amânat

nalå anual se vând peste 200 mii tone de produse pe bazå de glifosat, iar produsul aducea firmei Monsanto peste 10% din cifra de afaceri globalå.

Erbicidul Roundoup are asupra buruienilor o ac¡iune sistemicå, adicå se translocå în interiorul plantei distrugând metabolismul acesteia ¿i toate organele de cre¿tere, ¿i se aplicå drept erbicid total în domeniul transportului feroviar pentru distrugerea vegeta¡iei pe cåile de rulare, în agriculturå pentru distrugerea buruienilor pe miri¿ti ¿i terenuri nelucrate, iar de cca 20 de ani ¿i pentru culturile modificate genetic.

Pentru erbicidele bazate pe glifosat, anul 2015 a fost un moment de cotiturå pentru parcursul erbicidului Roundoup, deoarece s-a fåcut publicå decizia Agen¡iei Interna¡ionale pentru Cercetare în domeniul Cancerului (IARC), organiza¡ie independentå ¿i afiliatå Or- ganiza¡iei Mondiale a Sånåtå¡ii (OMS), prin care comitetul såu a concluzionat cå glifosatul este “probabil cancerigen”.

Aceastå concluzie a dat un impuls major proceselor intentate dupå 2015 în SUA de cåtre diver¿i utilizatori neprofesioni¿ti la adresa posibilelor consecin¡e pentru sånåtate a produselor bazate pe glifosat ¿i comercializate sub numele de Roundoup.

De men¡ionat cå toate aceste procese au vizat pia¡a produselor vândute prin re¡elele de bricolaj sau alte magazine pentru popula¡ia largå, nu pentru cei care activau în agriculturå ¿i care poartå denumire de pia¡å pentru profesioni¿ti.

Adicå vorbim aici de utilizatori care prin meseria lor nu aveau cuno¿tin¡e specifice de utilizare a acestui tip de produse, care le foloseau în cur¡ile proprii, pe terenuri de joacå, parcuri ¿i spa¡ii verzi.

Deciziile IARC au fost vizate la rândul lor de numeroase critici.

EPA (Agen¡ia pentru Protec¡ia Mediului ), organismul oficial de reglementare din SUA, nu a fost de acord cu concluzia IARC conform cåreia glifosatul este “probabil cancerigen pentru oameni”, concluzie care a fost formulatå în urma consultårilor comitetelor ¿tiin¡ifice interne, care s-au bazat în emiterea concluziilor pe un set mai extins ¿i mai relevant de date ¿i studii.

Clasificarea cå nu existå posibilitatea de risc privind apari¡ia cancerului în urma utilizårii produselor pe bazå de glifosat emiså de EPA este în concordan¡å cu alte grupuri interna¡ionale de exper¡i ¿i autoritå¡i de reglementare, inclusiv Agen¡ia canadianå de reglementare pentru combaterea dåunåtorilor, Autoritatea australianå pentru pesticide ¿i medicamente veterinare, Autoritatea Europeanå pentru Siguran¡a Alimentarå (EFSA), Agen¡ia Europeanå pentru Produse Chimice, Institutul Federal German pentru Securitate ¿i Sånåtate Ocupa¡ionalå, Autoritatea de protec¡ie pentru Mediu din Noua Zeelandå. Comisia pentru Siguran¡a Alimentarå din Japonia ¿i Reuniunea Comunå a Organiza¡iei pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå/Organiza¡ia Mondialå a Sånåtå¡ii.

Ironia sor¡ii face cå Europa, care aståzi este total împotriva folosirii OMG-urilor în agriculturå, a fost descoperitoarea primei plante modificate genetic. Acest lucru s-a datorat profesorului belgian Van Montagu, în 1983, iar organismul modificat genetic a fost o plantå de tutun.

Intuind poten¡ialul acestei tehnologii, cercetåtorii de la Monsanto au preluat ini¡iativa cercetårii organismelor modificate genetic pentru agriculturå ¿i începând cu anul 1994 s-au lansat pe scarå largå primele soiuri de soia rezistente la Roundoup Ready.

