VEGETALE Theodor Ichim înfrunt\ seceta cu biologia solului

Vicepre¿edintele APPR lucreazå 3.000 de ha la Constan¡a, jude¡ foarte puternic afectat de secetå, ariditate ¿i vânt care împrå¿tie rapid orice fårâmå de umiditate atmosfericå.

Altitudinea fa¡å de nivelul mårii este foarte joaså, astfel cå aerul dens ¿i rece de deasupra mårii påtrunde direct spre uscat, nefiind stingherit de un relief înalt, cum se întâmplå în Bulgaria.

Dupå 40-50 km începe så se încålzeascå, aerul se ridicå ¿i o ia înapoi, fiind înlocuit de altå maså de aer rece. Ichim, a cårui fermå se aflå la circa 30 de km de ¡årm, descrie plastic consecin¡ele acestei circula¡ii a aerului:

“Se genereazå o presiune, undeva în zona Dunårii, asemenea unei pietre aruncate într-un ¿uvoi de apå. Fronturile atmosferice dinspre Adriaticå se despart, luând-o spre nord, spre Moldova, sau spre sud-est, spre Bulgaria. Media multianualå de precipita¡ii este de 300 de l/mp, iar cantitå¡ile sunt distribuite neuniform în timpul anului, cu intervalul aprilie-august foarte secetos”.

A¿adar, conservarea apei în sol este obligatorie, înså Ichim combate teoria cå acest lucru se ob¡ine prin prelucrarea minimalå sau deloc a solului.

“Sunt de acord cu no-till, dar numai dacå existå umiditate, precipita¡ii repartizate uniform pe parcursul anului sau iriga¡ii. La o produc¡ie de 8 t de grâu/ha, am 10 de t de paie. În trei ani, 30 de t. Cine så le descompunå? Soarele va omorî bacteriile ¿i paiele care lucreazå la descompunerea paielor. ªi voi avea probleme apoi ¿i cu insectele. Pe care trebuie så le combat chimic, distrugând bacteriile ¿i ciupercile utile care au supravie¡uit expunerii la soare”.

Theodor Ichim practicå ceea ce nume¿te o agriculturå de tip hibrid, cu un mix de tehnologii conven¡ionale ¿i tehnologii specifice agriculturii bio, încercând se reducå la maxim chimizarea.

“În centrul preocupårilor noastre este solul. Dacå este bine îngrijit, astfel încât så con¡inå multå materie organicå ¿i så capete permeabilitate, atunci, chiar ¿i cu precipita¡ii modeste, conservåm apa”.

În urmå cu un deceniu, Ichim a început prin a introduce noi culturi în asolament, în prezent ajungând la nouå culturi. A fåcut analize de sol ¿i a diversificat paleta de îngrå¿åminte folosite. La preluarea fermei, pH-ul solurilor varia între 7,2-7,8, con¡inutul de humus 3,6. A înlocuit complexele 20 cu triplusuperfosfat ¿i sulfat de amoniu. Efectele au fost imediate. Înså, dupå câ¡iva ani, produc¡ia s-a plafonat ¿i nu o depå¿ea pe a vecinilor care investeau mai pu¡in.

“Dupå ce am încercat foliarele ¿i alte solu¡ii, am decis cå trebuie så må întorc la naturå, la Dumnezeu. Am început så aplic tratamente inovative de sol, iar acestea dau rezultate extraordinare. Imediat în spatele combinei vine un sprayer cu tratamentul de sol ¿i pu¡in UAN, iar apoi un disc dezmiri¿titor APV care ¿i împrå¿tie semin¡e de mu¿tar (producem ¿i mu¿tar). Toamna introducem mu¿tarul în sol cu un Tiger, în stratul superficial al terenului. Mu¿tarul aduce la suprafa¡å ¿i mineralele ¿i substan¡ele nutritive din profunzime, iar acestea ajung în stratul util al solului, prin încorporare”.

Ichim considerå cå, în cazul unui câmp infestat cu Sclerotinia, låsarea resturilor vegetale la suprafa¡å, în båtaia soarelui, nu rezolvå problema. “Aceastå ciupercå cre¿te ¿i în partea subteranå a plantei. Solu¡ia mea, în absen¡a precipita¡iilor, este acest tratament de sol dupå recoltat”.

Tratamentul “lui Ichim” con¡ine mai multe specii de ciuperci, precum Tricoderma (antagonistå Sclerotiniei) sau

Beauveria bassiana (parazite pentru Sclerotinia). Ac¡iunea conjugatå a acestora inhibå to¡i sclero¡ii, ¿i din tulpini, ¿i din rådåcini. “Am experimentat pe un câmp infestat de Sclerotinia. Dupå doi ani de tratamente serioase am putut cultiva fårå probleme floarea-soarelui”.

Ichim se folose¿te de bacterii ¿i pentru a descompune paiele, dar ¿i pentru a combate dåunåtori problematici precum viermii sârmå. “Mul¡i fermieri constån¡eni se plâng de atacul de Zabrus

Noi nu avem aceastå problemå”.

Tratamentul de sol con¡ine ¿i micorize. În rådåcinile de leguminoase, în special ale nåutului, se formeazå multe nodozitå¡i ¿i astfel solul se îmbogå¡e¿te cu azot organic. S-a generat un efect benefic în cascadå: a scåzut necesarul de îngrå¿åminte minerale ¿i de pesti- cide, microfauna din sol s-a regenerat ¿i s-a redus necesarul de tratamente.

Ichim a aplicat ¿i vermicompost, care asigurå un mediu favorabil pentru râme, care decompacteazå ¿i aereazå solul, limitând ¿i mai mult evaporarea apei.

“Substan¡ele humice formeazå pelicule pe particulele de argilå, împiedicând atrac¡ia dintre ele ¿i lipindu-le în cazul solurilor luto-nisipoase, crescând permeabilitatea ¿i capacitatea de reten¡ie a apei. Astfel, solul devine pufos. Un coleg din Boto¿ani a fost chiar în aceastå diminea¡å ¿i a constatat cum, pe terenurile mele, påmântul e moale, buretos, chiar dacå e uscat; în schimb, peste drum, în solele vecinilor, påmântul e cråpat ¿i tare ca cimentul”.

S-a folosit ¿i de perdele de protec¡ie, pe care spune cå le-a înfiin¡at “haiduce¿te” (ocolind legisla¡ia strâmbå), începând cu acum 13 ani. A ajuns la 30 ha de perdele. “S-a dezvoltat fauna acolo. Avem påsåri råpitoare care curå¡å terenul de ¿oareci”.

O lucrare superficialå a terenului, cum este dezmiri¿titul, se dovede¿te uneori chiar salvatoare. “În terenurile lucrate minim, am constatat cå, anul acesta, rådåcinile aeriene ale porumbului, de fixare, au fost påcålite ¿i au apårut dupå o ploaie de 15 l. Dar apoi s-a instalat seceta, iar rådåcinile respective nu au mai ajuns în påmânt. Am intrat cu un deschizåtor de brazdå ¿i am aruncat pu¡in påmânt pe ele. Din rouå ¿i ploi de 2 l/mp, au fåcut rådåcini adventive. Astfel, am ajuns la o produc¡ie foarte mul¡umitoare pentru zonå, de 7 t/ha”.