Zootehnia din România are nevoie de o abordare strategic\

Profesorul doctor Horia Grosu, director general la Institutul Na¡ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå, Balote¿ti, jude¡ul Ilfov, este o personalitate consacratå în domeniu. De aceea, am considerat necesar ca fermierii no¿tri så cunoascå mai în detaliu opinia acestui intelectual rafinat despre zootehnia din ¡ara noastrå ¿i ¿ansele ei de supravie¡uire.

Domnule director, ce mai înseamnå azi IBNA Balote¿ti ¿i cum reu¿e¿te så se impunå într-o lume concuren¡ialå, frecvent neloialå?

Institutul a fost înfiin¡at in 1970, sub denumirea de Institutul de Cercetåri pentru Nutri¡ie Animalå, prin preluarea rolului Sec¡iei de alimenta¡ie a animalelor, din cadrul Institutului de Cercetåri Zootehnice.

În anul 1981, institutul a fost reorganizat, obiectul de activitate fiind extins prin introducerea domeniului biologie animalå, redenumit “Institutul de Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå”, moment la care s-a creat brandul IBNA, cunoscut atât în ¡arå, cât ¿i peste hotare.

În anul 2005, în baza rezultatelor deosebite ob¡inute în domeniul cercetårii ¿tiin¡ifice de profil, IBNA a fost transformat în institut na¡ional, singurul din domeniul cercetårii zootehnice din România. Statutul de institut na¡ional a fost reconfirmat în urma evaluårilor din 2007-2008 ¿i 2011-2012, când institutul a ob¡inut printre cele mai mari punctaje din sistemul de cercetare agricolå. Institutul are 118 angaja¡i, din care 55 în cercetare, ¿i deruleazå anual 30-40 de proiecte de cercetare, în cadrul programelor de CDI na¡ionale (Nucleu, Parteneriate, Idei, Capacitå¡i, Inovare, Structurale etc.), interna¡ionale, sau finan¡ate de sectorul privat. Dintre punctele forte ale institutului, care l-au impus în peisajul mediului ¿tiin¡ific, enumeråm: capacitatea de a aborda atât cercetåri fundamentale, cât ¿i cercetåri aplicative, ale cåror rezultate pot fi transferate rapid în practica agricolå; re¡ea largå de colaboråri cu poten¡ialii beneficiari ai rezultatelor cercetårii (fermieri, asocia¡ii profesionale, autoritå¡i etc.); vizibilitatea deosebitå la nivel interna¡ional, prin numårul de participåri în proiecte interna¡ionale ¿i, respectiv, o propor¡ie ridicatå (peste 50%) de cercetåtori cu specializåri de medie ¿i lungå duratå în stråinåtate (doctor ate, post-doctorate); grad ridicat de integrare în Spa¡iul European al Cercetårii.

Toate acestea au fost posibile datoritå resurselor umane, foarte bine pregåtite, la nivelul întregului institut, încå de la înfiin¡area sa.

Cum reu¿i¡i så integra¡i cercetarea ¿tiin¡ificå în produc¡ia fermelor din România?

Misiunea de bazå a institutului este aceea de a derula activitå¡i de cercetare ¿tiin¡ificå ¿i dezvoltare tehnologicå în domeniul biologiei ¿i nutri¡iei animale, contribuind astfel la elaborarea strategiei de dezvoltare a domeniului specific ¿i realizarea obiectivelor ¿tiin¡ifice, tehnologice ¿i de inovare, stabilite prin programele na¡ionale de CDI.

În corela¡ie cu activitatea de bazå, institutul deruleazå ¿i activitå¡i conexe, cum ar fi: valorificarea rezultatelor cer- cetårii prin difuzarea de tehnici ¿i recomandåri nutri¡ionale, precum ¿i prin difuzarea de produse specifice (nutre¡uri combinate, premixuri, produse biotehnologice) cåtre fermieri; prestarea de servicii (calitatea nutre¡urilor, estimarea valorii nutritive, estimarea valorii de ameliorare, elaborarea programelor de ameliorare pentru popula¡iile de animale cu status normal, elaborarea programelor de conservare geneticå pentru popula¡iile de animale amenin¡ate cu dispari¡ia).

O activitate deosebit de utilå este calculul valorii de ameliorare pentru animalele din fermele noastre. În ce constå aceastå lucrare?

Cunoa¿terea valorii de ameliorare este coloana vertebralå a oricårui program de ameliorare. Aceasta se calculeazå doar pentru indivizii care fac parte din popula¡iile cu status normal, care au un efectiv suficient de mare, cu un nivel al consangvinizårii de maxim 1% (rase, linii). Progresul genetic la caracterele de interes economic, tradus prin cre¿terea produc¡iei în succesiunea genera¡iilor, depinde direct de valoarea de ameliorare a indivizilor selec¡iona¡i; în fapt, progresul genetic pe genera¡ie coincide cu valoarea de ameliorare medie a grupului de indivizi re¡inu¡i la reproduc¡ie. De aici, importan¡a valorii de ameliorare în selec¡ia geneticå a animalelor. Cu cât valoarea de ameliorare este estimatå mai precis, cu atât cre¿te probabilitatea maximizårii progresului genetic la caracterele cu importan¡å economicå.