La scurt timp au apårut ¿i primii hibrizi de porumb, apoi bumbac, cartof, tutun, tomate sau orez.

Tehnologia fiind inovatoare ¿i foarte simplu de aplicat în practicå, s-a extins cu repeziciune ¿i la alte firme cum ar fi Corteva sau Syngenta, dar ¿i în numeroase ¡åri cum ar fi SUA, Canada, Mexic, Brazilia, Argentina, Australia, Africa de sud, India. OMG-uri au fost inclusiv pentru o perioadå ¿i în Europa, unde la acel moment România (ce vremuri) avea o suprafa¡å consistentå de soia Roundup Ready. Eram în situa¡ia de invidiat, în care cultivam 400450.000 ha de soia modificatå genetic.

Aceastå descoperire a unor plante minune simplu de cultivat a permis ¿i apari¡ia sau dezvoltarea, dupå caz, a noilor sisteme de lucrare a solului, cum sunt minimum, strip sau no-tillage, combina¡ie care a dus la cre¿terea eficien¡ei economice prin reducerea numårului de treceri a utilajelor cu impact pozitiv asupra reducerii deprecierii fizice a solurilor, a consumurilor de combustibili sau a necesarului de for¡å de muncå.

Doar cå Uniunea Europeanå, sub presiunea organiza¡iilor ecologiste, a decis så înghe¡e prin “birocratizare” dezvoltarea acestor culturi în spa¡iul comunitar, în condi¡iile în care oficial este permiså ¿i cultivarea, dar ¿i omo logarea de noi specii ¿i varietå¡i modificate genetic, doar cå procesul este atât de complicat ¿i anevoios încât companiile au renun¡at în a aplica.

În anul 2017, atât în SUA, cât ¿i în UE a fost derulat procesul de reautorizare a folosirii substan¡ei active glifosat, lucru care cu toatå opozi¡ia organiza¡iilor de mediu, europene în special, s-a întâmplat. Cu men¡iunea cå autorizarea din Europa a fost doar pentru 5 ani, pânå în 2022, iar anul trecut s-a prelungit în mod excep¡ional pentru încå un an, nefiind gata evaluårile EFSA.

Dupå autorizarea din 2017, în cadrul UE a avut loc înregistrarea unei peti¡ii semnate de peste 1 milion de cetå¡eni comunitari prin care se cerea interzicerea glifosatului.

Comisia Europeanå înså a concluzionat cå nu existå niciun temei ¿tiin¡ific sau juridic care så justifice interzicerea glifosatului ¿i ca atare nu va prezenta nicio propunere legislativå în acest sens.

Dar mesajul a fost clar pentru producåtorii de glifosat, care au în¡eles cå timpul este scurt pânå la reautorizarea din 2022. Astfel, un consor¡iu format din 8 producåtori de glifosatcunoscut în mod obi¿nuit sub numele de Glyphosate Renewal Group - a depus o cerere în 2019 pentru a aproba o reînnoire a autoriza¡iei pentru o duratå de încå 10 ani în cadrul UE.

Ca råspuns la aceastå cerere, patru state UE (Ungaria, Suedia, Fran¡a ¿i ºårile de Jos reunite sub acronimul AGG) au fost numite de Comisia Europeanå pentru a analiza cererea de reînnoire a aprobårii.

Dupå evaluarea dosarului prezentat de producåtorii de glifosat, AGG a considerat cå nu existå dovezi suficiente pentru a demonstra riscul cronic sau acut pentru consumator atunci când culturile sunt tratate cu glifosat, atât timp cât a fost utilizat conform instruc¡iunilor producåtorului.

AGG a adåugat cå erbicidul nu provoacå cancer, dar a concluzionat cå glifosatul este toxic pentru via¡a acvaticå, a¿a cum a fost indicat de altfel ¿i de studiile anterioare.

