CULTURI VEGETALE
amânat
Pentru erbicidele bazate pe glifosat, anul 2015 a fost un moment de cotiturå pentru parcursul erbicidului Roundoup, deoarece s-a fåcut publicå decizia Agen¡iei Interna¡ionale pentru Cercetare în domeniul Cancerului (IARC), organiza¡ie independentå ¿i afiliatå Or-
ganiza¡iei Mondiale a Sånåtå¡ii (OMS), prin care comitetul såu a concluzionat cå glifosatul este “probabil cancerigen”. Aceastå concluzie a dat un impuls major proceselor intentate dupå 2015 în SUA de cåtre diver¿i utilizatori neprofesioni¿ti la adresa posibilelor consecin¡e pentru sånåtate a produselor bazate pe glifosat ¿i comercializate sub numele de Roundoup. De men¡ionat cå toate aceste procese au vizat pia¡a produselor vândute prin re¡elele de bricolaj sau alte magazine pentru popula¡ia largå, nu pentru cei care activau în agriculturå ¿i care poartå denumire de pia¡å pentru profesioni¿ti. Adicå vorbim aici de utilizatori care prin meseria lor nu aveau cuno¿tin¡e specifice de utilizare a acestui tip de produse, care le foloseau în cur¡ile proprii, pe terenuri de joacå, parcuri ¿i spa¡ii verzi. Deciziile IARC au fost vizate la rândul lor de numeroase critici. EPA (Agen¡ia pentru Protec¡ia Mediului ), organismul oficial de reglementare din SUA, nu a fost de acord cu
concluzia IARC conform cåreia glifosatul este “probabil cancerigen pentru oameni”, concluzie care a fost formulatå în urma consultårilor comitetelor ¿tiin¡ifice interne, care s-au bazat în emiterea concluziilor pe un set mai extins ¿i mai relevant de date ¿i studii. Clasificarea cå nu existå posibilitatea de risc privind apari¡ia cancerului în urma utilizårii produselor pe bazå de glifosat emiså de EPA este în concordan¡å cu alte grupuri interna¡ionale de exper¡i ¿i autoritå¡i de reglementare, inclusiv Agen¡ia canadianå de reglementare pentru combaterea dåunåtorilor, Autoritatea australianå pentru pesticide ¿i medicamente veterinare, Autoritatea Europeanå pentru Siguran¡a Alimentarå (EFSA), Agen¡ia Europeanå pentru Produse Chimice, Institutul Federal German pentru Securitate ¿i Sånåtate Ocupa¡ionalå, Autoritatea de protec¡ie pentru Mediu din Noua Zeelandå. Comisia pentru Siguran¡a Alimentarå din Japonia ¿i Reuniunea Comunå a Organiza¡iei pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå/Organiza¡ia MonF dialå a Sånåtå¡ii.
Ironia sor¡ii face cå Europa, care aståzi este total împotriva folosirii OMG-urilor în agriculturå, a fost descoperitoarea primei plante modificate genetic. Acest lucru s-a datorat profesorului belgian Van Montagu, în 1983, iar organismul modificat genetic a fost o plantå de tutun. Intuind poten¡ialul acestei tehnologii, cercetåtorii de la Monsanto au preluat ini¡iativa cercetårii organismelor modificate genetic pentru agriculturå ¿i începând cu anul 1994 s-au lansat pe scarå largå primele soiuri de soia rezistente la Roundoup Ready. La scurt timp au apårut ¿i primii hibrizi de porumb, apoi bumbac, cartof, tutun, tomate sau orez.
Tehnologia fiind inovatoare ¿i foarte simplu de aplicat în practicå, s-a extins cu repeziciune ¿i la alte firme cum ar fi Corteva sau Syngenta, dar ¿i în numeroase ¡åri cum ar fi SUA, Canada, Mexic, Brazilia, Argentina, Australia, Africa de sud, India. OMG-uri au fost inclusiv pentru o perioadå ¿i în Europa, unde la acel moment România (ce vremuri) avea o suprafa¡å consistentå de soia Roundup Ready. Eram în situa¡ia de invidiat, în care cultivam 400450.000 ha de soia modificatå genetic. Aceastå descoperire a unor plante minune simplu de cultivat a permis ¿i apari¡ia sau dezvoltarea, dupå caz, a noilor sisteme de lucrare
a solului, cum sunt minimum, strip sau no-tillage, combina¡ie care a dus la cre¿terea eficien¡ei economice prin reducerea numårului de treceri a utilajelor cu impact pozitiv asupra reducerii deprecierii fizice a solurilor, a consumurilor de combustibili sau a necesarului de for¡å de muncå. Doar cå Uniunea Europeanå, sub presiunea organiza¡iilor ecologiste, a decis så înghe¡e prin “birocratizare” dezvoltarea acestor culturi în spa¡iul comunitar, în condi¡iile în care oficial este permiså ¿i cultivarea, dar ¿i omologarea de noi specii ¿i varietå¡i modificate genetic, doar cå procesul este atât de complicat ¿i anevoios încât companiile au renun¡at în a aplica.
nalå anual se vând peste 200 mii tone de produse pe bazå de glifosat, iar produsul aducea firmei Monsanto peste 10% din cifra de afaceri globalå. Erbicidul Roundoup are asupra buruienilor o ac¡iune sistemicå, adicå se translocå în interiorul plantei distrugând metabolismul acesteia ¿i toate organele de cre¿tere, ¿i se aplicå drept erbicid total în domeniul transportului feroviar pentru distrugerea vegeta¡iei pe cåile de rulare, în agriculturå pentru distrugerea buruienilor pe miri¿ti ¿i terenuri nelucrate, iar de cca 20 de ani ¿i pentru culturile modificate genetic.
Profitul Agricol 42/2023
29
