188

Punctul

CMYK 1

S@pt@mânalul mure}ean

Premiul Dumitru Tinu 2007

www.punctul.ro

Anul IV, Nr. 188, 22 - 28 septembrie 2008 Preţ: 0,99 RON

Publicaţie mureşeană premiată de Clubul Român de Presă

Conjuraţia Taxi Driver

Edi]ia de Sighi}oara

La Oficiul Prefectural, Gherca iar…

11

Edi]ia de Târn@veni

Postul de vice, pofta ce-am poftit-o…

13

Edi]ia de Reghin

Hornarii români de nivel mondial Edi]ia de Câmpie

În Luduş, romii sunt discriminaţi

14

15

Săptămâna trecută la Primăria TîrguMureş s-a derulat un protest al Camerei Taximetriştilor faţă de adoptarea de către CL a unei hotărâri prin care se suplimenta numărul licenţelor de taxi din oraş, şi aşa prea multe.

De aici până la săritura cartelului „Un Leu şi Cincizeci de Bani” la gâtul celor ce au preţ de pornire „Un Leu şi Treizeci şi Nouă” n-a fost decât un pas…

Grădiniţe purecate pe rând

3

Inspectorii OPC au demarat o acţiune de control prin grădiniţele mureşene Raluca Maria Creţ

Odată cu începerea noului an şcolar, inspectorii de la Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor au demarat o amplă acţiune de control prin grădiniţele tîrgumureşene pentru a depista orice neregulă care ar putea pune în pericol sănătatea micuţilor. Deocamdată, neregulile depistate au fost minore şi nu s-a pus problema aplicării unor amenzi. Inspectorii OJPC spun că acest lucru se datorează faptului că majoritatea unităţilor de învăţământ au primit bani pentru renovare şi reabilitare şi grădiniţele au avut parte de o atenţie deosebită.

La Grădiniţa Nr. 16 din Tîrgu-Mureş, care a făcut obiectul unui control de la sfârşitul săp-

tămânii trecute, inspectorii au verificat cămara şi bucătăria, au verificat dacă alimentele sunt în termenul de valabilitate şi au numărat caloriile pe care le consumă fiecare copil. Grădiniţa este unul dintre exemplele fericite, mai ales că-n fiecare dimineaţă, cei 240 de copii sunt controlaţi, iar orice problemă se comunică mai departe. „Dacă vreunul dintre copii prezintă manifestări de

risca să se îmbolnăvească ceilalţi prunci”, a declarat Voichiţa Soldan, asistentă medicală.

Potrivit inspectorului OJPC Delia Culiceanu, grădiniţa îndeplineşte toate standardele cerute pentru o bună funcţionare. „Zilnic controlăm starea de igienă a tuturor încăperilor”, a completat directoarea Mihaela Rizescu. În zilele următoare, inspecboală, nu este primit în colecti- torii vor continua controalele şi vitate. Ne pare foarte rău pentru în celelalte unităţi de învăţământ părinţi, dar asta este. Nu putem mureşene.

Punctul Nr. 188, 22 - 28 septembrie 2008

de Răzvan Cirezaru

care nu au cu adevărat nimic notabil să-ţi comunice, despre care tu totuşi scrii rânduri pe care nimeni nu le citeşte, şi dacă totuşi o face, oricum nu Înţelegeţi tortura meseriei contează, pentru că pe nimeni de jurnalist! Mă refer la cei nu interesează pentru că nu care într-adevăr practică jure nevoie de verb, ci mai de nalismul şi nu la aceia pentru grabă de palme, sau pumni, care scrisul unor materiale edi- pentru a readuce în simţiri toriale e doar spoiala sub care o opinie publică anesteziată se derulează contracte groase de indiferenţă, de ignoranţă, de publicitate, sau se fac parti de obişnuinţa cu rahatul de pris-uri care mai târziu devin fiecare zi care ne invadează de rampa de lansare a unor parpretutindeni. veniţi ai sistemului. Înţelegeţi Înţelegeţi tortura la care se imensa plictiseală care te apu- supune jurnalistul ce se ocupă că în faţa unor subiecte care de subiecte politice. Pentru că nu interesează cu adevărat pe nimic nu e mai găunos şi mai nimeni, dar pentru care trebu- fals şi mai lipsit de substanţă ie să întreţii relaţii cu oameni decât un politician trăgând

Când ciobanii „e” la putere tromboane peste tromboane, pe care tu, jurnalistul, trebuie să le reproduci integral, fără intervenţii, fără comentarii, fără accente de niciun fel, întru informarea publicului într-un regim de imparţialitate şi deontologie profesională gonflată şi răsuflată care nu face altceva decât să contribuie la imaginea publică a unui individ care altfel nu e nimic mai mult decât un mare gunoi. Şi înţelegeţi acum groaza jurnalistului aflat în faţa unui „cioban” care a pus mâna pe putere. Ei bine, acest ipochimen rudimentar, primitiv, cu o scară de valori care se rezumă la bani şi la ce se ascunde sub poalele muierilor, înarmat

cu mijloacele puterii, această gorilă de cabinet e cea mai periculoasă creatură ce sălăşluieşte sub cerul lui Dumnezeu.

Să nu vă înşele originile sale modeste, descendenţa sa direct din talpa poporului, ci să vă îngrijoreze, pentru că acest specimen e un animal pe care nu-l impresionează verbul, ori dialogul, pentru simplul motiv că nu înţelege multe cuvinte. El nu pricepe decât ghioaga, natura şi valenţele sale. E tupeist, obraznic şi fără ruşine. De aceea, atunci când dă cu bâta în baltă se umple şi mai tare de mândrie, privind la abundenţa noroiulului cu care împroaşcă împrejur.

Exemplele sunt de prisos. Sunt peste tot la televizor.

Banii cu ţârâita opresc lucrările din şcoli Guvernul a hotărât alocarea unor bani ce nu prea mai ajung la destinaţie Cătălin Hegheş

Ca în fiecare an, începutul şcolii a readus în discuţie problema reabilitării, autorizării lor sanitare şi a lipsei banilor pentru aceste lucrări. Deşi Guvernul a alocat sume importante în această vară pentru reabilitarea şcolilor, banii au fost alocaţi târziu, autorităţile n-au colaborat prea eficient, iar la final, cireaşa de pe tort a fost că s-a oprit şi virarea banilor în mijlocul lucrărilor. Cel puţin asta este varianta reprezentanţilor Primăriei Tîrgu-Mureş, care spun că Guvernul le este dator cu câteva sute de miliarde de lei vechi. Din această cauză există opt mari proiecte de infrastructură şcolară derulate în Tîrgu-Mureş unde lucrările au fost oprite de constructori. Pur-

Punctul alb

finalizare care au fost sau sunt în curs de a fi depăşite. Acest lucru s-a întâmplat întrucât constructorii spun că nu mai au garanţia că vor primii aceşti bani.

Cele opt mari lucrări sunt mansardarea Colegiului Naţional Papiu, mansardarea şi extinderea Grădiniţei cu Program Prelungit Nr. 2, reparaţia capitală la Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 17, mansardarea Grădiniţei Ştefania, proiectele campusurilor de la Colegiul tătorul de cuvânt al Primăriei Sunt bani care chiar dacă ar Traian Săvulescu, de la Grupul Tîrgu-Mureş Marius Paşcan veni peste noapte nu mai pot Şcolar Constantin Brâncuşi şi explica: „În acest an trebuia să fi utilizaţi având în vedere că de la Liceul Sportiv, reabilitarea mai primim circa 400 de mi- se apropie cu paşi mari sezonul sălii de sport de la Liceul Bolyai liarde de lei pentru finalizarea rece, iar lucrările nu vor fi fi- Farkas. În total valoarea lucrăunor investiţii importante, nalizate”. rilor se ridică la aproximativ 47 cum ar fi mansardări, extinLucrările au început în pri- de milioane de lei noi, din care deri, campusuri şcolare etc., ma parte a acestui an în primă- Guvernul a finanţat până acum dar nu am mai primit nimic. vară-vară şi aveau termene de doar 8, 37 milioane de lei.

S@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

Se acordă echipei de fotbal FC Municipal Tîrgu-Mureş pentru startul bun din această ediţie de campionat.

2

Punctul negru S@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

Se acordă Primăriei TîrguMureş pentru încăpăţânarea cu care vrea să scoată Direcţia Agricolă din sediul de pe strada Gheorghe Doja.

Punctul pe i

Punct de vedere

ACTUALITATE Campanie. UDMR e pe ultima sută de metri înaintea campaniei. Vineri a avut loc şedinţa Consiliului Operativ UDMR unde au fost aprobate candidaturile, tot vineri a fost şi o şedinţă a preşedinţilor organizaţiilor zonale UDMR, iar sâmbătă s-a întrunit şi Consiliul Reprezentanţilor Unionali. Programul electoral al formaţiunii maghiare se bazează pe două teme prioritare: modernizarea Transilvaniei şi obţinerea autonomiei.

Liderul Uniunii Markó Béla preciza că mesajul UDMR se adresează întregii populaţii nu doar etniei maghiare.

Pregătiri. Deşi iniţial PSD trebuia să anunţe săptămâna trecută lista celor 12 persoane care vor candida la alegerile parlamentare, decizia a fost amânată pe începutul acestei săptămânii. Preşedintele PSD Mureş Alexandru Frătean a anunţat totuşi câteva nume sigure pe lângă cel personal, mai exact: Vasile Gliga, Andrei Mosviciov şi Cristian Ţucă. O altă certitudine este includerea pe această listă de 12 persoane a unui candidat din partea PC, unul din partea Partidului Ecologist şi unul de la Uniunea Vatra Românească.

Cinematograf. Deşi programat să se închidă până la sfârşitul săptămânii trecute, cinematografului Tineretului i s-a mai dat un termen de graţie de două săptămâni. „Am fost anunţaţi în ultima clipă. Practic ieri ne-au telefonat şi ne-au spus că mai mergem două săptămâni”, a declarat săptămâna trecută, miercuri, Eva Şuteu, directorul punctului de lucru din Tîrgu-Mureş al RADEF. Filmul care rulează săptămâna aceasta este însă unul în reluare. Termenul de două săptămâni include şi data de 20 septembrie, când de obicei se primeşte programarea pentru luna următoare. Astfel, probabil abia atunci vom şti dacă Tineretului se va închide cu adevărat, sau va mai trage mâţa de coadă o vreme.

SC Lex Guard Security Reghin

angajează agenţi pază pentru posturi fixe în judeţul Mureş.

Informaţii la sediul firmei din Reghin, B-dul Pandurilor, nr. 119 sau la telefoanele 0733 008 992; 0740 118 635

S.C.C.FEDERALCOOP

TG.MUREŞ ÎNCHIRIAZĂ SPAŢIU COMERCIAL, IMEDIAT OCUPABIL, ÎN CENTRUL LOCALITĂŢII LIVEZENI, STRADA PRINCIPALĂ NR.24, LA PARTER BLOC, ÎN SUPRAFAŢĂ DE 100 M.P., CU AMENAJĂRI STANDARD ŞI UTILITĂŢI COMPLETE. INFORMAŢII ZILNIC, L.-V. ÎNTRE ORELE 08 şi 16 TELEFON 0265 - 268271.

