Costin Telehuz s-a contrat cu fo[tii colegi din FAPPR pe tema ucrainean\

Plinå de informa¡ii ¿i foarte animatå a fost conferin¡a “Geopolitica fluxurilor agricoleechilibre fragile ¿i inegalitå¡i planetare”, desfå¿uratå în cadrul FarmConect. În prezen¡a secretarului de stat Costin Telehuz, fost lider ACCPT Ialomi¡a ¿i våzut, înainte de implicarea politicå, favorit la preluarea func¡iei de pre¿edinte FAPPR, de la Nicolae Sitaru, Tiberiu Stan, membru în CD al FAPPR ¿i vicepre¿edinte ACCPT Grânarii Ia¿i, ¿i Theodor Ichim, vicepre¿edinte FAPPR, au atacat politicile guvernamentale ¿i europene referitoare la fluxurile de mårfuri ucrainene. Ei solicitå, imperativ, prelungirea interdic¡iei la importurile de grâu, porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å din Ucraina.

Mai întâi, Stan a vorbit despre ceea ce a numit, în repetate rânduri, “ipocrizia ¡årilor occidentale”, care au profitat, în detrimentul ¡årilor vecine Ucrainei ¿i în primul rând al României, de eliminarea taxelor vamale la importurile de cereale din Ucraina.

“Interesele legate de facilitarea exporturilor ucrainene sunt cele ale procesatorilor occidentali ¿i ale zootehniei din Vest. Ace¿tia au achizi¡ionat marfa la costuri mult inferioare celor obi¿nuite (cu taxe). La noi, pre¡urile s-au pråbu¿it, iar costurile logistice au crescut de mai multe ori. A¿adar, a fost uitat sloganul «unitate în diversitate»”.

Stan considerå cå limitarea duratei interdic¡iei la importuri i-a determinat pe procesatorii locali så reducå achizi¡iile, în a¿teptarea ridicårii interdic¡iei.

“Se apropie 15 septembrie ¿i nu ¿tim ce se va întâmpla. Din cauza asta, avem un basis de minus 55 euro/t la rapi¡å, în Port, iar bursa europeanå este cu aproape 100 de euro sub cea canadianå. Sunt ¡åri ca Germania, care solicitå stoparea interdic¡iei, invocând necesitatea legisla¡iei unitare. Este o mare ipocrizie. Iar Fran¡a se face cå nu în¡elege ce înseamnå surplus de marfå pe pia¡a localå, în timp ce cheltuie sute de milioane de euro pentru a distruge supraproduc¡ia de vin ¿i pentru a men¡ine viabilitatea producåtorilor francezi”.

Ichim: profit de 800% pentru barje

La rândul såu, Ichim a accentuat cele afirmate de preopinentul såu:

“Fermierul din Spania vinde mai scump cu exact costul de operare ¿i transport din Portul Constan¡a în ¡ara sa. Iar eu, tot fermier european, sunt obligat så vând sub pre¡ul de cost”.

Apoi, a punctat ¿i problemele logistice: “Camioanele noastre stau la cozi de câte 72 de ore pe autostradå. Se produc conflicte între ¿oferi ¿i ace¿tia î¿i dau apoi demisia, î¿i cautå locuri de muncå mai sigure. Iar barjele au devenit indisponibile pentru fermierii români. Normal cå nu te duci så cari marfå de la Olteni¡a, cu 15 euro/t, dacå te po¡i duce la Reni, så iei 40 de euro/t de marfå, distan¡a de Portul Constan¡a fiind cam aceea¿i - 200 km. O barjå va încasa 80.000 de euro pentru un transport din Ucraina, având cheltuieli de 10.000 de euro. Ce afacere mai auzi¡i cu profit de 800%?”.

Liderul FAPPR pare convins cå reluarea importurilor ucrainene, coroboratå cu întârzierea, în continuare, a legiferårii asigurårii riscurilor din agriculturå, cu tårågånarea lucrårilor la infrastructura de iriga¡ii ¿i cu nesubven¡ionarea investi¡iilor pentru produc¡ia de energie regenerabilå, va duce la falimente în lan¡ în agriculturå.

“Ucraina este reprezentatå de politicieni care respectå interesele na¡ionale. România este în UE ¿i trebuie så asculte anumite ordine. Dacå nu suntem ajuta¡i ¿i nu ni se oferå o perioadå de respiro, de adaptare, vom închide por¡ile ¿i sute de mii de oameni vor pleca din ¡arå sau vor deveni ¿omeri”.

Telehuz: Interdic¡ia de import nu a produs efecte

Costin Telehuz ¿i-a început replica prin a remarca pozi¡ia ingratå în care se aflå fermierii români, indiferent de soarta negocierilor mediate de Turcia, pentru reluarea exporturilor ucrainene pe Marea Neagrå.

“Dacå se reia acordul cu Rusia, o så suferim din cauza unei noi scåderi a pre¡urilor. Dacå nu se reia, o så suferim din cauza logisticii"”.

