Mihai Moraru porne[te o fabric\ de foliare

Cu o întârziere de aproape doi ani, cauzatå de statul român, Agro-Est Muntenia, compania lui Mihai Råzvan Moraru, a¿teaptå doar ultimele autoriza¡ii pentru a inaugura, probabil luna viitoare, o fabricå de fertilizan¡i foliari ¿i biostimulan¡i organici la Movila Banului, jude¡ul Buzåu.

Produsele sunt, în bunå parte, inovative, fiind concepute în propriul laborator de cercetare, urmând a fi realizate integral cu materii prime autohtone. Pentru aceastå performan¡å, Agro-Est Muntenia a fost nominalizatå la premiul pentru Inova¡ie în Agriculturå, edi¡ia 2023, acordat de Consiliul Interna¡ional de Comer¡, în cadrul unei ceremonii ce se va desfå¿ura în Statele Unite (Rhode Island).

Proiectul fabricii a fost depus în 2019, dar autoriza¡ia de construire a fost emiså abia în august 2022. Moraru risca så piardå finan¡area Båncii Europene de Investi¡ii, care expira la finalul anului trecut.

“Trebuia så terminåm totul în patru luni ¿i am reu¿it. Am såpat prima groapå în septembrie ¿i pe 15 decembrie era gata tot. Avem laborator propriu, cu personal de specialitate - chi mi¿ti. A¿teptåm aparaturå, ultimele avize ¿i prin iulie începe produc¡ia”, spune el.

Pentru început, fabrica va avea o capacitate maximå de produc¡ie de 40 de tone/zi, dacå va fi cererea care så justifice lucrul în trei schimburi.

“Aceasta este faza unu, noi având proiectul în trei faze. Dacå statul nu ne întârzia, acum eram la faza a doua, care presupune så putem face ¿i formulåri de suspensii foarte concentrate, pentru care ai nevoie de alt tip de instala¡ii. De asemenea, urmeazå så producem ¿i îngrå¿åminte starter granulate. Nu o putem face de la început, întrucât granulatoarele sunt mari consumatoare de energie”.

Etapa/faza 1 a presupus, pânå acum, investi¡ii de 3,2 milioane de euro, inclusiv laboratorul, serele ¿i câmpurile de cercetare.

Pentru a asigura independen¡a energeticåa fabricii, în perspectiva etapei urmåtoare (produc¡ia de

F

Robert VERESS

îngrå¿åminte starter), Moraru are un proiect de parc fotovoltaic pe mai mult de un ha, din terenul de 4,5 ha destinat fabricii. Proiectul ar trebui realizat cu 1,2 milioane de euro - fonduri din PNRR. Evaluarea trebuia så se încheie în noiembrie 2022, dar... încå nu a în-

Faza a doua se estimeazå cå va costa 4 milioane de euro ¿i va presupune cre¿terea capacitå¡ii de pro-

În faza ultimå se va închide cercul, adicå se vor produce fertilizan¡i procesând materie organicå - resturi din zootehnie, fabrici de amidon, fabrici

“Asta presupune procese complexe de pasteurizare, hidrolizå, tratamente cu bacterii. Aplicåm pe un proiect european ¿i cerem opt milioane de euro.

Deocamdatå, s-a publicat un fel de draft de ghid de consultare. Proba bil cå se siunea se va deschide, efectiv, prin iu lie-august. A¿adar, proiectul total sare de 14 milioane de euro. Depinde ¿i de evolu¡ia costurilor pe parcurs. Când am depus noi proiectul era metalul aproape 3 lei. Când am primit autoriza¡ia ajunsese la 8 lei. Dobânda era 2,5%, când am primit aprobarea 11%. Un aparat de laborator costa 25.000 de euro, acum e 60.000 de euro.

Faza 1 ar fi trebuit så fie gata la final de 2021, acum trebuia så finalizåm faza a doua, iar pe a treia în 2025. Evident, termenele pentru fazele urmåtoare trebuie decalate”.

Moraru apreciazå cå 80% dintre produsele fabricii Agro-Est vor fi în totalitate inovative, rezultate ale cercetårilor laboratorului propriu.

