De ce a renun]at Nela Prodan la vaci?

Renun¡ase la ora¿ de dragul fermei din Aiton, satul natal din jude¡ul Cluj. A construit-o de la zero, în condi¡ii grele, fårå fonduri europene. So¡ul nu i-a în¡eles pasiunea ¿i a divor¡at fiindcå el î¿i dorea så råmânå la ora¿.

Cu trudå, Nela Prodan ajunsese la 90, apoi la 140 de vaci. Mulgea singurå la bidon ¿i se chinuia îngrozitor. Când a putut, ¿i-a încropit singurå o instala¡ie de muls la conductå. Doar era inginerå.

Înfiin¡ase o på¿une special pentru vacile ei în spatele grajdurilor construite din piatrå de râu pe vremea colectivului. Dormea noaptea într-o rulotå veche lângå grajduri, de fricå så nu-i fure animalele. Tot în rulotå avea ¿i calculatorul la care lucra pentru întocmirea hârtiilor necesare fermei. Nu avea cu ce plåti paznici.

Le mulgea singurå ¿i vacile ie¿eau pe rând pe på¿une. ºiganii din Hådåreni, satul care a inspirat filmul “Senatorul melcilor”, i-au furat cu tirul 12 vaci ziua în amiaza mare ¿i poli¡ia românå nu a fåcut nimic nici pânå în ziua de azi, chiar dacå ea s-a dus cu casetele la poli¡ia din Cluj ¿i le-a aråtat înregistrårile furtului din fermå ¿i fuga ho¡ilor din sat.

De curând, a decis så se opreascå ¿i a vândut toate vacile. Era crescåtoarea cea mai atipicå pe care am cunoscut-o.

Nesocotind legea, chiar vizavi de ferma ei, Biserica Reformatå a construit 40 de case pentru 40 de familii de unguri coloniza¡i în zonå.

Nela Prodan nu a putut înså så renun¡e la pasiunea pentru animale ¿i s-a angajat la Cooperativa Some¿-Arie¿ din Cluj, unde se ocupå de controlul oficial al performan¡elor.

“Trebuia så renun¡. Må ocup încå de cultura mare, cultiv 60 de hectare. Primarul le-a permis så construiascå la poarta fermei mele. Era un proiect cu finan¡are din Ungaria. Au ob¡inut autoriza¡ia de construc¡ie, chiar dacå eu am fost acolo prima. Toate casele au fost populate.

Fiul mai mic continuå afacerea cu material seminal, a fåcut mai mult decât mine. Vinde material pentru fermele mari cu vaci Holstein, ca unic distribuitor pe România de la Hgenetics din SUA. A triplat afacerea ¿i a dus-o la alt nivel. Ferma mea era în marginea satului ¿i am reu¿it så comasez terenurile, am înfiin¡at på¿unea, am cultivat-o, dar toate au un final. Am vândut ¿i grajdurile. Vacile le-am dat diver¿ilor crescåtori care aveau proiecte europene. Toate aveau certificat de origine. Doar 20 am trimis la abator.”

Dincolo de cauzele diverse, pentru care un fermier renun¡å la vacile lui, un lucru este cert: majoritatea celor care au renun¡at în ultimii ani la ferme lucrau 10-50 de hectare, aveau 10-60 de vaci ¿i erau oameni tineri - 25 - 45 de ani.

Oameni încå în putere, s-au poticnit ¿i, pentru cå nu mai aveau alte surse de venit, au ales så renun¡e la antreprenoriat pentru un salariu ¿i o muncå fårå griji deosebite.

“Aceastå categorie de fermieri este foarte dinamicå, spune Ioan Chiriac, fermier la Radomire¿ti, jude¡ul Bacåu. Nu e u¿or så pleci de la zero ¿i så ajungi la 20 de vaci. Ca så ajungi la 20-30 de vaci, înseamnå cå ai deja ni¿te dexteritå¡i de fermier. Pentru ei trebuia så intervinå statul român, pentru ace¿ti oameni, ca så nu abandoneze fermele, ci, dimpotrivå, så-i ajute så-¿i creascå ¿i så-¿i consolideze afacerea. Cum ar fi aråtat zootehnia noastrå dacå cei cu 20 de vaci erau sprijini¡i så ajungå ¿i så depå¿eascå 100 de capete? 100 de vaci este pragul minim care asigurå un trai decent ca så-¿i poatå asigura o pensie din venituri proprii.”

Dar, pânå acum, tuturor partidelor pare så le fie fricå de fermierul mediu capitalizat.

Viorel PATRICHI