366

Premiul Dumitru Tinu 2007

Punctul S@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

Anul VII, Nr. 366, 12 - 18 martie 2012 Preţ: 0,99 RON

Publicaţie mureşeană premiată de Clubul Român de Presă

Bodyguarzi sau mercenari?

Arestări și descinderi în lumea agenților de pază! Deși au cursuri de calificare și un atestat care certifică cunoștințele în domeniul legislației care reglementează paza, unii așa-ziși bodyguarzi abuzează de numele societății la care sunt angajați și comit infracțiuni. Mai amplu, citiți în pagina

Ocazii cât „China”, dar fără gol

Sighi}oara

Burlacu şi Başa, împotriva primarului Ludu} - Iernut

Bani călcaţi în picioare Reghin

Dansul Viorilor, din nou pe podium T^rn@veni

Mărţişor românesc la Montreal

Fotbalul mureșean ar trebui luat mai în serios 8

9

10

11

Marius Libeg

Meciul dintre FCM Tîrgu-Mureş şi CSU Sibiu a adus la fel de multe ocazii ca şi fulgii de nea care au început să cadă la debutul partidei. Începutul de primăvară, în afară de un meci gratuit şi şepci cu însemnele clubului au adus doar ocazii. Niciun gol!

Poate dacă Celsinho obţinea acel 11 metri din minutul 17, un penalty clar, soarta meciului ar fi fost alta. Oricum am avut parte de ocazii mai multe decât am putut nota, dar finalizarea a lăsat de dorit. Parcă nu mai avem om de gol.

Sibiul a avut şi ea şansele ei şi demonstrează că e o echipă care poate rezista în conti-

nuare Stelei, lui Dinamo sau CFR-ului.

Cronica meciului poate fi descrisă în felul următor: Șuturi de la 25 de metri, de la 16 metri, atacanţi singur cu portarul, centrări perfecte la cap, dar nicio finalizare.

Antrenorii ş-au respectat

adversarul şi au mai adăugat atât: Am avut ocazii, dar nu

3

am marcat. În continuare, cu 17 puncte rămânem la limita retrogradării, cel mai probabil pe locul 15-16. În etapa 21 vom disputa un derby al ultimelor clasate la Mioveni de unde suntem obligaţi să aducem puncte. Vă reamintesc că avem nevoie de 23 de puncte din 14 meciuri, adică 7-8 victorii aşa că fotbalul trebuie luat mai în serios.

Municipalitatea a investit cam multe milioane de euro în sportul mureşean ca să n avem rezultate.

Punctul Nr. 366, 12 - 18 martie 2012

www.punctul.ro

ANALIZĂ

La UMF, troc cu legea Scandalul de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tîrgu-Mureş este cel mai actual exemplu de legislaţie făcută pe genunchi Ligia Voro

fel de actuală şi la fel de nesoluţionată. Tipic românesc, mi-aş fi spus, dacă în ecuaţie nu ar interveni chiar ameninţător liderii UDMR. Lunea trecută, prima zi de muncă după repaosul media de două săptămâni, am avut de-a face cu trei ştiri diferite legate de acelaşi subiect – UMF. Iar următoarele zile nu au adus mari schimbări, atâta vreme cât UMF e cel mai actual subiect. Cel mai la modă, aş fi spus, dacă nu ar avea atât de multe implicaţii şi arborescenţe. Dar să le luăm pe rând.

Legea Educaţiei a eludat şi eludează Constituţia.

Bineînţeles nu în viziunea judecătorilor de la Curtea Constituţională care au declarat-o în acord cu legea fundamentală. Prin adoptarea acestei legi s-a deschis, printre altele, şi Cutia Pandorei în ceea ce priveşte învăţământul în limba minorităţilor naţionale. Scandalul de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tîrgu-Mureş este cel mai actual exemplu de legislaţie făcută pe genunchi. Scandal care depăşeşte de ceva vreme cadrul educaţional, Studenţii cu căpătând puternice influ- protestele … enţe politice.

