Punctul

Premiul Dumitru Tinu 2007

Punctul S@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

Anul VII, Nr. 361, 6 - 12 februarie 2012 Preţ: 0,99 RON

Publicaţie mureşeană premiată de Clubul Român de Presă

Insolvența, o afacere DUPĂ

ÎNAINTE

Alegerile din iunie dezbină maghiarii

Ludu} - Iernut

Un nor financiar umbreşte „Raza de soare” Reghin

Un pat cald pentru oamenii străzii T^rn@veni

Cristina Vancea

9

10

Andreea Nistor: ,,Nu există ‹‹Nu pot››” România se stinge!

City'us în sferturi!

Criza economică a dus câteva mii de societăţi mureşene în pragul falimentului.

Fie că au intrat voluntar în insolvenţă, fie că li s-a cerut falimentul, firmele mureşene au dat de lucru judecătorilor, practicienilor în insolvenţă, avocaţilor şi executorilor judecătoreşti.

Pe de altă parte însă, intrarea în procedura de insolvenţă a companiilor a însemnat şomaj, mai puţine taxe şi impozite plătite la bugetul de stat şi local…

11 2 6

Odată cu apropierea alegerilor locale, din luna iunie, bătălia pentru ciolan este tot mai aprigă. Iar ,,războiul” nu se duce numai între formațiunile politice, ci dorința de putere este atât de mare încât riscă să dezbine chiar un electorat ce până acum era unit. Astfel, pentru prima dată maghiarii din Tîrgu-Mureș ar putea avea doi candidați pentru funcția de primar al municipiului.

Scânteia a pornit săptămâna trecută, când Jakab Istvan a ieșit în presă cu o declarație care a stârnit nemulțumirea liderilor UDMR. Acesta a declarat că ,,…CNMT a ajuns la concluzia că Vass Levente poate să câştige alegerile de primar doar dacă este candidat independent”. Liderul PPMT Mureş, Portik Vilmos, a spus la rândul său, că PPMT avea ca prioritate semnarea unui protocol de coaliţie cu UDMR, însă în urma întrevederii

cu preşedintele UDMR Mureş, deputatul Kelemen Attila , s-a desprins faptul că Uniunea doreşte să aibă un candidat sub ,,culorile proprii'', iar restul formaţiunilor maghiare să îl susţină: ,,Dacă Vass Levente va candida sub culorile UDMR nu va ieşi primar!”. De cealaltă parte, preşedintele UDMR Mureş, Kelemen Attila , a declarat că partenerii săi din CNMT şi PPMT au procedat nediplomatic, dând publicităţii o discuţie privată, şi că aceştia ar fi expus o serie de lucruri false: ,,Niciodată până cum nu s-a ridicat problema ca Vass Levente să fie un candidat independent”.

Acesta a subliniat că cele două organizaţii ar fi trebuit să primească un răspuns din partea UDMR, după întrunirea Consiliului Permanent, însă CNMT şi PPMT s-au grăbit să iasă în presă.

Oricare ar fi adevărul, cert este dacă CNMT şi UDMR nu vor ajunge la un consens, se va întâmpla așa cum avertizau liderii

CNMT: electoratul maghiar va fi scindat, trebuind să aleagă între două formațiuni politice. Un alt candidat care râvnește la funcția de edil este medicul-politician prof. dr.

Benedek Imre. Acesta susţine într-o postare de vineri, 26 ianuarie, intitulată ,,Cine nu vrea prealegeri?”, că subiectul prealegerilor la nivelul comunităţii maghiare din TîrguMureş este mai actual ca niciodată. ,,Decizia Curţii Constituţionale a României ne aduce mai aproape scrutinul pentru locale şi cred că este timpul ca lucrurile să se desfăşoare normal”, spune prof. dr.

Benedek Imre. ,,Nu mai e un secret pentru nimeni că am vrut încă de la

3-5

început prealegeri pentru desemnarea celui mai bun candidat din partea comunităţii maghiare la alegerile locale de anul acesta. Am anunţat acest lucru încă din momentul lansării candidaturii mele, şi constat cu amărăciune că partenerii concetăţenilor mei nici nu vor să se gândească să îi întrebe pe oameni ce vor. E un exerciţiu simplu al democraţiei pentru care am luptat cu toţii în ultimii 20 de ani. Sunt pregătit să intru în competiţie cu oricine în prealegeri şi fie ca cel mai bun să câştige”, afirmă prof. dr. Benedek Imre.

Acesta mai susține că dacă prealegerile nu se vor face, în mod sigur va candida!

Punctul Nr. 361, 6 - 12 februarie 2012

ACTUALITATE

Punct de vedere Recensământul şi o gură de realitate de Ligia Voro

Am văzut că românii, fie că vorbim de analişti de tot felul, politicieni, jurnalişti şi chiar cetăţeni „simpli” (ghilimelele nefericitei exprimări) s-au dat de ceasul morţii citind, declamând, analizând şi răs-analizând rezultatele provizorii ale recensământului

desfăşurat în anul ce a trecut.

De la pierderea a nu ştiu câtor cetăţeni şi până la ce rău o ducem aici, în România, cei mai sus-amintiţi au lăcrimat pe marginea recensământului care consemnează sec că din 2002 am pierdut vreo două milioane de cetăţeni. Deşi mi se pare forţat cuvântul pierdere. Şi pot să vă explic de ce. Pierduţii aceştia trimit în ţară bani care intră legal în

economie. Nu toţi că doar nu sunt proşti ( – cu toate că nu sunt de acord cu evaziunea şi alte practici ilegale, când ai de-a face cu un stat hoţ, nici nu mă mir că înfloresc astfel de procedee economice pe lângă lege). Aceştia mai construiesc o casă, mai consumă, mai justifică producţia românească.

Ce ne spune această evaporare din populaţia stabilă a două milioane de locuitori? În primul rând, ne arată cât

de atractivă şi ofertantă a fost ţara noastră în ultimii 21 de ani pentru propriii cetăţeni.

Că doar cele două milioane de oameni nu au plecat sătui de atâta bine cât au avut de suportat acasă. Acei oameni au plecat în căutarea unor slujbe, chiar dacă acasă sunt considerate ruşinoase, dar prestate acolo, printre străini, să le aducă un venit decent şi, implicit, un trai asemenea.