ANALIZĂ

Conjuraţia taximetriştilor

Punctul Nr. 188, 22 - 28 septembrie 2008

Cartelul „Un Leu şi Cincizeci de Bani” sare la gâtul lui „Un Leu şi Treizeci şi Nouă” Răzvan Cirezaru

Săptămâna trecută la Primăria Tîrgu-Mureş s-a derulat un protest al Camerei Taximetriştilor faţă de adoptarea de către Consiliul Local a unei hotărâri prin care se suplimenta cu 10 locuri numărul licenţelor de taxi în oraş. Protestul a venit pe fondul faptului că în Tîrgu-Mureş numărul optim de taximetre conform legii este deja depăşit, măsura CL fiind astfel nejustificată.

Săptămânalul „Punctul” scria încă de anul trecut că-n Tîrgu- Mureş sunt cu peste 120 de taxiuri mai multe decât prevede legea, şi anume 4 la mia de locuitori. Acum se vorbeşte de vreo 700 de licenţe de taxi în Tîrgu-Mureş. „Legea 265/2007 prevede o limită de 600 de taxiuri. Surplusul de până la 679 poate să evolueze timp de cinci ani şi pe urmă gata. În plus, există constant un număr de 65-70 de taxiuri care funcţionează neautorizat.

Noi am făcut demersurile pentru atacarea în contencios administrativ a hotărârii, pentru că ea constituie un precedent periculos”, a declarat Teodor Viorel, preşedintele Camerei Taximetriştilor. „Proiectul a fost o iniţiativă a consilierilor

UDMR şi a trecut ca valiza prin gară, fără să fie luat în discuţie în comisii, iar consilierii, în necunoştinţă de cauză, au votat. Primăria va iniţia pe 25 un proiect de revocare a hotărârii, care dacă va fi votat, va duce la revocarea celor şase licenţe acordate”, a declarat Marius Paşcan, purtătorul de cuvânt al Primăriei.

Oaia neagră Taxi Pluto Dar pentru cine erau cele 10 licenţe aprobate de Consiliu? Şoaptele au pronunţat numele de Taxi Pluto, firma fostului consilier judeţean UDMR Venczi János. Dar cine e Taxi Pluto? Ei bine, e firma de taximetrie care practică cele mai mici preţuri din oraş, 1, 39 lei pe km, faţă de cei 1,5 lei pretinşi de marea majoritate a firmelor de taxi, membre ale Camerei Taximetriştilor, din care Taxi Pluto nu face parte. Dar de ce? „Pentru că noi nu putem afilia ilegalişti”, a declarat Teodor Viorel, preşedintele Camerei Taximetriştilor.

Venczi János neagă însă că aceste 10 licenţe au fost acordate firmei sale. „Aţi fost greşit informaţi. Nu există nicio cerere oficială făcută de mine pentru obţinerea unei licenţe.

Taximetria din TîrguMureş, o altă “mânăreală”

Taxi Pluto nu are nicio licenţă de taxi. Noi funcţionăm ca un dispecerat care lucrează cu taximetrişti independenţi şi cu câteva firme mici care au doar câteva maşini”, a declarat Venczi János.

De fapt cererile fuseseră depuse de taximetrişti independenţi care „probabil lucrează cu Taxi Pluto”, după cum declară Venczi. „Eu am o activitate perfect legală.

Am contabilitatea la zi. Toţi taximetriştii cu care lucrez au licenţele în regulă”, a mai declarat Venczi János.

Cartelul „Un leu şi Cincizeci de Bani” încalcă Legea concurenţei Şi atunci, de ce nu e loc pentru Taxi Pluto în Camera Taximetriştilor? „Camera nu

mă reprezintă, atâta timp cât ei reprezintă interesele propriilor firme şi nu ale taximetriştilor. Şi 80% dintre taximetrişti cred asta. Şi acum există la Primărie o petiţie cu 100 de semnături care spun că această Cameră a Taximetriştilor nu îi reprezintă. Nu am putut intra în Cameră pentru că nu am vrut să fac parte din Cartelul 1,5 lei pe km. Când a fost stabilit preţul în martie-aprilie 2007 au votat toţi în bloc. Eu am spus că nu votez până când nu mă consult cu taximetriştii cu care am contract. Iar taximetriştii au hotărât să mergem cu 1,39 lei”, a declarat Venczi.

Acum, indiferent dacă lucrurile stau aşa, sau nu, votul în bloc al firmelor de taxi pentru tariful de 1,5 lei a încălcat cele mai elementare legi ale concurenţei în detrimentul

interesului public. Iar dacă manevra lui Vincze nu e decât o strategie pentru atragerea clienţilor, cu atât mai bine, fiindcă un mediu concurenţial are tocmai rostul de a împiedica fenomenul de monopol care să manevreze preţul după bunul său plac, în detrimentul clientului. „Taxi Pluto a devenit un pericol pentru celelalte firme pentru că e posibil ca firmele mici şi taximetriştii independenţi să treacă la noi.

Gândiţi-vă că în prezent în Tîrgu-Mureş sunt 250 de taximetrişti independenţi şi încă 100 la firmele mici”, a declarat Venczi János. Înţelegerile dintre firme perpetuează un regim de monopol şi lipsa concurenţei Practicarea unui preţ mai

mic nu explică însă o asemenea migraţie, pentru că aceasta înseamnă un câştig mai mic pentru taximetrişti care trebuie să mai plătească şi dispeceratul. Ceea ce ar explica migraţia este însă noua lege a taximetriei care anul trecut obliga toate firmele de taxi care posedă licenţe să nu mai lucreze decât cu maşini proprietate personală. Astfel, Taxi Transaldea, spre exemplu, s-a trezit în situaţia de a înlocui 150 de maşini peste noapte. Fireşte că lucrul acesta nu s-a întâmplat nici la Aldea, nici la alte firme. Ce s-a întâmplat a fost că posesorii de maşini, prin contracte formale de vânzare-cumpărare, şi-au trecut maşinile proprietate personală pe firmă, cedându-le practic acestora, aflându-se în pericol de a rămâne fără obiectul muncii, licenţele fiind ale firmelor, care acum pot face cu maşinile ce vor.

Când Venczi János spune că în Camera Taximetriştilor sunt slujite interesele patronilor de firme şi nu ale taximetriştilor, de fapt la asta se referă. Iar preţul unic de 1,5 lei pe km şi lipsa unui mediu concurenţial prejudiciază interesul public.

3

CMYK 4

Punctul Nr. 188, 22 - 28 septembrie 2008

Afară din sediu!

ADMINISTRAŢIE

Direcţia Agricolă Mureş a fost evacuată din sediul în care a funcţionat 40 de ani Raluca Maria Creţ

După mai bine de un an de amânări şi tergiversări, Direcţia Agricolă a fost scoasă din sediul în care a funcţionat.

S.C. Locativ S.A. a apelat la un executor ce a pus sigiliul pe uşile instituţiei. Povestea este veche, iar angajaţii Direcţiei ştiau de ani buni că trebuie să se mute, dar nu se aşteptau la aşa ceva. Într-o primă fază, Consiliul Local nu a mai aprobat prelungirea contractului de închiriere pe motiv că Primăria are nevoie de mai multe spaţii pentru propria activitate. Ulterior, Primăria a obţinut o sentinţă irevocabilă, pe baza căreia a trecut la executarea silită. „S-a aplicat o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă din luna februarie a acestui an şi în consecinţă am procedat la mai multe somaţii pentru evacuarea spaţiului. Dânşii nu s-au conformat, iar noi am apelat la un executor judecătoresc”, a declarat Mircea Fărcăşan, director S.C. Locativ S.A. Pe de altă parte, angajaţii au fost luaţi prin surprindere

4

de executor, mai ales că sperau la o nouă tergiversare a problemei. „În baza sentinţei judecătoreşti, Primăria va intra în posesia imobilului de pe strada Gheorghe Doja, nr.

9. şi ca atare instituţia statului va ajunge în stradă sau într-un amplasament care astăzi este necunoscut”, a declarat Náznán Jenö, directorul Direcţiei Agricole Mureş. În aceste condiţii angajaţii au fost nevoiţi să îşi împacheteze lucrurile în aşteptarea unor vremuri mai bune. „Nu avem spaţiu nici unde să ne împachetăm lucrurile, dosarele producătorilor agricoli pentru care am derulat sume stau pe dulapuri”, a susţinut Silvia Jude, directorul Sectorului Vegetal din cadrul Direcţiei.

Soluţii Cei mai afectaţi vor fi însă agricultorii şi cei care au nevoie de acte emise de Direcţia Agricolă. Situaţia este cu atât mai gravă, cu cât în această perioadă se eliberează subvenţiile pentru culturile de toamnă. Pe uşa Direcţiei Agricole a fost afişat un anunţ prin care agricultorii au fost anunţaţi

că instituţia îşi încetează activitatea. „Începând cu data de 18.09.2008, D.A.D.R. Mureş sistează orice activitate cu publicul din cauza acţiunii de evacuare silită, dispusă de Primăria Tîrgu-Mureş prin executorul judecătoresc”. Şi cum prin definiţie nu există instituţie fără sediu, variantele au apărut rapid. Una dintre ele ar fi mutarea în sediul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă, sediu ce a fost acordat Direcţiei Agricole de către Ministerul Agriculturii acum mai bine de un an.

Conducerea staţiunii a atacat în instanţă decizia Ministerului. „De un an de zile stăm pe loc şi nu putem face nimic până la pronunţarea unei decizii definitive în această cauză.

Trebuie să găsim o soluţie intermediară până când vom reuşi să construim un nou sediu şi până când Direcţia Agricolă şi sper şi celelalte instituţii de profil agricol vor avea un sediu corespunzător”, a susţinut Náznán.

chiria pe metrul pătrat se ridică la 10-15 euro pe metrul Náznán pătrat, depinde cum e ameJenö: najat spaţiul şi cât de bine este Directorul acoperit cu partea de utilităţi”, Direcţiei ne-a declarat Octavian Ispas, Agricole directorul unei agenţii imobieste pus liare. Potrivit declaraţiilor lui în situaţia Náznán Jenö, direcţia plăteşte de a le găsi angajaţilor o chirie de aproximativ 5 miun nou loc lioane de lei vechi pe lună. La de muncă preţul pieţei, spaţiul de 400 de metri pătraţi ar putea fi învoltare Pomicolă, spune că care şi agenţi economici pri- chiriat cu cel puţin 4.000 de instituţia nu poate elibera sub vaţi, cum ar fi redacţiile pu- euro pe lună. Totuşi, în urma nicio formă acest sediu. blicaţiilor Cuvântul Liber şi discuţiilor, Direcţia Agricolă „În septembrie 2007 a Népújság. De ce a fost aleasă va rămâne în acelaşi sediu cel apărut Hotărârea de Guvern Direcţia Agricolă spre evacua- puţin până la sfârşitul acestei Nr. 1134, prin care sediul re în locul unor privaţi nu ne-a luni. „Noi suntem pregătiţi de nostru din strada Păşunii, nr. putut spune nimeni. acţiune, iar în acest moment 1, a fost cedat în totalitate DiÎn ceea ce priveşte chiriile facem prospecţiuni de piaţă, recţiei Agricole Mureş. Am din zona respectivă, preţurile dar mai putem sta luna aceasconsiderat această hotărâre ca se calculează în euro. „În zonă, ta”, a completat Náznán Jenö. nelegală şi netemeinică, prin „Deocamdată facem inventarul actelor pe care faptul că staţiunea pomicolă funcţionează ca unitate cu le avem, le vom lega, le vom pune în cutii şi aşteppersonalitate juridică şi i se tăm să primim un spaţiu unde să le depozităm. ia sediul fără a i se da ceva în Această hotărâre a fost atacată prin contestaţie la executare în luna iulie, în termenul legal de 15 zile schimb”.