“Pentru 20% dintre produse a trebuit så achizi¡ionåm patentul, fiindcå testarea acestora necesitå prea mult timp. De exemplu, dacå dau un produs cu bor care nu este u¿or solubil ¿i u¿or de preluat de plantå, jumåtate se pierde. Dacå picåtura nu aderå la frunze sau are o dimensiune prea mare, nu trece de stomate. Asta înseamnå cå trebuie så testezi comportamentul substan¡ei active la amestecuri cu surfactan¡i ¿i adjuvan¡i. Trebuie så faci o multitudine de teståri pentru a ajunge la formula câ¿tigåtoare, care så aibå concentra¡ia potrivitå, compatibilitate, solubilitate, absorb¡ie bune, dar ¿i calitatea produc¡iei finale: så stea pe frunzå dacå vine ploaia, så nu precipite în instala¡ie, så aibå un pH bun. În timp, vom avea ¿i produsele noastre, inclusiv pe acest segment”.

Dacå nu intervin alte opreli¿ti, Agro-Est va începe så exporte produsele de la Movila Banului începând de anul viitor.

“În 2019, când am fåcut proiectul, ¿tiam ce va veni pe plan european, cum se va schimba legisla¡ia, ce limitåri vor fi pe anumite tehnologii. Jumåtate dintre produsele noastre vor fi certificate ecologic ¿i vor fi la mare cåutare”.

Moraru apårå eficacitatea ¿i rentabilitatea produselor pe care mul¡i fermieri români le privesc cu mare circumspec¡ie:

“Nu e deloc adevårat cå produsele ecologice nu au aceea¿i eficacitate cu a celor de sintezå chimicå. Anul trecut, în noiembrie-decembrie, a fost un atac masiv de insecte.

Insecticidele clasice, pe bazå de cipermetrin ¿i lambda cihalotrin, nu au func¡ionat. I-am convins pe fermieri din conven¡ional så încerce insecticide ecologice - diverse extracte din plante, precum concentratul din ulei de portocale, care combate foarte bine afidele ¿i trip¿ii. Surprizå: au func¡ionat!

Fiindcå insectele nu au dezvoltat rezisten¡e la ele ¿i nu au probleme de pierdere a eficacitå¡ii la temperaturi mari, când piretroizii se evaporå. Un fungicid ecologic foarte bun este extractul de urzicå. Iar pre¡urile acestor produse sunt acum foarte apropiate de ale celor chimice, nu ca acum cinci ani. La tomate a devenit chiar mai ieftin så folose¿ti solu¡ii organice împotriva bolilor, în locul celor de sintezå”.

Agronom, distribuitor de inputuri, fermier

Mihai Råzvan Moraru are 42 de ani. E cåsåtorit ¿i are doi copii - o fatå de 9 ani ¿i un båiat de 6 ani. Crescut în bunå parte la ¡arå, printre animale ¿i plante, în locuin¡a din Limpezi¿ - Movila Banului, a bunicilor din partea tatåluimecanic de locomotivå, ¿i-a dorit så fie jurnalist. Chiar s-a pregåtit intensiv pentru studiile de specialitate, dar la soroc a renun¡at ¿i s-a reorientat cåtre Drept. A abandonat dupå primul an de “tocealå” ¿i a schimbat iar macazul, de data asta spre Agronomie - la USAMV Bucure¿ti.

“Facultatea mi-a plåcut în primå fazå, dar mai apoi am urât-o. Fiindcå am realizat cå nu învå¡am mare lucru, ci doar multå istorie agrarå, precum detaliile despre ma¿ina de plantat cartofi din 1960”.

Totu¿i, a finalizat studiile în 2005, profitând de oportunitatea de a face practicå opt luni, în Anglia.

Spre deosebire de al¡i colegi care au ales så råmânå în Marea Britanie, Moraru s-a întors, iar dupå licen¡iere sa angajat la privat, abandonând visul de a lucra în cercetarea agricolå.

A lucrat pentru Maisadour, DSV (acum Biocrop), iar la 28 de ani era deja director de vânzåri la Aectra.

Cu Agro-Est a început prin a aduce din Ungaria produse pentru fitofarmacii, în special pentru legumiculturå. Încet, portofoliul a fost extins cu semin¡e ¿i foliare. Din 2011 a început så livreze cu precådere pentru fermele de culturå mare, iar azi acest segment reprezintå

85% din afacere. Furnizeazå toate inputurile, mai pu¡in carburan¡i. A fåcut ¿i comer¡ cu cereale, dar a renun¡at.

Agro-Est acoperå integral Moldova, zona de sud, sud-est ¿i sud-vest. În centru ¿i vest compania e prezentå, deocamdatå, prin distribuitori locali.

