Studiu: Practica Contenciosului Electoral în Republica Moldova

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

Promovarea Democraţiei şi a Drepturilor Omului

STUDIU Practica contenciosului electoral în Republica Moldova Alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 și Alegerile locale generale din 14/28 iunie 2015

Chișinău • 2016 1

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

Autorii studiului: Alexandru Postica, Victor Tănase, Cristina Chebeș și Dumitru Josanu Coordonatori de ediţie: Pavel Postica, Nicolae Panfil Redactare în limba română: Doina Dumbrăveanu-Munteanu Traducere în limba rusă: «AD LIBITUM» SRL

Design, machetare și tipar: «ELAN POLIGRAF» SRL

Această publicație a apărut într-un tiraj de 200 exemplare.

Toate drepturile sunt protejate. Conţinutul studiului poate fi utilizat şi reprodus în scopuri non-profit şi fără acordul prealabil al Asociației ”Promo-LEX” cu condiţia indicării sursei de informaţie.

Asociaţia Promo-LEX str. Dumitru Rîșcanu 11, of. 41, Chișinău, Moldova tel./fax: (+373 22) 45 00 24, 44 96 26 info@promolex.md www.promolex.md SE DISTRIBUIE GRATUIT Această publicație este realizată de Asociația Promo-LEX în cadrul proiectului „Practica contenciosului electoral în Republica Moldova - mecanism de consolidare şi asigurare a respectării drepturilor electorale ale cetăţenilor” cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) și Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene, Guvernului Suediei, Sida sau al Ministerului Afacerilor Externe al Danemarcei/ DANIDA.

2

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

CUPRINS: INTRODUCERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

METODOLOGIA STUDIULUI. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

Capitolul 1 STANDARDE INTERNAȚIONALE ÎN DOMENIUL CONTENCIOSULUI ELECTORAL. . . 10

Capitolul 2 ANALIZA PREVEDERILOR LEGISLAȚIEI NAȚIONALE ÎN DOMENIUL EXAMINĂRII CONTESTAȚIILOR ELECTORALE ÎN CADRUL ALEGERILOR PARLAMENTARE ȘI CELOR LOCALE GENERALE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 Capitolul 3 ALEGERILE PARLAMENTARE DIN 30 noiembrie 2014 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 3.1. Generalități. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

3.2. Examinarea contestațiilor de către Comisia Electorală Centrală și alte organe electorale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 3.3. Examinarea litigiilor cu caracter electoral de către instanțele de judecată. . . . . . . . . . . . 31 3.4. Concluzii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 Capitolul 4 ALEGERILE LOCALE GENERALE DIN 14/28 IUNIE 2015. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

4.1. Generalități. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 4.2. Examinarea contestațiilor de către Comisia Electorală Centrală și alte organe electorale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 4.3. Examinarea litigiilor cu caracter electoral de către instanțele de judecată. . . . . . . . 40 4.4. Concluzii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51 CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 LISTA DE ABREVIERI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

3

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

INTRODUCERE Potrivit Constituției Republicii Moldova, democrația se exercită în condițiile unui pluralism politic. Puterea se realizează prin voința poporului, prin intermediul unor alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Prin urmare, procesul electoral este un fenomen complex, care conţine mai multe etape, cerințe și exigențe.

Acest proces urmează a fi gestionat în interesele poporului, care exercită suveranitatea în mod direct și prin organele sale reprezentative, în baza formelor stabilite de Constituția Republicii Moldova.

Alegerile poartă un caracter ciclic, acestea reișind din prevederile legii organice, urmează a fi desfășurate la intervale stabilite prin legi speciale. Legislația electorală urmează a fi aplicată efectiv înainte de perioada electorală, ca să permită participanților la proces – alegătorilor, organelor electorale, candidaților, partidelor și mass-media să se familiarizeze cu regulile de participare la scrutin.

Legislația electorală intrată în vigoare în ”ultimul moment” are potențialul să submineze încrederea alegătorilor şi participanților politici în procesul electoral și să le diminueze oportunitatea de a deveni familiari cu regulile procesului electoral într-o manieră rezonabilă de timp1.

Lacunele ies la iveală în urma analizei problemelor care apar în legătură cu punerea în aplicare a normelor juridice. Problemele devin evidente, mai ales atunci cînd apare o dispută legată de interpretarea anumitor norme.

Cu părare de rău, de multe ori legislația este modificată fără o analiză minuțioasă a problemelor, ci apare ca o soluție politică care vine din partea unui actor care deține controlul asupra procesului de luare a deciziilor. Drept rezultat, se pot isca mai multe dispute în legătură cu exercitarea drepturilor și obligațiilor indicate în actele normative referitoare la alegeri.

Desfășurarea acestui fenomen complex include numeroase raporturi juridice, care în caz de litigiu urmează a fi soluționate cu ajutorul unui proces de contencios electoral. Noțiunea de contencios electoral nu a fost introdusă oficial în actele legislative, dar în limbajul uzual al practicienilor este folosită în mod constant. Respectiv, contenciosul electoral reprezintă o categorie a contenciosului administrativ, avînd drept scop contracararea acțiunilor/inacțiunilor presupus ilicite ale organelor electorale, concurenților electorali, instituțiilor mass media, apărarea drepturilor alegătorilor, ordonarea activităţii autorităţilor publice, asigurarea ordinii de drept. În cazul în care unul dintre participanții la procesul electoral se consideră vătămat într-un drept al său, recunoscut de lege, de către un alt participant la procesul electoral, în vederea curmării acțiunilor/inacțiunior ilicite și recunoașterii dreptului pretins încălcat, acesta se poate adresa atât pe cale extrajudiciară, cât și pe cale judiciară. Mai mulți practicieni privesc contenciosul electoral ca pe o garanție în vederea realizării drepturilor electorale, ce include în sine și operațiuni electorale.

Contenciosul electoral este construit după modelul contenciosului administrativ general. Prin urmare, de cele mai multe ori, sistemul de realizare a contenciosului electoral este constituit din patru nivele de control, și anume solicitarea, exercitarea căilor prealabile – contestația, cererea de chemare în judecată și recursul. Potrivit acestui principiu, solicitările se examinează

1 Guidelines for Reviewing a Legal framework for Elections, ODIHR, ISBN 978-92-9234-868-7, Varșovia, 2013, pagina 10.

4

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

de către organul care a emis actul, contestația este privită ca o cerere prealabilă, ulterior cererea de chemare în judecată și, după caz, recursul.

Suplimentar, la aceste etape ale contenciosului electoral, teoretic apare și posibilitatea depunerii unei cereri la Curtea Constituțională. Această posibilitate apare atât în momentul în care instanța care examinează pricina este sesizată în temeiul prevederilor Codului de Procedură Civilă, cât și, în general, în cazul validării alegerilor parlamentare.

Referindu-ne la alegerile parlamentare din anul 2014 și la cele locale generale din 2015, remarcăm faptul că au fost foarte dinamice și au inclus participarea unui număr impunător de concurenți, precum și implicarea unui număr înalt de funcționari electorali. În linii generale, cele mai importante misiuni de monitorizare a alegerilor au apreciat alegerile desfășurate ca fiind libere și corecte. În același timp, au fost sesizate anumite iregularități în ceea ce privește examinarea unor cauze deosebit de sensibile cu privire la excluderea candidaților din cursa electorală. Asemenea cazuri au existat în cadrul alegerilor locale generale și al alegerilor parlamentare.

O altă sursă de nemulțumire și dezbateri aprinse au fost constatate în urma unor modificări ale Codului Electoral înainte de desfășurarea scrutinelor. Spre exemplu, în perioada 2009-2015, în Republica Moldova au fost organizate 7 scrutine de nivel național, inclusiv un referendum constituțional, precum şi mai multe alegeri locale parţiale. Tot în aceiași perioadă, Codul Electoral a suferit modificări semnificative.

Am putea specifica că cele mai multe modificări au intervenit la capitolul asigurării dreptului de vot, cum ar fi crearea și gestionarea registrului unic al alegătorilor, cu scopul de a asigura o transparență mai mare în ceea ce privește numărul participanților la scrutin, precum și de a preveni votul multiplu. Au fost excluse unele norme care permiteau cetățenilor Republicii Moldova să voteze în baza unor acte de identitate cu o protecție scăzută (pașapoartele sovietice). A fost reglementat modul de votare a studenților, precum și locul unde alegătorii pot să-și exercite dreptul la vot - la locul de reședință sau la domiciliu. Codul Electoral a suferit o mulțime de modificări și cu privire la reglementarea finanţării campaniilor electorale, a activităţii massmedia, a înregistrării şi excluderii concurenţilor electorali din cursa electorală. În ambele scrutine au fost examinate sute de contestații din partea diferitor actori,contestațiile fiind variate. Au fost contestate diferite acțiuni ale participanților electorali, inclusiv rezultatele alegerilor, fapt care a marcat semnificativ caracterul scrutinelor. În acest context, este foarte important ca statul să asigure, pe de o parte, dreptul persoanei de a contesta anumite fapte care îi lezează dreptul de a alege şi de a fi ales, iar pe de altă parte, să garanteze soluţionarea litigiilor electorale prompt şi efectiv.

Prin urmare, s-a impus necesitatea elaborării unui document care să conțină o analiză comprehensivă a modului în care organele electorale și instanțele de judecată naționale tratează exigențele stabilite de standardele internaționale și prevederile legislației naționale în domeniul electoral.

Ultimul studiu de acest gen realizat în anul 2011 de către Agenţia ”Ex-Lege” cu privire la alegerile locale generale din 2007 oferă o imagine de ansamblu, în baza unui eșantion reprezentativ, a modului de exercitare a drepturilor electorale în timpul campaniei electorale2. Prin urmare, realizarea unui studiu de contencios electoral pentru perioada următoare a ciclurilor electorale asigură continuitatea eforturilor de cercetare, făcând posibilă, de asemenea, şi o evaluare a modului în care în timp au fost tratate diferite tipuri de litigii electorale.

2 Contenciosul electoral: standarde internaționale, legislația Republicii Moldova și practica judiciară din alegerile locale generale din 2007: Studiu, C. Gurin, I. Creangă, ISBN-978-9975-80-513-1, Chișinău, Bons-Office.

5

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

Un alt argument în favoarea importanţei unei asemenea cercetări rezidă în necesitatea de a răspunde în mod constructiv şi eficient acelor recomandări prezentate de către misiunile internaţionale şi naţionale de observare a alegerilor cu referinţă la lacunele existente în cadrul legal,normativ, dar şi în practica contenciosului electoral din Republica Moldova.

În virtutea modificărilor frecvente ale cadrului legal electoral, dar şi odată cu apariția unor noi probleme specifice în domeniu, pe parcursul ultimelor scrutine s-a impus necesitatea instruirii judecătorilor în ceea ce priveşte examinarea litigiilor electorale, astfel încât aceştia să asigure în mod eficient drepturile electorale ale persoanelor.

Pornind de la considerentele expuse mai sus, prezentul studiu analizează compatibilitatea prevederilor naționale cu standardele internaționale, care se referă la aplicarea contenciosului electoral, dar prezintă şi practica aplicării legii electorale de către instanțele naționale de judecată. Această analiză asigură atât continuitatea necesităţii cercetării domeniului electoral, cât şi o bază analitică temeinică pentru iniţiativele de lobby şi advocacy necesare pentru a îmbunătăţi cadrul legal, dar şi practicile existente. Totodată, prezentul raport va servi drept rampă pentru elaborarea unor programe eficiente de instruire în domeniul dat pentru judecători şi alţi actori relevanţi.

Considerăm că acest studiu va contribui la perfecționarea sistemului de examinare a litigiilor electorale și de protecție a drepturilor justițiabililor. În afară de aceasta, studiul urmărește asigurarea respectării drepturilor electorale ale cetăţenilor. Informaţiile cu privire la litigiile electorale din ultimele două scrutine, colectate din dosarele/procesele păstrate de către instanţele de judecată şi organele electorale vor constituie baza informaţională a studiului.

Realizarea studiului a fost posibilă grație colaborării cu Comisia Electorală Centrală, Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral, Consiliul Superior al Magistraturii și instanțele naționale de judecată , care au contribuit plenar la etapa documentării, precum și cu comentarii valoroase privind conținutul studiului.

6

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

METODOLOGIA STUDIULUI Metodologia aplicată prezentului studiu încearcă să combine mai multe procedee și metode de cercetare aplicate anterior de către mai mulți autori. Având în vedere că în mare parte studiul reprezintă un raport asupra practicii judiciare cu privire la modul de examinare a litigiilor electorale din cele două scrutine, cuprinsul a fost structurat astfel încât să conțină atât aspecte teoretice, cât și practice. Prin urmare, studiul poate fi folosit atât de către justițiabilii implicați în examinarea litigiilor electorale, cât și de către cei care aplică normele juridice în practică, cum ar fi reprezentanții organelor electorale și instanțelor de judecată.

Pentru elaborarea metodologiei studiului au fost formulate două obiective majore:

1. Analiza cadrului legal național și standardelor internaționale în domeniul contenciosului electoral.

2. Cercetarea practicii contenciosului electoral atât la etapa examinării prealabile a contestațiilor, cât și la etapa litigioasă a acesteia în cadrul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, precum și a alegerilor locale generale din 14(28) iunie 2015 din Republica Moldova.

Primul obiectiv vine să analizeze cele mai importante aspecte legate de normele legale stabilite pentru examinarea cauzelor electorale. Autorii au încercat să identifice care sunt standardele internaționale aplicabile în mod concret situațiilor problematice, ce apar în reglementarea normelor naționale. Au fost prezentate extrase din prevederile unor hotărâri, rezoluțiile unor instituții notorii în domeniul monitorizării alegerilor, precum și prevederile unor tratate și convenții internaționale. Totodată, a fost prezentată recenta evoluție a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, jurisprudență care trebuie să fie aplicată în mod corespunzător de către instanțele naționale de judecată. În esență, autorii nu au reiterat conținutul precedentului studiu efectuat de Agenția ”Ex-Lege” în privința standardelor internaționale, ci au venit cu o altă abordare a necesității aplicării standardelor internaționale pentru judecători și funcționari electorali. Această abordare se bazează pe recentele analize și rapoarte ale Consiliului Europei și ale ODIHR.

Tot la capitolul analiză a legislației a fost elaborată o prezentare sumară a prevederilor naționale aplicabile examinării contestațiilor în perioada electorală, atât în fața organelor electorale, cât și în fața instanțelor de judecată. Autorii au analizat prevederile legislației naționale și hotărârile explicative ale Plenului CSJ în domeniul electoral și le-au expus într-o manieră în care acest capitol să fie util pentru persoanele care sunt în căutarea prevederilor exprese din legislație, ce reglementează anumite aspecte privind procesul de examinare a contestațiilor.

Autorii au atras atenția asupra recomandărilor formulate de experții care au elaborat studiul precedent și care se referă la necesitatea modificării legislației naționale sub următoarele aspecte3:

–– Extinderea subiecților cu drept de contestare, asigurarea acestui drept pentru observatorii independenți și autoritățile publice; –– Stabilirea expresă a contestării hotărârilor (acțiunilor/inacțiunilor), consiliilor electorale de circumscripție raionale și municipale, direct în instanța de judecată, fără a urma procedura contestării ierarhice în fața Comisiei Electorale Centrale;

3 Contenciosul electoral: standarde internaționale, legislația Republicii Moldova și practica judiciară din alegerile locale generale din 2007: Studiu, C. Gurin, I. Creangă, ISBN-978-9975-80-513-1, Chișinău, Bons-Office, pagina 57.

7

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

–– Stabilirea în Codul Electoral a unor condiții minime ale admisibilității contestației ce se depune în instanța de judecată, pentru a asigura materialul probator și a împiedica abuzurile; –– Stabilirea în Codul Electoral a termenelor-limită în care să fie încheiată examinarea contestațiilor electorale, termene după care să nu mai fie posibilă admiterea nici unei contestații electorale, neadmiterea repunerii în termen după o anumită perioadă de la alegeri; –– Includerea delimitărilor privind contenciosul electoral și legislația civilă privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale.

–– Reglementarea suplimentară a caracterului definitiv, irevocabil și executoriu al hotărârilor emise în contenciosul electoral.

Această activitate este una analitică și a necesitat studierea celor mai recente modificări ale legislației de specialitate, realizate de către autorii naționali și internaționali. Autorii nu sunt în măsură să se expună asupra executării parțiale sau totale a acestor recomandări, însă prin formularea atât a prevederilor legislației naționale, cât și a practicii judiciare naționale, au prezentat situația de facto în domeniile meniționate mai sus.

Pentru elaborarea concluziilor celui de-al doilea obiectiv, autorii au întocmit o metodologie proprie, care a cuprins mai multe etape: 1. Inițial, au fost stabilite relații de parteneriat cu instituțiile vizate în cercetare, și anume cu Comisia Electorală Centrală și Consiliul Superior al Magistraturii. În acest sens, la data de 15 februarie 2016, a fost încheiat un acord de colaborare cu Comisia Electorală Centrală. În același timp, a fost depus un demers către Consiliul Superior al Magistraturii, care prin Hotărârea nr. 100-4 din 16 februarie 2016 a recomandat tuturor instanțelor de judecată să faciliteze accesul la materialele de arhivă și registrele de evidență a cauzelor examinate.

2. Obiectul de studiu au constituit hotărârile CEC cu privire la examinarea contestațiilor examinate în perioadele electorale din anii 2014 și 2015, precum și cauzele depuse și examinate în aceiași perioadă de către instanțele de judecată.

3. Autorii nu au examinat etapa preliminară de soluționare a litigiilor în cadrul organelor electorale inferioare ale CEC. De asemenea, nu au constituit obiect de studiu litigiile cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale ale persoanelor implicate în campania electorală, precum și contestaţiile privind reflectarea campaniei electorale de către radiodifuzorii aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova. Totodată, nu au constituit obiect de studiu nici cauzele contravenționale legate de încălcarea legislației electorale sau alte tipuri de litigii ce au o legătură tangențială cu campania electorală.