Dincolo de toate discuţi- de la comunicarea sentinţei, termenul de judecată ile, rămâne întrebarea de ce a fost stabilit doar pentru data de 27 octombrie. În tocmai Direcţia Agricolă, din acelaşi moment, am atacat prin ordonanţă preziAfară, dar mai staţi moment ce în clădirea de pe denţială solicitând suspendarea executării privind Maria Pârlea, directorul Gheorghe Doja îşi au sediul evacuarea noastră din acest imobil”.

Eugen Meszaros, jurist Direcţia Agricolă Mureş Direcţiei de Cercetare şi Dez- mai multe unităţi, printre

CMYK 5

Punctul Nr. 188, 22 - 28 septembrie 2008

ECONOMIC

Pensiunile turistice se duc la Saschiz Horea Soporan

Amplasarea unei pensiuni turistice în perimetrul unei comune sau în al alteia poate face diferenţa în accederea la o finanţare nerambursabilă. Cea mai bună comună pentru a dezvolta o mică afacere este în acest moment Saschiz. Este cea mai bine cotată din punctul de vedere al finanţatorilor, primind 9 puncte.

Locul doi este primit de Răstoliţa cu şapte puncte, iar locul trei cu şase punte este Bahnea. Menţiune, cu cinci puncte, primesc următoarele comune: Apold, Băla, Brîncoveneşti, Ceuaşu de Cîmpie, Eremitu, Gurghiu, Nadeş, Sîngeorgiu de Mureş, Vînători şi Zau de Cîmpie.

Aceste punctaje sunt cuprinse în anexa 10 din ghidul

solicitantului pentru accesarea fondurilor nerambursabile din Măsurile 312 şi 313, lansate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Această primă sesiune de depunere a proiectelor se va încheia în 30 octombrie.

Fondurile totale disponibile pentru măsura 312 sunt de 98,8 milioane de euro, iar pentru măsura 313 acestea sunt în valoare de 108,8 milioane de euro. Suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată pentru finanţarea unui proiect în cadrul acestor măsuri este de 200.000 de euro.

Depunerea proiectelor se va face la sediile Oficiilor Judeţene de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

Obiectivele specifice ale Măsurii 312–Sprijin pentru crearea

şi dezvoltarea de microîntreprinderi - se referă la: 1. Crearea şi menţinerea lo­­­­ curilor de muncă în spaţiul rural; 2. Creşterea valorii adăugate în activităţi non-agricole; 3. Crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală prestate de către micro-întreprinderi.

Obiectivele operaţionale ale Măsurii 312 –Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi - se referă la: 1. Crearea de microîntreprinderi precum şi dezvoltarea celor existente în sectorul nonagricol în spaţiul rural; 2. Încurajarea iniţiativelor de afaceri promovate, în special de către tineri şi femei; vităţi tradiţionale; Obiectivele specifice ale Mă3. Încurajarea activităţi4. Reducerea gradului de de- surii 313- Încurajarea activităţilor lor meşteşugăreşti şi a altor acti- pendenţă faţă de agricultură; turistice - se referă la:

1. Crearea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism, în special pentru tineri şi femei; 2. Creşterea valorii adăugate în activităţi de turism; 3. Crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea infrastructurii şi serviciilor turistice; 4. Creşterea numărului de turişti şi a duratei vizitelor.

Obiectivele operaţionale ale Măsurii 313- Încurajarea activităţilor turistice - se referă la: 1. Creşterea şi îmbunătăţirea structurilor de primire turistice la scară mică; 2. Dezvoltarea sistemelor de informare şi promovare turistică; 3. Crearea facilităţilor recreaţionale în vederea asigurării accesului la zonele naturale de interes turistic.

Prinde edi]ia limitat§ Touareg Adventure!

r§ TVA 29.999 Euro f§ edi]ie limitat§ Touareg Adventure la 29.999 euro f§r§ TVA; 35.698 inclusiv TVA. Acum poţi avea propriul tău Touareg Adventure, cu cea mai generoasă echipare standard: motorizare diesel 2.5 R5 TDI 174 CP, aer condiţionat “Climatronic”, ESP, ABSplus, EDS, ASR, asistent la coborâre, tracţiune integrală permanentă, diferenţial central autoblocant şi blocabil de la bord, jante aliaj uşor de 18’’, faruri bi-xenon, parkpilot.

Ofertă valabilă în limita stocului disponibil.

Ma[ina din imagine este cu titlu de prezentare.

Te aşteptăm să descoperi adrenalina Touareg Adventure.

Distribuitorul t§u Volkswagen:

Auto Top Co Str. Principală, nr. 4 Tel: 0265 207 800, www.autotop.ro Preţ fără TVA 29.999 Euro, preţ cu TVA: 35.698 Euro, motorizare: 2.5 R5 TDI 174 CP, emisii CO2(g/km): 267, consum combustibil (l/100km): 10.1

Preşedintele a vorbit. Ha? Sorina Bota „Albă-ca-Zăpada şi prinţul ei au trăit fericiţi până... ăăă... mâine”, mi-o trânteşte scurt Sara, în timp ce îşi aranjează cu grijă păpuşa în pătuţ. Tot scurt ne-a trântit-o mai zilele trecute şi preşedintele Traian Băsescu.

Trezit de comisia prezidenţială, încă una, Băsescu a vorbit. Despre patrimoniu cultural şi naţional, despre legea care nu-i respectată, despre măsurile ce trebuie musai luate. Noi, cei de la „Punctul” care ne-am dat de ceasul morţii de un an încoace şi am arătat la modul concret că legea-i proastă şi nerespectată, că ni se prăbuşesc bisericile şi castelele, că ne plângem de milă când am putea să câştigăm bani frumoşi din turism, că distrugem tot ce a scăpat nedistrus, nu putem decât să jubilăm. Asta dacă n-am trăi fericiţi doar până ...mâine. Nu e singurul raport făcut de preşedinte, preluat de presă şi lăsat de izbelişte. A mai fost făcut unul pe educaţie, altul de condamnare a comunismului şi tot aşa. Cu sau fără vorbele preşedintelui educaţia-i cum e, adică: elevii români au performanţe sub nivelul mediocru la citire, matematică şi la ştiinţele exacte (chimie, fizică, biologie, geografie).

Informaţia este dată de ultimele evaluări ale unor studii internaţionale care măsoară nivelul de înţelegere a textului scris la sfârşitul claselor primare. Potrivit studiului care s-a finalizat recent, elevii români au acum performanţe sub media internaţională şi mai slabe decât evaluările precedente din 2001, respectiv 2003. Deci?

Cât despre condamnarea comunismului, toate-s vechi.

Securişti, SRI-işti, sunt bine mersi şi conduc ţara din Guvern, Parlament sau de la amvon. Preşedintele a vorbit din nou. De data asta despre patrimoniu. Îl va auzi cineva? Într-o ţară a politicienilor „acum şi aici”, care nu gândesc mai departe de ziua de mâine, cine e interesat de nişte clădiri care n-aduc voturi? Şi ce va face Băsescu mai mult decât să vorbească? Cum? Aţi spus ceva?

Contra. Puncte, Puncte

Punctul Nr. 188, 22 - 28 septembrie 2008

ACTUALITATE

Peste 9.000 de ha de pădure retrocedate pe Valea Mureşului Răzvan Cirezaru

Direcţia Silvică Mureş a pierdut primele 9.300 de hectare de pădure pe Valea Mureşului dintre cele 47.000 cerute spre retrocedare de către moştenitorii Bánffy, Bethlen şi Kemény.

Beneficiarii sunt Bethlen Ana, Bethelen Agneta şi Szenczti Eva, care însă aşteaptă punerea în executare a sentinţei din luna iunie. „Există o hotărâre definitivă cu titlu executoriu şi de trei luni de zile Comisia Judeţeană de Fond Funciar refuză să o pună în aplicare. Dacă ar fi vorba de un simplu om, l-ar băga în puşcărie. Aşa, nu se întâmplă nimic”, a declarat Rozsa Iosif, apărătorul revendicatorilor.

Emilia Huza, director executiv al Direcţiei pentru aplicarea actelor cu caracter reparatoriu se apără însă, declarând că s-au făcut toate de-

AVEŢI BILET ?

www.punctul.ro

Punctul

Cristian TEODORESCU Redactor-şef:

Cătălin HEGHEŞ Editori:

Alexandra BORZOŞ

Alex CREŢULESCU

6

Marius LIBEG Coordonator Punctul de Sighişoara:

Istrate MANU Coordonator Punctul de Reghin:

Vasile CERNEA Coordonator Punctul de Câmpie:

Ioan A. BORGOVAN

comunicată niciodată Direcţiei Silvice pe cale oficială. „Aşteptăm comunicarea oficială cu precizarea amplasamentelor. Ei cer pe vechile amplasamente, trebuie să facă dovada acestor amplasamente”, a declarat Cristian Chirteş. „Pe de altă parte, fişa de punere în posesie o face comisia tehnică de pe lângă comisia locală de fond funciar.

Noi nu punem decât o semnătură acolo”, a mai spus Cristian Chirteş.

Deşi a admis cererea de retrocedare a celor 9.300 ha Direcţia Silvică nu a pe raza localităţilor Stânceni, primit oficial sentinţa Răstoliţa şi Lunca Bradului, Cristian Chirteş, directorul instanţa a respins cererea de Direcţiei Silvice Mureş, susţine restituire a cabanelor de vânăînsă că, deşi sentinţa hotăreşte toare, a sediilor cantoanelor de retrocedarea terenurilor pe ve- vânătoare, a pepinierelor, a altor chile amplasamente, ea nu pre- amenajări silvice, instalaţii sau cizează care sunt acestea. Mai mijloace fixe, sedii de ocoale şi mult decât atât, Cristian Chir- chiar a amenajamentelor silvice, teş spune că sentinţa nu a fost documentele pe baza cărora se

execută toate lucrările silvice într-o pădure.

Privind în urmă la mersul proceselor în cazul Văii Mureşului, directorul Direcţiei Silvice Mureş, Cristian Chirteş, regretă abordarea apărării doar pe baza invocării Legii CASBI. „Silvicultura Ardeleană, Industria Forestieră Bistra şi Gudea Mesterhaza s-au constituit de la început ca şi composesorate, iar Legea 247 interzice retrocedarea către societăţi comerciale.

Pe urmă legea interzice şi retrocedarea către cetăţenii străini, cum este cazul aici unde persoane din afară au împuternicit oameni din România să ceară în numele lor”, a mai spus Cristian Chirteş.

Deşi hotărârea instanţei e definitivă, Comisia Judeţeană de Fond Funciar a făcut împotriva ei o contestaţie în anulare, ca o cale extraordinară de atac.

Atelierele de spălătorie şi detailing auto

Stimaţi călători !

CAMPANIE ÎMPOTRIVA CĂLĂTORIILOR FRAUDULOASE În ultimii ani, Asocierea domeniu şi de aceea vă rugăm să pentru Transportul Public de ne susţineţi în continuare.