Cele două milioane de oameni sunt cel mai

realist indicator al politicilor economice şi sociale proaste duse în România de guvernele ultimilor 21 de ani. Acest grup mare, care înseamnă 10% din populaţia totală a ţării din urmă cu 10 ani, a luat drumul străinătăţii sătul să fie batjocorit de stat şi patroni, să fie umilit la ghişee pe banii lui, să i se ofere servicii publice sau private proaste, să se judece în primă instanţă mai bine de 5 ani, să îşi recupereze un teren, o clădire după ce

ajunge la CEDO şi alte multe, multe exemple ale disfuncţionalităţii statului şi privatului româneşti. Şi chiar dacă noi, ceilalţi, am rămas, zău dacă nu îi înţeleg. Zău dacă nu admir curajul de a o lua de la capăt ca pribeag printre străini pentru că nu îmi închipui că le este uşor, dar măcar au demnitatea de a fi respectaţi pentru ceea ce fac şi ceea ce sunt. Noi, aici, acasă, oare ce avem şi ce suntem?

România se stinge! ,,Suntem o țară îmbătrânită, cu o rată mare a deceselor, dar și cu o natalitate în scădere”

Cristina Vancea

O serie de studii cutremurătoare, realizate pe siteul www.econtext.ro, în urma postării rezultatelor ,,Recensământului Populației și Locuitorilor”, care s-a desfășurat anul trecut, arată că de-a lungul ultimilor douăzeci și unu de ani zeci de mii de locuitori au ,,dispărut” de pe harta României, în unele județe chiar sute de mii: ,,Nu mai este nici un secret că suntem o țară îmbătrânită, cu o rată mare a deceselor, dar și cu o natalitate în scădere. Există multe prognoze internaționale, care consideră că România va fi printre primele țări care vor dispărea sau că populația se va înjumătăți în câteva decade. Sunt studii peste studii care avertizează că românii sunt tot mai puțini, iar acest

2

fapt este o realitate”, punctează pe site cei de la econtext, care au realizat analize amănunțite, cu date exacte pentru fiecare județ, despre natalitate, mortalitate și migrația românilor.

O comparație a evoluției populației din 1990 și până în 2011, arată că numărul locuitorilor a scăzut în toate județele țării (excepția fiind județul Ilfov) până la 32,9%. De exemplu în 1990, numărul locuitorilor din Caraș-Severin se ridica la 408.510 de persoane, pentru ca numărul acestora să scadă abrupt, până la 274.277 de persoane în 2011. Cu aproape o treime mai puțin. Urmează Hunedoara: 568.023 de hunedoreni în anul 1990, respectiv, 396.253 în 2011. Rezultatul: declin de 30,3%! Județul Mureș se află pe locul 32, cu o scădere de 14,90%.

Astfel, populația județului în anul 1990 era de 624.141 de locuitori, ajungând în anul 2011 la 531.000 de locuitori.

Explicațiile pentru această scădere dramatică sunt mai multe: migrația sezonieră și definitivă a românilor, natalitatea tot mai scăzută și numărul de decese tot mai mare. Mai multe detalii despre cum a evoluat populația României de-a lungul anilor puteți găsi pe www.ecotext.ro.

Punctul alb

S@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

Se acordă echipei mureșene de futsal, City'us pentru că s-a calificat în sferturile de finală ale Campionatului European de Futsal – Croaţia 2012 – după victoria în faţa Republicii Cehe, scor 3-1.

Punctul negru S@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

Se acordă celor care nu respectă legislația și nu își curăță trotuarele din fața caselor (întreprinderilor), îngreunând astfel circulația pietonilor care riscă să se accidenteze alunecând.

ANALIZĂ

Insolvenţa, în instanță: Tot mai multe cazuri

Punctul Nr. 361, 6 - 12 februarie 2012

Criza economică a generat serioase probleme societăţilor comerciale Cătălin Hegheș

Criza economică a dus câteva mii de societăţi mureşene în pragul falimentului. Fie că au intrat voluntar în insolvenţă, fie că li s-a cerut falimentul, firmele mureşene au dat de lucru judecătorilor, practicienilor în insolvenţă, avocaţilor şi executorilor judecătoreşti. Pe de altă parte însă, intrarea în procedura de insolvenţă a companiilor a însemnat şomaj, mai puţine taxe şi impozite plătite la bugetul de stat şi local.

Punctual Criza economică a generat serioase probleme societăţilor comerciale mureşene.

Multe dintre acestea nu au mai reuşit să îşi echilibreze balanţa de plăţi şi au fost nevoite să îşi declare voluntar intrarea în procedura de insolvenţă sau să li se solicite intrarea în insolvenţă de către creditori. Unul dintre cei mai buni indicatori ai problemelor pe care le-au întâmpinat firmele mureşene a fost şi este numărul dosarelor de insolvenţă care au trebuit soluţionare de către judecătorii sindici din cadrul Tribunalului Comercial Mureş.

Numărul dosarelor de insolvenţă înregistrate pe rolul Tribunalului Comercial Mureş a crescut constant în ultimii cinci ani. Dacă în 2007, după intrarea în vigoare a Legii nr. 85 din 2006 privind procedura insolvenţei, numărul dosarelor aflate în soluţionare la Tribunalul Comercial era de 284, în anul următor numărul acestora aproape s-a dublat, ajungând la 504. În 2009, la instanţa specializată, erau înregistrate 596 de cauze. Cel mai mare număr de cauze a fost înregistrat în

anul 2010, când numărul dosarelor a crescut cu peste 50%. În 2011, numărul dosarelor de insolvenţă a fost de 793. „Potrivit statisticii se remarcă o evoluţie crescătoare, boom-ul, dacă putem spune aşa, a avut loc în 2010, atât în insolvenţă, cât şi în materie comercială”, a precizat, pentru Punctul, judecătorul Ioan Eugen Maier, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Comercial. În 2010 au fost pronunţate 895 de hotărâri în procedurile de insolvenţă, arată un bilanţ al Tribunalului Comercial.

Numărul mare de dosare de insolvenţă generate de criza economică pe care a traversat-o şi România a adus, pe de o parte, modificări în legislaţie care nu au dus neapărat la o soluţionare mai rapidă a cauzelor, ci la probleme în funcţionarea operativă a instanţei. În instanţă, cu bune şi rele În 2010, Legea nr. 85 din 2006 era modificată prin Legea nr. 169. Principala modificare în legislaţia privind procedura insolvenţei era reducerea termenelor stabilite pentru îndeplinirea anumitor obligaţii ce revin administratorilor judiciari sau lichidatorilor. În materia dosarelor de insolvenţă, reprezentanţii Tribunalului Comercial au arătat că durata proceselor este mai lungă din cauze, în general, străine de judecătorii sindici. Printre acestea se numără: soluţiile adoptate de adunarea creditorilor în ceea ce priveşte modalitatea şi condiţiile de valorificare a bunurilor din patrimoniul debitoarei falite, precum şi raportul existent pe piaţă între cererea şi oferta pentru bunul respectiv, numărul şi complexitatea cererilor inci-