În privin¡a prelungirii interdic¡iei la importurile din Ucraina, Telehuz s-a declarat sceptic.

“Existå voci care spun cå nu vor mai fi luate måsuri separate

¿i nu vor mai fi tolerate deciziile unilaterale. Pe de altå parte, miza interdic¡iei a devenit supraestimatå. Interdic¡ia la importuri a produs efecte aproape nule. Ce n-a mai venit din Ucraina, a venit din Moldova. De fapt, problemele noastre sunt provocate de tranzit, nu de import. Så ne aducem aminte cå, anul trecut, de¿i am avut o produc¡ie micå, fermierii au ¡inut de marfå, refuzând så vândå chiar ¿i când pre¡urile erau sus. Asta ar fi generat crizå în zootehnie ¿i procesare, dacå nu ar fi venit marfa din Ucraina. În continuare, marfa ucraineanå råmâne competitivå, fiindcå aud de la crescåtorii de porci cå ucrainenii semneazå fårå obiec¡ii legate de termenele de platå. Morarii ¿i zootehnia sunt cei mai slabi platnici ai mårfii noastre. Noi suntem învå¡a¡i de traderi så avem banii a doua zi în cont, nu dupå 30-60-90 de zile”.

De¿i a ¡inut så men¡ioneze cå problemele de infrastructurå ale Portului Constan¡a sunt în ograda Transpor - turilor, oficialul MADR a dat de în¡eles cå, în opinia sa, mai mult decât s-a fåcut nu prea se putea face. ªi mai urmeazå o mare provocare, fiindcå se pregåte¿te pilotarea barjelor ¿i pe timpul nop¡ii, ¿i în convoaie con- duse de un singur pilot uman, restul barjelor având pilot automat care urmeazå trasa barjei din fa¡å. ªi au început contrele între fermieri, altfel prieteni

“Capacitatea Portului a crescut. Nu suficient. Va continua så creascå ¿i tot nu va fi suficient. De¿i sunt estimåri care spun cå Portul poate prelua aproape tot fluxul de mårfuri dinspre Ucraina ¿i România. Dar aceste estimåri nu spun cât timp ne va lua så extindem capacitatea de preluare. Nu e vorba de a dubla Portul, ci de a-l organiza mai bine. A devenit evident cå fluxul majoritar este ¿i va fi pe apå.

Am putea så amplasåm mai multe macarale plutitoare în Port. Fiindcå avem suprafa¡a îndiguitå de vreo ¿apte ori mai mare, cât Rotterdam. Existå posibilitatea så se måreascå ¿i flota de barje. Sunt companii europene care vor så aducå barje mari. Atât cå sunt sute de barje care a¿teaptå så intre în Port”.

Tiberiu Stan a catalogat ca “u¿or iresponsabilå” afirma¡ia lui Telehuz cum cå importurile ucrainene nu i-ar fi afectat pe fermierii români. Fårå så-¿i piardå cumpåtul, Telehuz ¿i-a apårat punctul de vedere ¿i a continuat:

“Trebuie så ne uitåm la ce putem face, nu la ce ne-am dori. Ar trebui så dezvoltåm industria alimentarå sau procesarea primarå. Sunt måsuri de creditare, de investi¡ii, care intrå în vigoare acum”.

A fost rândul lui Ichim så riposteze:

“Mai nou, fermierii sunt ajuta¡i doar cu credite. E secetå? Laså despågubirile, ia un credit, de cinci ori subven¡ia!”.

Fårå a mai a¿tepta råspuns, vicepre¿edintele FAPPR a ridicat o altå problemå importantå: blocarea accesului la informa¡ii de interes public legate de fluxurile ucrainene, cu o posibilå subminare a intereselor na¡ionale.

“FAPPR a solicitat autoritå¡ilor, în repetate rânduri, så implementeze sistemul electronic Ro-E transport pentru monitorizarea transporturilor de mårfuri ucrainene, pe modelul codului care se genereazå dacå transportåm o marfå purtåtoare de TVA ¿i cu risc fiscal ¿i se închide când marfa ajunge la destina¡ie. Am fost asigura¡i cå existå asemenea eviden¡e. Dar, când am cerut cifre concrete despre mårfurile intrate, ie¿ite ¿i råmase, råspunsul a fost cå «nu se poate». Alte state î¿i vor cuantifica ajutorul cåtre Ucraina, iar la finalul conflictului î¿i vor recupera banii. România î¿i sacrificå agricultura, iar acest sacrificiu va fi necuantificabil”.

Telehuz a apårat pozi¡ia Guvernului: “Se ¿tie foarte bine efortul României de sprijin al Ucrainei, înså nu e informa¡ie publicå. Sprijinul este cuantificat. Într-adevår, problemele din sectorul agricol nu sunt cuantificabile. De¿i... se pot compara pre¡urile de pe burse ¿i din porturi”.