Persoane, la Tîrgu-Mureş, îmPe această cale aducem la preună cu Primăria şi Consiliul cunoştinţă cetăţenilor că, la urLocal Tîrgu-Mureş, au promovat carea în mijloacele de transport importante investiţii privind mo- persoane, aparţinând transpordernizarea integrală a parcului tului în comun, aveţi obligaţia să auto aparţinând transportului în achitaţi contravaloarea călătoriei. comun. Totodată, cu sprijinul şi În cazul în care veţi fi depistaţi înţelegerea tîrgumureşenilor şi a de către corpul de control al somureşenilor deserviţi de activita- cietăţii noastre fără legitimaţie de tea noastră de transport, am ajuns călătorie valabilă pe mijlocul de să asigurăm servicii de calitate, transport pe care vă aflaţi, veţi un transport modern şi civilizat. fi obligaţi să plătiţi o amendă de Mai sunt multe de făcut în acest la 50 la 100 de lei. Nu dorim să

mersurile pentru punerea în executare a sentinţei. „Noi am intervenit la Direcţia Silvică şi la Comisiile Locale pentru punerea în aplicare a sentinţei pe 18 iulie. De aici încolo noi nu mai avem nicio răspundere. Nu ţine de noi punerea în aplicare a hotărârii jucedătoreşti”, a spus Emilia Huza. Avocatul Rozsa Iosif a depus pe 1 septembrie o plângere împotriva Comisiei Judeţene de Fond Funciar pentru nepunerea în executare a sentinţei.

ajungem în astfel de situaţii neplăcute.

Se consideră fără legitimaţie de călătorie şi călătorul care a achitat contravaloarea biletului de călătorie, însă NU ÎL ARE ASUPRA SA !!! *HOTĂRÂREA Consiliului Local nr. 146, din 21 iunie 2001, privind stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii săvărşite pe mijloacele de transport în comun, completată şi modificată prin HOTĂRÂREA NR. 80, din 13 martie 2007.

BELTRAND GROUP

angajează persoane pentru calificare în domeniu. Persoanele cu experienţă au prioritate. Salariu motivant. Depunerea C.V.-ului se poate face zilnic la sediul societăţii, situat în Tîrgu-Mureş, Strada Predeal, nr. 97/A (colţ cu Str. Secerei).

Ne puteţi găsi de luni până sâmbătă între 7 şi 22.

Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L. Str. Sinaia, nr. 3 Tîrgu-Mureş, cod 540502 Tel: 0265 261 716; 0265 261 132 Fax: 0265 260 487 ISSN: 1841 - 0699

­Rugăm cititorii săptămânalului PUNCTUL să anunţe eventualele cazuri de dispariţie a fasciculelor din interiorul publicaţiei la unul din telefoanele redacţiei.

Redactori: Sorina BOTA

Raluca Maria CREŢ

Ioan A. BORGOVAN

Răzvan CIREZARU

Horea SOPORAN

Dan TODEA

Editor foto:

GÁLNA Zoltán IT/DTP:

Ovidiu MORAR

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate.

Informaţii abonamente la telefon 0265 261 132, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Tipărit la SC Gramm SRL Braşov 0268 427760 Consilier publicitate:

NAGY Erika

Director administrativ:

Cristina UNGUREANU Asistent director administrativ:

Mihaela UNGUREANU

SOCIAL

Punctul Nr. 188, 22 - 28 septembrie 2008

Investiţii de 250 de milioane de dolari la Azo Cătălin Hegheş

reducerea poluării.

Combinatul chimic Azmoreş a primit săptămâna trecută certificarea TUV care atestă calitatea sistemelor de management integrat în domeniul calităţii şi mediului (ISO 9001 şi ISO 14001). Înmânarea celor două certificate a avut loc săptămâna trecută în prezenţa directorului general al TUV Nord România Mihaela Sârbu, a directorului general al Azomureş Yetkin Erman şi a preşedintelui CA Azomureş Fuat Kalgay.

Procesul de audit în vederea certificării a avut loc în două etape derulate în luna mai a acestui an şi a evaluat investiţiile făcute de acţionarii combinatului în noile tehnologii menite a reduce poluarea de la platforma Azo. Mai mult, conducerea combinatului s-a lăudat şi cu autorizaţia integrată de mediu obţinută de la Agenţia pentru Protecţia Mediului până în anul 2015, perioadă în care urmează să fie derulate noi investiţii pentru

Azo, departe de absolvire Directorul APM Mureş Dănuţ Ştefănescu atrage însă atenţia că această atestare nu înseamnă un final: „Nu înseamnă că Azomureş şi-a rezolvat toate problemele de mediu, că a obţinut o diplomă de absolvire, deci că a terminat toate investiţiile pe mediu.

Acestea continuă pentru că problemele sunt şi mai bine evidenţiate prin acest certificat. După cum ştim mai sunt încă probleme cu poluarea aerului în anumite momente când dispersia nu este foarte bună deci apar inversii termice sau ceaţă. Sunt de asemenea probleme de poluare a apei,

care provin de la apele uzate deversate în râul Mureş şi de la iazul batal de 32 de hectare”.

Preşedintele CA al Azomureş Fuat Kalgay dă însă asigurări că într-adevăr investiţiile vor continua. Este vorba de sume estimate la 250-300 de milioane de dolari care vor fi investite în următorii ani prin intermediul a două mari proiecte, ambele având ca scop reducerea consumului de gaz şi energie electrică. Primul proiect are în vedere construcţia unei noi staţii moderne de furnizare a energiei electrice care va folosi cele mai noi tehnici de cogenerare. Al doilea proiect are în vedere schimbarea instalaţiilor de amoniac şi uree, care va reduce consu-

TUV este un organism independent de evaluare care activează în 70 de ţări, are 700 de angajaţi, 30.000 de clienţi şi a fost auditat de peste 200 de organisme internaţionale. Pe lângă auditul TUV, Azomureş mai are şi alte certificări efectuate de organisme din România sau internaţionale, printre care certificarea Ro-Îngrăşământ sau EC Fertilizers care deschide posibilitatea extinderii Azomureş pe mai multe pieţe de desfacere internaţionale.

Conducerea Azomureş alături de Mihaela Sârbu, director TUV Nord România

mul de gaze naturale şi va crea posibilitatea dezvoltării de noi sortimente de îngăşăminte chimice.

spunea: „Iazul este responsa- al pieţei. În condiţiile în care bilitatea noastră şi nu va mai preţul gazului va creşte, rămâfi doar dacă îl transferăm în ne de văzut cum se va descurca mod legal, deşi acum zece ani patronatul de la Azo pentru a când am cumpărat acţiunile la trece şi de acest hop. Asta în Rămâne de rezolvat...

Azomureş, Guvernul ne-a dat condiţiile în care la fiecare ma...şi problema iazului batal un document care preciza că jorare ameninţa cu închiderea despre care primarul Dorin la Combinat nu sunt probleme combinatului. Dacă mai adăFlorea spunea că intenţiona ecologice. A fost un transfer nu ugăm în toată această ecuaţie să-l preia în patrimoniul Pri- prea corect, dar ne asumăm şi numeroasele procese cu sinmăriei. Aparent problema este această responsabilitate”. dicatele din combinat, pe care simplă: Primăria poate accesa O altă problemă rămâne patronatul le numea „mici fonduri europene pentru eco- preţul la gaz care a fost ne- diferende”, nu se poate spune logizarea batalului ca admi- gociat anul trecut şi pentru că la Azomureş viitorul este nistraţie publică, în timp ce anul acesta la un preţ sub cel foarte clar.

Azomureş, ca agent economic Date economice privat, nu poate. Trecând însă peste acest detaliu foarte limPână la data de 31 iulie Azomureş a înregistrat pede, nimeni nu poate spune un profit de 132 de milioane de lei. De asemenea cu exactitate cât costă această volumul vânzărilor pe piaţa externă, adică 81% din ecologizare sau ce cofinanţare totalul vânzărilor a crescut cu 8,37%. Valoarea veniar presupune din partea Pritului obţinut pe pieţele externe este şi el în creştere măriei la proiect ulterior prelucu 62,67% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. ării. Deocamdată Fuat Kalgay

ÎNCHIRIEM UTILAJE DE CONSTRUCŢII NOI, PERFORMANTE • • • • • • • • • •

Buldozer pe şenile CATERPILLAR 4-8 mc Excavator pe şenile CATERPILLAR 1,3 mc Buldoexcavator KOMATSU 1mc, cupă şanţuri Excavator VOLVO 1,3mc Autobetonieră mobilă D‘Avino 2,6mc Automacarale 12,5-18to Încărcătoare frontale 2,5-4,5mc Autogredere Dragline Cilindru compactor

AUTOVEHICULE • • • • • •

Autobasculante 10-40to : MERCEDES, VOLVO Autobetoniere VOLVO Autocamioane 10-16to Autocisterne Autovidanje Autotractor cu şa

7

CMYK 8 Punctul Nr. 188, 22 - 28 septembrie 2008

SPORT

Fotbalul mureşean la pământ ale fostei Chimica sunt în paragină, iar Szatmári Tiberiu, preCampionatul sătesc a înce- şedintele Asociaţiei Judeţene de put cu întârziere din cauza fap- Fotbal Mureş a declarat că dacă tului că nu s-au înscris suficien- s-ar lua în calcul toate normele te echipe. În cel judeţean există pe care trebuie să le respecte o trei serii a câte 13 echipe care bază sportivă, în judeţul Mureş au probleme: unele s-au trezit nu s-ar putea organiza niciun că nu mai au teren de fotbal, fel de campionat. altele n-au făcute vizitele medicale la jucători, iar lipsa banilor Dezinteresul primarilor e o problemă generală. În liga La nivel de judeţ există 102 a patra sunt doar 10 echipe. de unităţi administrative, din Sovata s-a retras din divizia C care 92 de comune, care la rânpentru că a rămas fără susţinere dul lor administrează mai mulfinanciară... te sate. Cu toate acestea avem Tîrgu-Mureşul nu are sta- 54 de echipe înscrise în divizia dion municipal, Sighişoara va sătească şi doar 39 în cea judeavea Kaufland în loc de arenă, ţeană. în Tîrnăveni cele două terenuri În anul de graţie 2008, în Marius Libeg

judeţul Mureş, pentru o comună întreţinerea unui teren de fotbal înseamnă două, trei coase pe perioada verii şi cam atât.

Acelaşi Szatmári Tiberiu a declarat că nu mai există centre de copii şi juniori, ceea ce va conduce automat la un fotbal exclusiv amator.

Cu toate că primăriile au prevăzute în buget bani pentru sport şi cultură, aceste fonduri sunt cheltuite pe acele penibile campanii electorale, fii ai satului sau zile ale comunei.

Mai mult, dacă terenurile respective au o valoare imobiliară însemnată ele sunt vândute, cu toate că legea nu permite acest lucru. Exemple conclu-

obligaţia de a întreţine bazele sportive, iar dacă nu are trebuie să înfiinţeze.

Celebrul Stadio Olimpico di Roma, unde Clujul a făcut o demonstraţie de fotbal aparţine municipalităţii, AS Roma având contract de închiriere cu primăria. Şi exemplele ar putea continua.