Finanţelor Mureş. Potrivit datelor oferite de către reprezentanţii Finanţelor mureşene, în anul 2008 au intrat în insolvență la nivelul județului Mureș 300 de contribuabili. Numărul celor care au intrat în insolvență în 2011 este de 390. ,,Numărul înscrierilor la masa credală de către Direcția GeneraNumărul dosarelor de insolvenţă înregistrate pe rolul Tribunalulă a Finanțelor Publice lui Comercial Mureş a crescut constant în ultimii cinci ani (DGFP) Mureș pentru contribuabilii care au indentale cu care este investit în anul 2008, aceştia aveau gajaţi atât judecători, cât şi trat în insolvență în 2008 a judecătorul sindic în cursul o încărcătură de dosare du- grefieri. De asemenea, au fost de 213, pentru suma de procedurilor de insolvenţă, blă decât media naţională apărut probleme, sublini- 39.465.624 de lei. În anul lipsa unei practici unitare la de 331 de dosare. În 2010, ate de către reprezentanţii 2011, DGFP s-a înscris la nivelul instanţei de recurs în spre exemplu, un grefier de Tribunalului Comercial, şi masa credală pentru un ceea ce priveşte aplicarea ar- la Tribunalul Comercial în legătură programul in- număr de 369 de contriticolului nr. 6 din Legea nr. se ocupa de 1.502 dosare. formatic Ecris IV. Potrivit buabili, pentru suma de 85, neefectuarea în termen a Această problemă s-a regle- constatărilor persoanelor 69.931.948 de lei. Vreau să atribuţiilor stabilite de Legea mentat uşor prin angajarea responsabile de acesta, Ecris fac o precizare: Nu pentru nr. 85 din 2006 în sarcina de personal, astfel încât în IV nu permite acordarea de toți contribuabilii care au practicienilor în insolvenţă. 2010 schema a ajuns la 11 termene intermediare, de intrat în insolvență noi ne În ciuda enumerării ca- grefieri. Cu acest număr de numere de hotărâri cu sem- înscriem la masa credală, uzelor străine care au influ- persoane, conducerea Tri- ne distinctive pentru cameră ne înscriem doar pentru enţat soluţionarea dosarelor bunalului Comercial nu a de consiliu şi recurs şi multe aceia care înregistrează de insolvenţă, operativitatea putut respecta prevederile altele. obligații fiscale restaninstanţei care a scăzut în legale din Codul de procete față de bugetul de stat. această materie sub 50% în dură civilă, şi anume acor- Finanţele, dosare Procedura de insolvență 2010 a fost determinată şi darea unor termene scurte, mai puţine poate fi declarată și de căde numărul insuficient de de la o zi la alta. Pentru înUnul dintre creditorii tre alți creditori”, a precipersonal, fie că vorbim de deplinirea acestui deziderat, importanţi ai companii- zat, pentru Punctul, Olivia judecători, fie de grefieri. au mai arătat reprezentanţii lor intrate în insolvenţă a Sântean purtătorul de cuÎn privinţa grefierilor, Tribunalului ar trebui an- fost Direcţia Generală a vânt DGFP Mureș.

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. MEDIAŞ Str. Gării nr.5, Mediaş, jud. Sibiu tel. 0269-201.050, fax. 0269-846.297 ANUNŢ S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Sucursala Mediaş, cu sediul în loc.Mediaş, str. Gării nr.5, jud. Sibiu, organizează în anul 2012, săptămânal, în zilele de miercuri şi joi, la orele 1100, LICITAŢIE PUBLICĂ, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale: - barăci - tehnică de calcul şi birotică - material tubular - materiale de construcţii - diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări - alte mijloace fixe Persoanele interesate pot obţine relaţii suplimentare la Serviciul Mecano-Energetic, telefon 0269.201149, 0269.201151, 0269.201152, zilnic între orele 730-1530.

3

Punctul Nr. 361, 6 - 12 februarie 2012

ANALIZĂ

Criza: generatoare de insolvenţe.

Consecința: Șomajul Vasile Dancea

În anii crizei economice (2009-2012) numărul cazurilor de insolvenţă a crescut foarte mult în comparaţie cu perioada anterioară (2004-2008). Acest lucru este cauzat şi de criza în sine, dar şi de o măsură păguboasă impusă de stat: creşterea fiscalităţii. „În perioada crizei mult mai multe firme au intrat în insolvență decât înainte.

De vină este, pe de o parte, criza, fiindcă foarte multe firme nu mai au cerere, nu mai au desfacere și atunci sunt obligate să intre în procedură. Apoi, fiscalitatea este foarte, foarte mare. În perioadă de criză, când statul ar trebui să te sprijine prin măsuri fiscale favorabile firmei, la noi fiscalitatea s-a înăsprit începând din 2008 încoace, în sensul că a crescut TVA-ul de la 19 la 24%, au crescut asigurările sociale… Și atunci când faci un bilanț, dintr-un profit brut plătești 16% impozit pe profit, mai plătești încă 16% impozit pe dividende și alte taxe… Astfel, în mod normal, aproximativ 50% din profitul brut se duce pe impozite și taxe. Dacă mai ai neșansa, și foarte mulți se află în situația aceasta, să nu poți să-ți recuperezi

www.punctul.ro

Procedură greoaie După părerea Feliciei Pop, legislaţia românească actuală referitoare la insolvenţă şi la faliment este bună, dar punerea ei în aplicare lasă încă de dorit.

Astfel, în România, procedura de recuperare a creanţelor poate dura de 20 de ori mai mult decât în străinătate. ,,Legislația actuală este bună, dar procedura este un pic greoaie. Orice societate care intră în imposibilitate de plată și nu mai poate să-și onoreze creditorii este firesc să-şi declanșeze individual procedura de insolvență. Creditorii pot să declanșeze această procedură după ce parcurg anumite etape și nu reușesc dă-și recupereze creanța.

Este firesc să se întâmple așa, doar că procedura este destul de greoaie spre deosebire de străinătate, unde o astfel de procedură uneori durează până la 6 luni; la noi poate dura până la 7-10 ani. Am să vă dau un exemplu: Eu nu mai fac lichidări

Punctul

Cristian TEODORESCU Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L. Str. Horea, nr. 11 Tîrgu-Mureş, cod 540502 Tel/Fax: 0265 22 00 44 ISSN: 1841 - 0699 Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine Editor: LIBEG Zsuzsanna Editorialist: LENA GRAUR Redactori: Lena GRAUR

Cătălin HEGHEŞ

Cristina VANCEA

Ioan A. BORGOVAN

Mircea BARBU

4

creanțele de la debitorii tăi fiindcă la rândul lor au intrat în incapacitate de plată, atunci cu siguranță ești în pragul falimentului”, a concluzionat Pop Felicia, auditor financiar şi consultant fiscal.

