CRE{TEREA ANIMALELOR Mihai Lungu> Multiplicarea suinelor are nevoie de timp

Programul lansat de Florin-Ionu¡ Barbu, ministrul Agriculturii, pentru relansarea industriei porcului i-a surprins pe mul¡i speciali¿ti. Fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, bun cunoscåtor pentru pia¡a cårnii din Europa, Mihai Lungu crede cå entuziasmul ministrului este necesar, dar exagerat. Cum så facem noi acum 9 milioane de porci?, se întreabå retoric Mihai Lungu.

“Dupå pårerea mea, este o cifrå prea îndråznea¡å. Un asemenea program se poate întinde pe 20 de ani. Personal, eu m-a¿ fi dus pe valori mai rezonabile ¿i realizabile. ¥n România, existå acum vreo douå milioane ¿i jumåtate de porci, dar importåm echivalentul a patru milioane de porci. Trebuie våzut ¿i cu importul ce se întâmplå. Cea mai mare cantitate de carne din import este destinatå pentru procesare. Måcelåriile preferå totu¿i carnea proaspåtå.”

Dar am putea înså gåsi 56.000 de scrofi¡e pentru reproduc¡ie în toatå Europa? Este o întrebare la care ministrul nu a dat un råspuns.

Chiar dacå fermele occidentale nu au acum scrofi¡e de vânzare, ele se pot produce la comandå, este de pårere Mihai Lungu. În timp.

Înså programul a demarat deja. Se contruiesc în ¡arå 32 de ferme strict pentru reproduc¡ie. Ele ar putea så scoatå 56.000 de scroafe din care så iaså 1,5 milioane de gråsuni, iar noi importåm 2 milioane de gråsuni. Prin acest program, se rezolvå în mare parte importul, ceea ce este un lucru foarte bun. Mai ales cå, în scurt timp, Uniunea Europeanå nu va mai låsa så circule animale vii pe distan¡e lungi.

Mihai Lungu a pus bazele Cooperativei Muntenia, alåturi de Adrian Rådulescu. Aceastå structurå inteligent conceputå ar putea fi reactivatå prin legea reproduc¡iei pentru porci fiindcå mul¡i proprietari de îngrå¿åtorii ar fi vrut så-¿i construiascå propriile maternitå¡i de scroafe.

“Dacå se construiesc aceste ferme de scroafe, gråsunii rezulta¡i se vor vinde în România. ªi atunci, cine are îngrå¿åtorie va avea o surså ¿i mai ieftinå de purcei, ¿i mai la îndemânå, ¿i mai ieftini. Adicå, dacå noi producem gråsuni în ¡arå, atunci când cumperi gråsuni, tu, care ai fermå de îngrå¿are, nu mai pierzi 3 kilograme la fiecare purcel când îi descarci la tine în fermå.

Gråsunul pleacå din Germania cu 25 de kilograme ¿i ajunge cu 21-22 de kilograme la tine. Stresul este foarte mare, în func¡ie de distan¡a transportului. Dacå aduci gråsunul dintr-un jude¡ limitrof sau de la o distan¡å de douå-trei jude¡e, pierderea este mult mai micå - o jumåtate de kilogram.

Deci ai marfå ¿i mai bunå, nu ai nici pierderi mari, dar cumperi ¿i la un pre¡ mai bun: nu mai trebuie så plåte¿ti transportul pe distan¡e lungi.”

Fermierii din Cooperativa Muntenia, care au vrut så facå reproduc¡ie, s-au unit pentru a ajunge la un numår minim de locuri pentru îngrå¿are ca så intre în program.

Acum, Mihai Lungu nu se mai implicå în zootehnie, ci vinde silozuri metalice pentru cereale. “Reprezentåm o firmå din Italia, care produce echipamente, dar avem ¿i echipå de montaj.”