Obcini cu gribi [i... stru]i

Fiul domnului Traian este proprietarul unei pensiuni turistice cochete, aflate nu departe de månåstirea Moldovi¡a. În anexe, cre¿te diverse animale domestice pentru aprovizionarea cuhniei cu materia primå necesarå preparårii produselor tradi¡ionale bucovinene, mult gustate de oaspe¡i. Singurul sector insolit al acestei gospodårii zootehnice îl constituie cel alocat micului nucleu de stru¡i africani.

Anul trecut, într-o zi de varå, l-am våzut pe domnul Traian cu fa¡a ¿i mâinile pline de echimoze, ca dupå un meci de box pierdut lamentabil. M-am jenat så-l întreb care a fost cauza dezastrului, dar m-a låmurit el însu¿i de îndatå: vrând så dea o mânå de ajutor, a intrat ¿i în ¡arcul

Scrobdinoudestru¡cuhribi stru¡ilor pentru a le da de mâncare. Docile, femelele l-au întâmpinat cu bucurie, dar masculul, în plinå perioadå de împerechere, socotindu-l rival, l-a izbit pe nea¿teptate din spate, culcându-l la påmânt ¿i fråmântându-l cu picioarele puternice timp de câteva minute. „A¿a o båtaie n-am luat niciodatå. De abia am scåpat, târându-må pânå la poartå. Må dor toate oasele”, se plângea pe bunå dreptate învinsul.

Dupå isprava aceasta, femelele de stru¡ au råmas våduve, cum era de a¿teptat. M-am bucurat ¿i eu, atunci, de o por¡ie consistentå de mu¿chi, care mi s-a pårut delicios. În plus, nu oricine are privilegiul så se împårtå¿eascå… din energia ¿i temperamentul unui råzboinic aprig!

Tocmai må îndreptam cåtre caså, când l-am surprins pe domnul Traian în ograda sa, lucrând cu borma¿ina asupra unor… ouå de stru¡, pentru a le scoate con¡inutul. Din vorbå în vorbå, am aflat cå acele ouå goale vor fi apoi încondeiate de o artistå localå, devenind expresie a unui me¿te¿ug tradi¡ional în zonå, cu tentå oarecum exoticå în privin¡a materialului de lucru utilizat: ou de pasåre de sorginte africanå, transformat în obiect de artå sub condei bucovinean!

Dupå nici o orå, m-am pomenit cu vecinul meu aducându-mi un castron plin cu gålbenu¿ ¿i albu¿ din ouå de stru¡, fapt care m-a mobilizat din punct de vedere culinar, pe fondul darurilor pådurii cu care må întorsesem acaså. Rezultatul a fost antologic, ceea ce må obligå så vi-l fac cunoscut de îndatå, ca recomandare gastronomicå aparte, cu toate etapele procesului tehnologic:

Gabriel CHEROIU

Hribii – curå¡a¡i, spåla¡i ¿i, dacå sunt mici, tåia¡i pe lung în douå sau în patru – se rumenesc în ulei timp de un sfert de orå, la foc mic, într-o tigaie cu capac. Când sunt gata, li se adaugå un månunchi de cozi de ceapå verde tocate mårunt, dupå care se toarnå deasupra con¡inutul unui ou de stru¡, båtut bine cu patru-cinci linguri de smântânå proaspåtå. Înainte ca întreaga compozi¡ie så prindå crustå, se rade deasupra o bucatå zdravånå de ca¿ opårit, de consisten¡a ca¿cavalului. Acesta î¿i va aduce astfel ¿i contribu¡ia de sare, absolut necesarå preparatului. De îndatå, se va fulgui totul cu un pospai de cimbri¿or frecat între palme. Dupå ce a fost traså pe marginea plitei, tigaia se mai laså acoperitå timp de cinci minute, så se împrieteneascå aromele. Alåturi, un ceaun cu måmåligu¡å de cartofi ¿i o cofi¡å de lapte acru, atunci suitå din beci, pun umårul ¿i nu se dau de ru¿ine.

Gurmanzii cu ¿taif pot încheia cu câteva clåtite (tot pe bazå de ou de stru¡) umplute cu peltea de påltinele negre sau cu dulcea¡å de fragi. Cât despre vin, dacå se mai gåse¿te pe undeva vreo butelcå de Busuioacå de Bohotin din pu¡inul podgoriei, atunci chiar cå totul e o adevåratå minune!