Marius LIBEG autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate.

Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Director administrativ: Cristina UNGUREANU Asistent director administrativ: Mihaela KOZAK IT/DTP: Ovidiu MORAR

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

din 2004. Am predat toate toare crizei economice. dosarele și sunt citată eronat și astăzi în anumite procese Politică defectuoasă care mai durează”, a declaDesigur, creşterea şorat Felicia Pop. majului a însemnat şi creşterea cheltuielilor statului Lanţul slăbiciunilor: în privinţa protecţiei sociale Șomajul a şomerilor. Astfel, dacă la Criza a dus la falimente nivelul judeţului Mureş, în lanţ, iar falimentele au în perioada 2006-2008 dus la creşterea puternică se plăteau aproximativ a ratei şomajului. Acest lu- 30.000.000 de lei pentru cru reiese cu claritate din protecţia socială a şomeridatele primite de la Direc- lor, în anul 2010, cheltuieţia Judeţeană de Statistică lile au crescut de peste trei Mureş. Astfel, dacă în pe- ori, ajungând la o sumă de rioada 2004-2008 rata şo- aproape 96.000.000 de lei, majului s-a încadrat între conform datelor furnizate 4,2 şi 5,2%, cu un număr de Direcţia Judeţeană de maxim de 13.082 de şomeri Statistică. Totuşi, interela nivelul judeţului Mureş, sant e că din totalul acestei începând din 2008, rata sume, cheltuielile pentru şomajului „a explodat”: în formarea profesională a 2008 a existat un maxim de şomerilor au scăzut simţişomeri mureşeni, mai exact tor. Astfel, dacă în 2006 19.999 de persoane, ceea ce se alocau pentru formarea reprezintă o rată a şomaju- profesională 774.477 de lui de 8,0%. Rata şomajului lei, în 2010 s-au mai aloa scăzut considerabil spre cat doar 126.970 de lei (la finalul anului 2011, când a nivelul judeţului Mureş); ajuns la cifra de 5,88%, ceea ceea ce dovedeşte din nou ce însumează 14.568 de lipsa de interes şi de logică persoane fără loc de muncă. de la nivelele superioare de Oricum, şi în prezent, la ni- conducere ale ţării, care în velul judeţului Mureş, exis- perioadă de şomaj extrem tă mult mai mulţi şomeri taie craca şomerilor, adică decât în perioada premergă- posibilitatea lor la reconver-

Feliciei Pop, auditor financiar şi consultant fiscal: ,,Legislaţia românească actuală referitoare la insolvenţă şi la faliment este bună, dar punerea ei în aplicare lasă încă de dorit”

sia profesională, la sporirea şanselor de a-şi găsi un loc de muncă.

Reabsorbţie Totuşi, vestea bună este că, datorită eforturilor depuse de către reprezentanţii Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Mureş, în ultima vreme rata şomajului a început să scadă. Astfel, ,,rata şomajului înregistrată la nivelul judeţului Mureş la finele lunii decembrie era de 5,88%, cu 2,04% mai mică decât în decembrie 2010”, a anunţat directorul executiv al AJOFM Mureş, Reghi-

na Fărcaş. Potrivit acesteia, pe parcursul anului trecut 1.527 de şomeri au beneficiat de programele de formare profesională oferite de instituţie, reprezentând aproape 10% din numărul total al şomerilor, iar dintre aceştia aproape jumătate şiau găsit un loc de muncă.

Pentru anul 2012 AJOFM Mureş îşi propune ca prioritate creşterea gradului de ocupare în rândul şomerilor prin intensificarea tuturor măsurilor active de ocupare. AJOFM Mureş se va implica activ pe parteneriate pentru atragerea de fonduri europene.

ANALIZĂ

Insolvenţa, o afacere

Punctul Nr. 361, 6 - 12 februarie 2012

Firma ,,insolventă”: Nimeni nu mai poate să-i execute patrimoniul, orice acţiune judiciară pornită împotriva sa se suspendă…

Lena Graur Vasile Dancea

Cu toate că pentru multe companii, declanşarea procedurii de insolvenţă a echivalat cu sfârşitul acestora, nu pentru toată lumea, falimentele firmelor au fost de rău augur. „În criză, avocaţii pot face bani din insolvenţă, care a fost ,,regina" dreptului în ultimii doi ani şi va mai fi în următorii 3-5 ani de zile.

Dacă ne uităm pe Registrul Comerţului, vedem că anual 22.000 de societăţi intră în insolvenţă. Insolvenţa în sine a ajuns o afacere. Sunt foarte multe beneficii atât pentru avocaţi cât şi pentru companii. Din punctul de vedere al societăţii aflate în insolvenţă, avantajele sunt incomensurabile", a declarat unul dintre cei mai cunoscuţi avocaţi, Remus Borza. Acesta a subliniat că avantajele pentru o firmă sunt următoarele: Nimeni nu mai poate să-i execute patrimoniul, orice acţiune judiciară pornită împotriva sa se suspendă prin efectul legii şi, în plus, are şanse mult mai multe la îndemână pentru a-i restructura datoriile.

Cu toate că am încercat

să aflăm dacă susţinerile avocatului Borza se confirmă şi la nivelul judeţului Mureş, decanul Baroului de Avocaţi Mureş, Ioan Aflat, nu ne-a prea lămurit. Personal nu se ocupă de astfel de spețe, iar baroul nu centralizează astfel de date, deci nu poate spune nimic, a fost răspunsul său.

Iar avocaţii cunoscuţi cu activitate în materie comercială s-au eschivat. Nici notarii nu ne-au fost de mai mare ajutor. „Societățile nu mai au nevoie de forma autentică a actului, așa că nu-și mai încheie actele la notar. Noi intervenim extrem de puțin numai când în capitalul social există bunuri imobile, dar astfel de spețe noi nu prea avem. Noi cu societățile comerciale am cam terminat-o”, ne-a declarat Valentin Dan, președintele Camerei Notarilor Publici TîrguMureș.

