Agricultura are nevoie de revolu]ie institu]ional\

from Profitul Agricol nr. 4 din 2023

$Kubota seria B1, eficien]\ maxim\$

Kubota seria B1, eficien]\ maxim\

¥n 2018 s-a luat decizia interzicerii neonicotinoidelor la nivelul UE, dupå un vot unde s-a înregistrat o majoritate calificatå, constituitå printre altele, din ¡åri fanion ale spa¡iului comunitar, cum ar fi Fran¡a, Germania, Marea Britanie, Olanda ¿i nu în ultimul rând “motorul” agriculturii UE, Luxembourg.

gåri pentru tratament såmân¡å la sfeclå în fiecare an.

În aceastå sarabandå a derogårilor s-a alåturat ¿i Germania, care a constatat cå ecologia este bunå, dar så o respecte al¡ii. Situa¡ia a fost valabilå ¿i în cazul Marii Britanii, înså a scåpat de constrângeri odatå cu exitul din UE, dar existentå ¿i în ¡årile din est, gen Ungaria, Polonia, Bulgaria, ºårile baltice sau România.

itare viitoare ¿i unde procedura de omologare încå nu este finalizatå.

Al doilea este legat de faptul cå derogårile se pot acorda doar dupå apari¡ia unor evenimente excep¡ionale, nu ¿i în cazul în care se presupune (chiar ¿i argumentat ¿tiin¡ific) cå urmeazå a exista astfel de situa¡ii, cum este în cazul tratamentelor la semin¡e ¿i care se efectueazå cu 1-2 luni înainte de semånat.

Acest moment, tragic pentru agriculturå (în opinia mea), avea loc dupå ce, cu vreo 6-7 ani înainte, clasa politicå francezå împreunå cu anumite ONG de mediu dådeau tonul acestei idei, care, culmea, a fost combåtutå la acea vreme chiar de agen¡ia francezå pentru siguran¡å alimentarå.

Din 2019 ¿i pânå în prezent, la nivel de UE s-au aprobat cca 236 de derogåri pentru utilizarea diferitelor pesticide (inclusiv pesticidele neonicotinoide), unde campioanå deta¿atå este, culmea, Austria, ¡ara cea mai avansatå ca suprafa¡å exploatatå ecologic.

Lângå Austria, pe podiumul derogårilor, se aflå unele ¡åri care au fost acum 5 ani în fruntea interzicerii neonicotinoidelor, adicå avem în vedere Fran¡a, care, dupå ce era så î¿i distrugå singurå sectorul producerii sfeclei de zahår ¿i implicit pe cel al industrializårii ei, i-a “evitat” pe ecologi¿ti ¿i a aprobat dero-

Tocmai când se instalase un calm relativ la nivel comunitar, unde se aplica principiul “fiecare se descurcå cum poate” cu derogårile la neonicotinoide, s-au trezit douå ONG ¿i un apicultor belgian (cu prea mult timp liber), care s-au pus pe studiat documentele ¿i au atacat la CJUE deciziile statului de a acorda derogåri în baza art. 53 din Reg. 1107/09, bazându-se pe lacune de reglementare.

Curtea Europeanå de Justi¡ie (CJUE) joacå rolul unei cur¡i constitu¡ionale la nivelul UE ¿i deciziile sale odatå emise sunt obligatorii în toate ¡årile comunitare. Totu¿i, aplicarea acestor decizii în statele membre nu se poate face decât în baza unei institu¡ii judecåtore¿ti na¡ionale.

În esen¡å sunt douå aspecte mai importante care meritå re¡inute din decizia CJUE.

Primul este legat de faptul cå derogårile nu se pot aplica pentru produse deja interzise prin regulamente separate care prevåd excep¡iile ce se pot aplica, a¿a cum este cazul tiametoxanului ¿i al clotianidinului (Reg. 784 ¿i 785 din 2018 ambele), ci doar pentru produse fitosan-

¥n plus, interpretarea Cur¡ii mai ia în calcul cå nu este obligatoriu faptul ca acele situa¡ii excep¡ionale så se manifeste ulterior peste tot, ceea ce de fapt se referå la certitudinea evenimentului care nu existå la momentul tratårii semin¡elor.

De acum înainte, ce se va întâmpla? Sunt ferm convins cå aproape toate ¡årile care beneficiau de derogåri au intrat “la studiu” så vadå ce este de fåcut, aspect anun¡at deja de Fran¡a.

Este o chestiune doar de timp pânå la momentul propagårii acestei hotårâri, iar efectele vor fi importante ¿i în anumite situa¡ii chiar devastatoare, în condi¡iile existen¡ei unor atacuri de dåunåtori la nivel de calamitate pentru anumite culturi.

Aici am în vedere în special industria zahårului (nu a¿ vrea så fiu în pielea fermierilor români care trebuie så semneze la sfâr¿itul lunii achizi¡ia fabricii de la Bod) din foarte multe ¡åri UE (Fran¡a, Germania, Belgia, Polonia, România, Ungaria, Austria), apoi floarea-soarelui ¿i porumbul din Bulgaria, Ungaria ¿i România, sau rapi¡a din Austria.

Solu¡ii de perspectivå din partea firmelor de pesticide nu F

Opinii

prea se preconizeazå, poate în anumitå måsurå ¿i din cauza “riscurilor” de a gåsi o nouå moleculå, în care se vor investi câteva miliarde de euro sau dolarim ¿i så ri¿te så te treze¿ti cå, dupå 5-6 ani, se interzice ¿i råmâi cu banii pierdu¡i.

