Samson Popescu, la 30 de ani de munc\ în agricultur\

150 de angaja¡i, produc¡ii de vârf de 25.000 - 30.000 de unitå¡i de saci de semin¡e ¿i o cifrå de afaceri de 3 milioane de euro pe an, acestea sunt coordonatele micu¡ei, dar prestigioasei ferme Semisland din Cårpini¿, jude¡ul Timi¿, conduså de antreprenorul Samson Popescu.

Totul a început în 1979, când Popescu a absolvit Institutul Agronomic de la Timi¿oara. Atunci, dupå o micå disputå cu conducerea comunistå a institu¡iei, el a fost repartizat la anonima Cooperativå Agricolå de Produc¡ie CAP Cår pini¿, lipsitå de interes agricolå, nu la celebra SCDA Lovrin, la puternicul centru legumicol Gotlob, Tomnatic sau Sânnicolau Mare.

“Repartizarea mea la Cårpini¿ a fost un fel de pedeapså, fiindcå nu aveam origine sånåtoaså, conform ideologiei comuniste. O rudå din familie, pastor, construise o bisericå. Era de neconceput”, î¿i aminte¿te Samson Popescu.

Poate cå hotårârea de atunci a regimului comunist i-a fåcut o favoare, fårå måcar så bånuiascå. A¿a a ajuns så activeze în “Triunghiul de aur al Banatului”, cum se nume¿te zona cuprinså de Cårpini¿, Jimbolia, Lovrin, Bulgåru¿ ¿i Graba¡, cu cel mai bun sol, comparabil cu celebru “Cordon al porumbului” din Statele Unite ale Americii.

A fost ales ¿ef de sec¡ie, iar Pioneer l-a inclus într-un amplu proiect de pro- ducerea de semin¡e pentru export. Astfel, prin compania româneascå SemRom, Pioneer oferea formele parentale, iar la Cårpini¿ se ob¡inea såmân¡a, care era exportatå.

“Eu am fost printre cei ale¿i. Eram tânår inginer foarte bun în meserie, îmi fåceam treaba cu rezultate excelente ¿i am fost propus pentru acest proiect de a produce såmân¡å la Cårpini¿”, poveste¿te Samson.

În decembrie 1989, a venit revolu¡ia, CAP-ul a fost desfiin¡at, iar în 1992, Samson Popescu a fost contactat de reprezentantul Pioneer în România.

Americanilor le plåcuse amplul proiect de ob¡inere de såmân¡å de porumb ¿i floarea-soarelui în zona Cårpini¿. Pentru asta, l-au îndemnat så î¿i înfiin¡eze o firmå ¿i så devinå ¿i distribuitor. A¿a a apårut Semisland, în 1993, care înseamnå semin¡e pentru påmânt, o îmbinare de douå cuvinte: unul românesc, semin¡e, ¿i unul englezesc, land (påmânt).

În scurt timp, Popescu a fost trimis la primul training la Bucure¿ti, împreunå cu ceilal¡i fermieri din ¡arå inclu¿i în proiect, timp de o såptåmânå, unde speciali¿tii Pioneer i-au învå¡at ce trebuie så facå. Mai târziu, au fost trimi¿i ¿i în America, la alte traininguri.

“Nu am ¿tiut noi nimic, în 1993, despre ce însemna economia de pia¡å ¿i cum så ai propria ta firmå”, constatå Popescu, acum, dupå 30 de ani.

Samson ¿i-a început activitatea de antreprenor ¿i investitor privat cu mare avânt ¿i speran¡e, iar în fiecare varå era trimis în America, la sediul Pioneer, la instruire câte 7 - 10 zile.

De asemenea, pentru ca activitatea så decurgå cât mai eficient, Popescu a fost îndemnat de partenerii americani de la Pioneer så î¿i cumpåre douå tiruri pentru a putea transporta mai u¿or såmân¡å de porumb ¿i floarea-soarelui, cåtre clien¡i. A fost o investi¡ie extraordinarå pentru acea vreme, în 1994.

Numai cu banii pe care i-a dat pe un tir, Samson putea så cumpere 100 ha. An de an, produc¡ia mergea foarte bine, iar în 8 ani, Samson, cu Semisland, a reu¿it så ajungå pe locul doi pe România la distribu¡ia de såmân¡å Pioneer de porumb ¿i floarea-soarelui. Astfel, colaborarea cu Pioneer a durat aproape 15 ani, dar Popescu a fost cooptat ¿i de o altå companie multina ¡ionalå americanå, Monsanto.