“Ardealul e o pia¡å destul de închiså, firmele din sud nu au succes acolo. Sunt mul¡i fermieri care î¿i aduc marfå din Ungaria, al¡ii din Serbia. Pre¡urile din Serbia sunt la jumåtate. Sunt trei distribuitori mari care ¿i-au împår¡it zona, iar distribuitori mici nu prea mai sunt”.

Restul afacerii (15%), care se ridicå la 34 de milioane de euro anual, e reprezentat de divizia online (hectarul.ro), vânzarea prin distribuitori (marfå de import sau produc¡ie proprie), distribu¡ie cåtre fitofarmacii, o fermå vegetalå.

“Ferma o avem de ¿ase ani. Am înfiin¡at-o, în principal, pentru a testa solu¡iile pe care inten¡ionez så le propun fermierilor. Le testez personal, sunt inginerul agronom al fermei. Lucråm aproximativ 400 ha între Buzåu ¿i Râmnicu Sårat, în Zårne¿ti, Racovi¡eni ¿i Po¿ta Câlnåu. Nu vreau så cre¿tem peste 700 ha, nu må intereseazå mii de ha. Ferma face produc¡ie de såmân¡å, pentru divizia distribu¡ie. Plånuim så alocåm o parte din teren produc¡iei de fructe, în special cire¿e”.

Cum a evitat pierderile anul acesta

Moraru este un fin observator al pie¡ei ¿i î¿i dozeazå cu parcimonie riscurile. Înså evitå så dea sfaturi de afaceri, preferându-le pe cele tehnice, atunci când i se solicitå.

“În ultimii trei ani, a avea o afacere, în orice domeniu, a devenit atât de complicat, de complex, încât nimeni nu poate anticipa ce se va întâmpla. Dacå o face, ori minte, ori e prost”.

Considerå cå pråbu¿irea ne-anticipatå de nimeni a pre¡ului îngrå¿åmitelor are ¿i cauze ce ¡in strict de actorii din pia¡å, nu doar de conjuncturå.

“În februarie 2023, ureea a picat de la 780 de euro/t la 550 de euro/t, în doar douå såptåmâni. S-a întâmplat a¿a din prostie - a importatorului, comerciantului ¿i utilizatorului.

Din dorin¡a de a câ¿tiga mult, traderii de îngrå¿åminte au comandat multå uree, de s-a blocat Portul Constan¡a cu marfå. Våzând cå fermierii nu cumpårå, au scåzut pre¡urile în valuri, concurând pentru clientelå. La rândul lor, distribuitorii s-au axat tot pe pre¡, abandonând consultan¡a de specialitate. Pe cale de consecin¡å, pre¡urile au coborât ¿i mai mult, iar fermierii s-au axat pe uree ¿i au abandonat produse precum nitrocalcarul sau sulfatul de amoniu. Au aplicat ureea când temperaturile erau scåzute ¿i a urmat chiar înghe¡ul.

Am fost pe câmp în aceste zile ¿i rar am gåsit un grâu verde. Vom avea produc¡ii mult mai proaste decât se sperå. Motivul principal este consumul excesiv de uree. Se då ¿i acum, fiindcå e ieftinå.

Fermierul are mereu tenta¡ii comerciale: de produse, de pre¡uri... De multe ori, decizia de cumpårare e datå de discount, de cât de mare e acesta.

Or, produsul cumpårat trebuie så producå mai mul¡i bani decât a costat. Deci, decizia de cumpårare trebuie luatå dupå råspunsurile la urmåtoarele întrebåri:

1. Am nevoie de acest produs?

2. L-am folosit ¿i a dat rezultate sau ¿tiu de la fermieri vecini cå då rezultate? 3. Ce substan¡e active are?

4. Care e doza în care se folose¿te?

5. Ce compatibilitå¡i ¿i incompatibilitå¡i de amestec are?

6. Care e costul pe ha? Abia apoi se discutå discountul”.

Moraru s-a ferit så speculeze diversele oportunitå¡i din pia¡å, evitând comenzile mari, care i-ar fi putut aduce fie câ¿tiguri pe måsurå, fie pierderi colosale, care så-l elimine din pia¡å.

Crede cå pia¡a agricolå ¿i-a pierdut partea tehnicå. De cele mai multe ori, în fermå sunt trimi¿i reprezentan¡ii comerciali, nu cei tehnici. ªi reprezentantul nu mai spune “ia fungicidul åsta, fiindcå ai ruginå în câmp ¿i produsul î¡i va rezolva problema”, ci “ia fungicidul åsta, fiindcå la un litru cumpårat, ai unul gratis. Dar repede, cå oferta e limitatå”.