Municipalul nimănui În loc de încheiere, îl cităm din nou pe Szatmári Tiberiu: „ dente au fost date şi în săp- fotbal cu o bază sportivă destul Judeţul nostru este mult rămas tămânalul Punctul: Sîntana, de bine întreţinută. Chiar dacă în urmă din acest punct de veSîncrai etc. înainte de meci erai obligat să dere. Cred că e şi o problemă de joci şi o partidă de volei, mişca- mentalitate. În calitate de obÎntre comunism re se mai făcea. servator circul mult prin ţară şi şi capitalism În Occident, începând de vreau să vă spun că-n Moldova, Înainte de ‘89 orice CAP, la un cătun şi până la marile spre exemplu, sunt câteva baze IAS, fabrică avea o echipă de oraşe, administraţia locală are bine puse la punct”.

CMYK 9 AUTO

SUV-ul Renault

Punctul Nr. 188, 22 - 28 septembrie 2008

Primul cross-over al francezilor a ajuns la Tîrgu-Mureş Cătălin Hegheş

Se pare că febra SUV-urilor este departe de a se încheia. În timp ce municipalităţile din ţările vestice caută soluţii pentru taxarea utilizării acestor maşini în spaţiul urban, producătorii nu contenesc să scoată noi şi noi modele. Printre ultimele ajunse pe piaţa mureşeană este creaţia celor de la Renault, denumită Koleos. Practic modelul este un SUV de talie mică, urmând a concura la vânzare cu modele precum Volkswagen Tiguan sau Ford Kuga. Koleos este însă un Renault, lucru care se vede aproape din orice unghi ai privi. Din faţă, grila tipică mărcii, care seamănă cu cea de la modelul Clio, cu semnul rombului în mijloc nu lăsa nicio urmă de interpretare.

Părţile laterale sunt destul de uşor asimilate mărcii, întrucât conţin o serie de detalii, precum mânerele portierelor. Ceva mai multe noutăţi

Unul din SUV-urile „potente” de pe piaţă, Renault Koleos

am revenit pe asfalt toate păreau să fie în regulă. Poziţia la condus este bună, vizibilitatea de asemenea, stabilitatea bună, iar singura remarcă pe care neam permite să o facem ar fi că scaunele ar putea fi îmbunătăţite cu un suport lateral mai consistent.

La capitolul dotări Trebuie spus că am condus o variantă intermediară, a doua din trei trepte de echipare, în care am găsit tot stricsunt la partea din spate, care restul devine doar plăcere. În tracţiune integrală reglabilă. off-roader. Am cuplat tracţiu- tul necesar pentru un drum se deschide puţin diferit faţă general calitatea materialelor Cutia răspunde bine, dar este nea 4x4 şi ne-am aventurat pe plăcut, ba chiar cu elemente de restul SUV-urilor mici, mai folosite la interior este peste reglată pe un stil de condus în un drum cu aderenţă minimă. de clasă premium, cum ar fi exact din două uşi. medie. Materialul plastic din care nu trebuie să te grăbeşti. Koleos s-a descurcat destul cheia de tip cartelă şi butonul Şi mai multe noutăţi gă- bord este moale şi plăcut la Aşa se face că deşi ai 150 de cai de bine, însă am dus-o puţin start-stop. sim la interior. Ceasurile de atingere, iar instrumentele de putere la dispoziţie, reprizele de peste limite şi am fost nevoiţi Koleos are cinci stele la bord seamănă cu cele de la bord se manevrează uşor şi si- acceleraţie sunt destul de greu să facem cale întoarsă. Ocazie testele Euro NCAP, deci şi Nissan, asta şi datorită contri- lenţios. În ansamblu, atmosfe- de obţinut. Lipseşte de la cutie cu care am testat şi sistemul de siguranţa este la cote ridicate. buţiei inginerilor din grup la ra din Koleos este foarte caldă o presetare sportivă, cu care asistenţă la coborâre, care-şi Preţul final al variantei testate dezvoltarea modelului, în timp şi primitoare. deja tot mai mulţi producători face datoria şi la coborârea cu este de 29.300 de euro, adică ce volanul este complet nou. echipează cutiile automate. spatele şi la coborârea cu faţa. nu foarte ieftin. Totuşi, este La drum Iarăşi destul de rar în această Ghinionul a fost să prindem o Maşina se comportă bine, însă un produs de calitate, la câteva gamă, volanul este în trei spiţe, Am pornit o motoriza- zi extrem de ploioasă şi aglo- nu recomandăm să vă aventu- zile de la lansare, aşa că preţul arată uşor agresiv, este îmbră- re diesel de doi litri şi 150 de merată, aşa că am ieşit rapid de raţi prea tare, fiind totuşi un ar putea scădea în următoarele cat în piele de calitate, aşa că cai putere, o cutie automată şi pe asfalt să testăm abilităţile de SUV de talie mică. După ce lunii la promoţii.

Record. Peugeot înregistrează două noi rezultate notabile, de această dată consemnate şi în cartea recordurilor. Mai exact, modelul 308 echipat cu un propulsor diesel de 1,6 litri a înregistrat un consum mediu de 3,13 litri. Al doilea record se referă la parcurgerea unei distanţe de 1.919 kilometri cu un plin de rezervor de capacitate 60 de litri. Şi nivelul emisiilor de CO2 a fost unul exemplar, acesta oprinduse la cota 85 g/km, ceea ce face din acest propulsor unul din cele mai ecologice. Traseul ales a fost un drum din Australia, având o lungime de 14.580 de kilometri.

9

Am promis să vă arăt câteva imagini din Cristeşti, „altfel” de imagini decât cele care v-ar putea înceţoşa imaginaţia. DA, Cristeşti înseamnă şi altceva decât Azomureş, groapa de gunoi, mizeria din jurul blocului în care locuiesc şi lipsa trotuarelor. Înseamnă, de exemplu, această poartă veche originală din 1930 pe care „A făcut-o Toduţ Ioan şi soţia Boer Lina”. Dacă rubrica ar fi pe o pagină color aţi vedea şi cât de colorată este lucrarea. Într-o oarecare antiteză vă prezint o altă poartă, nouă de data asta (2008), dar la fel de interesantă.

Proprietarul a reuşit să fie deosebit prin simplul fapt că are o poartă sculptată în lemn cu modele florale – de unde risc să deduc că e maghiar – reuşind să aducă o notă de rustic între un dealer de asigurări şi un bar din zonă.

Ultima poză deosebită şi abia acum e păcat că pagina nu e color, surprinde o casă şi curtea din faţa ei îngrijite nevoie mare de proprietar, împodobite cu zeci de tufe de flori de toate culorile şi speciile locale. Mi se pare o realizare deosebită mai ales că am aflat în ultimele zile ce înseamnă să ai teren şi să-l amenajezi pentru a deveni „ca-n filme” cu gazon, cu pomi, cu flori, cu scurgeri şi trotuare, cu scări şi alte d-astea care costă sute şi sute de milioane de lei.

Nervii noştri

Punctul Nr. 188, 22 - 28 septembrie 2008

ACTUALITATE

CNS cere Primăriei arborarea însemnelor Ţinutului Secuiesc Cătălin Hegheş

În afară de scrisorile regulate primite de la fostul dictator cubanez Fidel Castro, Primăria Tîrgu-Mureş primeşte scrisori cel puţin ciudate şi din ţară. Ultima este venită de la Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), organizaţie care solicită Primăriei promovarea unei dezbateri în CL pentru oportunitatea organizării unui

referendum în vederea consultării populaţiei cu privire la delimitarea unui Ţinut Secuiesc. Purtătorul de cuvânt al Primăriei Marius Paşcan spunea că solicitarea va ajunge într-una din următoarele şedinţe CL pe ordinea de zi: „După cum s-a văzut, în preajma alegerilor parlamentare, încep şi aceste agitaţii cu caracter etnic.

Din nou se flutură flamura Ţinutului Secuiesc. În ceea ce ne pri-

veşte pe baza adresei pe care am primit-o vom înainta o informare Consiliului Local, care este suveranul în a se pronunţa legat de organizarea unui referendum”.

La finalul scrisorii CNS plusează cu încă o solicitare, de această dată şi mai interesantă: „În acelaşi timp vă rugăm să folosiţi simbolurile secuimii şi să arboraţi pe clădirea Primăriei drapelul secuiesc”. Potrivit legii, spu-

Comunicat de presă şi Dezvoltare (USTDA ) au semnat azi un acord de împrumut nerambursabil în suma de 1.061.975 dolari pentru finanAgenţia SUA pentru Co- ţarea unui studiu de fezabilimerţ şi Dezvoltare va finanţa, tate pentru proiectul Terminal în beneficiul Romgaz, un stu- LNG (gaze naturale lichefiate) diu de fezabilitate pentru rea- pe teritoriul României. lizarea unui terminal de gaze Obiectivele proiectului sunt naturale lichefiate. legate de satisfacerea unei nevoi Societatea Naţională de strategice, geopolitice şi econoGaze Naturale ROMGAZ SA mice a României privind creşteşi Agenţia SUA pentru Comerţ rea securităţii energetice a ţării

prin diversificarea surselor de aprovizionare precum şi crearea premiselor pentru ca volume de gaze disponibile pe pieţele internaţionale să ajungă în România fără construirea unei infrastructuri internaţionale costisitoare.

Demararea unui proiect de terminal de import LNG a fost luat în considerare datorită depletării continue a resurselor de gaze interne şi creşterea continuă a cererii de gaze pe ter-

ne însă Paşcan, această solicitare n-are nicio legătură cu realitatea: „Solicitarea privind arborarea însemnelor Ţinutului Secuiesc pe frontispiciul Primăriei TîrguMureş este aberantă şi n-are nicio legătură cu legea, care stabileşte clar ce însemne pot fi arborate pe frontispiciul clădirilor publice şi nici într-un caz un ţinut secuiesc iluzoriu, care n-are nicio legătură cu realitatea”. men lung, în contextul creşterii economice din România şi din regiune. „Memorandumul privind proiectul terminal LNG în portul Constanţa” a fost aprobat în data de 5 martie 2008 de Guvernul României iar SNGN Romgaz SA a fost mandatată de Ministrul Economiei şi Finanţelor să intreprindă toate demersurile pentru realizarea acestui proiect.

Biroul de presă S.N.G.N ROMGAZ SA

Bine, simt cum îmi creşte barba, asta înseamnă că nu am dat drumul frustrărilor acumulate săptămâna trecută. Una dintre cele mai importante este dureroasă pentru mine că mi se întâmplă în fiecare an. Cum scade temperatura sub 15 grade toţi comercianţii mărunţi îşi scot din priză frigiderele cu sucuri şi mi le servesc la temperatura camerei (nici măcar la temperatura de afară). Asta înseamnă că de acum şi până în mai anul viitor sunt alungat spre benzinării, super-marketuri, mall-uri, etc. pentru că nu mai găseşti nicăieri un suc rece. Dar RECE! Şi că veni vorba de temperatură, cel mai mult urăsc perioada asta „de acomodare” la frig. Ah, ce nu-mi place!... Iarna e OK, după ce m-am obişnuit nu mai am probleme, dar acum tremur ca o vargă în fiecare zi, de fiecare dată când scot nasul afară. Sunt exact opusul soacră-mi, care acum e în culmea fericirii, zburdă pe-afară fără nicio grijă.

