tran¿eazå lucrurile Oni¿or.

Trebuie så-l subven¡ionåm pe cel care produce, nu pe cel care are numår de vaci, care are numår de hectare, care are på¿uni de la primårii. Trebuie stimulatå munca pentru produsul livrat.

Altfel, pentru ce facem agriculturå?

Crede cå Europa nu poate renun¡a la subven¡ii pentru cå atunci intrå într-o competi¡ie inegalå cu cele douå Americi ¿i lucrurile devin complicate.

Tot subven¡ie pe produc¡ie zice Ovidiu Oni¿or cå trebuie ¿i la cereale.

“Cât grâu produci tu pentru livrare pe facturå, pe bon de fermier, cu filå pe care scrii cå ai vândut, ca så nu ne repro¿eze apoi cå nu toatå lumea trebuie så func¡ioneze ca firmå.

Subven¡ia trebuie så se concentreze pe rezultatul finit, så aibå scop, så se regåseascå produsul mai ieftin pe pia¡å. Trebuie så-l subven¡ionåm pe cel care produce, nu pe cel care are numår de vaci, care are numår de hectare, care are på¿uni de la primårii.

Trebuie stimulatå munca pentru produsul livrat. Altfel, pentru ce facem agriculturå? Totul se concentreazå pe ceea ce livrezi ¿i pe ce ob¡ii în final, nu pe nu ¿tiu ce sprijin cuplat, pe nu ¿tiu ce date istorice ¿i alte combina¡ii greu de în¡eles...”

O alta abera¡ie pe care o criticå Ovidiu On¿or este faptul cå procesatorii au început så reducå agresiv pre¡ul laptelui la poarta fermei.

Sigur cå, în fapt, acordul verbal al procesatorilor cu premierul Ciucå este doar o måsurå populistå.

“Mersul pe mijlocul drumului e periculos pentru cå ri¿ti så fii lovit din ambele sensuri. Nu ¿tiu ce a discutat premierul cu procesatorii, dar povestea nu are impact asupra fermierilor. Îi ajutå tot pe procesatori. Eu nu cred în efectele unui «gentlemen's agreement», care så ce? Så reducå pre¡ul pe raft? Nici måcar nu este obligatoriu”, då cu lehamite din mânå Oni¿or.

“La poarta fermelor, pre¡ul diferå mult de la un caz la altul. Existå contracte a¿a cum am încheiat eu ¿i nu pot spune pre¡ul pentru cå am o rela¡ie specialå cu un procesator foarte serios, care î¿i respectå promsiunile. Eu personal am fost afectat relativ pu¡in de cåderile pre¡urilor, dar existå fermieri care primesc sub 2 lei ¿i care dau cantitå¡i de mii de litri.”

Ovidiu Oni¿or vinde laptele la Napolact. Pe bidona¿ele companiei Napolact scrie acro¿ant: Gustul laptelui din satul Vii¿oara. A¿a cum se cuvine. Ob¡ine zil- nic 7.000 de litri de lapte de la cele 280 de vaci.

“Nu mai pot så cresc efectivele fiindcå nu mai am spa¡ii. Am umplut toate cele 4 grajduri. Avem vaci bune. Dacå prind un AFIR prin toamnå, voi construi un grajd mare ¿i ar fi ceva. Pe banii mei, så m-apuc acum så investesc la asemenea dobânzi, e foarte riscant.”

Ovidiu Oni¿or lucreazå 1.500 de hectare.

“Dacå ne uitåm pe MATIF, este 220 de euro tona la grâu. Sunt pre¡urile de acum trei ani. Eu nu am auzit ca francezul, germanul sau spaniolul, austriacul sau danezul så facå scandal. ªi må întreb de ce, cå ¿i el e afectat. Råspunsul meu este cå existå forme de subven¡ionare, pe care nu le cunoa¿tem. Altfel ar såri gardul.

Grâul este 200 de euro tona acum, iar rapi¡a - 400 de euro. Asta înseamnå sub pre¡ul de cost. Noi ¿tim foarte bine cât de mult cheltuim pe un hectar. Avem programe care ne spun ni¿te lucruri ¿i la grâu, sub 1,3 lei pe kilogram, e¿ti pe minus clar.

Noi am construit o bazå de silozuri de 6.000 de tone, am cumpårat ma¿ini autopropulsate, tractoare noi, iar asta implicå ni¿te costuri, ni¿te dobânzi. Amortismentele ridicå pre¡ul de cost pe kilogramul de cereale. Dacå ai pre¡ul de cost de 1,3 lei, nu po¡i så vinzi cu 1,2 lei. Iar acum grâul este sub un leu kilogramul. O firmå nu rezistå mai mult de un an pe pierdere, altfel face evaziune”, explicå Ovidiu Oni¿or.

Va exista înså totdeauna o ni¿å de cumpåråtori, care va prefera produsele premium, mai scumpe, iar fermierii no¿tri trebuie så cucereascå måcar aceastå ni¿å.

“Îl trimite nevasta så cumpere un litru de lapte ¿i el ia unul cu 1% gråsime, nu mai då bani pe laptele cu 4% gråsime, ca så-i råmânå ¿i lui de-o bere. Nimeni nu ¿tie cum se aplicå Legea laptelui, Observatorul laptelui nu este func¡ional în ¡arå. Ni¿te pove¿ti fårå eficien¡å. Lucrurile trebuie simplificate ca så devinå eficiente.”

Ovidiu Oni¿or are perfectå dreptate. Dacå se va ¡ine seama doar de cantitatea ¿i de calitatea laptelui livrat, fermierul va cumpåra material seminal de calitate ca så amelioreze vacile, va fi mai atent la producerea furajelor pentru o cantitate mai mare de lapte.

“Trebuie så ¿tii cât furaj bagi ca så ¿tii cât lapte sco¡i. Fermierul face altfel investi¡ii dacå ¿tie cå produc¡ia lui conteazå. Då ¿rot mai mult la vaci dacå ¿tie cå meritå. Pânå la urmå, este o afacere din care så sco¡i bani, nu e poezie. Dacå nu sco¡i lapte, ocupå-te de altceva! Altfel va face fermierul investi¡ii dacå ¿tie cå laptele lui e pre¡uit. Tot timpul am încercat så investim. Pânå la urmå, esen¡a capitalismului este investi¡ia. Nu se poate fårå investi¡ii.”

Guvernul României poartå o mare råspundere ¿i pentru regimul incert al terenurilor, lucru care afecteazå urât activitatea fermierilor.

“Guvernul trebuie så-¿i asume responsabilitatea ¿i så le dea ni¿te ter mene primarilor ¿i primåriilor ¿i så se închidå odatå povestea aceasta cu finalizarea planurilor parcelare. Eu lucrez cu patru primårii ¿i nici una nu are plan parcelar, totul este pe titlu, pe adeverin¡å, pe legea 18. Nu se poate dupå 30 de ani så ne învârtim în jurul a nimic”, spune Ovidiu Oni¿or.