Lipsa ploilor pune în pericol rapi]\ în Timi[

În zona Timi¿ului, din cauza lipsei precipita¡iilor din ultima perioadå, situa¡ia la rapi¡å este îngrijoråtoare fiindcå unii fermieri au semånat-o chiar de o lunå ¿i plantele au råsårit foarte slab sau deloc.

Risc mai mic la grâu ¿i orz

Joa Cardana, din Portugalia, care administreazå 7.000 de ha în Par¡a, jud. Timi¿, spune cå deja situa¡ia este foarte îngrijoråtoare. În multe zone, rapi¡a nu råsare, iar cea care a mai råsårit nu are densitate suficientå. Existå riscul ca o mare parte så fie întoarså.

Probleme sunt ¿i la semånatul grâului, fiindcå terenul este uscat ¿i nu este benefic så însåmân¡ezi pe un teren lipsit de umiditate.

“A¿teptåm ploi, dar deocamdatå pentru grâu ¿i orz nu suntem foarte îngrijora¡i. Pericolul este la rapi¡å! Fiindcå lipsesc precipita¡iile ¿i nu existå umiditate în påmânt, rapi¡a nu råsare”, a spus Cardana.

Dacå în 2022, în lunile septembrieoctombrie, ploile cådeau aproape zilnic, anul acesta, au cåzut 10 mililitri pe metru påtrat, în toatå luna septembrie. E o cantitate nesemnificativå ¿i nu a ajutat la råsårirea rapi¡ei.

“De la semånåtul în urmå cu o lunå, nu cred cå am avut mai mult de 10 ml, dar niciodatå aceastå minimå cantitate nu a venit dintr-o singurå ploaie, ci din mai multe care au cåzut de a lungul lunii ¿i au fost extrem de slabe”.

Semånatul la rapi¡å l-a finalizat în 10 septembrie. Din cele 1.600 de hectare însåmân¡ate, pe o suprafa¡å de 10% plantele erau slab råsårite, dupå o lunå, ¿i existå riscul ca astfel cultura så fie întoarså. Totu¿i, mai existå speran¡a så vinå o ploaie mai puternicå så for¡eze råsårirea plantelor pe suprafe¡e extinse.

Så nu existe o propor¡ie de 80-90% neråsåritå. Atunci, chiar va fi întoarså, dar în fiecare zi care trece riscul cre¿te.

La grâu, în 2023, Cardana va semåna 2.000 de ha, dar nu este îngrijorat pentru aceastå culturå, chiar dacå nu a plouat. La sfâr¿itul primei såptåmâni din octombrie, era semånat în jur de 10% din suprafa¡å.

El utilizeazå soiuri de la Caussade, Limagrain ¿i române¿ti. Acestea sunt preferate, fiindcå sunt foarte productive. Dau peste 6 tone la hectar.

Din påcate, în 2023, produc¡ia a fost slabå la grâu, numai 4,400 kg la hectar. Cardana a explicat cå asta s-a întâmplat din cauza precipita¡iilor prea abundente. În 2023 a fost o produc¡ie slabå, dat fiind cå în 2022 a fost de 6,900 kg la ha. Ploile au fost mult prea abundente, 1.200 de litri pe metru påtrat, din septembrie 2022 pânå în septembrie 2023, din cauza båltirilor ¿i a stresului hidric, grâul nu a avut fluorescen¡å totalå.

“Anul 2023 a fost groaznic. A plouat extraordinar de mult. A plouat uria¿. A fost absurd. Au fost înregistrate pierderi de 40% la orz, iar la grâu 30% fa¡å de 2022. Aici a contribuit ¿i iarna prea blândå, cu temperaturi mari ¿i fårå zåpadå”, î¿i aminte¿te Jao Cardana.

Tot din cauza ploilor excesive au avut mult de suferit ¿i culturile de toamnå. De obicei, perioada de semånat durea zå maxim 12 zile, dar în 2023 însåmân¡atul s-a întins pe mai mult de 40 de zile.

“Am avut culturi pe care a trebuit så le reînsåmân¡åm pe zeci de ha, cum este soia, din cauza båltirilor. De aceea poten¡ialul de produc¡ie a fost afectat atât la culturile de toamnå, cât ¿i de primåvarå”, a aten¡ionat fermierul.

Joa Cardana cultivå 2.000- 2.200 de ha cu grâu, rapi¡å 1.600 ha, porumb irigat 1.300 ¿i culturi minore: 400-500 ha orz, 400 ha rapi¡å ¿i floarea-soarelui 200-300 ha.