Biroul executorului judecătoresc

Data şi ora Preţ pornire Bunul licitat licitaţiei lei RON Tg-Mureş, 25.09.08 -AUTOTRACTOR MARCA „IVECO” 190-30T cu număr de identificare ZCFMIVMH004019846 număr de circuOlariu Titu Traian str. Verii nr. 30, ora 1000 laţieMS-97-MNZ şi SEMIREMORCA MARCA SCHMITZSPR 24L cu număr de identificare 046317 cu număr de 36 000 lei jud. Mureş circulaţie MS-80 TRS Casă de locuit din cărămidă, pe fundaţie de beton, acoperită cu ţiglă profilată, cu două nivele: Parter compus din 3 camere, Tg. Mureş, str. Bolyai Far- 29.09.2008 Soos - Pop antreu, bucătărie, cămară, grup sanitar, casa scării şi Etaj compus din 3 camere şi baie. Imobilul situat în Tg. Mureş, str. 319.636 kas, nr. 28, jud. Mureş ora 1100 Serg. Maj. Lazăr Blejnari, nr. 4, şi este înscris în CF 91736 Tg. Mureş.

10

Locul licitaţiei

11

Punctul Nr. 188, 22 - 28 septembrie 2008

SIGHIŞOARA

La Oficiul Prefectural, Gherca iar …de azi RAR la Sighişoara Dan Todea

De la 1 septembrie, Adrian Gherca este din nou directorul Oficiului Prefectural Sighişoara. În şedinţa Consiliului Local ce va avea loc joi, se va produce înlocuirea lui Adrian Gherca. din funcţia de consilier, cu Dumitru Prodan, cel propus şi aprobat de PNL pentru ocuparea locului rămas liber odată cu revenirea lui Gherca la Oficiul Prefectural.

Una dintre principalele priorităţi ale directorului Oficiului Prefectural este continuarea demersurilor pentru deschiderea noului sediu al Oficiului Prefectural şi al serviciilor desconcentrate.

Astfel în clădirea de pe strada Ecaterina Teodoroiu în care a funcţionat Policlinica Nr. 2

şi care a trecut recent din administrarea Spitalului Municipal Sighişoara în administrarea Instituţiei Prefectului Judeţului Mureş, îşi va avea sediul Oficiul Prefectural Sighişoara.

Restul clădirii va fi ocupat de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Autoritatea Rutieră Română şi Oficiul pentru Protecţia Consumatorului.

Toate aceste servicii funcţionează în diverse spaţii din Sighişoara, iar în acel imobil funcţionează un cabinet al Serviciului de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă din cadrul

Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor şi cel al Oficiului pentru Protecţia Consumatorului, care funcţionează în prezent în spaţii improprii, să se mute şi ele în noul sediu chiar înainte de începerea lucrărilor de renovare”, a declarat Adrian Gherca.

De luni Sighişoara va fi primul municipiu nereşedinAdrian Ghercă, ţă de judeţ care va avea Redin nou la gistrul Auto Român (RAR). biroul de Gherca a precizat că demerPrefectură surile pentru ca acest serviciu să vină în oraş au fost începuCasei Judeţene de Pensii care sediu al Oficiului Prefectu- descentralizate pentru a fina- te încă din timpul prefectului se ocupă cu pensiile de boală. ral Sighişoara şi al serviciilor liza repartizarea spaţiului din Ciprian Dobre, o mare parte Tot în acea clădire va funcţi- desconcentrate există deja, clădirea respectivă pentru ca din merit aparţinându-i lui ona şi un birou al Inspectora- clădirea este liberă de sarcini, lucrările de renovare să poa- Dan Bândea, şeful RAR. tului Judeţean în Construcţii a fost făcută o repartizare a tă începe, astfel încât până la RAR va funcţiona de azi care nu există încă la Sighi- spaţiilor urmând să îi întâl- sfârşitul anului imobilul să înainte în spaţiul de la Camşoara. nesc pe doamna prefect Feli- poată fi dat în folosinţă. S-ar bus SA de pe strada Baraţi„Proiectul pentru noul cia Pop şi pe şefii serviciilor putea chiar ca biroul Direcţiei lor!

Dacă e toamnă...e teatru în turn Dan Todea

Din 22 septembrie, ora 19, se reia stagiunea de toamnă a Teatrului din Turn. Ediţia a IV-a a Programului „Teatrul de Mâine – în Spaţiul de Ieri – pentru Publicul de Azi”, se va desfăşura în perioada 22 septembrie – 24 noiembrie 2008 şi va cuprinde o serie de 10 spectacole la care publicul sighişorean este invitat din nou să participe în fiecare zi de luni, de la ora 19.

Intrarea este liberă, ca şi la precedentele trei ediţii.

Cele 10 spectacole, produse, coproduse sau invitate, beneficiază de sprijin financiar din partea Consiliului Local Sighişoara, Consiliului Judeţean Mureş, Fundaţiei Liga pentru Teatru - care este şi organizatorul principal al evenimentului, precum şi a unor sponsori locali.

Casa de Cultură a municipiului Sighişoara, Academia de Teatru din Tîrgu-Mureş,

Teatrul ARIEL, Teatru 74 din Tîrgu-Mureş şi Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret sunt partenerii acestei stagiuni.

Toate spectacolele se vor desfăşura în spaţii neconvenţionale ca underground-ul de la Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret sau spaţiile din Turnul Fierarilor ori Camera de Tortură. Începând cu ediţia de anul trecut, pe lista spaţiilor

„de ieri” au fost introduse şi scena sălii „Mihai Eminescu” sau Sinagoga din strada Tache Ionescu.

Programul „Teatrul de Mâine – în Spaţiul de Ieri – pentru Publicul de Azi” va cuprinde o suită de spectacole pe texte moderne şi contemporane, montate de regizori preocupaţi de înnoirea mijloacelor de expresie teatrală şi jucate de actori interesaţi de experienţele novatoare. Publi-

cul din Sighişoara, va avea din nou ocazia să se întâlnească cu teatrul şi mai ales cu textul contemporan de teatru.

sau spectacole itinerante şi se vor crea reţele cu participare a unor teatre sau companii independente care îşi desfăşoară activitatea în sinagogi, În curând internaţional turnuri, spaţii necanonice din Dramaturgul Radu Ma- incinta unor situri medievale. crinici, inţiatorul programu- Numitorul comun al acestui lui spune că „acest proiect se demers va fi promovarea teava transforma în anii urmă- trului şi textului contempotori, într-unul internaţional la ran de teatru, în beneficiul care vor participa artişti din locuitorilor acestor cetăţi”. oraşele înfrăţite cu Sighişoara.

Primele spectacole ale Vor fi organizate şi festivaluri programului vor avea loc în

zilele de 22 şi 29 septembrie, în incinta Turnului Fierarilor. Deschiderea stagiunii va fi în interpretarea actorilor de la Teatrul Ariel din TîrguMureş, cu un spectacol al lui Horaţiu Mihaiu „Adio secol XX”. Pentru lunea următoare este anunţată piesa „Cum am mâncat un câine” de Evgheni Grişkoveţ, în regia lui Adrian Iclenzan şi interpretarea actorilor de la Teatru 74 din Tg.-Mureş.

Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Mureş Centrul de Exploatare Sighişoara, tel. 0265-771.430 Vă aducem la cunoştinţă că de luni până vineri, 22-26.09.2008, zilnic între orele 800 şi 1600 se va întrerupe alimentarea cu energie electrică pentru efectuarea unor lucrări în instalaţiile electrice din localitatea Criş.

Ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri cauzate de aceste întreruperi şi vă mulţumim pentru înţelegere.

Conducerea S.D.E.E. Mureş

11

CMYK12 Punctul Nr. 188, 22 - 28 septembrie 2008

MEDIU

După pătimiri, Azo-mpăduriri Florea vrea să-mpădurească batalul de la Azo i-a strâns laolaltă întru interesul oraşului pe viceprimarul E un lucru cunoscut de fără atribuţii Marius Ichim şi ceva vreme. Primarul Dorin consilierul personal al primaFlorea, servind de atâta vreme rului Dorin Florea cu drept de cu grijă şi abnegaţie interesele semnătură pe acte financiare, comunităţii tîrgumureşene, Claudiu Maior, cel care i-a luat a hotărât că e de datoria sa să lui Ichim atât biroul, cât şi atrişteargă pata de pe obrazul mu- buţiile. nicipiului, cele 32 de hectare Consilierii la batal ale batalului de la Azomureş ale cărui exfiltraţii poluează Săptămâna trecută coîn continuarea râul Mureş. Şi misia a făcut o deplasare la cum ar fi mai nimerit să se batalul de la Azo, alături de facă acest lucru dacă nu sădind directorul Agenţiei de Proteco pădure falnică peste şlamul ţie a Mediului Mureş, Dănuţ plin cu carbonat şi fosfat de Ştefănescu şi primarul Dorin calciu, pe lângă alte elemente, Florea. Astfel, am dorit să ştim componente şi ingrediente nu- ce impresie şi-au făcut consilimai bune pentru un cocktail erii cu privire la batal şi fezaa cărui toxicitate te-ar trimite bilitatea transformării acestuia direct la groapă. Ideea prima- într-o pădure. „Ce idee să-mi rului Florea a fost făcută cu- fac? Păi ce idee poţi să-ţi faci? noscută Consiliului Local care Lăsaţi întrebările subversive şi imediat a pus de o comisie care spuneţi ce vreţi să ştiţi? Sunt să studieze problema. Comisia 30 de hectare cu o parte uscaRăzvan Cirezaru

tă şi alta sub apă. Păi e foarte rentabil. Azomureşul ne dă 30 de hectare de teren. Ideea e ca ei să aibă în continuare grijă de batal până când găsim fondurile”, a declarat Claudiu Maior. „Mi-am făcut o primă impresie, dar n-am ajuns la o concluzie. Urmează o etapă scriptică în care vom pune nişte întrebări Combinatului Chimic Azomureş, APM şi Autorităţii de management pentru proiecte manageriale de mediu, de unde vrem să aflăm ce sumă poate fi accesată pentru un asemenea proiect şi care ar fi costurile pe care le presupune. Evident, terenul nu poate fi folosit pentru exploatare economică, sau construcţii pentru că nu are drum de acces, nu pot fi făcute fundaţii pe el. Cât despre pădure, mi-e greu să mă pronunţ, dar îmi închipui că arborii au rădăcini

reuşită e de maxim 20%. Într-un careu de sonde, oricât de mic, e nevoie de 15-20 de ani pentru o reîmpădurire, pentru că nu creşte nimic”, a declarat Cristian Chirteş.

Varianta de închidere a batalului presupune însă izolarea lui prin acoperirea cu o folie protectoare impermeabilă, la Edilul şef al Tîrgu Mureşului are o viziune clară şi cuprinzătoare rândul ei acoperită cu pământ. „Da, dar rădăcinile arborilor adânci. Nu cred să fie posibil”, azotaţi, fosfaţi şi fluor. „Speciile au 7-8 m. Nu văd cine o să a declarat Marius Ichim. cele mai rezistente sunt cătina şi pună 7-8 m de pământ peste pinul negru. Dar fără pământ batal, ca să crească o pădure”, Mai întâi la Azo, apoi la de împrumut nu văd cum s-ar a declarat şi şeful APM, Dănuţ Bicapa şi în toată ţara putea face ceva. În nici un caz Ştefănescu.