4. CEC-ului și instanțelor de judecată naționale le-a fost solicitată eliberarea registrelor de evidență a contestațiilor și a cauzelor examinate în contenciosul electoral, pentru perioadele de timp sus indicate.

5. Au fost vizitate CEC, fiecare instanţă de judecată raională sau de sector, precum şi Curţile de Apel. S-a solicitat accesul la cauzele aflate în arhiva instanțelor, cu respectarea exigențelor prevăzute de Legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal, fiind preluată doar informația cu privire la modul de examinare a cauzei de către instanțele de judecată. Au fost preluate copii de pe dosare și de pe registrele cercetate.

În vederea asigurării analizei calitative a informației preluate, au fost elaborate mai multe instrumente, cum ar fi chestionarul standardizat pe care autorii l-au completat imediat după studierea dosarului, în instanţele de judecată. Aceste chestionare au conţinut variabil, scopul cărora este evaluarea atât cantitativă, cât şi calitativă a ultimelor două scrutine din perspectiva practicii contenciosului electoral.

8

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

Formularul conținea două părți: informație generală și una detaliată. Partea generală a formularului conținea denumirea instanțelor/instituțiilor cu indicarea numărului general de cereri examinate; soluțiile pe marginea contestației: admis, respins, restituit, încetat pe alte motive; informația cu privire la contestarea acestor soluții.

A doua parte a chestionarului conținea informații specifice litigiilor. În mod special, s-a urmărit să fie indicate tipul de contestatari/reclamanți și pârâți; sursa contestației/cererii în contencios; termenele în care au fost depuse cererile și în care acestea au fost examinate; au fost analizate minuțios soluțiile instanțelor de judecată și argumentele invocate de acestea, precum și dacă a fost sau nu exercitat dreptul la recurs; care au fost soluțiile instanțelor ierarhic superioare.

Hotărârile emise au fost analizate prin prisma corespunderii acestora cu prevederile legislației naționale și respectării drepturile procesuale ale părților în cadul litigiului respectiv.

În final, a fost examinat un număr de 78 de contestații depuse în fața CEC pentru anul 2014 și altele 70 examinate de CEC în anul 2015. Au fost examinate circa 7 dosare în cauzele electorale pentru anul 2014 și 1394 de dosare examinate de către judecătoriile de sector și Curțile de Apel în anul 2015. În același timp, au fost examinate 163 de decizii judecătorești emise de către Curtea Supremă de Justiție pentru anul 2014 și 29 de decizii din anul 2015.

Nu au putut fi consultate atât dosarele care se află la moment în procedură, cât și cele care au fost preluate pentru generalizarea practicii judiciare. Prin urmare, autorii nu pot să se expună asupra unor studii de caz care au devenit foarte discutate în societate cu privire la excluderea unor candidați din cursa electorală, pe motiv că nu au avut posibilitatea să studieze aceste cauze.

Ulterior documentării și studierii instrumentelor de monitorizare, autorii au purces la expunerea analitică a constatărilor.

Cuprinsul studiului conține 5 capitole:

- Primul capitol reprezintă o prezentare a Standardelor internaționale, care sunt aplicabile examinării cauzelor în contenciosul electoral.

- Al doilea capitol reprezintă o prezentare analitică a prevederilor legislației naționale ce reglementează modul de sesizare și examinare a cauzelor electorale.

- Capitolele 3 și 4 reprezintă analiza propriu zisă a datelor obținute în urma cercetării.

Rezultatele monitorizării cauzelor electorale pentru anii 2014 și 2015 au fost divizate în capitole separate. Primele subcapitole reprezintă o introducere în situația generală, și anume modul anunțării datei alegerilor, informații cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor, etc. Pentru fiecare scrutin sunt oferite informații cu privire la exercitarea procedurilor prealabile, precum și examinarea cauzelor de către instanțele de judecată, inclusiv examinarea de către Curtea Supremă de Justiție.

- Ultimul capitol reprezintă o totalizare a constatărilor, iar autorii au încercat să traseze anumite concluzii și recomandări în vederea îmbunătățirii situației în câteva domenii de cercetare.

Potrivit metodologiei, nu au fost examinate contestaţiile privind reflectarea campaniei electorale de către radiodifuzorii aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova, în conformitate cu art.65 alin.3 din Codul Electoral4. Respectiv, acestea se examinează de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului, în conformitate cu prevederile Codului audiovizualului al Republicii Moldova.

4 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312765

9

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

Capitolul 1 STANDARDE INTERNAȚIONALE ÎN DOMENIUL CONTENCIOSULUI ELECTORAL Necesitatea abordării unei multitudini de aspecteîn cadrul procedurilor electorale a determinat apariția mai multor convenții, tratate, declarații și ghiduri specializate în acest domeniu. Cele mai importante izvoare ale standardelor internaționale în materie de soluționare a litigiilor electorale pot fi menționate după cum urmează: Tratatele Organizației Națiunilor Unite (ONU):

1. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (DUDO) din 19485 2. Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice din 19666

Convenții: 1. Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (CEDO) (1950).7 2. Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturitulor omului şi a libertăţilor fundamentale (1952).8

Documentele de bază ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE): 1. Documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferinţei privind dimensiunea umană, CSCE (1990)9.

2. Carta de la Paris pentru o nouă Europă (1990)10.

3. Documentul Reuniunii de la Moscova a Conferinţei privind dimensiunea umană, CSCE (1991).

4. Declaraţia Summit-ului de la Istanbul (1999)11.

5. Angajamentele existente privind desfăşurarea unor alegeri democratice în statelemembre ale OSCE (2003).

Standarde electorale ale Uniunii Europene (UE): 1. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (2000)12.

2. Carta europeană a autonomiei locale (1985)13.

3. Convenţia privind participarea străinilor la viaţa publică la nivel local (1992)14.

4. Comunicarea Comisiei Europene privind acordarea asistenţei electorale şi observarea alegerilor (2000)15.

5 http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/declaratia-universala-a-drepturilor-omului.php 6 http://www.irdo.ro/file.php?fisiere_id=80&inline 7 http://www.echr.coe.int/Documents/Convention_RON.pdf 8 http://www.echr.coe.int/Documents/Convention_RON.pdf pagina 32 9 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=356425 10 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=285807 11 http://www.osce.org/mc/39569?download=true 12 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2010:083:0389:0403:ro:PDF 13 http://descentralizare.gov.md/doc.php?l=ro&id=650&idc=253 14 http://www.coe.int/en/web/conventions/full-list/-/conventions/rms/090000168007bd26 15 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Ar10105

10

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

5. Comunicarea Comisiei Europene către Consiliul şi Parlamentul European privind rolul Uniunii Europene în promovarea drepturilor omului şi democratizarea ţărilor terţe (2001).

6. Acordul de la Cotonou (Acordul de parteneriat între Uniunea Europeană şi ţările din Africa, Caraibe şi Pacific) (2000)16.

7. Comisia Europeană pentru democraţie prin drept (Comisia de la Veneţia)17: –– Codul de bune practici în materie electorală (2002)18.

–– Orientări privind finanţarea partidelor politice (2003).

Evident că există o multitudine de alte decizii, rezoluții și acte care reglementează domeniul electoral. În acest sens, menţionăm că o primă obligativitate în domeniul dat ar reveni puterii legislative și celei executive care ar trebui nu doar să urmărească modul de transpunere a standardelor internaționale în legislația națională, ci şi să modifice actele care contravin acestor prevederi.

Interacțiunea dintre legislația națională și standardele internaționale se raportează ca de la ceva special la general. Este important să menționăm că legislația electorală trebuie să fie formulată într-un limbaj clar și univoc. Interpretarea legislației electorale nu poate fi obiectul unor interpretări subiective19.

Or, dacă am face referinţă la limbajul utilizat în cele mai frecvent invocate standarde, am constata că limbajul utilizat pentru formularea standardelor reprezintă mai degrabă niște linii directorii decât cerințe exacte față de legislația națională.

Cei care aplică standardele internaționale ar trebui să țină cont de particularităţile locale. Standardele pot fi de două tipuri: globale și regionale. În mod firesc, aceste tipuri de standarde nu ar trebui să contravină între ele, însă în caz de divergențe prevalează standardele globale, care ar fi aplicabile. În ceea ce priveşte aplicarea standardelor internaționale de către actorii implicați în soluționarea litigiilor de contencios electoral, ar trebui să remarcăm faptul că deseori anume aici apar o serie de obstacole. În cadrul situațiilor litigioase, fiecare parte este tentată să interpreteze și să aplice în interesul său standardele și normele legislației naționale.

Standardele pot fi obligatorii și neobligatorii sau facultative. Potrivit unor surse, standardele prevăzute de tratate sunt formulate într-un document cu caracter juridic obligatoriu. Convenția de la Viena din 1969 privind dreptul tratatelor definește noţiunea de ”tratat internațional” ca acord internațional. Prin urmare, acesta este obligatoriu numai în țările care au semnat aceste tratate.

Standardele cu caracter juridic neobligatoriu, prevăzute de tratate - normele dreptului internațional cutumiar, sunt obligatorii din punct de vedere juridic pentru țările în care acest drept este în vigoare. Ca dreptul cutumiar să devină obligatoriu pentru un stat, este necesară respectarea a două precondiții: în primul rând, normele trebuie să constituie o practică generală în acel stat, iar în al doilea rând, trebuie să existe convingerea că o astfel de practică este obligatorie și necesară.

Standardele cu caracter juridic neobligatoriu, care nu sunt stipulate în tratate - normele de drept facultative - reprezintă un angajamant moral puternic, dar neobligatoriu din punct de vedere juridic. Iată exemple de astfel de instrumente: rezoluții ale organizațiilor interguvernamentale, declarații comune sau declarații privind cursul politic sau declarații de intenții etc.20.

16 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=URISERV:r12101 17 http://infoeuropa.md/comisia-europeana-pentru-democratie-prin-drept 18 http://www.cec.md/files/files/8786_venice-code-good-practice-19-10-2002-ro.pdf 19 Guidelines for Reviewing a Legal framework for Elections, ODIHR, ISBN 978-92-9234-868-7, Varșovia, 2013, pagina 11.

20 Utilizarea standardelor internaționale. Consiliul Europei, Manual pentru observatori naționali. Consiliul Europei.

Strasbourg 2013, ISBN 978-9975-53-355-3, pagina 15.

11

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

Prin urmare, aici se impune necesitatea de a distinge faptul că, având în vedere statutul lor de autoritate, autoritățile electorale ar putea aplica cu o mai mare ușurință standardele facultative decât instanțele de judecată, care sunt obligate să examineze contestațiile cu o mai mare rigiditate atunci când este necesară aplicarea normelor concrete.

Pe de altă parte, am putea analiza o altă situație în care instanțele de judecată au obligația expresă de a aplica unele standarde. După cum s-a expus și Plenul Curții Supreme de Justiție în Hotărârea cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Convenţiei Europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, sarcina primordială cu privire la aplicarea prevederilor Convenţiei Europene le revine instanţelor naţionale. Astfel, la judecarea cauzelor, instanţele de judecată trebuie să verifice dacă legea sau actul, care urmează a fi aplicate şi care prevăd drepturi şi libertăţi proclamate de Convenţia Europeană, sunt compatibile cu prevederile acesteia. În caz de incompatibilitate, instanţele judecătoreşti vor aplica direct prevederile Convenţiei Europene, despre acest fapt menţionânduse în actele judecătoreşti de dispoziţie pronunţate.

Pe de altă parte, același act prevede că unica instanţă care este în drept să dea interpretări oficiale privind aplicarea Convenţiei Europene, prin intermediul hotărârilor sale, este Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare CtEDO). În sensul art.46 din Convenţia Europeană, hotărârile CEDO au forţă obligatorie21. În acelaşi timp, nu putem vorbi despre un act care ar obliga aplicarea Convenției în cadrul procedurii extrajudiciare de examinare a contestațiilor. În concluzie, am putea grupa standardele aplicabile examinării judiciare și extrajudiciare.

Una dintre sursele cele mai des citate și care reprezintă o generalizare a modului de aplicare a standardelor internaționale este Ghidul de soluționare a conflictelor electorale22, care prezintă niște linii directorii cu privire la cerințele care ar trebui să le comporte cadrul legal care reglementează examinarea contestațiilor la etapa prealabilă și cea judiciară. Conținutul acestui ghid a fost elaborae în cadrul studiului anterior realizat de Agenția ”Ex Lege”.

În plus, vom menționa anumite prevederi care au un caracter neobligatoriu, dar care deseori sunt aplicate de către organele electorale, şi anume: Actele Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE):

Angajamentele documentului de la Copenhaga din 1990 cu privire la soluţionarea litigiilor electorale (S.L.E) pot fi rezumate în felul următor: a) Căi efective de atac împotriva deciziilor administrative, astfel încât să garanteze respectul pentru drepturile fundamentale ale omului; b) Prezenţa observatorilor (din statele membre) la procedurile în faţa instanţei ca măsură de consolidare a încrederii;

Documentul Final al Reuniunii de la Viena din 1989 a stabilit drepturi de apel pentru cei ale căror drepturi au fost încălcate: –– Dreptul persoanei de a apela la organele executive, legislative, judiciare sau administrative; –– Dreptul la audiere echitabilă şi publică la un tribunal independent şi imparţial, într-un termen rezonabil; –– Dreptul de a fi informat prompt şi oficial despre decizia luată cu privire la orice cale de atac, inclusiv temeiul legal pe care se bazează această decizie.

21 Hotărârea Plenului CSJ al RM – ”Cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Convenţiei Europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale” nr. 3 din 09.06.2014.

22 Resolving Election Disputes in the OSCE Area: Towards a Standard Election Dispute Monitoring System, By Denis Petit, ODIHR Rule of Law Expert, Warsaw, 2000

12

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (sau Comisia de la Veneţia) a elaborat linii directorii și standarde privind proiectarea şi implementarea drepturilor electorale:

„În condiţiile în care prevederile dreptului electoral trebuie să fie mai mult decât nişte cuvinte scrise, nerespectarea dreptului electoral trebuie să poată fi contestat în faţa unei instanţe de apel. Acest lucru este valabil în special pentru rezultatele alegerilor: cetăţenii le pot contesta în baza neregularităţilor din procedura de votare. Acest lucru este valabil şi pentru deciziile adoptate înainte de alegeri, în special cele privind dreptul de vot, registrele electorale şi poziţia alegerii, valabilitatea candidaturilor, conformarea la normele care reglementează campania electorală şi accesul la mass-media sau la finanţarea partidelor.”

Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia, 2002, II 3.c prevede următoarele: ”Organul de recurs în orice materie electorală trebuie să fie comisia electorală sau instanţa de judecată. Pentru alegerile parlamentare, recursul poate fi depus, în prima instanţă, la Parlament. În orice caz, trebuie să fie posibil recursul final în faţa instanţei de judecată. Procedura trebuie să fie simplă, lipsită de formalism, în special în ceea ce priveşte admisibilitatea căilor de recurs.”

Prevederi ce sunt obligatorii, iar în caz de divergențe ale normelor naționale urmează a fi aplicate direct, după cum urmează:

Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice din 1966 (PIDCP) prevede la Articolul 2 că „statele părţi la prezentul Pact se angajează să garanteze că autorităţile competente vor da urmare oricărui recurs care a fost recunoscut ca justificat.”

Consiliul Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului în comentariul său general a interpretat Articolul 2 al PIDCP cu scopul de a solicita statelor să pună la dispoziţie măsuri judiciare, administrative şi de altă natură care să remedieze încălcările, ceea ce a dus la o serie de concluzii relevante pentru procesul de soluţionare a litigiilor electorale: a) Statele sunt obligate să adopte măsuri legislative, judiciare, administrative şi alte măsuri corespunzătoare pentru soluţionarea încălcărilor electorale, inclusiv instruirea oficialilor şi informarea alegătorilor; b) Statele sunt obligate să prevină acţiunile comise de către persoanele fizice care încalcă drepturile electorale (ca: înşelarea alegătorului, intimidarea alegătorului, amestec, îndemnul părţilor interesate,etc); statele sunt responsabile pentru luarea măsurilor corespunzătoare (exerciţiu ”due diligence”) pentru a redresa prejudiciul cauzat de persoanele fizice sau de către entităţi; c) Persoanele fizice se bucură de drepturile civile şi politice în „comunitate cu alţii” şi, prin urmare, drepturile electorale care sunt exercitate prin organizaţii ca partide politice sau ONG-uri de asemenea sunt protejate; d) Trebuie să fie puse în aplicare mecanisme de apel accesibile şi efective de natură administrativă şi/sau judiciară; e) Căile de atac pentru încălcări trebuie să implice „reparare” ce poate atrage după sine despăgubiri, reabilitări, schimbări de reguli şi reglementări, precum şi tragerea la răspundere a făptaşilor; f) Statele au obligaţia integrală să prevină recidiva unei încălcări; g) De asemenea, statele sunt obligate să adopte măsuri temporare sau provizorii ca răspuns la o încălcare şi să atenueze în cel mai scurt timp efectele negative cauzate de încălcare;

Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice din 1966 (PIDCP) prevede la art.14 că „orice persoană are dreptul ca litigiul în care se află să fie examinat în mod echitabil şi public de către un tribunal competent, independent şi imparţial, stabilit prin lege, care să decidă asupra contestărilor privind drepturile şi obligaţiile sale cu caracter civil.”

13

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

Comentariul General Nr. 32 al art 14 din PIDCP conţine o serie de principii şi standarde. Unele elemente-cheie din comentariul Consiliului Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului includ:

a) Judecarea eficientă a litigiilor necesită capacitatea, exprimată în mod egal, a ambelor părţi de a-şi prezenta cazul pe deplin; b) Dreptul la recurs asupra unei încălcări nu trebuie să fie încălcat prin întârzieri nejustificate sau costuri nerezonabile; c) Instanţele judecătoreşti trebuie să fie competente, independente şi imparţiale; d) Procesele (de judecată) de primă instanţă trebuie să includă argumentare verbală, precum şi examinări probatorii.