mod diferit de cei ale căror intenţii nu corespund întru totul cadrului legal: „Există patroni care decapitalizează cu bună știință în totalitate firma, nu-și plătesc datoriile și în momentul în care firma ajunge la un grad de îndatorare foarte mare, când capitalul negativ depășește de câteva ori valoarea capitalului social, declanșează procedura de insolvență… Ar trebui să Remus Borza, avocat: ,,Insolvenţa a fost ,,regina" dreptului în avem posibilitatea legală să-i ultimii doi ani şi va mai fi în următorii 3-5 ani de zile” separăm pe cei care sunt de bună-credință de cei care sunt gându-se de la plata datorii- măsuri asiguratorii fiindcă O altă propunere lansată de rea-voință și în funcție de lor: „Procedura este greoaie uneori debitorii sunt de bună de Felicia Pop pentru îmbu- asta să desfășurăm o procefiindcă există posibilitatea credință. Iar lichidatorul ar nătăţirea actualei legislaţii dură de lichidare de urgență, în instanță de a depune per- trebui să aibă posibilitatea referitoare la insolvenţă este acolo unde nu-i rea-voință, manent amânări: într-o zi ca în 30 de zile să poată să procedura de lichidare de iar acolo unde e rea-voință să lipsește avocatul, apoi e lipsă facă o analiză completă și să urgenţă. De asemenea, ar avem posibilitate să stabilim, de procedură, apoi nu există poată spune: da, debitorul fi foarte util ca debitorii de tot cu procedură de urgență, suficiente dovezi... Și atunci are responsabilitate pentru bună credinţă să fie trataţi în răspunderea debitorului”. există foarte multe situații în faptul că societatea a intrat în Potrivit Legii nr. 85 din 2006, insolvenţa este care debitorii cer amânarea insolvență sau nu are responfiindcă în perioada aceasta sabilitate fiindcă insolvența acea stare a patrimoniului debitorului care se pot să-și înstrăineze bunu- este legată de factori externi. caracterizează prin insuficienţa fondurilor bările personale, pot să plece De exemplu foarte multe neşti disponibile pentru plata datoriilor exigiMăsuri asiguratorii din țară sau să recurgă la alte firme au intrat în insolvență bile: a) insolvenţa este prezumată ca fiind vădiFelicia Pop auditor fi- tertipuri. În privința aceasta după anul 2000 din cau- tă, atunci când debitorul, după 30 de zile de la nanciar şi consultant fiscal legislația ar trebui să fie un za creșterii dobânzilor. Au scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau consideră că o îmbunătăţire pic mai restrictivă: timp de contractat niște sume foarte mai mulţi creditori; b) insolvenţa este iminenadusă legislaţiei actuale ar fi o săptămână-două sau chiar mari, apoi au crescut dobân- tă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va introducerea de măsuri asi- o lună, preventiv, ar trebui zile și au intrat în insolvență putea plăti, la scadenţă, datoriile exigibile anguratorii aplicate debitorilor, luate anumite măsuri asigu- nemaiputând plăti. Un alt gajate, cu fondurile băneşti disponibile la data astfel încât aceştia să nu mai ratorii, dacă este nevoie. Nu factor extern este criza eco- scadenţei; Reorganizarea judiciară este procedura ce poată înşela sistemul, sustră- în toate cazurile se impun nomică”. se aplică debitorului, persoană juridică, în vederea achitării datoriilor acestuia, conform programului de plată a creanţelor. Procedura de reorganizare presupune întocmirea, aprobarea, implementarea şi respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate să prevadă, împreună sau separat: a) restructurarea operaţională şi/sau financiară a debitorului; b) restructurarea corporativă prin modificarea structurii de capital social; c) restrângerea activităţii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului; Prin procedura falimentului se înţelege procedura de insolvenţă concursuală colectivă şi egalitară care se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmată de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat; Printre firmele care au intrat în insolvenţă în 2010 şi 2011 se numără Ilefor, administrată de Vasile Gherasim, Energomur, deţinută de Consiliul Local Tîrgu-Murel, Irokar Company, firma consilierului judeţean Doru Borşan.

5

Punctul Nr. 361, 6 - 12 februarie 2012

SPORT

City'us s-a calificat în sferturi!

Fl. Matei a marcat golul victoriei

Selecţionata de futsal a României este prima echipă calificată în sferturile de finală ale Campionatului European de Futsal – Croaţia 2012 – după victoria în faţa Rep. Cehe, scor 3-1.

Partida a fost dominată pe tot parcursul meciului de echipa tîrgumureșeană, însă scorul a fost deschis de cehi, în minutul 8 (a marcat Belej). Egalarea a fost adusă de Gabi Dobre, în minutul România are mari şanse de a câştiga grupa 18. Cu 6 minute înainte de final, tehnicianul Sito Ri- România a pornit în atac, torilor noştri, matematic, vera a renunţat la portar şi iar în minutul 34 Ignat a calificarea în primele 8 punctat ducând scorul la echipe ale continentului.

2-1 pentru români. Cehii După două jocuri, au forţat egalarea, dar cei echipa condusă de Sito Ricare înscriem suntem tot vera a acumulat 3 puncte, noi. În minutul 37, Florin golaveraj +1. În ultima parMatei interceptează mingea tidă a grupei se vor întâlni în jumătatea proprie, trece Croaţia şi Republica Cehă. printre doi adversari, îl evi- La acest moment, croaţii au tă pe portar și marchează 3 puncte, golaveraj +1, iar golul victoriei (3-1). cehii 0 puncte, golaveraj Victoria la două goluri -2. În cazul unui egal, Crodiferenţă le-a asigurat jucă- aţia va câştiga grupa, cu 4

6

puncte, iar România va termina pe locul 2. În cazul în care Reprezentanta Cehă se va impune, toate cele 3 echipe vor fi la egalitate de puncte, iar departajarea se va face la golaveraj. România are mari şanse de a câştiga grupa, în cazul în care cehii câştigă la 1 sau două goluri. România a început partida în formula: Iancu – Florin Matei, Dobre, Lupu şi Gherman. Au mai jucat: M. Stoica, Răducu, Şotârcă, Safar, Ignat şi Al-Ioani.

România va disputa partida din sferturile de finală, azi, luni 6 februarie, fie la Split, fie la Zagreb, în funcţie de rezultatul ultimului joc din grupă.

Dacă va termina pe prima poziţie, România va juca la Split mai mult ca sigur cu Ucraina, iar dacă va termina pe locul doi, va disputa sfertul de finală la Zagreb, în compania Spaniei.

Punctul Nr. 361, 6 - 12 februarie 2012

AUTO

Ciudățeniile anului 2012

unități decapotabile, în versiunea Grand-Sport. Adică versiunea cea mai puternică. Apoi, Bugatti Veyron își va lua locul binemeritat în istoria automobilului fiind considerat o capodoperă inginerească.

Cristian Teodorescu

Am văzut topuri de vânzări, ierarhii răsturnate, eșecuri de marcă și lideri noi pe scena profitului. Toate în 2011. Ce va fi în 2012 nu avem de unde să știm, dar putem să aruncăm un ochi critic pe oferta producătorilor. Un ochi critic pe mașinile ciudate din ofertă, pentru că struțo-cămilele au fost cheia succesului pentru unii și piatra de moară legată de gât pentru alții. Începem cu Ferrari, care a încheiat 2011 cu o mașină de patru locuri - în configurație de Combi/ Break. Și a început 2012 cu primul Ferrari 4x4. Iar dacă producătorul din Maranelo a deschis noi drumuri, principalul competitor italian Lamborghini a dat undă verde primului SUV din istorie. Deci, îl așteptăm.