Cum consilierii nu ne-au n-aş face pe batal pădure. Ar Primarul Tîrnăveniului, fost de prea mare folos, ne-am ieşi cel mult un desiş. Noi spre Adrian Matei Alexandru, nu a adresat lui Cristian Chirteş, exemplu avem o grămadă de putut fi contactat în timp util, directorul Direcţiei Silvice bătăi de cap cu împăduririle pentru a vedea dacă nu cumva Mureş, pentru a afla cam cu în careurile de sonde, unde la exemplul dat de superiorul său ce specie s-ar putea împăduri foraje se foloseşte clorură de pe linie de partid nu-l inspiră o suprafaţă în care bălteşte o sodiu, clorură de amoniu. In- în sensul preluării batalurilor mixtură de carbonat şi fosfat troducem pin negru, cătină şi de la Bicapa în vederea împăde calciu împănată cu amoniu, mojdrean, dar procentajul de duririi.

Vrei să joci fotbal alături de profesionişti?

O poţi face la Tîrgu Mureş Antrenamente: marţi şi joi

Dacă eşti bun vei juca în campionatul judeţean alături de echipa AS MSE 08 Tîrgu Mureş

12

Alte informaţii la tel. 0723 566 777

CMYK13 Punctul Nr. 188, 22 - 28 septembrie 2008

TÎRNĂVENI

Postul de vice, pofta ce-am poftit-o…

Consiliul Local din Tîrnăveni, chemat în faţa instanţei Mircea Barbu

Prima înfăţişare, 26 septembrie.

Postul de viceprimar este foarte râvnit la Tîrnăveni. Atât de râvnit încât consilierii locali au ajuns să se dea în judecată şi să-şi ceară chiar daune materiale pentru afirmaţiile făcute în cadrul şedinţelor de Consiliu. Astfel, CL este chemat în faţa instanţei în 26 septembrie. Cel care a chemat instituţia la Tribunal este chiar un membru al acesteia, consilierul UDMR Szabo Albert, nemulţumit de faptul că a fost revocat în condiţii dubioase din funcţia de viceprimar. În aceste condiţii Szabo le cere colegilor săi daune băneşti pentru deciziile luate…

Istoria alegerii viceprimarului la Tîrnăveni În data de 18 iunie 2008 a avut loc şedinţa de constituire a Consiliului Local al municipiului Tîrnăveni, acesta fiind format din 19 membri.

În cadrul şedinţei s-a derulat şi procedura alegerii viceprimarului. În turul 1 au fost propuşi trei candidaţi care au obţinut 9 voturi (Szabo Albert), 7 voturi (Megheşan Sorin), respectiv 3 voturi (Chindriş Ovidiu). S-a trecut la desfăşurarea turului doi, iar rezultatele obţinute în urma exercitării votului secret au fost: 9 voturi pentru Szabo Albert, 7 voturi pentru Megheşan Sorin, iar trei au fost anulate.

Diferenţele de opinii au creat tensiuni în rândul consilierilor care s-au acuzat reciproc de încălcarea legii.

Prefectura a susţinut la momentul acela că actul de alegere al lui Szabo Albert drept viceprimar nu a fost adoptat deoarece consilierii nu au luat la cunoştinţă despre el în şedinţa respectivă. În aceste condiţii s-au organizat din nou alegeri pentru desemnarea viceprimarului într-o altă şedinţă extraordinară. Atunci însă Sorin Megheşan a obţinut din prima majoritatea voturilor consilierilor şi a

pricina faptului că secretarul se află în aceste zile în concediu pe masa sa nu a ajuns niciun material. Într-un final s-a luat decizia ca subiectul să fie discutat în următoarea şedinţă orConsiliul Local dinară, deşi liberalii solicitaseră una Tîrnăveni extraordinară pe acest subiect. în şedinţă Şedinţa ordinară a Consiliului Local Tîrnăveni se va desfăşura în fost instalat în funcţia de viceprimar. care să apere în faţa instanţei cauza data de 25 septembrie, cu o zi înainte În următoarele zile consilierul Consiliului Local dat în judecată. de data procesului la care este chemat Szabo Albert, care s-a considerat neConsilierii liberali s-au declarat legislativul din localitate. Consilierii dreptăţit a acţionat în instanţă Consi- nemulţumiţi de această situaţie consi- vor discuta atunci dacă vor angaja un liul Local, iar acesta i-a retras funcţia derând că o persoană implicată direct avocat sau se vor lăsa reprezentaţi în de viceprimar într-un „mod abuziv” în subiectul procesului nu poate să instanţă de secretarul Ştefan Blănaru, după cum spune domnia sa. apere aşa cum se cuvine partea acuza- ori de altă persoană desemnată de cătă. În aceste condiţii aleşii liberali au tre primar.

Cine îi apară pe consilieri? prezentat un proiect de hotărâre prin Partea tristă a problemei este însă Conform legii primarul poate care decid angajarea unui avocat care faptul că dacă va pierde în instanţă, desemna o persoana din rândurile să le reprezinte interesele la proces. Consiliul Local va trebui să achite angajaţilor Primăriei cu specialitate Nemulţumirea liberalilor s-a acutizat daunele materiale solicitate, păgubijuridică care să reprezinte instituţia însă atunci când au văzut că au fost tului Szabo Albert şi este posibil ca în faţa instanţelor judecătoreşti. Pri- convocaţi la o şedinţă extraordinară, acestea să afecteze bugetul deoarece marul Adrian Matei avea în vedere dar proiectul lor nu se afla pe ordinea sumele cerute depăşesc suma de 1 că secretarul Ştefan Blănaru să fie cel de zi. Primarul le-a replicat că din miliard de lei.

13

Punctul Nr. 188, 22 - 28 septembrie 2008

Hornarii români de nivel mondial Întâlnirea mondială a hornarilor de la Valee Vigezzo, Malesco, Italia Vasile Cernea

Asociaţia Hornarilor, Constructorilor de Coşuri de Fum şi Şeminee din comuna Petelea care îl are ca lider pe preşedintele Mircea Bălşoianu, a fost invitată în perioada 5-8 septembrie la cea de-a XXVII-a adunare Internaţională a Hornarilor, care s-a desfăşurat în localitatea Malesco, regiunea Verbania din Italia.

Delegaţia României a fost alcătuită din opt persoane din oraşele Braşov, Alba-Iulia, Carei, Reghin şi comuna Petelea. Hornarii au fost costumaţi în echipament negru personalizat, purtând la gât eşarfe portocalii.

Hornarii reprezentând România la Malesco

zentând monumentul hornarului din această localitate.

Participanţii români au avut ocazia să prezinte imaginea hornarului român şi indirect a României pe plan Hornarii au văzut mondial, dar şi să vadă ce fel şi au fost văzuţi de echipament folosesc coleÎntâlnirea mondială a gii lor din alte ţări. La evenihornarilor de la Valee Vigez- ment au fost prezenţi peste zo, Malesco, Italia a fost un 700 de hornari de pe întreg succes răsunător. La eveni- mapamondul. ment a fost prezentă şi prima Emblema Hornarilor rofemeie hornar din România, mâni a făcut senzaţie printre d-na Dorina Sut, care a făcut colegi şi participanţi, atrăsenzaţie printre participanţi, gând atenţia la fiecare pas. semnând adeziunea la Asociaţia mondială a femeilor-hor- Hornari profesionişti nar ce adună tot mai multe vs amatori adepte. Cu această ocazie, „Va dura încă mult timp ASFOCH a făcut prima până când românii ce deţin donaţie unicului muzeu al teracote, şeminee şi coşuri de hornarului, un tablou repre- fum să realizeze importanţa

pe care o are curăţarea adecvată a acestora. Trebuie să facem cunoscute riscurile pe care le implică netratarea lor corespunzătoare. Dar eu am încredere că totul se va rezolva, asociaţia pe care eu o conduc face tot posibilul pentru ca cetăţeanul de rând să fie informat cu privire la aceste chestiuni”, ne-a declarat Mircea Bălşoianu, primul hornar profesionist din comuna mureşeană Petelea. Bălşoianu mai adaugă faptul că un hornar profesionist termină de curăţat într-o zi aglomerată aproximativ opt coşuri şi nu îi recomandă pe acei hornari care curăţă într-o zi coşurile dintr-o întreagă localitate.

De asemenea mai adaugă el o persoană profesionistă

emite şi o chitanţă prin care se asigură garanţie, fapt care dovedeşte că s-a făcut un control autorizat, evitânduse în acest fel orice neplăcere. „Un hornar trebuie să-şi respecte munca, să se respecte pe el şi pe clienţii lui. De asemenea un hornar profesionist trebuie să încheie un contract cu persoana fizică sau juridică prin care asigură garanţia serviciului făcut, şi în care trebuie specificate problemele găsite, recomandările hornarului şi ce anume s-a făcut. Pe fiecare uşiţă de la baza coşului de fum se pune un autocolant cu datele celui care a făcut intervenţia, data şi numerele de telefon în caz de urgenţă”. În acest sens asociaţia pe care o reprezintă va ţine în perioada 3-5 octombrie un curs de hornari care le dă şansa celor care nu sunt autorizaţi şi celor care vor să practice această meserie să obţină o diplomă, care sunt recunoscute doar prin firmele membre ASFOCH. Primăria Petelea a acordat hornarilor din România un spaţiu în care ei îşi pot desfăşura activitatea, iar în acelaşi timp orice curios poate apela cu încredere pentru mai multe informaţii.

Punctul pe i

REGHIN Eveniment. Primăria municipiului Reghin va organiza miercuri, 1 octombrie, în incinta restaurantului Regun, o festivitate dedicată cuplurilor reghinene care în acest an îşi sărbătoresc nunta de aur. Pentru buna desfăşurare a acestui eveniment toate cuplurile ce şi-au unit vieţile în faţa ofiţerului stării civile în anul 1958 sunt invitate până în 25 septembrie la Primărie la secretariatul instituţiei. Pe baza certificatului de căsătorie perechea respectivă va fi trecută pe lista de invitaţi.

Rechizite. La centrul de învăţământ „Augustin Maior” din Reghin s-au primit aproximativ 4.300 de rechizite pentru clasele I-VIII. Ele vor ajunge pe băncile elevilor din Reghin, dar şi a comunelor care aparţin de acest centru, 29 în total.

Bursă. AJOFM Reghin organizează în data de 26 septembrie Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi, începând cu orele 10, în incinta Casei de Cultură a Tineretului „George Enescu”. Meseriile oferite sunt: lucrător în comerţ, translator, agent imobiliar, tâmplar, electrician, muncitor necalificat, muncitor confecţioner, barman, ospătar, manipulant marfă şi multe altele.

Concurs. La Reghin se va desfăşura Concursul Naţional de creaţie a epigramei „Cobra” ediţia a XIII-a, organizat de Primăria Muncipiului Reghin în colaborare cu Casa Municipală de Cultură „Eugen Nicoară”. În concurs vor fi 13 teme, iar decernarea premiilor se va face pe data de 21 noiembrie, după ce juriul va delibera materialele primite până pe data de 31 octombrie la Casa de cultură reghineană.

Teatru. La Casa de Cultură „George Enescu” din Reghin, actorii amatori ai Trupei de teatru „Astra” au reînceput repetiţiile pentru opera de teatru „Încurcă Lume” de A. De Herz.”; rolurile vor fi redistribuite, deoarece unii membri ai trupei au plecat. În cei patru ani de când există trupa „Astra”, faima teatrului reghinean a fost dusă în toată ţara prin participarea la festivalurile de specialitate din ţară, printre care Festivalul „Ştefan Bănică” de la Călăraşi, unde podiumul a fost cucerit de oamenii care se dedică artei scenice.