Având în vedere însă că studiul de bază se referă mai mult la practica judiciară și modul în care au fost aplicate normele legale de către instanțele de judecată, am considerat oportun să aducem în prim plan jurisprudența CtEDO în domeniu, mai ales că studiul se referă la modul în care s-a asigurat dreptul la un recurs efectiv în cadrul procedurilor electorale.

Așadar, potrivit art. 3 din Protocolul adițional la CEDO, Înaltele Părţi Contractante se angajează să organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret, în condiţii care să asigure libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ. În temeiul art. 3 al Protocolului nr. 1 al CEDO, cetățenilor europeni urmează să le fie garantat dreptul la alegeri libere și corecte în organele legislative. Curtea a făcut o distincție între drepturi electorale ”active” și ”pasive”, aici se are în vedere dreptul de a participa la alegeri și dreptul de a concura la alegeri. Asemenea drepturi electorale ”pasive” se bucură de un nivel de protecție mai mic decât drepturile electorale ”active”. Curtea a divizat jurisprudența sa în dependență de multitudinea de aspecte ce au apărut ca urmare a examinării cauzelor, după cum urmează23:

Restricționarea dreptului la vot din cauza originii naționale Aziz c. Cyprus (Cererea nr. 69949/01, Hotărârea din 22 iunie 2004). Reclamantul a fost în imposibilitate de a vota la alegerile parlamentare din anul 2001, pe motiv că, potrivit Constituției Ciprului, membrii comunității cipriote-turcești au fost excluși din cursa electorală. Curtea a constatat violarea art. 14 (interzicerea discriminării) al CEDO în coroborare cu art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției. Curtea a constatat că statul are o marjă mare de apreciere la stabilirea regulilor pentru alegeri parlamentare, dar oricare imixtiune urmează să fie justificată pe temeiuri rezonabile și obiective. Tratamentul diferențiat pe care l-a invocat reclamantul, rezultând din faptul că era cirpriot turc, nu a putut jusitifica sub nici o formă temeiul rezonabil și obiectiv.

Dreptul la vot pentru cetățenii care locuiesc în străinătate Sitaropoulos și Giakoumopoulos c. Greciei (Cererea nr. 42202/07, hotărârea din 15 martie 2012 (Grand Chamber – Marea Cameră). În timpul alegerilor parlamentare din anul 2007 din Grecia, reclamanții au fost în imposibilitate de a-şi exercita dreptul la vot în localitatea în care locuiau la acel moment în străinătate (Franța), din cauza faptului că asemenea prevederi nu erau în legislația grecească. Curtea a constatat că nu a existat o violare a art. 3 al Protocolului 1 al Convenției. Curtea a notat că nici un tratat internațional, legislație regională sau practică bine stabilită nu obliga statele să organizeze alegerile pentru cetățenii săi ce locuiesc în străinătate.

Shindler c. Marii Britanii (Cererea nr. 19840/09, Hotărârea din 7 mai 2013). Curtea a examinat dacă a fost sau nu violat dreptul la vot al unui cetățean britanic, nerezident al Marii Britanii, din anul 1982, prin prevederile legislației care limitau dreptul la vot pentru cetățenii care locuiesc mai mult de 15 ani peste hotarele țării. Curtea a constat că nu a existat violarea art. 3

23 Article 3 of Protocol No. 1 to the European Convention on Human Rights: right to free elections, Fact sheets, ECHR, vizualizat la 08.07.2016 ora 14,00, http://www.echr.coe.int/Documents/FS_Free_elections_ENG.pdf

14

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

al Protocolului nr. 1. Având în vedere marja de apreciere ce a fost acordată Guvernului Marii Britanii în reglementarea alegerilor parlamentare, Curtea a decis că legea electorală nu a mers prea departe în restricționarea dreptului reclamantului la alegeri libere.

Dreptul la vot pentru persoanele plasate sub protecție Alajos Kiss c. Ungariei (Cererea nr. 38832/06, Hotărârea din 20 mai 2010). Reclamantul a pierdut dreptul său la vot, pe motiv că acesta a fost plasat sub protecție, ca urmare a problemelor psihice. Această limitare era prevăzută de Constituția Ungariei, care prevede restricție generală a dreptului la vot pentru persoanele plasate sub protecție. Curtea a constatat violarea art. 3 al Protocolului nr.1, precum și a sublinat că nu poate accepta o interdicție de blanchetă a dreptului la vot pentru toate persoanele plasate sub protecție, fără a verifica capacitățile lor mentale.

Dreptul la vot a persoanelor deținute pentru comiterea unor infracțiuni Murat Vural c. Turciei (cererea nr. 9540/07, hotărârea din 21 octombrie 2014). În octombrie 2005, reclamantul a fost condamnat în baza Legii cu privire la infracţiunile împotriva lui Atatürk, după ce acesta a stropit cu vopsea mai multe statui a lui Mustafa Kemal Atatürk, amplasate în spații publice. Inițial, a fost condamnat la 22 ani și 6 luni privațiune de libertate, dar în urma apelului sentința a fost redusă la 13 ani privațiune de libertate. În același timp, Curtea a decis aplicarea unui șir de limitări ale drepturilor civile și politice, în special în timpul detenției i-au fost limitate dreptul de a alege și de a fi ales, precum și de a conduce asociații. În iunie 2013, el a fost eliberat condiționat din locurile de detenție. Curtea a decis că a existat o violare a art. 3 din Protocolul nr. 1, prin faptul că limitarea dreptului la vot a reclamantului nu a luat sfârșit odată cu eliberarea condiționată din detenție în iunie 2013. Prin urmare, fiindu-i interzis dreptul la vot pentru încă 11 ani, adică până la 22 octombrie 2018, dată la care acesta urma să fie eliberat în mod normal. Astfel, reclamantul nu ar fi putut vota pentru încă două scrutine parlamentare.

Curtea a făcut referință la jurisrpudența sa, în special la hotărârea pe cauza Hirst (No.2) c. Marii Britanii, în care a subliniat că o restricție generală, automată a dreptului la vot pentru cei care își ispășesc o sentință custodială, era incompatibilă cu prevederile art. 3 din Protocolul nr. 1.

Condițiile formale de eligibilitate Podkolzina c. Letoniei (cererea nr. 46726/99, hotărârea din 9 aprilie 2002). Reclamanta a participat la alegerile parlamentare din anul 1998, pe listele unui partid politic. După anumite verificări ale Centrul Lingvistic de Stat, numele ei a fost exclus din listele partidului pe motiv că dânsa nu ar fi cunoscut limba de stat, or Legea cu privire la alegerile parlamentare prevedea expres drept criteriu de eligibilitate cunoașterea limbii letone. Curtea a constatat violarea art. 3 al Protocolului nr. 1 și a motivat prin faptul că existența unei obligativități generale de cunoaștere a limbii de stat constituite o condiție ce urmărește un scop legitim în sine, pentru a permite o bună funcționare a întregului sistem de stat. Cu toate acestea, Curtea a observat că reclamantul deținea un certificat valabil ce demonstra competențele sale lingvistice. Prin urmare, limitarea dreptului de a participa la alegeri nu s-a bazat pe condiții obiective și nu a corespuns oricăror condiții de eligibilitate.

Sukhovetskyy c. Ucrainei (cererea nr. 13716/02, hotărârea din 28 martie 2006). Reclamantul a dorit să participe la cursa electorală pentru alegerile parlamentare din ianuarie 2002. În acest sens, penru înscrierea în cursa electorală candidații urmau să depună un depozit electoral în mărime de 218.10 Euro. Reclamantul a invocat că nu poate depune această sumă pe motiv că veniturile sale anuale nu depășesc valoarea respectivă. Drept rezultat, numele său nu a fost adăugat în lista candidaților. Curtea a constatat că nu a existat violarea art. 3 din Protocolul nr.

1 și a observat că legislația electorală a unor țări europene conține norme care descurajează candidaturile frivole. Mai mult ca atât, Curtea a mai observat că cuantumul solicitat de legislația

15

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

ucraineană a fost unul dintre cele mai mici comprativ cu cuantumurile folosite de alte state.

Curtea a concluzionat că taxele solicitate nu au putut fi considerate drept excesive ori insurmontabile pentru a determina doritorii să participe la alegeri.

Krasnov și Skuratov c. Rusiei (cererea 17864/04, hotărârea din 19 iunie 2007). Reclamanții au fost acuzați de furnizarea unor informații incorecte despre posturile lor, când au candidat în cadrul alegerilor parlamentare, la fel au omis să menționeze dacă au fost membri ai partidului comunist. Prin urmare, ei au fost declarați neeligibili. Curtea a constatat că nu a existat violarea art. 3 din Protocolul nr. 1, referitor la primul reclamant: El a furnizat conștient informații care au indus în eroare alegătorii. Totodată, Curtea a constatat că a existat violarea art. 3 din Protocolul nr. 1 referitor la al doilea reclamant: nu a existat nici o dovadă a faptului că acesta a furnizat informații false și că niciodata nu a ascuns calitatea sa de membru al Partidului comunist. Prin urmare, ineligibilitatea sa nu a putut fi jusitificată.

Discalificarea bazată pe originea națională Tanase c. Moldovei (cererea nr. 7/08, hotărârea din 27 aprilie 2010 (Marea Cameră)). Cazul se referă la introducerea interdicției pentru cetățenii moldoveni care dețin alte cetățenii de a candida la funcția de parlamentar, în cazul în care nu a început procedura de renunțare la cetățenia străină. Reclamantul era concomitent cetățean al Republicii Moldova și sl României, care a fost ales în calitate de parlamentar în cadrul alegerilor din 2009. Curtea a constatat violarea art. 3 din Protocolul nr. 1, prin faptul că interdicția a fost impusă după 17 ani de la declararea independenței și aproape după 5 ani de la adoptarea unor măsuri prin care se permitea deținerea cetățeniei multiple. Curtea nu a putut accepta argumentul că această măsură a fost necesară pentru a proteja securitatea națională și instituțională, precum și legislația Republicii Moldova.

Iregularitățile de votare Kovach c. Ucrainei (cererea nr. 39424/02, hotărârea din 7 februarie 2008). Reclamantul a participat la alegerile parlamentare din 2002. Cazul se referă la plângerea sa despre incorectitudinea numărării voturilor în circumscripția în care s-a balotat, în special anularea voturilor și refuzul de a renumăra voturile. Curtea a constatat violarea art. 3 din Protocolul nr. 1.

Curtea a constatat, în particular, că decizia Comisiei Electorale de anulare a voturilor în patru circumscripții a fost arbitrară și nu a fost proporțională cu nici un scop legitim.

Namat Aliyev c. Azerbaijanului (cererea nr. 18705/06, hotărârea din 8 aprilie 2010). Reclamantul a invocat faptul că în circumscripția în care a fost înregistrat pentru alegerile parlamentare, în ziua alegerilor au existat o serie de iregularități și încălcări ale legislației electorale. În opinia reclamantului, acest fapt nu i-a permis să afle adevărata opinie a alegătorilor din aceste circumscripții, prin urmare fiind încălcat dreptul său la alegeri libere și corecte. Curtea a constatat violarea dreptului la vot.

16

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

Capitolul 2 ANALIZA PREVEDERILOR LEGISLAȚIEI NAȚIONALE ÎN DOMENIUL EXAMINĂRII CONTESTAȚIILOR ELECTORALE ÎN CADRUL ALEGERILOR PARLAMENTARE ȘI CELOR LOCALE GENERALE Obiectul și noțiunea contestațiilor Punctul 2 al Regulamentului privind procedura de examinare şi soluţionare a contestaţiilor de către organele electorale în perioada electorală a fost aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3353 din 20 iulie 201024. Regulamentul conține definiția contestaţiei care reprezintă o cerere, în formă scrisă, de anulare sau revizuire a unui act, a unei hotărâri sau de contestare a legalităţii acţiunilor/inacţiunilor organelor electorale sau concurenţilor electorali, după caz, participanţilor la referendum, de reclamare a încălcării Codului electoral, precum şi a actelor administrative cu caracter individual sau normativ emise de Comisia Electorală Centrală.

Potrivit art.65 alin.5 din Codul Electoral25, contestația trebuie să conțină: descrierea faptelor invocate ca presupuse încălcări, probele, temeiul legal, cerinţele contestatarului, semnătura şi datele de identitate ale persoanei care o depune.

Conform art.65 alin. 1, 3, 4 din Codul Electoral26, pot fi contestate în ordinea contenciosului administrativ electoral - acţiunile/inacţiunile și hotărârile consiliilor şi birourilor electorale şi acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali, acţiunile/inacțiunile și hotărârile Consiliului Coordonator al Audiovizualului, ale radiodifuzorilor şi mijloacelor de informare în masă scrise privind reflectarea campaniei electorale, acţiunile/inacţiunile și hotărârile Comisiei Electorale Centrale. În art. 67 alin.1, 3, 4 din Codul Electoral24, se operează cu definiția de contestație chiar și în cazul în care aceasta reprezintă o cerere de chemare în judecată. Conform Punctului 3 al Regulamentul privind procedura de examinare şi soluţionare a contestaţiilor de către organele electorale în perioada electorală aprobată prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3353, în cazul în care obiectul contestaţiei depuse nu constituie contestarea unor acţiuni/inacţiuni ale concurenţilor electorali, precum şi hotărâri ale organelor electorale, aceasta nu se examinează şi se restituie depunătorului, ca fiind depusă contrar prevederilor art. 65 alin. (1) din Codul Electoral. Contestațiile privind apărarea onoarei și demnității concurenților electorali nu constituie obiect al contenciosului electoral, fiind soluționate conform procedurii generale.

Subiecții contestațiilor

Conform art.65 alin.1 din Codul Electoral25, subiecții care pot depune contestații sunt alegătorii și concurenţii electorali. O extindere a subiecților care pot depune contestații o face punctul 2 al Hotărârii nr.2 din 15 noiembrie 2010 al Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei 24 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312765 25 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312765

17

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

electorale26, conform căreia și alte persoane cărora li s-a lezat un drept subiectiv recunoscut de lege pot depune contestații.˝Conform punctului 3 al Regulamentul privind procedura de examinare şi soluţionare a contestaţiilor de către organele electorale în perioada electorală aprobată prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3353 din 20 iulie 201027, alegătorul depune contestaţii în mod personal sau prin intermediul reprezentantului legal. În regulamentul Comisiei Electorale Centrale, prin reprezentant legal se subînțelege reprezentantul care acţionează în baza procurii. Cu toate acestea, termenul de reprezentant legal utilizat în hotărârea CEC este unul care contravine termenului utilizat în Codul de procedură Civilă, care în art.79 alin.1 Cod de procedură Civilă28 prevede că reprezentanții legali sunt părinţi, înfietori, tutori sau curatori, alte persoane cărora le este acordat prin lege dreptul de a apăra drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanelor care nu au capacitate deplină de exerciţiu şi ale celor limitate în capacitatea de exerciţiu.

Potrivit art.66 alin.4 din Codul Electoral29, contestaţia concurentului electoral nu poate fi depusă de către membrul consiliului electoral respectiv, dar poate fi depusă de reprezentantul concurentului electoral în organul electoral respectiv sau de o persoană împuternicită prin procură de concurentul electoral. Așa cum în Codul Electoral termenul de contestație se utilizează pentru cazurile în care de fapt acestea reprezintă niște cereri de chemare în judecată, se impune întrebarea dacă persoană împuternicită prin procură de concurentul electoral poate reprezenta interesele și în cadrul instanțelor de judecată.

Conform art.75 alin. 2 din Codul de Procedură civilă30, în instanţă de judecată procesele persoanelor juridice se susţin de către organele lor de administrare, care acţionează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum şi de către alţi angajaţi împuterniciţi ai persoanei juridice, de către avocaţi sau avocaţi stagiari. Deci, în cadrul proceselor de judecată, drept reprezentanți ai concurenților de judecată pot fi admiși fie angajații acestora, care în ședințele de judecată se indentifică prin intermediul ordinului de angajare și procurii, fie avocații și avocații stagiari, care se identifică prin intermediul mandatului de avocat, care trebuie să fie semnat, de asemenea, de persoana cu drept de investire a împuternicirilor de reprezentare, potrivit Statutului persoanei juridice, după caz persoana fizică.

Dat fiind faptul că actele organelor electorale sunt obligatorii şi executorii, ele pot fi contestate şi de alte persoane, dacă prin acestea se lezează un drept subiectiv recunoscut de lege. Prin urmare, autorităţile publice, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, partidele, alte organizaţii social politice, etc. pot contesta actele (acţiunile sau inacţiunile) organelor electorale.31

Potrivit punctului 3 al Regulamentului privind procedura de examinare şi soluţionare a contestaţiilor de către organele electorale în perioada electorală aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3353 din 20 iulie 201032, contestaţiile depuse de persoane neîmputernicite nu se examinează de către organele electorale şi se restituie depunătorilor, prin scrisoare de însoţire, în cel mai scurt timp posibil, cu indicarea motivului refuzului de a le examina.

Exercitarea Procedurii prealabile

Procedura detaliată de examinare a contestaţiilor în fața organelor electorale este reglementa-

26 http://jurisprudenta.csj.md/db_hot_expl.php 27 http://cec.md/index.php?pag=news&id=1002&rid=557&l=ro 28 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=286229 29 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312765 30 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=286229 31 http://jurisprudenta.csj.md/db_hot_expl.php 32 http://cec.md/index.php?pag=news&id=1002&rid=557&l=ro

18

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

tă de hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3353 din 20 iulie 2010 privind aprobarea Regulamentului privind procedura de examinare şi soluţionare a contestaţiilor de către organele electorale în perioada electorală.

După recepţionarea contestației, organul electoral o înregistrează într-un Registru special de evidenţă a contestaţiilor, atribuindu-i număr de înregistrare şi indicând data şi ora recepţionării. Preşedintele organului electoral, în urma unei analize prealabile a conţinutului contestaţiei depuse, decide asupra repartizării acesteia către unul dintre membrii organului electoral respectiv spre examinare şi elaborare a proiectului de hotărâre pe marginea contestaţiei primite.

