Misterele de la Cooperativa

Curg necazurile peste Cooperativa TimLactAgro din Timi¿, iar Adriana Szekely (pre¿edinta cooperativei) spune cå mai bine ar vinde fabrica din Bucovå¡, fåcutå cu eforturi mari din partea tuturor fermierilor membrii. Mai ales cå brandul “Floare din Banat” s-a impus deja prin magazinele din vest. Supåra¡i cå li se cer cotiza¡ii lunare mereu, unii fermieri au påråsit deja cooperativa.

vreo ¿ase fermieri mai mari. Le oprea din banii de lapte - 5% din valoare. La mine, 5% din 300 de milioane nu-i mult, dar la colonelul Ilie Chifan, din Arad, 5% dintr-o sumå de 1.500.000.000 este mult.”

Ilie Chifan lucreazå la Firiteaz, comuna ªagu, jude¡ul Arad, 300 de hectare ¿i are 500 de vaci din rasa Bål¡atå Românescå. A ajuns la o medie zinicå de 30 de litri de lapte pe vacå. “Cooperativa a devenit un e¿ec, spune Ilie Chifan. Fiecare fermier a investit peste 200.000 de lei sub formå de cotiza¡ii, împrumuturi din bånci...” cå asta este evaziune fiscalå. Så te angajezi fictiv ¿i så plåte¿ti drepturile nu en regulå. ªi culmea, tot bilan¡ul e pe profit pentru cå inputurile nu au fost ¿terse... Am våzut credite luate de la bånci din 2005 de 14 miliarde. Adriana, ce ai fåcut cu atâ¡ia bani? Ai avut drept de semnåturå ca pre¿edintå, tu ai luat. Ce ai fåcut?”

“ Nu ¿tiu cum så redresåm situa¡ia”, acuzå fermierul Viorel Hapenciuc, fondatorul asocia¡iei ¿i al Cooperativei TimLactAgro. “To¡i îmi spun så revin la fabricå s-o redresez. Este vorba înså de o datorie de 2,2 milioane de lei.”

Hapenciuc spune cå de fapt Adriana Szekely a bågat cooperativa în groapå.

“Cum s-o mai redresez? De la zero, da, se poate. Dar a¿a?! Cei care au bågat mâna acolo trebuie så plåteascå. Så fie clar! Au fost mul¡i care ¿i-au fåcut proiecte europene pe banii cooperativei. Cel pu¡in 20 de oameni ¿tiu eu. Pe banii cooperativei ¿i consultan¡a, puncte la proiecte.

Eu i-am zis: «Adriana, mai devreme sau mai târziu, ai så plåte¿ti! A¡i fåcut voi proiecte, dar ne-a¡i bågat în gaurå pe to¡i.» Szilamer Boldi¿ de la Turnu, jude¡ul Arad, a fåcut o fermå de vaci pe proiecte, cu 4 robo¡i. Adriana Szekely a fåcut vreo 7 proiecte: modernizare, silozuri... a luat unul inputuri de douå miliarde de lei, altul de patru miliarde ¿i tot a¿a, pe seama cooperativei, iar cooperativa a trebuit så plåteascå pentru cå era la termen. ªi am råmas cu banii pierdu¡i. Då-i în judecatå! Au dat afarå

“L-au dat ¿i pe Siniteanu afarå din cooperativå. Probabil cå må vor da ¿i pe mine afarå, dar eu am så cer insolven¡a cooperativei. Eu am fåcut cooperativa, am fåcut brandul nu ca så ne furåm unii pe al¡ii. Îi târâi în judecatå. Avem un expert contabil, care face auditul. Din 2005, ei nu au plåtit inputurile. Cum så nu plåte¿ti datoriile cooperativei? Era cooperativa cea mai performantå ¿i acum merge cel mai råu. Eu m-am retras ca så-mi våd de afacerea mea când am våzut cå ei merg din gaurå în gaurå. Eu vând tot laptele propriu ¿i nu-mi ajunge. Eu cum de reu¿esc? Noi lucråm în familie ¿i nu ne furåm cåciula.”

Cooperativa trebuie så fie tot ca o familie. Nu se decide nimic fårå analizå lucidå ¿i fårå acordul membrilor, gânde¿te Viorel Hapenciuc. “Adriana Szekely, am ajuns cei mai pro¿ti! Nicio firmå care se ocupå azi de mâncare nu are voie så fie în pierdere. Nu mai existå alta la fel în ¡arå. Haina o mai cârpe¿ti, o întorci pe dos, dar de mâncare ai nevoie în fiecare zi. De ce nu recunoa¿te cå are 30 de angaja¡i pentru cå a luat grantul cel mare de 7 miliarde, dar ne obligå så-i påstråm pe angaja¡i? Trebuie så plåte¿ti salarii pentru 30 de in¿i, nu-i joacå. În ultima lunå, a mai angajat 10 din cooperativå, dar trebuie plåtite impozitele la stat pentru fiecare. I-am spus

Cooperativa are acum audit ¿i oamenii a¿teaptå rezultatul. “Eu zic cå furå la greu. Are 7 proiecte europene. A fåcut ni¿te silozuri cum nu vezi la nimeni peaici, decât poate la Cereal Dolj din Segarcea. Pentru 7 proiecte europene, i-au trebuit cel pu¡in 4 milioane de euro, numai partea ei de co-finan¡are. De unde a avut atâ¡ia bani? De la noi, iar ea s-a acoperit cu acte. Eu ¿tiu un lucru: când må asociez cu cineva, eu nu am voie så fur, cå se întoarce odatå totul împotriva mea.

Eu nu mai dau lapte prin cooperativå, dau prin persoanå fizicå. De ce såmi opreascå 10% din banii de lapte? Plåtesc 1.900 de lei cotiza¡ie lunar, trebuie så mai dau ¿i bani din lapte? A zis cå o så ni-i dea înapoi când se va redresa, adicå niciodatå.