De-a lungul celor 30 de ani de activitate agricolå cu Semisland, am avut satisfac¡ii profesionale la cel mai înalt nivel ¿i am avut contracte cu cei mai mari producåtori agricoli din America ¿i din ¡årile occidentale. Pentru mine a fost un mare avantaj ¿i am avut de unde så învå¡ întotdeauna. Rezultatele tot mai bune au însemnat performan¡å, iar pledoaria pentru excelen¡å a fost un reper în toatå activitatea mea ¿i m-a stimulat, iar partenerilor le-am transmis încredere iar ei au fost mul¡umi¡i de colaborarea cu mine.

Astfel, pe terenurile de înaltå calitate de la Cårpini¿ avea loc an de an Monsanto Farm Progres, unde compania americanå î¿i desfå¿ura loturile experimentale. A urmat altå supercolaborare, cu multina¡ionala germanå Bayer, care a cumpårat mai târziu Monsanto. Astfel, pe terenurile Semisland avea loc oaltå manifestare agricolå extraordinarå, Bayer Agro Arena, care atrage în fiecare an peste 500 de fermieri din Timi¿, Arad ¿i Cara¿-Severin. Acum marele eveniment s-a mutat la Comlo¿.

Semisland a pornit cu 300 de hectare, apoi a crescut la 400 ha. ¥n 2023, suprafa¡a a fost reduså la jumåtate, la 200 de hectare, pe care Samson continuå så producå grâu, porumb, rapi¡å, floarea-soarelui ¿i soia. Samson, cu Semisland, a reu¿it så producå 25.00030.000 de unitå¡i de saci de såmân¡å, pe an, în perioada de vârf, prin 20042005, care puteau så acopere pânå la 40.000 de hectare.

De-a lungul celor 30 de ani, Samson Popescu a avut ¿i dezamågiri ¿i e¿ecuri, bineîn¡eles, nu numai bucurii ¿i succese. De ce? Dupå revolu¡ie, mul¡i au încercat så î¿i dezvolte ferme, unii au reu¿it, al¡ii nu. Mul¡i au apelat la

Samson Popescu så le ofere semin¡e, dar, din påcate, nu le-au mai plåtit. Împotriva lor, Samson a deschis procese. Pe unele le-a câ¿tigat, dar nu a mai reu¿it så î¿i recupereze banii, fiindcå fermele au dat faliment. Astfel, Popescu estimeazå cå a pierdut jumåtate de milion de euro, în 15-20 de ani.

“Degeaba am câ¿tigat în instan¡å, cå nu am mai avut ce recupera de la ei. A trebuit så plåtesc din banii mei, fiindcå dacå nu achitai totul, firma partenerå nu-¡i mai permitea så mai produci såmân¡å”, a spus Samson. Semisland a activat uneori cu pânå la 25 angaja¡i ¿i zilieri, iar în cei 30 de ani, în total a avut 150 de oameni. Evident cå, în 30 de ani, Semisland a primit multe premii ¿i diplome de excelen¡å.

Aderarea la Uniunea Europeanå a fost cea mai mare ¿anså pentru agricultura autohtonå, fiindcå fermierii au avut acces la tehnologie de vârf ¿i la ma¿ini agricole moderne ¿i ultramoderne care le-au u¿urat munca ¿i au fåcut så creascå productivitatea.

Fermierii au acum acces la tehnologie ¿i ma¿ini utilaje de vârf, la fel cum au ¿i americanii sau producåtorii occidentali. Bineîn¡eles cå mai e mult pânå så îi egaleze pe americani ¿i pe occidentali, mai ales în ceea ce prive¿te capitalizarea. Samson mai spune cå, în România, cad 500 - 600 de litri de precipita¡ii pe metru påtrat anual, dar la americani, în Cordonul porumbului, se ridicå la 900 - 1000 l/m² anual.

A¿adar, e greu så te compari cu americanii ¿i în produc¡ie. În plus, ei au ¿i iriga¡ii. Dacå în caz cå nu plouå 7-10 zile, ei dau drumul la iriga¡ii ¿i porumbul nu suferå de lipsa apei. Prin urmare, la americani, media este de 10 tone de porumb pe hectar ¿i de 4 tone la soia. E adevårat cå ¿i în Timi¿ s-au produs 1012 tone de porumb la hectar, dar, la nivel de ¡arå, media este de 4.000 - 6.000 de tone la hectar.