Preşedintele organului electoral asigură, de comun acord cu membrul responsabil de soluţionarea contestaţiei, includerea în ordinea de zi pentru următoarea şedinţă.

Membrul organului electoral responsabil de examinarea contestaţiei verifică dacă forma şi cuprinsul acesteia corespund cerinţelor stabilite de art. 65 alin. (5) din Codul Electoral.

În situaţia în care la etapa verificării se stabileşte că examinarea nu ţine de competenţa organului electoral respectiv, contestaţia, precum şi materialele anexate la ea urmează a fi transmise spre examinare conform competenţei, prin scrisoare de însoţire, în cel mult două zile calendaristice de la data recepţionării. Organul electoral respectiv are obligaţia de a informa contestatarul despre remiterea contestaţiei organului competent de soluţionarea acesteia. În calitate de probe aduse încontestaţia depusă pot servi înregistrările audio/video, fotografiile, înscrisurile, declaraţiile în scris ale martorilor. Probele prezentate trebuie să corespundă cerinţelor de admisibilitate şi pertinenţă. În cazul contestaţiilor privind hotărârile organelor electorale, sarcina probării legalităţii revine acestor organe.

Conform art.65 alin.1 din Codul Electoral33, depunerea cererii de chemare în judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă la organul electoral ierarhic superior organului al cărui act se contestă. Procedura generală de soluționare a unui litigiu electoral se realizează cu respectarea de către petiționar a etapei prealabile judecării cauzei, cu alte cuvinte prin depunerea unei cereri în fața organului ierarhic superior.

Prevederile art.14 alin. 1, 2 ale Legii contenciosului administrativ confirmă obligativitatea respectării procedurii prealabile de către petiționar. Astfel, persoana care se consideră vătămată printr-un act administrativ într-un drept al său, recunoscut de lege, va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în totalitate sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel. În cazul în care organul emitent are un organ ierarhic superior, cererea prealabilă poate fi adresată, la alegerea petiţionarului, fie organului emitent, fie organului ierarhic superior, dacă legislaţia nu prevede altfel.

Conform prevederilor sus enunțate, se poate deduce faptul că există atât similitudini, cât și diferențe în utilizarea termenilor: constestație (în sensul Codului Electoral) și cerere prealabilă (în sensul Legii contenciosului administrativ). Astfel, pentru cazurile în care se contestă acțiunile/actele/deciziile unui organ electoral, contestația reprezintă de fapt un tip de cerere prealabilă, așa cum următoarea etapă constituie contestarea în instanțele de judecată a acțiunilor/actelor/deciziilor. În cazurile privind contestarea acțiunilor/inacțiunilor concurenților electorali, ulterior depunerii unei contestații, petiționarul mai depune și o cerere prealabilă către organul electoral ierarhic superior celui care a soluționat contestația.

Conform. În cadrul alegerilor parlamentare, ierarhia organele electorale de la inferior la superior este următoarea: birouri electorale, consilii electorale, Comisia Electorală Centrală. În ca33 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312765

19

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

drul alegerilor locale, ierarhia organele electorale este următoarea: birouri electorale, consilii electorale de nivel I, consilii electorale de nivel II, Comisia Electorală Centrală. Astfel, procedura prealabilă se va efectua conform structurii sus-menționate.

Conform art.65 alin.3 din Codul Electoral34, contestaţiile privind reflectarea campaniei electorale de către radiodifuzorii aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova se examinează de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului în conformitate cu prevederile Codului audiovizualului al Republicii Moldova.

Potrivit art.65 alin.6 din Codul Electoral35, în cazul partidelor politice, blocurilor electorale şi candidaţilor independenţi în alegerile parlamentare contestaţiile privind finanţarea campaniilor electorale se adresează Comisiei Electorale Centrale, iar în cazul candidaţilor independenţi în alegerile locale -consiliilor electorale de circumscripţie..Contestaţiile ce se referă la exercitarea dreptului la vot sau la administrarea alegerilor, contestațiile actelor Comisiei Electorale Centrale şi ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor, precum și contestaţiile ce vizează mijloacele de informare în masă scrise sunt exceptate de la respectarea procedurii prealabile, fiind depuse direct în instanța de judecată. În pofida faptului că legea nu stabilește expres la care organ electoral se depun contestațiile privind acțiunile/inacțiunile concurenților electorali, interpretând în mod analogic prevederile art.66 alin.2 din Codul Electoral, se poate deduce faptul că asemenea contestații se depun la organul electoral care a înregistrat concurentul electoral. Astfel, în cazul alegerilor parlamentare, asemenea contestații se depun la Comisia Electorală Centrală, iar în cazul alegerilor locale - acestea se depun la consiliul electoral de nivel II sau la consiliul electoral de nivel I.

În cazul nerespectării procedurii prealabile, la primirea cererii de chemare în judecată instanța va restitui cererea de chemare în judecată sau în cazul admiterii spre examinare, va scoate de pe rol cererea de chemare în judecată (conform art. 170 alin.1 lit.a) și art.267 lit.a) CPC).

Termenii aplicabili pentru contestare și examinarea contestațiilor

Conform art.66 alin.1 din Codul Electoral36, acţiunile/inacţiunile şi hotărârile organelor electorale, precum şi acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali pot fi contestate la organul electoral în termen de 3 zile calendaristice de la data săvârşirii acţiunii/identificării inacţiunii sau adoptării hotărârii. Termenul de depunere se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârşită acţiunea, a fost identificată inacţiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Excepție de la termenul de contestare prealabil: potrivit art.65 alin.6 din Codul Electoral, examinarea contestaţiilor privind finanţarea campaniilor electorale ale partidelor politice nu se supune termenelor de prescripţie.

Efectele depunerii contestațiilor cu încălcarea termenului de prescripție: cadrul normativ al contenciosului electoral nu descrie expres care sunt împuternicirile organului care examinează contestația/cererea prealabilă depusă cu omiterea termenului de prescripție. Totuși, în art.25 alin.1 lit.a) al Legii contenciosului administrativ, se menționează că instanţa de contencios administrativ adoptă o hotărâre de respingere a acţiunii ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripţie. În cazul în care se interpretează această prevedere și în cazul organului care soluționează contestația/cererea prelabilă, acesta va trebui să adopte o hotărâre de respingere a contestație/cererii prealabile ca fiind tardivă.

Legiuitorul a stabilit 3 tipuri de termene: 5 zile, 3 zile și 24 ore. Conform art.67 alin.2 din Codul

34 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312765 35 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312765 36 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312765

20

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

Electoral, la examinarea contestaţiilor, organele electorale vor acorda prioritate celor care se referă la înregistrarea concurenţilor electorali şi la corectitudinea întocmirii listelor electorale.

Contestaţiile privind acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali se examinează în termen de 5 zile calendaristice din momentul depunerii, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. Contestaţiile privind acţiunile şi hotărârile consiliilor electorale de circumscripţie şi ale birourilor secţiilor de votare se examinează în termen de 3 zile calendaristice de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. Potrivit art.40 alin.2 din Codul Electoral, contestaţiile legate de listele electorale (privind neincluderea sau excluderea alegătorului din lista electorală, precum şi alte incorectitudini din listele electorale) se examinează de către organele electorale respective în decurs de 24 de ore.

Cadrul normativ existent nu reglementează și nu prevede expres care ar fi termenul de depunere a cererii prealabile la organul ierarhic superior în privința hotărârii organului electoral care a soluționat o contestație privind acțiunile/inacțiunile concurenților electorali. Totuși, luând în considerație analogia prevederile art.66 alin.1 din Codul Electoral, se poate deduce că asemenea cereri prealabile se depun în același termen.

Luând în considerare termenele restrânse de examinare a litigiilor electorale, membrul organului electoral responsabil de examinarea şi elaborarea proiectului de hotărâre urmează să informeze (telefonic) părţile ale căror acţiuni/inacţiuni sau hotărâri se contestă, să explice conţinutul contestaţiei şi să transmită, după caz, copia contestaţiei (prin poştă, fax) în cel mai scurt timp posibil. Membrul organului electoral responsabil de examinarea contestaţiei are obligaţia de a informa părţile contestaţiei despre data şi ora desfăşurării şedinţei la care se va examina contestaţia.

Subiectul electoral, în privinţa căruia a fost depusă o contestaţie, va avea posibilitatea să-şi prezinte propria poziţie şi să contraargumenteze faptele imputate, cu anexarea probelor corespunzătoare. Referinţa (răspunsul) la pretenţiile de fapt invocate în contestaţie şi probele aduse împotriva fiecărei revendicări se va întocmi, de regulă, în formă scrisă de către partea vizată şi va fi prezentată organului electoral la care a fost depusă contestaţia cel târziu în ziua precedentă şedinţei la care a fost inclusă în ordinea de zi examinarea proiectului de hotărâre.

În cazul nedepunerii referinţei şi a probelor de care dispune în termenele sus-indicate, partea ale cărei acţiuni/inacţiuni sau hotărâri sunt contestate va trebui să-şi prezinte poziţia, personal sau prin reprezentant legal, în cadrul şedinţei la care se va examina proiectul hotărârii. Neprezentarea părţii în şedinţă nu va împiedica examinarea propriu-zisă a contestaţiei şi luarea unei hotărâri pe marginea acesteia.

În baza materialelor acumulate, membrul responsabil de examinare elaborează proiectul de hotărâre cu privire la soluţionarea contestaţiei şi o prezintă, în calitate de raportor, în cadrul şedinţei organului electoral respectiv.

Examinarea contestaţiei în cadrul şedinţei organului electoral începe prin oferirea cuvântului părţilor acesteia pentru expunerea poziţiei şi prezentarea probelor de către contestatar părţii ale cărei acţiuni/inacţiuni sau hotărâri se contestă, precum şi persoanelor terţe vizate în contestaţie.

După aceasta, în cadrul şedinţei raportorul proiectului de hotărâre prezintă şi susţine poziţia (partea motivată) expusă în proiect, modificările operate după audierea părţilor sau prezentarea de probe suplimentare relevante cazului, precum şi temeiurile de fapt şi de drept care l-au determinat să ajungă la soluţia respectivă (partea dispozitivă).

Ceilalţi membri ai organului electoral sunt în drept să precizeze anumite circumstanţe referitoare la proiect, să adreseze întrebări raportorului proiectului de hotărâre, precum şi părţilor contestaţiei examinate.

21

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

În cursul procedurii de dezbatere a proiectului de hotărâre cu privire la contestaţie, ceilalţi membri ai organului electoral respectiv pot înainta propuneri de modificare şi/sau completare a proiectului care vor fi supuse votului în mod separat.

Membrul care va înainta propuneri de modificare şi/sau completare a proiectului hotărârii va formula în mod clar şi coerent amendamentele propuse, pentru a putea fi supuse votului de către preşedintele organului electoral. În cazul în care vor fi adoptate modificările şi completările la proiect, proiectul hotărârii va fi supus votului în întregime cu amendamentele operate.

La examinarea proiectului de hotărâre organul electoral este în drept să adopte sau să amâne examinarea acestuia pentru a fi transmis, în cazul apariţiei unor noi circumstanţe şi/sau probe relevante cazului examinat, spre o examinare suplimentară, pentru rectificare şi perfecţionare membrilor organului electoral respectiv care au elaborat proiectul, cu implicarea, după caz, şi a altor membri ai organului electoral, iar în cazul Comisiei Electorale Centrale - şi funcţionarilor din cadrul Aparatului Comisiei. În cazul examinării repetate a proiectului de hotărâre, oricare dintre membrii organului electoral poate să elaboreze un proiect nou, care va fi unul de alternativă. Dacă şi în cazul examinării repetate proiectul de hotărâre iniţial nu va fi adoptat în redacţia prezentată, se va examina proiectul de alternativă. Proiectele hotărârilor de alternativă se vor examina conform procedurii iniţiale descrise de prezentul Regulament.

Etapa de examinare şi dezbatere a proiectului de hotărâre cu privire la contestaţie se finalizează cu procedura de votare şi adoptare a hotărârii.

Procedura de votare începe cu citirea părţii dispozitive a proiectului de hotărâre, după care preşedintele organului electoral propune ca proiectul de hotărâre să fie supus votului în întregime.

Hotărârea cu privire la contestaţie se adoptă cu votul majorităţii membrilor organului electoral şi în conformitate cu procedura descrisă în regulamentele de activitate ale acestor organe.

Organul electoral, după examinarea contestaţiei, este în drept să adopte una dintre următoarele hotărâri: a) să admită contestaţia integral sau parţial şi să constate încălcările prevederilor legislaţiei electorale; b) să respingă integral contestaţia ca fiind neîntemeiată, din lipsă de probe sau cu încălcarea termenelor de depunere a acesteia.

În cazul contestării hotărârilor emise de organele electorale inferioare, organul electoral ierarhic superior este în drept:

a) să respingă contestaţia şi să menţină în vigoare hotărârea organului electoral ierarhic inferior; b) să admită contestaţia şi să abroge integral sau parţial hotărârea organului electoral ierarhic inferior, emiţând o nouă hotărâre.

În cazul constatării încălcărilor prevederilor legislaţiei electorale, organul electoral urmează să decidă asupra tragerii la răspundere juridică a subiecţilor care se fac vinovaţi de comiterea încălcărilor şi aplicării sancţiunilor, conform prevederilor art. 69 din Codul Electoral, să ceară înlăturarea încălcărilor legislaţiei electorale constatate de către părţile ce se fac vinovate de comiterea acestora şi, după caz, să propună organului competent aplicarea sancţiunilor faţă de subiecţii vinovaţi.

Pentru încălcarea legislaţiei electorale, Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de circumscripţie poate aplica concurenţilor electorali sancţiuni sub formă de avertisment sau poate solicita aplicarea sancţiunii de anulare a înregistrării. Comisia Electorală Centrală are

22

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

dreptul să aplice sancţiunea complementară privind lipsirea de alocaţii de la bugetul de stat.

Avertismentul se aplică prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale în cazul oricăror alegeri, precum şi prin hotărârea consiliului electoral de circumscripţie – în cazul alegerilor locale. În cazul aplicării repetate a sancţiunii sub formă de avertisment în decursul unei perioade electorale pentru încălcări privind finanţarea campaniei electorale, Comisia Electorală Centrală aplică partidelor politice înregistrate în calitate de concurenţi electorali sancţiunea complementară privind lipsirea de alocaţii de la bugetul de stat pentru o perioadă de la 6 luni până la un an.

Anularea înregistrării se aplică la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, iar în cazul alegerilor locale – şi la solicitarea consiliului electoral de circumscripţie, prin hotărâre judecătorească definitivă care constată: a) folosirea de către concurentul electoral a fondurilor financiare şi materiale nedeclarate sau depăşirea cheltuielilor din fondul electoral peste plafonul mijloacelor; b) utilizarea de către concurentul electoral a mijloacelor financiare din străinătate; c) nesuspendarea din funcţie de către candidatul care are această obligaţie. În acest caz se anulează înregistrarea candidatului independent sau candidatul respectiv se exclude din listele concurentului electoral; d) încălcarea de către concurentul electoral a prevederilor art. 47 alin. (21).

Organul electoral care a examinat şi soluţionat contestaţia urmează să asigure şi întocmirea procesului-verbal al şedinţei în care au avut loc dezbaterile şi a fost adoptată hotărârea cu privire la soluţionarea contestaţiei.

Hotărârea cu privire la contestaţie, după adoptarea ei, va fi semnată de preşedintele şi de secretarul organului electoral.

În cazul absenţei preşedintelui organului electoral, hotărârea va fi semnată de vicepreşedintele acestuia, iar în lipsa secretarului - de către un membru împuternicit în cadrul şedinţei.

Subiecţii vizaţi vor fi informaţi despre soluţia luată şi hotărîrea adoptată, cu transmiterea, după caz, a copiei hotărîrii (prin poştă, fax) cel târziu a doua zi lucrătoare după adoptarea acesteia.

Termene de depunere și examinare a cererii de chemare în judecată

Cadrul normativ în vigoare nu stabilește expres care este termenul de depunere a cererii de chemare în judecată în cazul pricinilor de contencios electoral.

Conform art.17 alin.1 al Legii contenciosului administrativ, termenul de depunere a cererii de chemare în judecată pe marginea litigiilor de contencios electoral este de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. În altă ordine de idei, Hotărârea nr.2 din 15 noiembrie 2010 a Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei electorale stabilește că reclamantul poate contesta hotărârea organului electoral care a examinat cererea prealabilă în termen de 3 zile calendaristice de la data primirii hotărârii respective sau în acelaşi termen de la data expirării termenului de examinare a cererii prealabile. Concluziile Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova sunt bazate atât pe interpretarea analogică a art.66, 67 din Codul Electoral, cât și luând în considerație termenul scurt de examinare a unor litigii de contencios electoral.

La examinarea contestaţiilor şi litigiilor electorale, organele electorale/instanţele de judecată vor acorda prioritate celor care se referă la înregistrarea concurenţilor electorali şi la corectitudinea întocmirii listelor electorale. Programul instanţelor de judecată se stabileşte în aşa fel încât contestaţiile să poată fi depuse şi examinate fără întârziere. Evident că în cazul alegerilor repartizarea cererilor se face în aceiași zi.

23

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

Termenii de examinare a cererilor de chemare în judecată sunt de 3 tipuri: 5 zile (în cazul alegerilor locale și parlamentare), 3 zile (în cazul alegerilor locale și parlamentare), în ziua depunerii contestației (în cazul alegerilor locale și parlamentare). Termenul de confirmare sau infirmare de către instanțe a legalității alegerilor este de 10 zile.

Conform art.67 alin.1,2 din Codul Electoral, contestaţiile privind acţiunile şi hotărârile Comisiei Electorale Centrale și contestaţiile privind acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali în perioada electorală se examinează în termen de 5 zile calendaristice de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. Potrivit art.69 alin.5 din Codul Electoral, cererile privind anularea înregistrării concurentului electoral vor fi examinate în decurs de 5 zile, dar nu mai târziu de ziua anterioară alegerilor.