Dar ce este mai råu, toate aceste lucruri s-au dorit a se implementa fårå realizarea unor studii de impact ¿i de oportunitate, adicå mai dupå ureche, asta ¿i cu largul concurs al mini¿trilor din toate ¡årile comunitare, care au preferat så punå batista pe ¡ambal în loc a intra în dispute.

Clasa politicå deja este scuturatå de sonore cazuri de corup¡ie, unde bani din diverse surse, din zona arabå, dar ¿i din spa¡iul ex-sovietic sau Asia, alimenteazå conturile multor deciden¡i politici pentru influen¡area unor decizii care nu sunt deloc în folosul Uniunii.

Cred cå vor exista multe surprize ¿i dacå se vor lua la puricat sursele financiare ale multor organiza¡ii de lobby care func¡ioneazå la nivel european.

Nu mai mult de acum câteva zile ministrul mediului din Germania, un verde pur, a anun¡at cå poate ar trebui så reducem consumul de rapi¡å pentru biodiesel, pentru a sprijini eforturile alimentare ale popoarelor comunitare. Pe pia¡å rapi¡a a pierdut rapid 50 de euro/t din pre¡ în doar douå såptåmâni. Påi ce facem, punem lupta împotriva poluårii pe pauzå?

Så nu uitåm cå acum ob¡inerea produselor agricole se face la ni¿te costuri foarte ridicate, dar în acela¿i timp spectrul pre¡urilor la recoltat cel pu¡in la acest moment nu este chiar foarte încurajator. O situa¡ie de incertitudine asupra viabilitå¡ii fermelor europene se poate manifesta foarte rapid.

Pe de altå parte, acum se va pune problema dacå liderii fermierilor de nivel european sau din statele membre, inclusiv Copa-Cogeca, ELO sau altele, vor în¡elege cå a venit timpul unor ac¡iuni de impact, bazate pe o strategie specificå, care acum nu existå ¿i unde scopul final trebuie så fie o reformare institu¡ionalå a politicilor agricole ¿i deciziile så se ia pe baza unor probe ¿tiin¡ifice ¿i nu pe “chiuiturile” unuia sau altuia, mai bine dotat ca voce, dar mai pu¡in ca intelect. ªi în acest caz, tot aceea¿i situa¡ie de indiferen¡å s-a manifestat la nivel politic, în condi¡iile în care pornind de la acest verdict al Cur¡ii se poate interzice orice medicament, orice substan¡å de orice naturå, doar pornind de la elucubra¡iile oricårui activist mai insistent, pe motiv cå dacå pot face råu acele substan¡e? Påi acum så ne ierte Dumnezeu, dar un medicament luat în doza corectå te scapå de boalå, dar dacå iei un flacon întreg sigur te udå preotul cu busuioc.

Dar asta înseamnå scuturarea tuturor liderilor de compromisurile fåcute în trecut, iar unii dintre ace¿tia poate ar trebui så facå chiar un pas înapoi ¿i o altå genera¡ie cu alt avânt så preia aceastå luptå care va deveni vitalå sau existen¡ialå pentru fermierii europeni.

Revenind la problemele institu¡ionale din UE, trebuie så avem în vedere cå au mai fost câteva situa¡ii scåpate de sub control asemånåtoare cu cea de acum, inclusiv decizia CJUE care a considerat cå neonicotinoidele trebuie interzise pe motivul preven¡iei ¿i nu al certitudinii ¿tiin¡ifice.

La fel cum au fost interzise neonicotinoidele, au fost interzise multe alte molecule de produse fitosanitare. Sau produsele OMG, care ne sunt interzise la cultivare, dar sunt autorizate la import ¿i consum.

Ca o concluzie, sunt ferm convins cå dacå nu se va reface credibilitatea institu¡iilor europene ¿i na¡ionale de reglementare în domeniul substan¡elor chimice, al siguran¡ei alimentare, al siguran ¡ei medicamentelor, iar deciziile acestora nu se vor lua decât pe baza unor regulamente extrem de clar ¿i argumentat redactate, astfel încât ¿i eventualele evaluåri ale justi¡iei så fie foarte precise ca interpretare, viitorul agriculturii europene va fi foarte sumbru pe termen mediu ¿i lung.

Apropo, singura ie¿ire din impas pentru agriculturå legat de aceastå situa¡ie este de schimbare a prevederilor Regulamentelor 784 si 785 din 2018 care interzic substan¡ele neonicotinoide. Va fi oare posibil?

¥n acest timp, temperatura în creuzetul sectorului agricol ¿i indirect al industriei alimentare cre¿te ¿i, poate cu apari¡ia foarte probabilå a încå vreo douå-trei probleme viitoare, s-ar putea så ducå la o explozie a industriei, ¿i unde efectele vor fi greu de cuantificat, iar statele membre chiar vor avea o problemå.

Olt, Cluj, Bra¿ov, Bihor, Arad, Ialomi¡a, Bråila, Constan¡a, Bacåu, Vaslui, Ia¿i, Suceava

CERINºE

• Cuno¿tin¡e tehnice în agriculturå;

• Bune abilitå¡i de comunicare ¿i de rela¡ionare;

• Experien¡å în vânzåri în agribusiness;