Fiat 500 a fost o lovitură

Subaru Impreza va deveni mai mare și mai musculos, cu cizme de cauciuc

de imagine foarte bine primită de public. Competiția britanico-bavareză MINI a lansat un MINI SUV, de ce nu ar face-o și Fiat cu modelul 500 din ofertă și uite așa se naște 500L ce va fi produs în Serbia. Acesta va concura în segmentul Nissan Juke.

Apropo de Juke, știați că in-

ginerii de la Nissan au reușit să înghesuie sub capota micuțului cross-over ditamai motorul V6 bi-turbo construit special pentru GT-R? Juke R are acum 485 de CP.

Impreza? Ei bine, Impreza va primi un frate mai mare și mai musculos, cu cizme de cauciuc (adică un crossover) – XV. Cine visează la Subaru Impreza WRX? Ei bine, coupe-ul BRZ va Impreza va avea un primi motoare din ce în ce frate mai mare mai puternice și va ajunge Cine visează la Subaru și pe circuitele profesioniste

Electricele În final vă reținem atenția cu un domeniu aproape inexitent în România: mașinile electrice.

Probabil unul dintre cei mai avansați producători de mașini electrice din lume Tesla a început parteneriate cu diferiți producători auto pentru că Subaru pregătește pentru dezvoltarea unor versiunea de competiții. autoturisme electrice. Cu Menționăm că Subaru BRZ toate acestea, Tesla dezvoleste frate de sânge cu Toyota tă un SUV electric pe cont GT. propriu. Deci, dacă TesBugatti Veyron în va- la reușește să creeze și un rianta arhi-cunoscută nu se 4x4 electric atunci se poate mai produce. Pe liniile de aproape orice în domeniul producție se mai lucrează combustibililor alternativi. totuși la aproximativ 100 de Trebuie doar să încerci.

7

Punctul Nr. 361, 6 - 12 februarie 2012

8

PUBLICITATE

Un nor financiar umbreşte „Raza de soare” pie, activităţi de ergoterapie – recuperare şi multe altele.

Ioan A. Borgovan

Asociaţia „Rază de soare” din Iernut a luat naştere din dorinţa de a fi alături de părinţii ai căror copii se confruntă cu nevoi speciale. Centrul de zi pentru recuperarea psihosocială şi reintegrarea în comunitate a copiilor şi tinerilor cu cerinţe educative speciale (CES) a înseninat, de-a lungul anilor, viaţa unui număr însemnat de copii şi tineri din Iernut şi din localităţile apropiate.

Parteneriat cu Primăria Prezentă la şedinţa Consiliului Local în care s-a aprobat bugetul pe anul 2012, Maria Anton, preşedinta Asociaţiei, a prezentat o informare în conformitate cu prevederile parteneriatului încheiat cu CL în anul 2011 pe o durată de cinci ani, din care am înţeles că suma alocată de la bugetul local a fost folosită pentru plata salariilor personalului, iar activitatea s-a desfăşurat conform planului propus. În bugetul anului 2011, pentru activitatea Asociaţiei a fost prevăzută suma de 20.000 de lei, dar s-au cheltuit numai cu puţin peste 15.000 de lei,

acesta fiind probabil motivul pentru care în bugetul acestui an au fost prevăzuţi doar 19.000 de lei.

Dar, în acest an, altele sunt condiţiile. Mai întâi a crescut numărul de beneficiari de la 25 la 29, din care 75% sunt copii până la 18 ani, iar dizabilităţile acestora sunt severe şi în aceste condiţii se impune separarea serviciului de recuperare şi socializare pe două categorii de vârstă. Apoi, în acest an, se reacreditează serviciul social, adică Centrul va fi evaluat şi va primi avizul de funcţionare din partea comisiei Judeţene pentru Acreditarea Serviciilor So

O emblemă binecunoscută în Iernut şi în judeţul Mureş

ciale în cazul în care se îndeplinesc toate cerinţele.

Pentru aceasta, activitatea trebuie organizată pe vârste şi pe afecţiuni, cele trei categorii cuprinzând: Copii (12) cu afecţiuni uşoare şi moderate, cu activităţi specifice pentru ei; Copii (10) cu afecţiuni grave şi severe care au nevoie de servicii mai multe, terapie individuală în mod special, fiind vorba de copii cu autism, parapareze spastice, retard psihic sever; Tineri (7) de peste 18 ani care au nevoie de kinetoterapie, psihotera-

Suplimentare de fonduri În această perioadă la „Rază de soare” sunt angajate două persoane, un kinetoterapeut şi un psihopedagog special, dar aceştia nu pot acoperi toate necesităţile care decurg din programele de recuperare. În aceste condiţii, se impune angajarea unui pedagog de recuperare care să se axeze în principal pe activităţile cu tinerii.

Pentru aceasta Maria Anton şi Maria Dorina Paşca din Consiliul de Administraţie al Asociaţiei solicită Consiliului Local Iernut o suplimentare cu 12.000 de lei a alocaţiei anuale. În condiţiile unui buget „subţirel”, comisia economică este de acord cu suplimentarea, dar şi cu angajarea unei persoane cu jumătate de normă. În final, consilierii au aprobat suplimentarea cu 6.000 de lei „până la vară, în august când se va schimba ceva”, suma fiind luată de la capitolul „Sport”. Încă o dată se adevereşte că „Rază de soare” există fiindcă în calea ei, ,,OAMENI minunaţi risipesc norii”, aşa cum cred copiii cu cerinţe educative speciale.

Punctul pe i

Punctul Nr. 361, 6 - 12 februarie 2012

LUDUŞ-IERNUT

Proiect retras. Proiectul cu privire la scutirea de la plata taxelor locale şi impozitelor la bugetul oraşului Iernut pentru clădirea /locuinţa şi terenul intravilan aferent, pentru persoanele cu vârsta peste 80 de ani a fost retras de primarul Ioan Nicoară, iniţiatorul proiectului.

La şedinţa CL Iernut din luna februarie va fi prezentat pentru aprobare un regulament de aplicare.

Contracte reînnoite. Consiliul Local Luduş a aprobat reînnoirea pe o perioadă de un an, cu începere de la 1 ianuarie 2012, a contractelor de închiriere privind terenurile aparţinând domeniului public şi privat al oraşului Luduş pe care sunt construite garaje auto.