Conform art.67 alin.2 din Codul Electoral, contestaţiile privind acţiunile şi hotărârile consiliilor electorale de circumscripţie şi ale birourilor secţiilor de votare se examinează în termen de 3 zile calendaristice de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor.

Conform art.67 alin.3 din Codul Electoral, contestaţiile depuse în instanţele de judecată în ziua alegerilor se examinează în aceeaşi zi, iar contestaţiile împotriva hotărârii organului electoral cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor şi atribuirea mandatelor se examinează de către instanţa de judecată concomitent cu confirmarea legalităţii şi validarea mandatelor.

Conform art.135 alin.2 din Codul Electoral, în cadrul alegerilor locale, instanţele de judecată, în termen de 10 zile de la data primirii rapoartelor consiliilor electorale de circumscripţie, confirmă sau infirmă printr-o hotărâre legalitatea alegerilor din fiecare circumscripţie electorală şi o transmit, în termen de 24 de ore după adoptare, Comisiei Electorale Centrale şi consiliilor electorale de circumscripţie respective, care publică rezultatele definitive.

Analizând prevederile art.135 alin.2 din Codul Electoral, și anume faptul că termenul de 10 zile de confirmare/infirmare a legalității alegerilor locale și examinare a contestațiilor conexe curge de la data primirii rapoartelor consiliilor electorale de circumscripţie, putem deduce că în realitate tot procesul de confirmare/infirmare a legalității alegerilor locale și de examinare a contestațiilor conexe poate dura, fără a avea careva delimitări exprese de timp, întrucât termenul în decursul căruia organul electoral este obligat să prezinte rapoartele de validare a alegerilor locale nu este reglementat expres.

Competența jurisdicțională

Conform art. 38 alin. 1 din Codul de procedură civilă, acţiunea se intentează în instanţa jurisdicţională de care ţine domiciliul pârâtului. Potrivit art.33 alin.1 din Codul de procedură civilă, instanţele judecătoreşti judecă toate pricinile civile, cu excepția acelor pricini pentru care legea nu prevede competenţa altor organe. În baza prevederilor supra, indiferent de alegerile locale sau alegerile parlamentare, regula generală este că toate cererile de chemare în judecată privind pricinile de contencios electoral se depun la judecătoriile de la sediul organului electoral al cărei hotărâri/acțiuni se contestă.

Această regula, nu este aplicabilă în cazul în care legea nu prevede altfel.

Astfel, judecătoriile, ca instanţe de contencios administrativ, examinează următoarele pricini: contestaţiile împotriva deciziilor (acţiunilor, inacţiunilor) consiliilor electorale/birourilor electorale; contestaţiile cu privire la reflectarea campaniei electorale de către mijloacele scrise de informare în masă; cererile cu privire la renumărarea voturilor în alegerile locale; cererile de anulare a înregistrării concurenţilor electorali în alegerile locale (art.26 lit.p) şi art.69 alin.

(4) din Codul Electoral) ), refuzul radiodifuzorilor locali de a difuza sau de a publica, în condiţiile legii, publicitatea electorală, contra plată sau gratuit. Suplimentar, potrivit art.135 alin.3

24

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

din Codul Electoral, judecătoriile ca instanţe de contencios administrativ confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor locale şi validează mandatele consilierilor şi primarilor aleşi, precum şi confirmă lista candidaţilor supleanţi.

Curtea de Apel Chişinău, ținând cont de excepțiile prevăzute de lege, judecă în primă instanţă următoarele pricini: litigiile privind contestarea actelor Comisiei Electorale Centrale și ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului; litigiile privind contestarea actelor (hotărârilor) Comisiei Electorale Centrale în cazul adoptării unor decizii noi în baza cererii prealabile a persoanei interesate (art.66 alin.3 din Codul Electoral și art.8 alin.4 al Legii contenciosului administrativ); refuzul radiodifuzorilor naţionali de a difuza sau, respectiv, de a publica publicitatea electorală în campania electorală pentru alegeri parlamentare şi referendumuri republicane; cererile de anulare a înregistrării concurenţilor electorali în cazul alegerilor parlamentare (art.26 lit.p) şi art.69 alin.(4) din Codul Electoral).

Conform art.89 alin.2 al Codului Electoral, în termen de 10 zile de la primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite de legislaţie, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă, printr-un aviz, legalitatea alegerilor. Concomitent, Curtea Constituţională validează mandatele deputaţilor aleşi şi confirmă listele candidaţilor supleanţi.

Astfel, cererile cu privire la renumărarea voturilor în alegerile parlamentare nu ţin de competenţa Curţii de Apel Chişinău, ci de competenţa Curţii Constituţionale, care este abilitată să confirme sau să infirme legalitatea alegerilor parlamentare.

Efectele nerespectării competenței jurisdicționale: potrivit art.66 alin.5 din Codul Electoral, în cazul în care examinarea nu ţine de competenţa organului electoral respectiv, contestaţia, precum şi materialele anexate la ea urmează a fi transmise spre examinare organului competent, în mod urgent, în cel mult 2 zile calendaristice de la data recepţionării.

Forma și conținutul cererii de chemare în judecată

Cererea de chemare în judecată în pricinile electorale trebuie să corepundă mai multor condiții legale (de formă și de conținut) prevăzute de art.166 şi 167 din Codul de procedură civilă și art.65 alin.5 din Codul Electoral.

Cererea de chemare în judecată trebuie să fie în formă scrisă, iar în cazul în care reclamantul este asistat în judecată de un reprezentant, cererea de chemare în judecată trebuie să fie dactilografiată (art.166 alin.7 din Codul de procedură civilă).

Cererea de chemare în judecată trebuie să conțină date privind: a) instanţa căreia îi este adresată; b) numele sau denumirea reclamantului, domiciliul ori sediul lui; dacă reclamantul este o persoană juridică, se vor indica datele bancare, codul fiscal, numele reprezentantului şi adresa acestuia, în cazul în care cererea se depune de reprezentant, dacă reclamantul locuiește în străinătate, adresa din Republica Moldova unde urmează să i se expedieze comunicările despre proces; b1) numărul de telefon, numărul de fax, poşta electronică sau alte date de contact ale reclamantului; c) numele sau denumirea pârâtului, domiciliul ori sediul lui; c1) numărul de telefon, numărul de fax, poşta electronică sau alte date de contact ale pârâtului, în cazul în care reclamantul dispune de aceste date; c2) numele, prenumele, adresa, numărul de telefon, numărul de fax, poşta electronică sau alte date de contact ale reprezentantului reclamantului; d) esenţa încălcării sau a pericolului de încălcare a drepturilor, libertăţilor sau intereselor legitime ale reclamantului, pretenţiile lui; e) circumstanţele de fapt şi de drept pe care reclamantul îşi întemeiază pretenţiile şi probele de care acesta dispune în momentul depunerii cererii; f) pretenţiile reclamantului către pârât; g) valoarea acţiunii, dacă aceasta poate fi evaluată; h) date despre respectarea procedurii de soluţionare prealabilă a litigiului pe cale extrajudiciară

25

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

dacă pentru un astfel de litigiu îndeplinirea procedurii este prevăzută de lege sau de contractul părţilor; i) documentele anexate la cerere, descrierea faptelor invocate ca presupuse încălcări, probele, temeiul legal, cerinţele contestatarului, semnătura şi datele de identitate ale persoanei care o depune.

Potrivit 171 alin.1 și 2 din Codul de procedură civilă, după ce constată că cererea a fost depusă în judecată fără a se respecta condiţiile art.166 şi 167 alin.(1) lit.a), b), c) şi e), judecătorul poate emite, în cel mult 5 zile de la repartizarea cererii, o încheiere pentru a nu se da curs cererii, comunicând persoanei care a depus cererea acest fapt de încălcare şi acordându-i un termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor. Dacă persoana care a depus cererea îndeplineşte în termen toate cerinţele enumerate în încheierea judecătorului, cererea se consideră depusă la data prezentării iniţiale în judecată. În caz contrar, ea nu se consideră depusă şi, împreună cu actele anexate, se restituie reclamantului printr-o încheiere judecătorească ce poate fi atacată cu recurs.

Procedura de examinare a litigiilor de contencios electoral în instanțele de judecată

Procedura de examinare a litigiilor de contencios electoral în instanțele de judecată este stabilită de prevederile Codului de procedură civilă. În vederea clarificării unor aspecte, Plenul CSJ în Hotărârea nr.2 din 15 noiembrie 2010 cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei electorale stabilește că, ținând cont de termenele restrânse de examinare a litigiilor electorale, judecătorul decide primirea cererii de chemare în judecată în ziua depunerii ei. Tot în aceiaşi zi, pârâtului i se înmânează copia cererii şi a actelor anexate la cererea reclamantului, iar în caz de imposibilitate - a doua zi, cu excepţia cazurilor în care pricina se examinează în ziua recepţionării. În sensul art.67 din Codul electoral, părţile sunt chemate la prima înfăţişare, de regulă, în ziua fixată pentru dezbaterile judiciare.

Cererile şi contestaţiile depuse la biroul electoral cu privire la încălcările legislaţiei electorale ce pot influenţa legalitatea alegerilor locale, repartizarea voturilor şi atribuirea mandatelor se examinează concomitent cu materialele privind confirmarea legalităţii alegerilor locale, validarea mandatelor şi confirmarea listelor candidaţilor supleanţi.

Instanţa judecătorească este obligată să informeze petiţionarii despre locul, data şi ora judecării pricinii, însă neprezentarea acestora nu împiedică judecarea ei în fond.

Dacă cererea cu privire la contestarea legalităţii alegerilor locale este depusă direct în instanţa judecătorească, aceasta va decide conexarea cererii în acelaşi proces cu materialele depuse pentru confirmarea legalităţii alegerilor, informând petiţionarul despre locul, daaă şi ora examinării pricinii. În cazul verificării legalității alegerilor locale, cât și examinării concomitente a contestațiilor și cererii privind contestarea legalităţii alegerilor locale, instanța poate dispune: - confirmarea sau infirmarea legalităţii alegerilor din circumscripţia electorală respectivă; - validarea mandatelor consilierilor şi primarilor aleşi; - confirmarea listei candidaţilor supleanţi.

Conform art.137 din Codul Electoral, instanţa judecătorească nu confirmă rezultatele alegerilor locale din circumscripţia respectivă în cazul constatării unor încălcări comise în timpul alegerilor sau la totalizarea rezultatelor, dacă aceste încălcări au influenţat rezultatele alegerilor.

În cazul în care instanţa judecătorească a stabilit legalitatea alegerilor locale, însă în proceseleverbale au fost depistate greşeli de calcul, instanţa, din oficiu sau la cererea părţilor procesului judiciar, anulează, integral sau în parte, procesul-verbal şi exclude concurentul electoral care a

26

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

obţinut un număr mai mic de voturi valabil exprimate, înlocuindu-l cu alt concurent electoral care a obţinut un număr mai mare de voturi valabil exprimate în şirul descrescător (art.68 alin.

(3) din Codul Electoral).

Procedura de depunere și examinare a cererii de recurs este descrisă atât în Codul de procedură civilă, cât și în art.68 din Codul Electoral. Conform art.68 alin.6, 7 din Codul Electoral, împotriva hotărării instanţei de judecată poate fi depus un recurs în termen de 3 zile de la pronunţare. Recursul se examinează în termen de 3 zile de la primirea dosarului în cauză. Cererea de recurs se depune în instanța de judecată care a pronunțat hotărârea judecătorească, fiind adresată către instanța judecătorească ierarhic superioară. Astfel, hotărârile judecătoriilor se atacă la Curtea de Apel, iar hotărrile Curții de Apel Chișinău – la Curtea Supremă de Justiție.

27

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

Capitolul 3 ALEGERILE PARLAMENTARE DIN 30 noiembrie 2014 3.1. Generalități Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 81 din 28 mai 2014 a fost stabilită data de 30 noiembrie 201437 pentru desfășurarea alegerilor parlamentare. Hotărârea privind stabilirea datei alegerilor a intrat în vigoare la 15 septembrie 2014.

Potrivit informației furnizate de Ministerul Justiției către CEC, un număr de 41 de partide și organizații social–politice au avut dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014.

Dei menționat că anterior începutului perioadei electorale au fost înregistrate două partide: PP PCRM – la 23 iunie 2014 și PP Patria – la 12 septembrie 2014.

În cursa electorală pentru alegerea parlamentului au fost înregistrați 27 de concurenți electorali. La data de 22 noiembrie 2014, CEC a acceptat cererea privind retragerea concurentului electoral Mişcarea Social–Politică Ravnopravie din campania electorală pentru alegerile Parlamentului din 30 noiembrie 2014.

În perioada electorală din anul 2014, CEC a elaborat 18 acte cu caracter regulator. Tirajul buletinelor de vot a fost stabilit la 3 112 449 exemplare. A fost aprobat Regulamentul cu privire la Registrul de stat al alegătorilor și au fost reglementate particularităţile participării la votare a alegătorilor care nu au înregistrare la domiciliu sau la reşedinţă. Au fost implementate instrumente novatoare cum ar fi utilizarea plicului–şablon pentru alegătorii cu dizabilități de vedere.

La data de 26 noiembrie 2014, CEC a adresat Curţii de Apel Chișinău o cerere prin care a solicitat anularea hotărârii CEC nr. 2749 din 13 octombrie 2014 „Cu privire la înregistrarea candidaţilor la funcția de deputat în Parlamentul RM din partea PP Patria, a simbolului electoral și confirmarea reprezentantului cu drept de vot consultativ în CEC şi a persoanei responsabile de finanţe (trezorierul)”. Cererea înaintată de CEC a fost admisă integral de Curtea de Apel Chişinău şi menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie.

Prin urmare, în total la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 au participat 25 de concurenți electorali (21 formațiuni politice și 4 candidați independenți). În urma totalizării rezultatelor votării în Parlament au accesat doar 5 partide politice: PSRM, PLDM, PDM, PL, PCRM.

La data de 9 decembrie 2014, Curtea Constituțională a confirmat rezultatul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014 și a validat mandatele deputaților aleși38. Curtea Constituțională a respins contestațiile concurenților electorali în ceea ce priveşte anularea alegerilor (solicitată de PCRM, PSRM, PP Patrioţii Moldovei, BE AMUV), renumărarea voturilor (PP PCRM), precum şi redistribuirea mandatelor (Oleg Brega). Renumărarea voturilor a fost respinsă fiind invocat faptul că numărarea paralelă a voturilor desfăşurată de Promo-LEX a confirmat rezultatele anunţate de CEC39.

37 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353308 38 http://constcourt.md/ccdocview.php?tip=hotariri&docid=524&l=ro 39 https://promolex.md/upload/publications/ro/doc_1423148702.pdf

28

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

3.2. Examinarea contestațiilor de către Comisia Electorală Centrală și alte organe electorale Monitorizarea modului de examinare a contestațiilor de către CEC poate fi realizată eficient și transparent datorită faptului că toate cererile de intrare și contestațiile pot fi regăsite și descărcate direct de pe site-ul instituției. Potrivit site-ului CEC, în perioada electorală pentru alegerile parlamentare au fost înregistrate 78 de contestații40. Site-ul permite descărcarea cu ușurință a contestațiilor împreună cu anexe, a referințelor depuse și a hotărârilor CEC, precum şi a scrisorilor de restituire a contestațiilor, după caz.

În perioada electorală, toate contestațiile pentru alegerile parlamentare depuse la CEC au venit din partea concurenților electorali, nefiind identificate careva contestații din partea altor actori implicați în procesul electoral. Putem constata că din cei 25 de concurenți electorali 9 şi-au exercitat dreptul de a depune contestații la CEC. Potrivit diagramei de mai jos, constatăm că cele mai multe contestații au fost depuse de către PCRM – 22 contestații, PSRM – 17 contestații și PDM – 15 contestații.

Diagrama 1

Contestatari potrivit registrului de evidență a CEC Total

78

PAD

1

PLDM

6

PP Patria

2

Mișcarea Antimafie

9

PPRM

4

PNL

2

PSRM

17

PD M

15

PCRM

22 0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Reieșind din observațiile cu privire la data înregistrării contestațiilor la CEC, putem constata că contestațiile au fost înregistrate în mod egal, cele mai puține contestații fiind înregistrate în intervalul de 15 - 4 zile până la data alegerilor.

Diagrama 2

Data înregistrării contestațiilor Cu 3 zile înainte de alegeri și după ziua alegerilor

20

Între 15 şi 4 zile până la data alegerilor

8

Între 30 şi 16 zile până la data alegerilor

27

De la începutul campaniei până la 30 zile înainte de ziua alegerilor

23 0

40 http://cec.md/index.php?pag=page&id=1531&l=ro

29

5

10

15

20

25

30

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

Potrivit raportului cu privire la rezultatele alegerilor Parlamentului Republicii Moldova din 30 noiembrie 2014, elaborat de CEC41, în majoritatea cazurilor Comisia Electorală Centrală a fost sesizată în legătură cu încălcarea legislaţiei electorale în ceea ce priveşte efectuarea agitaţiei electorale de către concurenţii electorali, efectuarea agitaţiei electorale în ziua alegerilor şi ziua precedentă zilei alegerilor, nereflectarea în rapoartele financiare a cheltuielilor legate de difuzarea şi plasarea publicităţii electorale sau reflectarea unor informaţii neveridice, utilizarea resurselor administrative, nesuspendarea din funcţie a unor candidaţi ai concurenţilor electorali.

De remarcat că în o bună parte din contestații autorii au invocat faptul că alți concurenți electorali folosesc resurse administrative sau fonduri nedeclarate, cota acestor contestații constituind circa 32%.