SC EMIVAS CONS SRL cu sediul în Reghin, str. M. Viteazul, nr. 2

angajează:

INGINER MECANIC Condiţii:

- absolvent al Facultăţii de Mecanică şi Transport auto - specializare transporturi - disponibilitate pentru program prelungit C.V.-urile se depun la sediul societăţii.

Pot depune C.V. şi proaspeţii absolvenţi Relaţii la tel/fax 0265-511.432

14

Punctul Nr. 188, 22 - 28 septembrie 2008

CÂMPIE ŞI TÂRNAVE

Punctul pe i

În Luduş, romii sunt discriminaţi Şedinţa Consiliului Local a fost scurtă, dar agitată Ioan A. Borgovan

La începutul săptămânii trecute, legislativul a fost convocat într-o şedinţă extraordinară a Consiliului Local pentru a dezbate câteva proiecte importante pentru comunitatea locală. Din cele opt proiecte au fost discutate şapte, iar şase au primit undă verde.

Străzi mai bune pentru romi Se ştie că membrii acestei etnii sunt grupaţi pe câteva străzi ale oraşului: Cioarga, Oarbă, Grecilor, De Sus, Nucilor, Mărăşeşti care au fost mai mereu uitate şi neglijate de autorităţi. Şi totuşi, „de ce facem discriminare în ce îi priveşte pe romi? Aceste străzi nu sunt cuprinse în programul de asfaltare a tuturor străzilor din oraş?”, a întrebat Liviu Botezan. Din cele spuse de primarul Florin Urcan am aflat că după ce s-a constituit

nescu, dar se pare că va trece şi această iarnă cu noroaie şi străzi desfundate. Pentru că numărul mijloacelor de transport a crescut semnificativ şi în oraş, comisia de circulaţie constituită din Florin Urcan, Ferenczi Levente, Ciprian Turdean, Teodor Pînzariu, Leonid Frandeş, Tănasie Bologa, Vasile Trifan, Enyedi Stradă care aşteaptă modernizare Mihai şi Bartus Iuliu a analizat problemele din trafic şi a în Luduş un Grup de Iniţiati- lierul pe probleme de romi a făcut o serie de propuneri penvă al Romilor conform Legii primarului. tru înfiinţarea a două sensuri nr. 129/1998 cu privire la îngiratorii, treceri de pietoni sefiinţarea, organizarea şi func- Când vom circula maforizate, instituirea de senmai bine? ţionarea Fondului Român de suri unice şi limitarea vitezei Dezvoltare Socială, pentru Oraşul a fost un adevărat în unele zone. Am înregistrat proiectul „Modernizare străzi şantier în acest an din cauza discuţii în contradictoriu, au locuite de romi” se primesc amplelor lucrări de asfaltare fost făcute şi propuneri judicifonduri nerambursabile de şi de realizare a unor parcări oase de către Ioan Bungardi, 200.000 euro, din care Con- de-a lungul Bulevardului 1 Enyedi Mihai, Ovidiu Dancu siliul Local contribuie cu decembrie 1918. Deşi condi- şi Ioan Armenean.

10% din valoarea totală. Pro- ţiile atmosferice nu sunt cele Proiectul de hotărâre iectul de hotărâre a fost apro- mai bune, locuitorii oraşului privind aprobarea închirierii bat în unanimitate chiar dacă speră ca lucrările să se înche- directe a locurilor publice afela şedinţă nu a participat nici ie în acest an. Acelaşi lucru rente spaţiilor comerciale nu a preşedintele Grupului de Ini- îl doresc şi cetăţenii de pe întrunit majoritatea voturilor ţiativă a Romilor, nici consi- străzile 8 Martie şi M. Emi- şi a fost respins.

Ilie Bucur, ctitor de biserici Ioan A. Borgovan

Preotul Ilie Bucur provine dintr-o familie creştină cu 15 copii în care cultul muncii şi dragostea pentru cele sfinte s-au aflat la mare cinste. A devenit preot din dorinţa de a ajuta şi călăuzi semenii întru credinţa strămoşească.

Părintele Bucur este încă tânăr şi deşi a suferit o operaţie pe cord este activ şi plin de vitalitate fizică şi intelectuală.

De curând a tipărit primul volum din „1001 cugetări” şi lucrează la volumul II. În anul 2001, într-un interval de 14 luni a sfinţit biserica militară din Sărmaşu, biserica din Larga, un cătun din apropi-

Un preot cu vocaţie de constructor

ere, precum şi piatra de temelie a Aşezământului social şi mănăstirea din locul numit „Comoara”, în prezenţa episcopului Andrei Andreicuţ.

Această din urmă sfinţire s-a făcut datorită „unui îndemn

divin şi a sugestiei făcute de două credincioase Livia Tomşa şi Doina Filimon şi a cantorului Vasile”. De atunci, din 11 noiembrie 2001, ziua sfântului Mina, mănăstirea cu acelaşi hram a început să

se înalţe. Acum Emil Dunăre pictează biserica, sunt finalizate 18 chilii şi se lucrează la alte nouă şi la Aşezământul social pentru bătrâni şi copii. În aceşti ani, numeroşi credincioşi au donat sume de bani, la fel cum a făcut Primăria Sărmaşu, Prefectura, firma Cosmote, IRE Luduş, dar pentru finalizarea lucrărilor mai este nevoie de fonduri.

Iată de ce, părintele Bucur face un apel creştinesc celor care pot sponsoriza aşezământul şi pune la dispoziţie numărul de telefon 0265-421071 şi un număr de cont RO 20CRCO 1313001307000063 deschis la Banca de Credit Sărmaşu.

„1001 Cugetări”. A apărut în condiţii grafice deosebite o antologie de maxime şi aforisme însoţite de comentariile personale ale părintelui protopop onorific Ilie Bucur din Sărmaşu. Cu o prefaţă scrisă de prof. Rozalia Brândaş „1001 cugetări” este un îndemn la o lectură plină de înţelepciune şi credinţă strămoşească.

Inaugurare. În ziua de 1 octombrie se va desfăşura deschiderea oficială a activităţilor la Clubul Copiilor Luduş în noul an de învăţământ. În acest an, copiii şi elevii sunt invitaţi să participe la un număr de opt cercuri de specialitate: Informatică – instructor Cecilia Molnar, Atelierul fanteziei – Pall Olga, Instrumente muzicale – Dorel Fanea, Machete construcţii de maşini şi karting – Horvath Dezideriu, Electronică – Major Eugen, Aero şi navomodele – Ştefan Pop, Judo – Kolozsvari Eduard, Tenis de masă şi atletism – Alexandru Cârpaci Szanto. Cursurile sunt gratuite pentru toţi preşcolarii şi elevii din oraş şi din localităţile apropiate.

Sărbătoare. La 1 octombrie, Sindicatul pensionarilor Luduş organizează în colaborare cu Primăria „Ziua internaţională a persoanelor vârstnice”. La sediul Sindicatului sunt invitaţi membrii de sindicat pentru înscriere şi preluarea biletului de intrare la masa festivă.

Sport. La finala naţională de atletism, sportivul Farkas Lajos de la Clubul Copiilor Luduş antrenat de prof. Alexandru Cârpaci Szanto a terminat pe locul II fiind declarat vicecampion naţional.

Blocare. Răspunzând unei promisiuni electorale, primarul din Luduş a decis blocarea circulaţiei rutiere pe Bd 1 Decembrie 1918 între străzile Policlinicii şi Crinului în zilele de duminică între orele 9.00 şi 20.00. De această blocare beneficiază copiii şi tinerii care se pot plimba cu role şi biciclete spre nemulţumirea automobiliştilor care sunt nevoiţi să circule între zona blocurilor şi oraşul vechi pe rute ocolitoare. Înfrăţire. Primăria Luduş reia discuţiile cu oficialităţile din localitatea Urhida (Ungaria) pentru înfrăţirea celor două comunităţi. Cu ocazia festivalului „Toamna luduşeană”, oficialităţi ale Primăriei, Consiliului Local şi oameni de afaceri din Urhida vor face o vizită protocolară. Cu această ocazie va avea loc un schimb cultural, urmând ca demersurile pentru înfrăţirea celor două localităţi să se facă ulterior.

15

CMYK16 Punctul Nr. 188, 22 - 28 septembrie 2008

ACTUALITATE

Lupii terorizează Porumbenii Zeci de oi au fost atacate de lupi, iar soluţiile sunt împotmolite-n birocraţia bucureşteană beni.

Ursul a fost depistat în Localnicii din Porum- pădurile de lângă Porumbeni beni, comuna Ceuaşu de acum mai bine de 15 ani, dar Cîmpie, se uită în fiecare până acum nu a făcut problezi cum numărul oilor din me. Oamenii sunt disperaţi şi turme scade mereu. „Într-o multora dintre ei le este frică noapte, acum vreo două să iasă pe câmp de teama luluni mi-au luat 15 oi, după pilor, chiar dacă este cunosaceea pe parcurs încă vreo cut că nici lupul şi nici ursul 20. Acum două săptămâni, nu atacă din senin omul. ursul mi-a atacat şi calul. Soluţii există, dar sunt dificil În ultima vreme ursul um- de aplicat pentru că lupii şi blă, lupul nu a mai umblat”, urşii sunt specii protejate de spune un cioban din Porum- lege şi pot fi vânate doar cu o Raluca Maria Creţ

După sute de ani, lupii au ajuns să terorizeze din nou mureşenii

autorizaţie specială.

Să vină documentul Situaţia de la Porumbeni este cunoscută Direcţiei Silvice şi Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi. „Am organizat patrule şi pânde în speranţa că vom descoperi haita de lupi sau urşii ce-au năvălit asupra localităţii.

Nu am avut această şansă, deşi am procedat destul de insistent”, a declarat Emil Muică, director AJVPS Mureş. Şi cum fără document nu se poate „pentru a putea interveni mai eficient, am solicitat aprobare de la Ministerul Mediului şi de la Ministerul Agriculturii.

16

În ultima discuţie pe care am purtat-o la nivel de Minister, ministrul Korodi a spus că ordinul de derogare pentru specia urs a fost semnat, urmează să fie semnat şi de Cioloş, ministrul Agriculturii, după care vom putea să stăm la pândă cu autorizaţia în buzunar. E posibil ca-n câteva zile să apară în Monitorul Oficial şi să primim această derogare de împuşcare a speciilor de urs şi lup”. În ceea ce priveşte pagubele pe care populaţia le-a suferit în urma atacurilor unor animale din speciile protejate, la nivel de Guvern există un fond special constituit care să acopere stricăciunile. Numai că şi aceşti bani se acordă în urma unei constatări la faţa locului cu şi mai multă birocraţie. „La cine să spunem. Le-am spus vânătorilor care mai trec pe aici, dar ei spun că nu au voie să tragă după lupi şi după urşi”, continuă ciobanul păgubit.

Deocamdată oamenii aşteaptă vânătorii, iar vânătorii aşteaptă Monitorul Oficial. Până unaalta, locuitorii din Porumbeni ies din case în fiecare noapte sperând că lupii sau urşii nu le mai calcă gospodăriile.