Conform hotărârii aprobate de aleşii locali, cei 272 de chiriaşi vor plăti 10 lei/m.p./an şi pentru anul 2012.

Cu forţe proprii. În ultima perioadă, prof. Mihai Stavilă, directorul şcolilor româneşti din comuna Iclănzel a reuşit să atragă alături de Consiliul de Administraţie a şcolii câţiva sponsori printre care Marin Bloj de la SC Gekave SRL, ing. prof. Sorin Mărginean, Victor Maier şi Vasile Maier. Cu ajutorul lor au fost efectuate reparaţii la Şcoala generală „Petru Maior” din Căpuşul de Câmpie şi la Şcoala generală din Iclandul Mare.

Spectacol. Casa de Cultură „Pompeiu Hărăşteanu” Luduş, Organizaţia de tineret UDMR Luduş, Şimon Attila şi Kovacs Istvan (Pişta) au organizat un spectacol pentru omagierea bicentenarului naşterii scriitorului englez Charles Dickens (1812 – 1870). În programul manifestării a fost cuprins un vernisaj de artă plastică, o dramatizare a vieţii scriitorului şi un film documentar.

Taxă de intervenţie. Consiliul Local Luduş a luat în discuţie referatul întocmit de şeful SVSU, Petru Cosmin Olariu cu privire la prestarea, contra cost, a unor servicii, pentru persoane fizice şi juridice, de către autospeciala pompierilor. Pentru transportul apei sau evacuarea apei din subsoluri, cu excepţia calamităţilor naturale, solicitanţii vor fi obligaţi la plata sumei de 3,31 lei/m.c. de apă, contravaloarea carburantului consumat pe distanţa parcursă, uzura autospecialei care este de 30 lei/transport şi salariul conducătorului auto pe perioada deplasării, conform nivelului de încadrare. Cu 12 voturi din 17, proiectul de hotărâre a fost aprobat de consilieri.

Conturi încheiate. La şedinţa Consiliului Local Iernut din 30 ianuarie, consilierii locali au aprobat contul de încheiere a exerciţiului bugetar pentru venituri, pentru cheltuieli; contul de încheiere a exerciţiului bugetar la secţiunile de funcţionare şi de dezvoltare, precum şi contul activităţilor finanţate integral din venituri şi subvenţii, pentru anul 2011.

9

Punctul Nr. 361, 6 - 12 februarie 2012

REGHIN

Un pat cald pentru oamenii străzii Azilul de noapte ,,Găzduirea Iernuțeanca” oferă haine curate şi o masă caldă pentru cei care nu au unde locui Emeșe Ardelean

Azilul de noapte ,,Găzduirea Iernuțeanca” este o instituție relativ nouă la Reghin. Centrul a fost înființat în noiembrie 2011 și este susținut de un reghinean care a amenajat un spațiu primit cu titlu gratuit de la Primărie. Ioan Țeugea oferă în acest spațiu un pat cald, igienă, haine curate şi o masă caldă pentru cei

care nu au unde locui. Oamenii vin doar seara, fac o baie, primesc de mâncare și dorm în condiții civilizate.

un nou început. Ei se oferă chiar să ajute la treburile zilnice atunci când este cazul și sunt conștienți că ,,Centrul de noapte” este o soluție temporară pentru ei.

periculoasă predându-se alcoolului şi vieţii dezordonate. Acum însă pentru că în centru nu pot intra dacă se află sub influenţa alcooluOamenii lui şi pentru că au un proIoan Țeugea, care gram care trebuie respectat, deține și un restaurant în Speranțele au renunţat la băutură, cauapropierea Centrului de Toţi spun că şi-au pier- tă ceva de lucru şi încearcă noapte, spune că cei pe care dut familiile sau locuinţele să se refacă spiritual pentru îi găzduiește sunt oameni din diferite motive, în urmă a putea din nou lupta cu de treabă, care se strădu- cu câţiva ani, au trăit o pe- viaţa. iesc să-și găsească un rost rioadă pe străzi și s-au lăsat La această oră Centrul în viață, un loc de muncă, să alunece încet pe o pantă de noapte este frecventat

constant de patru persoane, dar gerul din zilele trecute a făcut necesară suplimentarea numărului de paturi.

Alţi 4 oameni ai străzii au ajuns la Găzduirea Iernuţeanca după ce au fost găsiţi aproape îngheţaţi şi duşi la serviciul de urgenţă al Spitalului pentru îngrijiri.

Acum şi pentru aceştia, zilele de iarnă sunt mai uşor de suportat şi poate speranţele lor la o viaţă mai

bună au căpătat alte coordonate.

Salvarea ,,A fost colacul nostru de salvare. Poate dacă nu era ne pierdeam cu totul.

Acum însă mai avem şi noi o speranţă că putem redeveni oameni adevăraţi. Şi e mare lucru!”, ne-a declarat unul dintre cei găzduiţi în Azilul de noapte.

PROGRAMĂRI LICITAŢII PUBLICE CU STRIGARE - INFORMAŢII DESPRE CONDIŢIILE DESFĂŞURĂRII LICITAŢIILOR Biroul executorului judecătoresc Giunca Maria Cristina

Giunca Maria Cristina

Szekely Szabolcs Barna Vintilă Marius Andrei

Hurubă Eugen

Szekely Szabolcs Barna Vintilă Marius Andrei Vintilă Marius Andrei

Vintilă Marius Andrei

10

Locul licitaţiei

Data şi ora licitaţiei

Bunul licitat

Preţ pornire lei RON

Tg. Mureş, str.

Apartament cu o două camere și dependințe.

08.02.2012 Retezatului, nr. 13, Imobilul este situat în Tg. Mureș, str. Mărăști, nr. 23, ap. 13, jud. Mureş și este 93.225 ora 12,00 jud. Mureş înscris în CF nr. 63502/XIII Tg. Mureș.

Teren în suprafață de 1011 mp. edificat cu casă de locuit din cărămidă compusă Tg. Mureş, str.

08.02.2012 din 2 camere, bucătărie, cămară de alimente, baie, garaj, anexe gospodărești.

Retezatului, nr. 13, 186.397,50 ora 14,00 Imobilul este situat în Tg. Mureș, str. Remetea, nr. 31/B, jud. Mureş și este înscris jud. Mureş în CF nr. 125253 Tg. Mureș (fost 289/III Remetea), nr. cad./top. 11/1/2.

Teren intravilan în suprafață de 2.116 mp.

Tg. Mureş, str. Bolyai 20.02.2012 54.465,84 Imobilul este situat în Ceuașu de Câmpie, jud. Mureș și este înscris în CF. nr.

Farkas, nr. 17/A, jud. ora 10,00 50079 Ceuașu de Câmpie, nr. cad./top. 1154.