Diagrama 3

Obiectul contestațiilor 8 25

45

Folosirea resurselor nedeclarate și a resurselor administrative Agitație ilegală, încălcarea condițiilor de plasare a publicității electorale Altele

Am vrea să atragem atenția asupra numărului sporit de contestații care au fost restituite și remise conform competențelor. Astfel, din numărul total de contestații depuse doar puțin peste jumătate au ajuns a fi examinate de către CEC. În total, Comisia a examinat doar 40 de contestații, dintre care 2 contestații s-au referit la solicitarea de a reexamina hotărâri anterioare. În 6 cazuri contestatarii au depus cereri de renunțare la contestație, iar 22 din contestațiile depuse CEC le-a remis altor autorități. Restituirea se efectua, de regulă, în aceiași zi (10 cazuri), în decurs de maxim 3 zile (11 cazuri) și în mai mult de 3 zile (11 cazuri). Cel mai frecvent, au fost restituie contestațiile prin care se reclama încălcarea modului de difuzare a publicității electorale de către reprezentanții mass-media. Totodată, o bună parte din contestații au fost restituite organelelor de poliție pentru examinarea modului de plasare a publicității electorale.

Diagrama 4

Modul de soluționare a contestațiilor Retrase

6

Transmise altor instituții conform competenței

22

Examinate în fond

40

Contestaţii restituite contestatarilor

10 0

5

10

15

20

25

30

35

40

41 http://cec.md/files/files/raporttotalizarealegeri2014din5decemredactat_5373809.pdf

30

45

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

În fond, examinarea contestațiilor de către CEC s-a desfășurat în mare parte în conformitate cu exigențele articolului 67 alin. 1 CE, care obligă CEC să examineze contestațiile în decurs de 5 zile, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. Cele mai multe contestații au fost examinate în decurs de 1-3 zile de la data înregistrării (11 cazuri), depășiri ale termenului de examinare au fost constatate doar în câteva cazuri (5 cazuri).

În majoritatea cazurilor concurenții vizați în contestații au depus referințe, prin care şi-au exprimat dezacordul și au putut prezenta probe în acest sens. Cauzele au fost dezbătute în public și în majoritatea cazurilor au fost transmise on-line. În linii generale, au fost respectate principiile unui proces contradictoriu, fiecare parte având posibilitatea să prezinte și să reclame probe.

Modul de dezbatere al CEC pe marginea unor subiecte denotă faptul că fiecare membru al CEC a avut posibilitatea de a-și argumenta poziția și de a-şi exercita dreptul la opinie separată. De multe ori, membrii CEC intrau în polemici pe marginea interpretării legislației electorale, ceea ce denotă faptul că Comisia a încercat să supună unei analize minuțioase cazurile examinate.

De cele mai dese ori, au fost respinse contestațiile depuse de către contestatari. Potrivit hotărârilor emise, cel mai frecvent motivul respingerii l-a constituit lipsa de probe suficiente cu privire la acuzațiile aduse.

Diagrama 5

Soluții cu privire la contestații Admise și sesizat alt organ

4

Admise parțial

6

Respinse

25

Admise integral

5 0

5

10

15

20

25

30

În total, CEC a emis 36 de hotărâri, întrucât într-o hotărâre au fost vizate 3 contestații, care au fost conexate într-o procedură, iar în alte două hotărâri au fost conexate alte 2 contestații.

3.3. Examinarea litigiilor cu caracter electoral de către instanțele de judecată

Cu scopul de a se expune asupra modului în care instanțele de judecată au examinat cauzele și respectând metodologia propusă mai sus, autorii au studiat registrele de evidență ale tuturor judecătoriilor și Curților de Apel pentru a cerceta numărul de cazuri cu caracter electoral care au fost examinate pe parcursul perioadei electorale a alegerilor parlamentare din anul 2014.

A. Evidența dosarelor de contencios electoral ale instanțelor de judecată și Curților de Apel

S-a constatat că în timpul perioadei electorale, nici o judecătorie nu a înregistrat careva contestații, cu excepția Judecătoriei sec. Buiucani, mun. Chișinău și Curții de Apel Chișinău.

31

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

Judecătoria sec. Buiucani, mun. Chișinău a examinat cel puțin 3 litigii cu caracter electoral. În ceea ce privește Curtea de Apel Chișinău, potrivit răspunsului oficial primit de la Curtea de Apel Chișinău, se comunică faptul că în procedura acesteia s-au aflat 7 cauze depuse ca urmare a contestării anumitor acțiuni în perioada electorală a anului 2014, dintre care au fost studiate doar 5, pe motiv că celelalte două nu s-ar fi aflat în posesia arhivei instanței de judecată.

Am considerat răspunsul Curții de Apel Chișinău incomplet, iar citarea datelor respective ar fi putut denatura realitatea, mai ales că în cadrul prezentării preliminare a studiului s-a ajuns la concluzia că numărul cauzelor examinate de către Curtea de Apel Chișinău în timpul perioadei electorale a fost cu mult mai mare. Datele publice plasate pe site-ul CSJ de asemenea indică un număr mai mare de litigii examinate de către această instituție ca urmare a examinării legalității actelor emise de către Curtea de Apel Chișinău.

Pentru a putea furniza, totuși, informații cu privire la modul de examinare a contestațiilor în perioada electorală a anului 2014 de către Curtea de Apel Chișinău a fost examinată baza de date a deciziilor judecătorești emise de către Curtea Supremă de Justiție în anul 2014, în care părțile au contestat anumite acte în perioada electorală, contestare ce are legătură nemijlocită cu perioada electorală.

Aplicând analiza respectivă, obținem anumite date statistice, dar cu părere de rău nu putem aprecia marja de eroare pe motiv că astfel vor fi examinate doar litigiile în care părțile şi-au exercitat dreptul de atac în fața Curții Supreme de Justiție. Prin urmare, autorii nu exclud faptul că cifra exactă a litigiilor examinate de către Curtea de Apel Chișinău ar putea fi mai mare decât cea raportată.

Deciziile judecătorești care sunt plasate pe site-ul CSJ se ridică la 212 decizii emise pe marginea recursurilor depuse împotriva hotărârilor, precum și încheierilor emise de Curtea de Apel Chișinău în perioada electorală a anului 2014.

Din cifra de 212 decizii emise de către CSJ, 155 de decizii se referă la decizii în care s-a examinat legalitatea încheierii emise pe marginea dosarului. În celelalte 57 de dosare a fost examinată legalitatea hotărârilor emise de către Curtea de Apel Chișinău. Prin urmare, constatăm o proporție de aproximativ 75% versus 25% în favoarea cauzelor în care nu s-a examinat fondul cauzei.

B. Obiectul litigiului

Judecătoria sec. Buiucani, mun. Chișinău Un litigiu a fost inițiat împotriva Ministerului Justiției – cu privire la contestarea înregistrării unui partid politic; 1 contestație împotriva Parlamentului cu privire la Campania electorală nedeclarată și 1 contestație împotriva altui partid politic, cu privire la finanțarea ilegală a campaniei electorale.

Curtea de Apel Chișinău

Toate litigiile examinate de către Curtea de Apel Chișinău au avut drept obiect de examinare legalitatea Hotărârilor cu caracter individual, precum și general regulatoriu a alegerilor parlamentare din 2014.

Peste 86% din contestații aveau un conținut difuz, autorii nu au putut identifica care a fost obiectul litigiului, dreptul încălcat al alegătorului, modul în care alegătorul vede soluționarea problemei sale, solicitările concrete ale acestuia. Dacă ar fi să excludem litigiile frivole care nu conțineau

32

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

o argumentare clară cu privire la ilegalitatea anumitor hotărâri adoptate de CEC sau a altor acțiuni ale concurenților electorali, atunci putem afirma că obiectul celorlalte litigii a fost unul foarte variat. Potrivit datelor furnizate de către CEC, cel mai frecvent au fost supuse dezbaterilor contestațiile unor partide politice cu privire la încălcarea modului de desfășurare a agitației electorale. Un aspect oarecum novator a fost dezbaterea modului de exercitare a drepturilor unor concurenți electorali, mai ales când este vorba despre desfășurarea întrunirilor electorale.

C. Părțile litigiului

Judecătoria sec. Buiucani, mun. Chișinău Toate trei litigii au fost pornite de către concurenți electorali – partide politice. Litigiile au fost pornite împotriva Ministerului Justiției, un alt litigiu - împotriva Parlamentului RM și al treilea litigiu a fost pornit împotriva unui alt concurent politic.

Curtea de Apel Chișinău

Procesele judiciare examinate de către Curtea de Apel Chișinău au fost examinate prin metoda indirectă, fiind analizat conținutul deciziilor judiciare ale instanței ierarhice superioare. Din numărul total de decizii analizate, putem deduce că majoritatea contestațiilor au fost depuse de către alte persoane decât concurenții politici.

Potrivit diagramei nr. 1, putem constata că circa 86% din toți reclamanții nu au avut calitatea de concurent electoral. Referindu-ne concret la litigiile examinate în anul 2014, constatăm că din cele 183 de litigii pornite de alegători, 178 de litigii au fost pornite de aceeași persoană.

După cum s-a menționat mai sus, doar în câteva contestații a fost indicat clar care a fost dreptul încălcat al contestatarului şi modul în care acesta a văzut soluționarea cauzei sale.

Diagrama 6

Reclamanți în litigiul de contencios electoral 200

183

180 160 140 120 100 80 60 40

28

20 0

1 Alegători

Concurenți electorali, Partide politice

Asociații Obștești

În calitate de pârât în cauzele respective a fost Comisia Electorală Centrală, acțiunile căreia au ost contestate.

33

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

D. Examinarea cauzei și emiterea soluției Judecătoria sec. Buiucani, mun. Chișinău În toate cazurile examinate de Judecătorie au fost respinse contestațiile ca fiind neîntemeiate.

Curtea de Apel Chișinău

Din numărul total de soluții emise pe marginea contestațiilor depuse la Curtea de Apel Chișinău, circa 73% nu au fost soluționate în fond, fiind restituite în 78%, în alte 22% fiind emise încheieri de a nu da curs sau de refuz în primire.

Dacă am analiza restul datelor de circa 27% care reprezintă examinarea în fond a cauzelor în contencios electoral, am constata că aproape 77% din contestații au fost respinse, fiind admise doar 23%.

Diagrama 7

Soluțiile Curții de Apel Chișinău Hotărîre de respingere a contestației

44

Hotărîre de admitere a contestației

13

Încheiere de încetare/refuz în primire

2

Încheiere de a nu da curs

31

Încheiere de restituire

122 0

20

40

60

80

100

120

140

Toate cauzele de contencios electoral au fost distribuite în mod aleatoriu tuturor judecătorilor Colegiului Civil și de Contencios Administrativ al Curții de Apel Chișinău. Prin urmare, în perioada electorală fiecare dintre judecătorii acestei instituții a fost implicat în soluționarea măcar a anumitor cauze de contencios electoral.

Circa 89 de cauze au fost soluționate în intervalul de până la 7 zile, inclusiv în ziua alegerilor parlamentare din 28.11.2014.

E. Exercitarea dreptului la atac

Judecătoria sec. Buiucani, mun. Chișinău Doar într-un singur caz contestatarul a depus o cerere de recurs, care a fost respinsă de instanța ierarhic superioară. Examinarea cauzelor a avut loc în termene rezonabile și potrivit exigențelor prevăzute de Codul Electoral.

Curtea de Apel Chișinău

Având în vedere că au fost examinate doar cazurile care au ajuns în atenția CSJ, adică cazurile în care au fost contestate încheierile/hotărârile instanței ierarhic inferioare - Curtea de Apel

34

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

Chișinău, din totalul de 212 studiate doar în 14 cazuri recursurile depuse au fost admise, în restul 198 de cazuri recursurile au fost respinse.

Diagrama 8

Soluțiile pronunțate de CSJ

Total

212

Respins recursul

198

Admis recursul, pronunțată o nouă hotărîre

14

0

50

100

150

200

250

Am menționa durata examinării cauzelor la Curtea Supremă de Justiție. Potrivit analizei, se confirmă faptul că în circa 59% cauzele au fost examinate prompt, astfel încât durata de la pronunțarea hotărârii în prima instanță și până la pronunțarea deciziei CSJ a fost de 7 zile și doar în circa 7% cauzele au fost examinate mai mult de 15 zile.

Diagrama 9

Termenul de la emiterea hotărîrii Curții de Apel Chișinău pînă la decizia CSJ 16 20

50

126

Pînă la 7 zile, inclusiv

Pînă la 10 zile, inclusiv

Pînă la 15 zile, inclusiv

Mai mult de 15 zile

O altă observație importantă se referă la faptul că aproape jumătate din recursurile declarate au fost înregistrate în ultima săptămână înainte de alegerile din 30.11.2014, prin urmare creânduse o presiune considerabilă asupra corpului judecătoresc al CSJ.

35

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

3.4. Concluzii Din totalul registrelor examinate se constată că în perioada campaniei electorale din anul 2014 doar Judecătoria sec. Buiucani a examinat trei cauze care au legătură cu modul de înregistrare al unui concurent electoral de către Ministerul Justiției și două acțiuni cu privire la elemente de agitație electorală desfășurată de anumiți concurenți electorali.

Potrivit răspunsului la cererea de acces la informație, a fost raportat un număr mai redus decât numărul de dosare care au fost examinate de CSJ. Site-ul www.csj.md conține informații cu privire la cel puțin 212 dosare examinate în ordine de recurs de către CSJ ca urmare a campaniei electorale din toamna anului 2014. Prin urmare, informația care a stat la baza analizei indicilor statistici a fost anume conținutul deciziilor judecătorești ale CSJ. Putem constata o rată foarte ridicată a contestațiilor frivole, depuse de către aceiași exponenți.

Prin urmare, se creează impresia că contestațiile au fost depuse cu rea-credință, fără a avea drept scop în sine apărarea drepturilor sale.

În ceea ce privește examinarea cauzelor în termene rezonabile, considerăm că această cerință a fost îndeplinită. Atât CEC, cât și instanțele de judecată au examinat cauzele în termene legal stabilite, cu abateri nesemnificative. Atât în fața Curții de Apel Chișinău, cât și în fața CSJ cauzele au fost examinate fără amânări nejustificate. Părților le-a fost asigurat dreptul de a depune probe și de a prezenta dovezi.

Reieșind din conținutul unor contestații cu privire la execitarea drepturilor concurenților electorali la desfășurarea liberă a întrunirilor electorale, putem constata că această problemă a fost invocată în mai multe decizii judiciare. Probabil a fost un domeniu care a determinat aplicarea neuniformă a legislației, deoarece soluțiile adoptate de către instanțele ierarhic inferioare erau modificate de către instanțele ierarhic superioare.

De menționat că în anul 2014 instanțele de judecată pentru prima dată au admis o acțiune prin care a exclus din cursa electorală un concurent electoral. Autorii studiului nu au putut avea acces la dosarul respectiv, prin urmare nu pot fi prezentate alte concluzii pe marginea examinării unor asemenea tipuri de cauze.

36

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

Capitolul 4 ALEGERILE LOCALE GENERALE DIN 14/28 IUNIE 2015 4.1. Generalități Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 54 din 03.04.2015, data Alegerilor locale generale a fost stabilită pentru 14 iunie 201542.

În cadrul scrutinului din 14 iunie 2015 urmau a fi suplinite 12 578 funcții, dintre care 10 564 mandate de consilieri - în consiliile locale de nivelul I, 1 116 mandate de consilieri - în consiliile locale de nivelul II și 898 de primari.

Contrar bunelor practici în materie electorală (2002)43, în perioada preelectorală și electorală din anul 2015, Parlamentul a operat modificări la Codul Electoral. Astfel, la 9 aprilie 2015, cu 66 de zile până la data alegerilor locale generale, în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr.3644, care a adus modificări în mai multe acte normative ce reglementează procesul electoral.

Astfel, pe lângă modificări legate de finanţarea campaniilor electorale, în Codul Electoral au fost operate următoarele modificări:

− S–a interzis utilizarea în scop de publicitate electorală a imaginilor ce reprezintă instituții de stat sau autorități publice atât din Republica Moldova, cât și de peste hotare, precum și organizații internaționale. S–a interzis combinarea de culori și/sau sunete care invocă simboluri naționale ale Republicii Moldova ori ale altui stat, utilizarea materialelor în care apar personalități istorice ale Republicii Moldova sau de peste hotare, simbolistica unor state străine sau organizații internaționale, sau imaginea unor persoane oficiale străine. − Concurenților electorali li s–a interzis să implice sub orice formă în acțiunile de agitație electorală persoane care nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova.

− S–a inclus în calitate de temei de solicitare a anulării înregistrării concurentului electoral implicarea sub orice formă în acțiunile de agitație electorală a persoanelor care nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova.

Menționăm că toate modificările date n-au trezit nemulțumiri semnificative în rândurile partidelor politice aflate la guvernare și în opoziție.

4.2. Examinarea contestațiilor de către Comisia Electorală Centrală și alte organe electorale

Spre deosebire de contestațiile depuse în cadrul alegerilor parlamentare, în cazul alegerilor locale generale, CEC, în calitate de organ ierarhic superior, a fost organul care a examinat majoritatea cauzelor.

42 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=358003 43 A se vedea Codul bunelor practici 44 http://www.legis.md/cautare/rezultate/90313

37

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

Ca și în cazul alegerilor parlamentare, accesul la conținutul contestațiilor a fost asigurat datorită informațiilor cu privire la modul de examinare a contestațiilor în anul 201545 plasate pe site-ul CEC. În total, pentru campania electorală din anul 2015 CEC a înregistrat 70 de contestații.

Majoritatea contestațiilor au fost depuse de către concurenții electorali – partide politice.

Aşadar, 75% din contestații au fost depuse anume de acești actori.

Diagrama 10

Contestatari potrivit registrului de evidență a CEC 2015 Alții

2

Alegători

6

Concurenți electorali candidați independenți

9

Concurenți electorali partide politice

53 0

10

20

30

40

50

60

Cele mai multe contestații au fost depuse de PL și PSRM, având în vedere că anume candidații acestor două partide au candidat pentru funcția de primar al mun. Chișinău. În general, majoritatea contestațiilor au avut ca obiect încălcări comise de candidați la funcția de primar general al mun. Chișinău, numărul contestațiilor în care erau invocate încălcări din alte raioane fiind infim.