Pentru calculul valorii de ameliorare sunt utilizate douå surse de informa¡ii: performan¡a fiecårui animal candidat la selec¡ie, cunoscutå în urma efectuårii activitå¡ilor de C.O.P., ¿i coeficien¡ii de

Profitul Agricol 38/2023 înrudire dintre animale, ob¡inu¡i din valorificarea informa¡iilor cuprinse în registrele genealogice. În ultima perioadå, s-a adåugat ¿i a treia surså de informa¡ii, datele genomice, surså care aduce un plus de precizie în procesul de evaluare geneticå

În prezent, institutul colaboreazå pe bazå de contracte cu o serie de asocia¡ii ale crescåtorilor de animale, în scopul estimårii valorilor de ameliorare, în acord cu prevederile Regulamentului

E.U. 1012/2016, precum ¿i a recomandårilor ICAR (Centrul interna¡ional pentru controlul performan¡elor la animaleRoma) ¿i INTERBULL (Centrul interna¡ional pentru calculul valorii de ameliorare la taurine-Universitatea Uppsala, Suedia).

Cum a¡i izbutit så impune¡i lucrårile Institutului la nivel interna¡ional?

Foarte buna pregåtire profesionalå a cercetåtorilor ¿tiin¡ifici din cadrul institutului a fost validatå, de-a lungul timpului, prin numårul foarte mare de rezultate ob¡inute, cum ar fi: numårul de proiecte câ¿tigate, numårul de articole ISI/BDI, indexate în baze de date interna¡ionale, numårul de brevete, numårul de participåri la diversele conferin¡e interne ¿i interna¡ionale. Toate acestea au dus la cre¿terea prestigiului cercetåtorilor no¿tri în rândul comunitå¡ii ¿tiin¡ifice europene ¿i interna¡ionale, ace¿tia fiind invita¡i în mod constant så participle în structura unor consor¡ii de proiecte interna¡ionale. De asemenea, cercetåtori ai institutului fac parte din diverse echipe editoriale (Journal of Frontiers and Microbiology, Food & Feed Research, Journal of Natural and Applied Sciences, Journal of Veterinary Medicine & Health) sau sunt recenzori în cadrul revistelor ISI/BDI. Ca exemplu, în anul 2022, institutul a publicat 25 de lucråri ISI, la un numår de 28 cercetåtori atesta¡i, echivalentul a peste 0,85 articole ISI / cercetåtor atestat / an. Aceastå medie plaseazå IBNA în topul cercetårii agricole române¿ti ¿i printre unitå¡ile performante la nivel european. Institutul este membru în diverse re¡ele de cercetare / membru în asocia¡ii profesionale de prestigiu pe plan interna¡ional, cum ar fi: Animal Task Force, Federa¡ia Europeanå de Zootehnie, EFSA. Prin rezultatele ¿tiin¡ifice deosebite, institutul ¿i-a câ¿tigat un binemeritat loc în cadrul comunitå¡ii ¿tiin¡ifice interna¡ionale de profil.

A¡i reu¿it så construi¡i chiar ¿i o fabricå nouå pentru furaje combinate, o adevåratå performan¡å pentru un institut de cercetåri în domeniul zootehniei de azi. Cine sunt clien¡ii IBNA Balote¿ti?

Este vorba despre o linie automatizatå pentru producerea nutre¡urilor combinate ¿i a concentratelor protein- vitamino-minerale, pentru toate speciile ¿i categoriile de vârstå, la påsåri, porcine, ovine, taurine. La cerere se realizeazå aceste produse ¿i pentru alte specii, cum ar fi fazanii, prepeli¡ele, stru¡ii etc. Linia automatizatå a fost realizatå în exclusivitate pe bazå de credite bancare, finan¡ate din venituri proprii.

Cum evalua¡i pia¡a actualå a furajelor combinate din România ¿i din Europa?

Din punctul de vedere al activitå¡ii de marketing, pe pia¡a furajelor combinate din România opereazå patru categorii de operatori economici, cum ar fi: FNC-uri mari, care livreazå atât cåtre unitå¡i de tip intensiv de cre¿tere a animalelor, dar au ¿i divizie de furnizare a furajelor cåtre mici crescåtori; FNC-uri care livreazå cåtre crescåtori mici, atât prin magazine proprii, cât ¿i prin distribuitori; Producåtori externi care furnizeazå NC-uri, dar ¿i CPVM-uri ¿i Premixuri; Producåtori specializati în furnizarea de Premixuri, dar ¿i consultan¡å nutri¡ionalå.

La nivelul anului 2022, produc¡ia de nutre¡uri combinate la nivelul UE a fost de 144.680 mii tone, România de¡inând o pondere de aproximativ 2%.

Ce ¿anse acorda¡i zootehniei din ¡ara noastrå?

Evaluarea ¿anselor zootehniei depinde de mai mul¡i factori, cum ar fi: resursele naturale disponibile, investi¡iile în cercetare ¿i dezvoltare, infrastructura agricolå, politica guvernamentalå ¿i cererea de produse zootehnice pe pia¡a internå ¿i interna¡ionalå. Zootehnia din România are un poten¡ial considerabil, dar pentru a-¿i valorifica pe deplin ¿ansele, este necesarå o abordare strategicå, investi¡ii în tehnologie ¿i infrastructurå, precum ¿i sus¡inerea guvernamentalå ¿i a pie¡ei pentru produsele zootehnice române¿ti.