Mureş Tg. Mureş, str. M. Apartament cu 3 camere și dependințe având Su. 58,16 mp.

20.02.2012 Kogălniceanu, nr.

Imobilul este situat în mun. Tg. Mureş, str. Parângului, nr. 54, ap. 3, jud. Mureş. 128.852,25 ora 13,00 5/A, ap. 5, jud. Mureş imobilul și este înscris in C.F. nr.121707 – C1-U4/Tg. Mureş, nr. Top 3848/47/III. Teren intravilan în suprafață de 1106 mp.

158.100 Imobilul este situat în Tg. Mureș, str. Calea Sighișoarei, nr. FN, jud. Mureş și este înscris în CF nr. 130528 Tg. Mureș.

Tg. Mureş, str. 1 Dec. Teren intravilan în suprafață de 989 mp.

17.02.2012 1918, nr. 76, ap. 5, Imobilul este situat în Tg. Mureș, str. Calea Sighișoarei, nr. FN, jud. Mureş și este 141.200 ora 10,00 jud. Mureş înscris în CF nr. 130532 Tg. Mureș.

Teren intravilan în suprafață de 1064 mp.

Imobilul este situat în Tg. Mureș, str. Calea Sighișoarei, nr. FN, jud. Mureş și este 152.100 înscris în CF nr. 130533 Tg. Mureș.

Tg. Mureş, str. Bolyai Teren intravilan în suprafață de 1.097 mp.

24.02.2012 Farkas, nr. 17/A, jud.

Imobilul este situat în Tg. Mureș, str. Băneasa, nr. 71, jud. Mureș și este înscris în 14.340 ora 10,00 Mureş CF. nr. 125201 Tg. Mureș, nr. cad./top. 479/1/2/1/2/1; 479/1/2/3/1.

Tg. Mureş, str. M. Casă tip P cu 2 camere, 1 antreu, 1 bucătărie, 1 hol, 1 baie şi teren aferent 225 mp.

24.02.2012 Kogălniceanu, nr.

Imobilul este situat în Târnăveni, str. Tineretului, nr. 12 jud. Mureş și este înscris in 86.400 ora 10,00 5/A, ap. 5, jud. Mureş C.F. nr. 50949/Târnăveni, nr. top 2086/1/7/22/1.

Tg. Mureş, str. M. Apartament cu 2 camere și dependințe având Su. = 55,09 mp Imobilul este situat în 24.02.2012 Kogălniceanu, nr.

Reghin, bd. Unirii, nr. 7, sc. IV, ap. 51 jud. Mureş și este înscris in C.F. nr. 51023– 93.600 ora 10,30 5/A, ap. 5, jud. Mureş C1-U/Reghin, nr. Top 870/43/LI; 870/44/LI; 870/45/LI; 870/46/LI. Apartament cu 3 dormitoare, 1 cameră de zi, 1 bucătărie, 1 cămară, 1 debara, 2 băi, Tg. Mureş, str. M. 24.02.2012 având Su. = 101,19 mp.

Kogălniceanu, nr.

121.725 ora 11,00 Imobilul este situat în Reghin, str. Libertăţii, nr. 16, ap. 16/B, jud. Mureş și este 5/A, ap. 5, jud. Mureş înscris în C.F. nr. 50168 Reghin, nr. cad 2454, nr. top. 1386/2/3/16.

Punctul Nr. 361, 6 - 12 februarie 2012

TÎRNĂVENI

Andreea Nistor: ,,Nu există ‹‹Nu pot››” La doar 22 de ani a fost aleasă (în urma examenelor) din peste 3.000 de candidați Născută în Târnăveni, Andreea Nistor a îmbrăţişat cariera de stewardesă la doar 22 de ani. A terminat liceul la Andrei Bârseanu în Tîrnăveni şi a absolvit Universitatea de Litere şi Arte Lucian Blaga din Sibiu, specializarea Română - Engleză. În prezent este în anul doi la Masteratul Studii Europene de la Cluj Napoca. ,,La vârsta de 19 ani m-am ,,desprins” de părinţii mei. Atunci am început să câștig propriii mei bani.

Eram în primul an de facultate, în ultima lună de şcoală şi în drum spre facultate am primit un fluturaş cu o ofertă de joburi în Grecia.

Le-am comunicat părinţilor faptul că voi pleca în Grecia să lucrez pe o perioadă de 3 luni deoarece îmi doresc să am banii mei şi vreau să încep să fiu independentă”, s-a destăinuit Andreea.

Cu toate că la început părinţii ei nu au fost de acord, a luat decizia să se descurce singură şi de aici a început totul. Pentru a ajunge stewardesa, Andreea a trecut prin multe exame-

ne, emoţii, nopţi de nesomn, drumuri, dar ambiția a făcut-o învingătoare: „Mă aflam în vacanţa de vară în Târnăveni în anul 2011, căutându-mi pe internet un job în Cluj. Astfel am dat de anunţul pentru stewardesă în Emiratele Arabe Unite.

Deşi speranțele că voi reuși erau mici, am trimis totuşi CV-ul...”.

1 la 3.000 ,,…Aşa se face că după

două săptămâni am primit un e-mail în care mi se aducea la cunoştinţă faptul că am fost selecţionată alături de alţi 400 de candidaţi pentru a susţine două examene la Bucureşti”, povesteşte Andreea Nistor începutul carierei sale.

După mai multe examene şi interviuri, unde s-au prezentat numai fete frumoase, Andreea a reuşit să fie angajată la cea de-a doua companie aeriană din

Andreea Nistor a reuşit să fie angajată la cea de-a doua companie aeriană din lume

,,Sunt împlinită pe toate planurile…

lume, la numai 22 de ani, fiind una dintre cele trei fete care au obţinut acest job, dintr-un total de peste 3.000 care s-au aliniat la start. „Deşi viaţa de stewardesă este foarte grea, presupunând multă muncă şi o mare responsabilitate (am trecut prin cele mai grele momente ale vieţii mele până să ajung aici) acum nu regret nicio clipă pasul pe care l-am făcut şi sunt mulţumită de ceea ce fac. Am ajuns la concluzia că nu există ,,nu pot” sau ,,nu reuşesc”, ci doar teama de a nu şti să faci anumite lucruri, însă prin multă practică poţi excela în orice domeniu şi vă spun asta din propria mea experienţă”, a mai adăugat stewardesa Andreea. „Consider că la vârsta de 22 de ani sunt împlinită pe toate planurile, mai ales pe cel financiar, iar visul meu de a deveni o persoană independentă s-a concretizat”, şi-a încheiat Andreea povestea.

Mircea Barbu

11

Punctul Nr. 361, 6 - 12 februarie 2012

12

PUBLICITATE