Diagrama 11

Concurenți - electorali partide Total BE Iurie Leancă

2 2

PCRM

2

53 4

PLDM

8

PP Casa Noastră Moldova

3 2 1 2 3

Mișcarea Ravnopravie Comune 0

10

12 12

20

30

40

50

60

În ceea ce privește data înregistrării contestațiilor, aparent, odată cu apropierea datei alegerilor, creştea şi numărul contestațiilor. Raportând numărul de contestații la zile, putem constata că ultimele 3 zile înainte de ziua alegerilor au fost cele mai aglomerate în ceea ce priveşte contestaţiile. Din totalul celor 70 de contestații, 60 de contestații s-au referit la primul tur al alegerilor, iar celelalte 10 contestații s-au referit la cel de-al doilea tur.

45 http://cec.md/index.php?pag=page&id=1531&l=ro

38

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

Diagrama 12

Data înregistrării contestațiilor După ziua alegerilor

9

Cu 3 zile până la alegeri și în ziua alegerilor

12

Între 15 şi 4 zile până la data alegerilor

23

Între 30 şi 16 zile până la data alegerilor

18

De la începutul campaniei până la 30 de zile înainte de ziua alegerilor

8 0

5

10

15

20

25

Spre deosebire de obiectul contestațiilor depuse în anul 2014, în anul 2015 cel mai mare număr de contestații se referea la agitația electorală ilegală, inclusiv la desfășurarea întrunirilor electorale cu încălcarea procedurii de stabilire, neindicarea datelor cu privire la tiraj, tipografie, sursa de plata a materialelor promoționale.

Diagrama 13

Obiectul contestațiilor Nulitatea alegerilor

4

Altele

25

Difuzarea informației în mijloacele mass- media

5

Agitație ilegală

26

Înregistrarea concurenților

7

Folosirea mijloacelor financiare ilegale

3 0

5

10

15

20

25

30

O altă constatare referitoare la contestaţii constituie calitatea slabă a unui număr de contestații în care autorii nu au putut specifica care este obiectul exact al contestației, dreptul încălcat, precum și soluțiile solicitate. De asemenea, autorii contestaţiilor nu au ţinut cont de prevederile referitoare la competența organelor electorale și necesitatea depunerii contestațiilor la organele ierarhic inferioare. Aproape 26 de contestații au fost restituite persoanelor care le-au semnat, fără a fi examinate. Din numărul total de 70 de contestații, doar 18 au ajuns să fie examinate de către CEC.

39

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

Diagrama 14

Modul de soluționare a contestațiilor Retrase

3

Examinate în fond

18

Remise conform competenței

23

Contestaţii restituite fără a fi examinate

26 0

5

10

15

20

25

30

Din numărul total de contestații examinate în fond, majoritatea au fost admise în totalitate sau parţial, şi anume 10 contestații din 18 au fost admise în totalitate sau parțial, hotărârile organelor ierarhic inferioare fiind anulate în totalitate sau parţial. În rest, 6 contestații au fost respinse, iar altele 2 au fost restituite persoanelor care le-au depus pe diverse motive.

Diagrama 15

Soluțiile examinării în fond a contestațiilor 2

4

6 6

Admise

Respinse

Admise parțial

Restituite

4.3. Examinarea litigiilor cu caracter electoral de către instanțele de judecată A. Evidența dosarelor de contencios electoral Registrele de evidență a cauzelor sunt duse de către secretariatele instanțelor de judecată atât în format electronic, cât și în registru fizic de evidență a cauzelor. Au fost analizate toate înscrierile referitoare la cauzele în care participanți la proces erau atât concurenții electorali, cât și organele electorale.

40

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

Aceeași problemă ca și în capitolul precedent a fost sesizată în raport cu registrul de evidență a cauzelor electorale dus de către Curtea de Apel Chișinău. Pentru anul 2015, ca și pentru anul 2014, au fost înscrise doar o parte din numărul total al cauzelor cu caracter electoral. S-a constatat o discrepanță mare între numărul de cazuri indicate în răspunsul oficial al Curții de Apel Chișinău în raport cu numărul cauzelor cu caracter electoral examinate de CSJ, în ordine de recurs.

A fost aplicată metoda cercetării indirecte a cauzelor de contencios electoral examinate de către Curtea de Apel Chișinău.

Așadar, potrivit registrelor de evidență a cauzelor de contencios, în perioada electorală judecătoriile de sector și raionale au examinat cel puțin 1 409 cauze.

În ceea ce privește Curțile de Apel, doar Curtea de Apel Chișinău a remis un răspuns prin care a informat că au fost examinate doar 8 cauze cu caracter electoral. Această cifră vine în contradicție cu datele obținute de pe site-ul www.csj.md care conține cel puțin 43 de decizii în care CSJ s-a expus asupra recursurilor împotriva încheierilor și hotărârilor pronunțate de către Curtea de Apel Chișinău.

Prin urmare, vom examina separat datele obținute de la judecătorii şi cele care se referă la examinarea cauzelor de către CSJ.

La nivel de judecătorii au fost examinate registrele de evidență a cauzelor de contencios administrativ care conțineau inclusiv informații cu privire la litigiile de contencios electoral. În majoritatea cazurilor, judecătoriile duc registrele de evidență a cauzelor atât în format electronic, cât și pe suport de hârtie. În total, s-a constatat că în perioada campaniei electorale, inclusiv până la totalizarea rezultatelor votării, au fost înregistrate 1 409 de cauze.

Diagrama 16

Numărul dosarelor cu caracter electoral conform registrului de evidență 80

73

70

62

60

49

48

50

52

41

40

33

42

39

26

30 20 10

18 2

1

45

57

51

49 39

38 36

37

28 19

8

54

59 61

54

51 34

17 4 4

11

Chișinău, sec. Botanica Chișinău, sec. Buiucani Chișinău, sec. Centru Chișinău, sec. Ciocana Chișinău, sec. Rîșcani Bălți Anenii Noi Basarabeasca Briceni Cahul Cantemir Călărași Căușeni Ceadîr Lunga Cimişlia Comrat Criuleni Dondușeni Drochia Dubăsari Edineţ Fălești Florești Glodeni Hîncești Ialoveni Leova Nisporeni Ocniţa Orhei Rezina Rîșcani Sîngerei Soroca Strășeni Șoldănești Ștefan Vodă Taraclia Teleneşti Ungheni Vulcănești

0

12 9 12 14 7

60 51

Din numărul total de 1 409 dosare înregistrate în registrele de evidență a cauzelor, au fost analizate 1 398 de dosare. Prin urmare, autorii studiului au avut acces la circa 99% din numărul dosarelor înregistrate în registrele de evidență.

41

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

Diagrama 17

Dosare în evidență vs. dosare studiate

Chișinău, sec. Botanica Chișinău, sec. Buiucani Chișinău, sec. Centru Chișinău, sec. Ciocana Chișinău, sec. Rîșcani Bălți Anenii Noi Basarabeasca Briceni Cahul Cantemir Călărași Căușeni Ceadîr Lunga Cimişlia Comrat Criuleni Dondușeni Drochia Dubăsari Edineţ Fălești Florești Glodeni Hîncești Ialoveni Leova Nisporeni Ocniţa Orhei Rezina Rîșcani Sîngerei Soroca Strășeni Șoldănești Ștefan Vodă Taraclia Teleneşti Ungheni Vulcănești

80 70 60 50 40 30 20 10 0

Numărul dosarelor cu caracter electoral conform registrului de evidență

Total cauze studiate de către autori

Din numărul de dosare studiate, toate au fost repartizate aleatoriu, la dosar fiind anexată fișa de repartizare aleatorie a cauzelor. Din cauza numărului redus de judecători în cadrul unor instanțe, cauzele electorale erau repartizate aceluiași judecător (de exemplu, Judecătoria Basarabeasca, Șoldănești, etc. ). Din explicațiile secretariatului instanțelor de judecată reieșea că în perioada respectivă mai mulți judecători se aflau în concedii anuale.

B. Obiectul de examinare a cauzei Spre deosebire de alegerile parlamentare, unde validarea rezultatelor alegerilor ține de competența Curții Constituționale, în cazul alegerilor generale locale competența de validare le revine instanțelor de judecată raionale și de sector.

Pentru a stabili câte dosare examinate în perioada electorală conțineau contestații, autorii studiului au cercetat în totalitate obiectul de examinare al fiecărui dosar înregistrat în registrul de evidență. Trebuie să menţionămcă în majoritatea cazurilor înregistrate la judecătorii obiectul de examinare au fost rapoartele de validare a alegerilor locale. Drept indicator numeric a fost luat numărul cauzei introduse în Registrul de evidență a cauzelor, care ulterior a primit și numărul dosarului repartizării aleatorii.

Prin urmare, s-a stabilit că din numărul total de 1 398 de cauze studiate, 1 220 de cauze au constituit demersurile organelor electorale de validare a rezultatelor alegerilor, iar altele 174 de cauze au constituit contestațiile împotriva actelor emise de către organele electorale. Repartizarea cauzelor pe raioane este redată în diagrama nr.7.

42

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

Diagrama 18 Segregarea datelor cu privire la validarea alegerilor și contestările 80 70 60 50 40 30 20 10

Total cauze studiate de către autori

Rapoarte de validare

Ungheni

Vulcănești

Taraclia

Teleneşti

Șoldănești

Ștefan Vodă

Soroca

Strășeni

Rîșcani

Sîngerei

Orhei

Rezina

Ocniţa

Leova

Nisporeni

Ialoveni

Hîncești

Florești

Glodeni

Edineţ

Fălești

Drochia

Dubăsari

Dondușeni

Comrat

Criuleni

Cimişlia

Ceadîr Lunga

Călărași

Căușeni

Cahul

Cantemir

Briceni

Basarabeasca

Bălți

Anenii Noi

Chișinău, sec. Rîșcani

Chișinău, sec. Centru

Chișinău, sec. Ciocana

Chișinău, sec. Buiucani

Chișinău, sec. Botanica

0

Contestații, inclusiv asupra rapoartelor

Dacă e să ne referim la cererile de validare a rezultatelor alegerilor, am sublinia faptul că potrivit PIGD au fost înregistrate 1 220, însă acest număr este compus, de fapt, din 1 266 de rapoarte de totalizare a rezultatelor alegerilor, dintre care 46 de rapoarte au fost conexate cu alte cauze.

Diagrama 19

Rapoarte de validare Rapoarte conexate

Formate cauzei conform PIGD

Total rapoarte de validare 0 Total rapoarte de validare 1266

200

400

600

Formate cauzei conform PIGD 1220

800

1000

1200

1400

Rapoarte conexate 46

Deși studiul se referă la modul de examinare a cauzelor în contencios electoral, care presupune apariția unei situații litigioase, s-a analizat inclusiv și modul de examinare a cererilor prin care a fost solicitată validarea rapoartelor de totalizare a rezultatelor alegerilor locale.

Astfel, s-a constatat că, în mare parte, cererile prin care s-a solicitat validarea rezultatelor alegerilor au fost depuse la un interval relativ echitabil de la data alegerilor. Astfel, în peste jumătate din cazuri organele electorale au depus cereri în termen de până la 3 zile, inclusiv de la data alegerilor. Și doar în aproape 2% din cazuri cererile în fața judecătorilor au fost depuse în termen ce depășește 11 zile calendaristice de la data alegerilor.

43

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

Diagrama 20

Data prezentării cererilor de validare a rezultatelor de către CECE la Judecătoriile competente 26

570

624

Cereri depuse de pînă la 3 zile de la data alegerilor Cereri depuse de la 4 la 10 zile, de la data alegerilor Cereri depuse de la 11 zile în sus de la data alegerilor

Deși procedura de validare a alegerilor de cele mai multe ori comportă un caracter tehnic, în situația în care nu există careva obiecții și contestații, au existat o serie de cazuri în care instanțele de judecată au fost solicitate să emită hotărâri suplimentare.

Calitatea prestației organelor electorale, de asemenea, a lăsat de dorit pe motiv că de multe ori cererile de validare a alegerilor erau depuse de către CECE de nivelul II, deși urmau să fie depuse de către CECE de nivelul I. Astfel, din toate instanțele de judecată, în 19 instanțe de judecată a fost necesară emiterea unor hotărâri suplimentare, deoarece în cadrul examinării inițiale a cererilor de validare a alegerilor instanța nu a dispus aprobarea listei supleanților.

În diagrama de mai jos putem vedea că în cele 19 judecătorii care au exminat în total 682 de dosare, în 258 de cazuri a existat necesitatea emiterii unor hotărâri suplimentare pe motiv că în hotărârile de bază instanțele de judecată nu s-au expus asupra listei supleanților.

Diagrama 21

Numărul hotărîrilor suplimentare 60 50 40 30 20 10 0

56 40

40

34

30 18

9

24

18 3

51

46

45

5

6

2

24 11

18

23

43 33 31 28 24 28 22 14 3

7

16

50 49 34

33 18

2

Cauze cu privire la rapoartele de validare, la care nu au fost inregistrate contestații Cauze în cîte instanțele nu au aprobat lista supleanților, numărul de hotărîri suplimentare

44

2

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

În continuare ne-am propus să examinăm care este situația în ceea ce privește cazurile în care au fost examinate contestații împotriva oricăror acte sau acțiuni din perioada electorală a anului 2015. După cum am menționat mai sus, din 174 de cazuri care au fost înregistrate în PIGD, în 56 de cazuri contestațiile au fost depuse împotriva rapoartelor de validare, fiind făcute obiecții asupra procedurii de votare în ziua alegerilor. În 118 cazuri au fost examinate doar contestații împotriva acțiunilor și actelor emise de către organele electorale. Din câte putem vedea, au existat doar câteva judecătorii care nu au examinat contestații, aceasta fiind Judecătoria Bălți, Dubăsari, Ceadîr Lunga, Călărași, Rezina.

Tabel 1

Chișinău, sec. Botanica Chișinău, sec. Buiucani Chișinău, sec. Centru Chișinău, sec. Ciocana Chișinău, sec. Rîșcani Bălți Anenii Noi Basarabeasca Briceni Cahul Cantemir Călărași Căușeni Ceadîr Lunga Cimişlia Comrat Criuleni Dondușeni Drochia

Cauze electorale, care conţin atât contestații separate, cât și contestații împotriva rapoartelor de totalizare, împreună cu contestații

Dosare în care contestațiile au fost examinate în cumul cu rapoartele de validare a alegerilor

Dosare în care au fost examinate doar contestații

3

0

3

5

6

1

4

2

4

0

1

0

0

0

4

0

1

1

1

0

3

3

9

0

0

0

8

1

0

0

7

0

2

0

5

2

1

5

1

0

45

4

1

1

0

4

0

1

0

9

0

7

0

7 2

3

1

1

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

Dubăsari Edineţ Fălești Florești Glodeni Hîncești Ialoveni Leova Nisporeni Ocniţa Orhei Rezina Rîșcani Sîngerei Soroca Strășeni Șoldănești Ștefan Vodă Taraclia Teleneşti Ungheni Vulcănești Total

0

0

0

9

7

2

5

1

7

1

1

0

8

8

4

3

2

2

9

1

3

1

7

2

0

0

6

4

7

1

9

5

8

2

2

1

1

0

3

1

3

0

17 1

6

1

0

1

0

8

2

5

0

2

6

4

6

1

1

2

3

2

15

56

118

0

174

4

1

Din cele 56 de dosare în care au fost examinate rapoartele de validare în cumul cu contestațiile, au fost conexate 79 de rapoarte și 69 de contestații. Cele mai voluminoase cauze care au fost conexate sunt la Hîncești, unde 15 contestații au fost conexate cu 8 rapoarte de validare, Căușeni, unde 24 de rapoarte de validare au fost conexate într-o procedură cu 1 contestație.

46

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

Din cele 118 dosare în care au fost examinate doar contestațiile, au fost conexate 119 contestații.

Prin urmare, numărul total de contestații depuse și examinate de către instanțele de judecată a constituit 188 de contestații.

Reieșind din data depunerii contestațiilor, s-a constatat că contestatarii au devenit cei mai activi în ultima lună a campaniei electorale, astfel încât cu maxim 30 de zile înainte de ziua alegerilor au fost înregistrate doar 15 contestații, ceea ce reprezintă 8% din numărul total de contestații, circa 48% din numărul total de contestații a fost depus în ultimele trei zile de campanie, în timp ce aproape 44% au fost depuse în termen de la 29 la 4 zile înainte de alegeri.

Diagrama 22

Termenul de depunere a contestațiilor Termen de la 3 zile pînă la data alegerilor, inclusiv

91

Termen de la 29 la 4 zile pînă în ziua alegerilor

81

Temen de pînă la 30 zile de la data primului tur

15

0

20

40

60

80

100

În urma analizei minuțioase a contestațiilor, s-a constatat că cel mai frecvent obiect al contestațiilor l-au constituit iregularitățile la numărarea voturilor. În cele 62 de contestații, ceea ce reprezintă aproape 33% din numărul total, contestatarii au invocat că nu sunt de acord cu modalitatea de numărare și totalizare a voturilor. În circa 53 de cazuri, ceea ce reprezintă 28% din numărul total a fost solicitată nulitatea generală a alegerilor, contestații ce au fost depuse atât înainte de data alegerilor cât și după totalizarea rezultatelor alegerilor. Observăm că de cele mai puține ori contestatarii au invocat limitarea drepturilor alegătorilor, problema cu privire la folosirea ilicită a fondurilor, precum și contestații în privința includerii sau excluderii anumitor concurenți electorali.

Diagrama 23

Obiectul litigiului de contencios electoral Altele

10

Interzicerea drepturilor alegătorilor

2

Nulitatea alegerilor

53

Renumărarea voturilor

62

Campania electorală (agitația electorală, fonduri nedeclarate, etc.)

Finanțarea

18 2

Listele electorale Înregistrarea /excluderea concurentului electoral

27 14 0

10

47

20

30

40

50

60

70

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

Litigiile examinate în Curtea de Apel Chișinău, în mare parte, se refereau la legalitatea unor hotărâri cu caracter general ale CEC.

