Nicio informare, f\r\ validare!

Horia-Victor H|LM|JAN StelianFOLIC|

Cât timp tehnologiile erau elaborate pe baza unor experien¡e realizate în sta¡iunile didactice ale universitå¡ilor sau în institutele ¿i sta¡iunile de cercetare, expresia “ca la carte” avea sens, deoarece se cåutau cele mai potrivite variante tehnologice pentru anumite condi¡ii pedoclimatice.

lori ale pH pentru intervalul de favorabilitate, în timp ce Bîlteanu (2001) îl reduce pu¡in, între 5 ¿i 7,5.

Dacå se folose¿te fitotehnica corespunzåtoare, profesorul Velican a aråtat cå cele mai indicate soluri sunt cele lutoase spre nisipoase. Dar, pe solurile nisipoase, sårace, se pot ob¡ine recolte bogate dacå sunt bine îngrå¿ate.

O opinie pu¡in diferitå o au speciali¿tii de la International Fertilizer Asociation (IFA), o asocia¡ie interna¡ionalå a producåtorilor de îngrå¿åminte din 80 de ¡åri, care afirmå cå se pot cultiva car tofi pe o mare diversitate de soluri, dar atunci când condi¡iile meteorologice sunt nefavorabile, recoltarea mecanizatå este mai pu¡in dificilå pe solurile u¿oare.

Acum înså, majoritatea “cår¡ilor” nu mai prezintå informa¡ii validate prin experien¡e, ci mai ales “opinii tehnologice”, dintre care este foarte greu s-o alegi pe cea care trebuie transpuså în practicå, chiar ¿i pentru cei care le emit, daråmite pentru un fermier.

Cum fermierii nu cer de obicei informa¡ii validate în experien¡e riguroase, ci ei le utilizeazå pe cele mai accesibile, ar trebui ca formula de sus¡inere a tehnologiei alese så fie mai degrabå “ca la prima carte gåsitå”.

Så vedem ce informa¡ii se pot gåsi despre cerin¡ele fa¡å de sol (pH ¿i texturå la cartof).

Profesorul Velican scria, în 1965, cå, de¿i cartoful preferå solurile cu un pH cuprins între 5 ¿i 6,5, în unele ¡åri, cele mai mari produc¡ii s-au ob¡inut la valori ale pH de 4,6 - 5,8, iar în alte ¡åri, solurile cu pH mai mic de 5 trebuie amendate.

Concluzia: “produc¡ia variazå pu¡in între 4,5 ¿i 7,5 dacå se aplicå fitotehnica corespunzåtoare.” Fitotehnia din 2011 (G. Morar) påstreazå acelea¿i va- ªi dacå italienii pot cultiva sfecla pentru zahår pe soluri grele, o putem face ¿i noi, scarificând la o adâncime de 50-100 cm, lucrarea fiind urmatå de o aråturå adâncå de 30-35 cm (dr. I. Gherman, pre¿edintele confedera¡iei cultivatorilor de sfeclå pentru zahår).

Clima are ¿i ea un rol hotårâtor. În zonele cu precipita¡ii bogate ¿i vreme råcoroaså, solurile trebuie så fie cât mai u¿oare, pentru a se zvânta ¿i încålzi repede. În schimb, solurile lutoase ¿i lutoargiloase sunt mai favorabile acolo unde temperatura mai mare ¿i ploile mai pu¡ine stânjenesc tuberizarea pe solurile nisipoase. Solurile podzolice argilo-lutoase devin bune pentru produc¡ia cartofului dacå se adânce¿te stratul arabil ¿i se men¡ine afânat (Velican, 1965).

La o concluzie asemånåtoare, dar pentru sfecla de zahår, a ajuns ¿i profesorul Bîlteanu (2001), referindu-se la faptul cå cercetåtorii italieni au eliminat dificultå¡ile determinate de texturå prin scarificåri adânci, de pânå la 55-75 cm.

Pe de altå parte, profesorul Gavril Morar (2011) aratå cå dacå în regiunile unde se ob¡in cele mai mari produc¡ii de cartofi pe solurile nisipo-lutoase, recolta scade la 80-85% pe cele luto-nisipoase ¿i la 70-75% pe cele lutoase. Probabil cå ierarhiile se schimbå odatå cu condi¡iile pedoclimatice men¡ionate de Velican.

În schimb, Draica ¿i colab. (2000) considerå cartoful ca foarte preten¡ios la condi¡iile de sol, iar solurile favorabile pot compensa deficien¡ele climatice ¿i chiar tehnologice.

În ceea ce prive¿te pH-ul, exper¡ii IFA considerå cå valoarea minimå a pH ar trebui så fie 5,5, deoarece la valori mai mici, de pânå la 4,8, cre¿terea plantelor este afectatå.

Cultivarea cartofului nu este potrivitå nici pe solurile bazice, deoarece este afectatå calitatea peridermului.

De aceea, ¡inând cont de faptul cå monocultura se putea practica cu rezultate un numår limitat de ani (4-5, dar acum “GAECii” interzic monocultura), IFA propune o valoare de compromis a pH pe asolament, între 6 ¿i 7, pentru a fi destul de favorabil ¿i celorlalte plante din rota¡ie.

IFA avertizeazå cå este imprudent så se aplice amendamente imediat înaintea unei culturi de cartofi, cu excep¡ia cazurilor de aciditate extremå.

Cu toate acestea, experien¡ele fåcute la Sâncråieni au contrazis recomandarea IFA. Pe o solå cu pH de 5,8, s-au aplicat 900 kg de carbonat de calciu înainte de plantarea cartofului. Valoarea nouå a pH-ului a crescut la 6,5 ¿i probabil rezultatele au fost mul¡umitoare.

Concluzii

Se zice cå pH-ul este unul din factorii principali care controleazå disponibilitatea nutrien¡ilor, procesele microbiene ¿i cre¿terea plantelor.

Ar trebui, oare, så-i acordåm ¿i noi importan¡å?