La 15 iunie 2021, AGG ¿i-a prezentat concluziile cåtre Autoritatea Europeanå pentru Siguran¡a Alimentarå (EFSA) ¿i Agen¡iei Europene pentru Produse Chimice (ECHA).

Pornind de la aceastå primå avizare, EFSA ¿i ECHA au început procesul de evaluare ¿tiin¡ificå, încheiat în 2023, când ambele agen¡ii au anun¡at cå glifosatul nu prezintå nici un fel de pericol pentru om în condi¡iile utilizårii conform normelor indicate de producåtori ¿i cå nu se poate sus¡ine afirma¡ia cå ar putea provoca cancer.

Avizul acestora a fost înaintat Comisiei Europene pentru a se putea supune votului de aprobare legislativå a noii autorizåri.

A¿a am ajuns la votul de 13 octom brie, prin care nu s-a putut ob¡ine majoritatea privind criteriul de pondere al popula¡iei pentru a se îndeplini procedura.

Voturi împotrivå au fost exprimate de Austria, Croa¡ia ¿i Luxemburg, ¡åri care nu au relevan¡å din punct de vedere agricol ¿i nici nu pot încurca prea mult socotelile ca pondere a popula¡iei. Problema a venit din partea ¡årilor care s-au ab¡inut, cei doi grei europeni, adicå Fran¡a ¿i Germania. ¥n situa¡ia în care oricare dintre cele douå î¿i va schimba votul din ab¡inere în pentru, autorizarea se poate emite.

De men¡ionat cå deciziile Fran¡ei ¿i Olandei de acum sunt doar datoritå dorin¡ei de negociere a pozi¡iei politice cu partidele verzi ¿i ONGurile de mediu, deoarece cele douå ¡åri au fåcut parte din grupul de patru, AGG ¿i care au dat aviz pozitiv în unanimitate.

Ce urmeazå?

Pe 15 noiembrie se va supune din nou la vot propunerea. Se pare cå Fran¡a va putea finaliza pozitiv procesul dacå va vota pentru. Dar a¿a cum a anun¡at deja purtåtorul de cuvânt al guvernului francez, votul este condi¡ionat de douå cerin¡e majore: autorizarea så fie de maxim 7 ani, iar prin autorizare så se impunå cå nu se poate aplica mai mult de 1,44 kg substan¡å activå/ha (cca 4 litri/ha pentru produse cu concentra¡ie de 360 gr/l).

Purtåtorul de cuvânt al executivului francez a mai fåcut o men¡iune importantå în sensul cå vor så se asigure cå glifosatul va fi scos imediat ce va apårea o alternativå, lucru completat de Marc Fesneau, ministrul francez al Agriculturii. Acesta a subliniat cå nu vor mai vota interziceri pânå nu vor exista solu¡ii la schimb. Probabil a învå¡at o lec¡ie din dosarul neonicotinoidelor, care le pune acum la mare încercare sectorul de sfeclå de zahår. În plus, aceastå dezbatere a adus în prim-plan încå un aspect, subliniat tot de cåtre ministrul francez al Agriculturii, care aråta cå ambi¡ia de a se dezvolta sisteme de agriculturå conservative sau regenerative nu poate fi sustenabilå economic la acest moment fårå existen¡a glifosatului.

¥mi permit så adaug cå nici agriculturå biologicå în domeniul culturilor vegetale de câmp nu va fi sustenabilå fårå aplicarea noilor tehnici genomice.

Råzboiul glifosatului este departe de final, acum avem doar un verdict amânat, dar nici acest verdict nu va fi final, ci doar pentru o perioadå în care råzboiul va continua.

Miza este uria¿å din punct de vedere economic, apoi din punct de vedere social fiindcå viitorul fermelor ¿i fermierilor europeni va depinde de acest vot ¿i nu în ultimul rând cum se va juca cartea securitå¡ii alimentare pentru popula¡ie în aceste vremuri în care stabilitatea multor zone este afectatå de conflicte majore în derulare.

În rest, numai de bine.