C. Părțile litigiului

Din numărul total de 188 de contestații, aproape jumătate de reclamanți au fost candidați independenți, aproximativ la aceeași cotă procentuală au depus contestații reprezentanții partidelor politice. La o diferență mare sunt alegătorii, care au reprezentat doar circa 4% din numărul total de contestatari.

Diagrama 24

Cine a depus contestațiile în instanță Alegător

7

CECE, APL

7

Partid Politic

84

Candidat independent

90

Numărul total de contestații

188 0

50

100

150

200

Referindu-ne la acțiunile contestate prin contestațiile depuse, ajungem la concluzia că în majoritatea absolută a cazurilor au fost contestate acțiunile organelor electorale.

Diagrama 25

Acțiunile cui au fost contestate 200

179

180 160 140 120 100 80 60 40 20

8

0 Candidat independent

1 Partid Politic

CECE

Doar într-un caz au fost contestate acțiunile unui concurent electoral – partid politic, în altele 8 cazuri au fost contestate acțiunile concurenților electorali, în puțin mai mult de 95% din cazuri au fost contestate acțiunile organelor electorale.

48

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

Cu privire la litigiile examinate de Curtea de Apel Chișinău, în perioada electorală din anul 2015, în calitate de instanță de fond aceasta a examinat mai cu seamă litigiile pornite împotriva CEC. Din cele 43 de litigii analizate, potrivit conținutului deciziilor CSJ, s-a constatat că 33 de cazuri au fost pornite de alegători și doar în 10 cazuri semnatarii contestației erau concurenți electorali.

Diagrama 26

Reclamanți în litigiul de contencios electoral

Total

43

Concurenți electorali, Partide politice

10

Alegători

33

0

10

20

30

40

50

Analizând calitatea procesului și modul de desfășurare a ședințelor de judecată, constatăm că, în pofida termenelor restrînse de examinare, instanțele de judecată în mare parte au examinat cauzele în prezența părților la proces. Citarea acestora se desfășura prin telefonograme, de cele mai dese ori, întrucât la dosar nu existau careva citații.

Cu toate acestea, rata înaltă a participanților la proces denotă faptul că citarea în procesele electorale nu a constituit o problemă.

Diagrama 27

Prezența în ședințele de judecată Avocati

10

Prezenți din partea pîrîtului

131

Prezenți din partea reclamantului

145

Numărul de dosare

174 0

50

100

150

200

Astfel, din numărul total de dosare care au fost înregistrate prin PIGD, în circa 83% din cazuri erau prezenți reclamanții sau reprezentanții acestora. Rata reprezentanților pârâților, de asemenea, a fost destul de mare, constituind aproximativ 75%. Cu toate acestea, în doar 5% din cazuri în cauzele de contencios electoral părțile au fost asistate de avocați licențiați.

D. Examinarea cauzei și emiterea soluției

Din totalul de 174 de cauze, în mare parte contestațiile au fost respinse, rata respingerilor constituind 72%, în timp ce rata admiterilor a constituit doar 13%, iar aproximativ 15% a

49

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

constituit rata încheierilor de restituire a contestațiilor pe motiv că nu a fost respectată procedura prealabilă de contestare a actelor organelor electorale în instanțele ierarhic superioare ori pe motiv că contestațiile au fost depuse de persoane fără împuterniciri.

Diagrama 28

Soluțiile instanțelor de judecată 23

25

126 Admise contestațiile

Respinse contestațiile

Restituite

Reieșind din conținutul contestațiilor și probele anexate la acestea, se constată că de cele mai multe ori contestațiile nu erau susținute de careva anexe. În linii generale, contestatarii menționau anumite abateri în textul contestației, dar fără a prezenta alte tipuri de probe, cum ar fi poze, explicații, copii de pe pliante sau alt gen de acte în care se invoca încălcarea anumitor proceduri de către concurenții electorali.

Termenul de examinare a cauzelor a fost unul rezonabil și nu a depășit termenele legale stabilite.

Hotărârile emise în majoritatea cauzelor conțineau expunerea contestărilor, poziția pârâților și concluziile instanței. Autorii nu au putut aprecia însă calitatea actului judecătoresc emis decât doar prin prisma modului de examinare și expunere a instanței ierarhic superioare în cazul în care au fost contestate hotărârile emise.

Cu referire la examinarea cauzelor în Curtea de Apel Chișinău, se va reține că cele mai frecvente soluții emise de către instanța de fond au fost cele legate de restituirea contestațiilor - în 42%, încheieri de a nu da curs contestației - în 35% din cauze și doar în circa 9% cauzele au fost examinate în fond.

Diagrama 29

Soluțiile Curții de Apel Chișinău Total

43

Hotărîre de respingere a contestației

4

Hotărîre de admitere a contestației

4

Încheiere de încetare/refuz în primire

2

Încheiere de a nu da curs

15

Încheiere de restituire

18 0

10

50

20

30

40

50

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

E. Examinarea cauzei în recurs Numărul total de recursuri depuse pe marginea hotărârilor emise de judecătorii a constituit 40 %. Prin urmare, în mai mult de jumătate din cazuri părțile nu au considerat necesar de a contesta hotărârile emise. Recursurile declarate, în mare parte, se refereau la aceleași circumstanțe și probleme care au fost expuse în contestații. În foarte puține cauze recursurile conțineau obiecții împotriva argumentelor expuse în hotărâri.

Din totalul de recursuri declarate, și anume 71 din cele 174 de cauze, în mai bine de 70% din cazuri instanțele de recurs au respins cererile de recurs, fiind menținute hotărârile primei instanțe. Restul 30% din cererile de recurs au fost admise cu restituirea cauzelor spre rejudecare. De menționat că în cauzele studiate în nici un dosar instanța de recurs nu a admis recursul, ci a pronunțat o altă decizie.

Diagrama 30

soluțiile instanțelor de recurs admis recursul, scos de pe rol

2

admis și trimis la rejudecare

19

Respinse cererile de recurs

50

0

10

20

30

40

50

60

În ceea ce privește examinarea în recurs a cauzelor de către Curtea de Apel Chișinău, putem constata că în peste 90% CSJ a respins cererile de recurs și doar în 3 cazuri a admis recursul.

Diagrama 31

Soluțiile pronunțate de CSJ

Total

43

Respins recursul

40

Admis recursul, pronunțată o nouă hotărîre

3

0

10

51

20

30

40

50

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

În ceea ce privește termenul de examinare de către CSJ a cauzelor în recurs , CSJ a examinat aproape jumătate din cauze în decurs de până la 7 zile de la data emiterii hotărârii instanței de fond. Peste termenul de 15 zile au fost examinate circa 18% din cauze.

Diagrama 32

Termenul de la emiterea hotîrîrii Curții de Apel Chișinău pînă la decizia CSJ Total

43

Mai mult de 15 zile

8

Pînă la 15 zile, inclusiv

7

Pînă la 10 zile, inclusiv

9

Pînă la 7 zile, inclusiv

19 0

10

20

30

40

50

4.4. Concluzii În linii generale, identificarea cauzelor de contencios electoral în incinta judecătoriilor a fost realizată cu ușurință, deoarece a existat registrul de evidență a cauzelor de contencios. Prin urmare, sistemul de căutare a permis identificarea cauzelor în care obiectul de examinare l-a constituit legalitatea actelor emise de către organele electorale și acțiunile concurenților electorali în perioada electorală a anului 2015.

Toate cauzele au fost repartizate aleatoriu, la dosare fiind atașate dovezi ale faptului că toate litigiile au fost repartizate diferiților judecători. Repartizarea aleatorie în unele instanţe de judecată poartă un caracter mai mult formal, motivul de bază fiind numărul insuficient de judecători disponibili la momentul distribuirii cauzelor.

De exemplu, în cazul judecătoriei Orhei, la momentul înregistrării şi distribuirii aliatorii a cererilor de validare ori a contestaţiilor în ordinea contenciosului electroal, erau disponibili doar 3 judecători. Considerăm că există un număr insuficient de judecători disponibili, atât timp cât raionul Orhei este un raion mare, ce are un număr impunător de secţii de votare. Totodată, multe din contestaţiile electorale au fost conexate cu cererile de validare a alegerilor, ceea ce, în esenţă, a dus la îngreunarea procesului de validare a alegerilor.

Conexarea cererilor de validare cu contestaţiile electorale reprezintă una dintre problemele eminente stabilite în cadrul prezentei cercetări, majoritatea instanţelor de judecată aplicând procedura de conexare (de exemplu, Jud. Căuşeni). Din perspectiva Codului de Procedură Civilă al RM, conexarea cererilor de validare cu contestaţiile electorale nu constituie o încălcare a legislaţiei procesuale. Însă, din perspectiva unui proces fluent şi echitabil, instanţa care judecă cauza urmează să argumenteze temeinic o asemenea conexare.

În urma cercetării, au fost depistate mai multe cauze, unde nu a fost posibilă validarea alegerilor pentru consiliile de circumscripție de nivelul I de către instanţa de judecată ori a fost tergiversată (iar aleşii nu şi-au putut începe activitatea) pe motiv că instanţa de judecată a dispus conexarea cererilor de validare cu contestaţiile electorale depuse de către contestatarii din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale de nivelul II (raionale).

52

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

Considerăm că instanţele de judecată urmează să-şi motiveze nu doar formal încheierile de conexare a cererilor de validare cu contestaţiile electorale. Totodată, conexarea urmează a fi făcută doar la cererea motivată a părţilor în proces, care să conţină atăt temeiuri de drept, cât şi de fapt şi care ar demonstra cauzalitatea conexării.

O altă problemă a constituit modul de examinare a cererilor prin care se solicita validarea rezultatelor alegerilor. Aparent, această problemă a fost cauzată şi de prestația CECE de nivelul I și II. În primul rîâd, în mai multe cazuri s-a putut observa că cererile de validare erau depuse de CECE de nivelul II, iar într-o singură cerere erau cumulate mai multe localități. Acest fapt contravine prevederilor art.135 alin.1 din Codul Electoral, care prevede că consiliile electorale de circumscripţie ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi prezintă procesele-verbale cu privire la rezultatele alegerilor în judecătoriile de sector sau municipale, iar cele de nivelul doi - în judecătoriile în care sunt situate consiliile electorale de circumscripţie ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi. Spre exemplu, în Judecătoria Căușeni a fost înregistrată o singură cerere din partea CECE de nivelul II, la care erau anexate circa 15 rapoarte de validare a alegerilor.

O altă problemă ce a apărut în legătură cu examinarea rapoartelor de validare a rezultatelor alegerilor locale generale a constituit faptul că într-un număr foarte mare de cazuri instanțele de fond nu s-au pronunțat asupra listei supleanților. Aceasta contravine prevederilor art.135 alin.3 din Codul Electoral, care prevede că instanţele de judecată confirmă, de asemenea, şi lista candidaţilor supleanţi. Această problemă poate fi în egală măsură atribuită reprezentanților organelor electorale, care au pregătit cererile de validare și au participat nemijlocit la ședințele de judecată, dar și judecătorilor care au examinat pricinile. Reieșind din declarațiile judecătorilor CSJ, au fost desfășurate suficiente seminare și instruiri pentru judecători cu privire la modul corect de examinare a cauzelor prin care să se expună asupra totalizării voturilor.

Revenind la contestațiile împotriva actelor emise de către organele electorale, putem concluziona că de cele mai dese ori se depun contestații la finele campaniei sau la etapa totalizării voturilor. Deci, se constată o apatie și o lipsă de activism la etapa campaniei electorale. Cu toate acestea, din conținutul contestațiilor depuse în ultimul moment contestatarii indică inclusiv circumstanțe care au avut loc anterior datei depunerii contestațiilor. De cele mai multe ori, contestațiile avea un caracter declarativ. La contestații nu erau anexate careva probe și dovezi ale încălcării anumitor drepturi sau abuzuri din partea concurenților sau a organelor electorale.

Această circumstanță poate fi determinată de lipsa implicării unor profesioniști, cum ar fi avocații, în cauzele de contencios electoral. În urma cercetării, rezultă că în cauzele unde au fost implicaţi avocaţi, instanţele de judecată au admis acţiunile. Totodată, se atestă calitatea probatoriului prezentat de avocaţi în instanţa de judecată. Cu regret, doar în circa 5% din cazuri interesele părților au fost reprezentate de avocați licențiați.

Durata examinării cauzelor a fost una rezonabilă și în concordanță cu prevederile legale.

53

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI Autorii au analizat recomandările formulate anterior de către experți în domeniu, care se refereau inclusiv și la necesitatea modificării cadrului legal. Se constatată că, în mare parte, recomandările au fost luate în considerare, iar cadrul legal a fost modificat între timp.

Remarcăm faptul că prin Regulamentul privind procedura de examinare şi soluţionare a contestaţiilor de către organele electorale în perioada electorală, aprobată prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3353, au fost detaliate toate aspectele necesare pentru examinarea contestațiilor împotriva actelor emise de către organele electorale.

Cu toate acestea, remarcăm faptul că aplicarea prevederilor art. 65, 66, 67 din Codul Electoral de către instanțele de judecată deseori se reduce la aplicarea normelor prin analogie.

Aici ne referim la exercitarea căii prealabile de atac și, mai cu seamă, a termenilor în interiorul cărora urmează a fi depuse contestațiile. Or, prevederile respective nu disting foarte clar diferența între cererea prin care se urmărește adoptarea unei decizii (care nu trebuie neaparat să fie o plângere) și plângerea prin care se solicită anularea în totalitate sau în parte a actului contestat (contestația împotriva deciziei organului electoral).

Autorii au identificat anumite probleme în ceea ce privește aplicarea uniformă a legislației electorale în partea ce ține de confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatelor aleșilor locali. În mai bine de 19 instanțe de judecată s-a constatat faptul că unii dintre judecători nu s-au expus asupra validării listei supleanților în funcția de consilieri locali.

O altă problemă a constituit modul de evidență a cauzelor electorale, mai ales din partea instanțelor de apel. Cauzele au fost înregistrate în registrul general de evidență a cauzelor de contencios doar în format electronic. Acest mod de evidență face dificilă o studiere aprofundată a cauzelor de contencios electoral, deoarece motoarele de căutare deseori nu oferă o imagine completă a statisticilor.

Reieșind din concluziile formulate la fiecare capitol, autorii ar fi dorit să formuleze anumite recomandări față de autoritatea legislativă, organele electorale și cele judiciare, precum și față de alți actori implicați în examinarea litigiilor de contencios electoral.

Parlamentului Republicii Moldova

–– perfecționarea cadrului normativ în vederea evitării lacunelor sau aplicării analogiei legislative, prin delimitarea noțiunilor de contestație/cerere prealabilă și cerere de chemare în judecată;

–– instituirea unui termen pentru consiliile electorale de depunere în instanțele de judecată a demersului privind confirmarea legalității alegerilor locale.

CEC și CICDE

–– aprofundarea instruirilor în domeniile legate de numărarea voturilor, întocmirea proceselor verbale de numărare a voturilor, prezentarea documentelor în instanțele de judecată pentru confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatelor;

54

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

–– elaborarea unei liste de control pentru funcționarii electorali cu privire la documentele ce necesită a fi prezentate în instanța de judecată în vederea confirmării rezultatelor alegerilor și validării mandatelor; –– asigurarea evidenței tuturor contestațiilor depuse la CEC, inclusiv a celor cărora nu li se dă curs spre examinare;

–– perfecționarea cadrului normativ prin reglementarea în detaliu a procedurii de înaintare către instanțele de judecată a demersului privind stabilirea legalității alegerilor locale.

Consiliului Superior al Magistraturii și Curții Supreme de Justiție

–– asigurarea evidenței separate a cauzelor de contencios electoral, pentru a putea verifica respectarea exigențelor stabilite pentru acest gen de litigii; –– examinarea posibilității formării completelor specializate în domeniul electoral în instanțele de judecată de fond și de apel, care să asigure examinarea promtă și uniformă a cauzelor de contencios electoral;

–– publicarea unui ghid cu modele de acte procedurale ale instanţelor de judecată, inclusiv participanţi la proces, cu privire la examinarea cauzelor legate de contencios electoral;

–– desfășurarea sesiunilor suplimentare de instruire a judecătorilor în domeniul aplicării legislației electorale înainte de începerea perioadei electorale și imediat odată cu începerea acesteia;

–– elaborarea unei liste de control (checklist) pentru standardizarea etapelor și acțiunilor pe care trebuie să le conţină o acțiune în contencios electoral;

–– sistematizarea informațiilor cu privire la examinarea litigiilor de contencios electoral în vederea elaborării unei Hotărâri Explicative a Plenului CSJ pe această tematică.

Subiecților cu drept de depunere a contestațiilor

–– dezvoltarea abilităților concurenților electorali în vederea prezentării calitative a cauzelor în instanță;

–– evitarea depunerii în instanțele de judecată și organele electorale a contestațiilor neîntemeiate sau tardive.

55

Practica contenciosului electoral în Republica Moldova

LISTA DE ABREVIERI alin. – aliniat

APL – administrația publică locală art. – articolul

BESV – biroul electoral al secției de votare CEC – Comisia Electorală Centrală

CECE – Consiliul electoral de circumscripție electorală

CEDO – Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului

CICDE – Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral CtEDO – Curtea Europeană pentru Drepturile Omului CSJ – Curtea Supremă de Justiţie Fig. – figura

MPA – Partidul Politic „Mişcarea Populară Antimafie” mun. – municipiu nr. – număr

OSCE – Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa PCRM – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova PDA – Partidul Politic „Democraţia Acasă” PDM – Partidul Democrat din Moldova

PIGD – Programul integrat de gestionare a dosarelor PL – Partidul Liberal

PLDM – Partidul Liberal Democrat din Moldova PP – partid politic

PP Patria – Partidul Politic „PATRIA”

PP PCRM – Partidul Politic „PARTIDUL COMUNIST REFORMATOR DIN MOLDOVA” PPCD – Partidul Popular Creştin Democrat

PSRM – Partidul Politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” r. – raion

RM – Republica Moldova

UE – Uniunea Europeană

56