Luni (săptămâna trecută) studenţii de la UMF Personal s-au strâns în faţa PrefectuAm avut două săptă- rii Mureş pentru a protesta mâni în care subiectele de împotriva intenţiilor sepapresă nu au fost priorita- ratiste ale liderilor UDMR, tea mea. Plecasem în plin faţă de amestecul evident scandal pe marginea Cartei al politicului în treburile universitare a Universităţii interne universitare, prinde Medicină şi Farmacie, cipiul constituţional al auadoptată tacit potrivit de- tonomiei universitare fiind claraţiilor rectorului, la doar nişte slove înşirate, şi acea dată încă prof. univ. alte supărări. În jur de 250 dr. Constantin Copotoiu, şi de studenţi s-au prezentat a cererii Uniunii Democra- în faţa Palatului Administe a Maghiarilor din Româ- trativ pentru a-şi prezenta nia (UDMR) ca în această nemulţumirile. „Revendiinstituţie de învăţământ cările noastre sunt un învăsuperior să se înfiinţeze o ţământ fără implicare polilinie de predare în limba tică, nesepararea noastră ca maghiară ca o condiţie a studenţi, etnică sau de altă uniunii de a sprijini noul natură, pentru că dacă stucabinet coordonat de către diem împreună putem face fostul şef al Serviciului de lucruri mult mai bune penInformaţii Exterene (SIE), tru această ţară”, a subliniat Mihai Răzvan Ungureanu. Dan Zolog, preşedintele După două săptămâni, Ligii Studenţilor din UMF. problema am regăsit-o la Marţi, studenţii au

Punctul alb

UMF, la ora adevărului.

Monedă de schimb sau nu?

luat o pauză, dar miercuri au revenit în forţă, mobilizaţi de declaraţiile mai multori lideri ai UDMR. „Noi, Liga Studenţilor din Tîrgu-Mureş, nu am cerut demisia nimănui pentru că nu ne implicăm în viaţa politică românească. Însă salutăm decizia domnului Markó Béla de a renunţa la funcţie, o considerăm un gest de onoare cu privire la atitudinea UDMR din ultimele săptămâni de a pune presiune pe deciziile Senatului Universităţii, de a folosi situaţia UMF pentru şantaj politic în faţa colegilor de coaliţie. Totodată considerăm un gest onorabil retragerea UDMR de la guvernare, un partid politic care nu are încredere în sistemul de Justiţie pe care Guvernarea îl păstoreşte trebuie să facă loc altora mai capabili şi mai încrezători în Justiţia românească», au arătat reprezentanţii Ligii Studenţilor

S@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

Se acordă Lianei Buzea și echipei pe care o coordonează pentru inițierea Proiectului ,,Plantăm fapte bune ”.

2

tură universitară să aibă propriile organe de conducere, iar inclusiv lucrările practice să se desfăşoare în limba maghiară. Multaşteptata decizie nu a fost însă luată, stârnind o serie de reacţii. Vicepremierul Markó Béla a anunţat că şi-ar putea înainta demisia, liderul UDMR, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a susţinut că decizia privind învăţământul în limba maghiară la UMF este o treabă a Parlamentului şi nu a Senatului UMF, ameninţând cu părăsirea coaliţiei guvernamentale dacă proUDMR cu ameninţările blema nu se soluţionează în Săptămâna trecută, li- această săptămână, iar Borderii UDMR aşteptau ca bély László a declarat nici în şedinţa de Guvern de mai mult nici mai puţin că marţi, membrii cabinetu- Guvernul ar trebui să închilui Ungureanu să adopte o dă puţin ochii şi să înfiinhotărâre prin care la UMF ţeze linia maghiară cu un se înfiinţează o secţie, o aviz provizoriu, încălcând linie de predare în limba astfel legislaţia în vigoare maghiară. Înfiinţarea liniei care specifică funcţionarea presupune ca această struc- doar a facultăţilor acredita-

Punctul negru S@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

Tîrgu-Mureş.

Aceştia au mai subliniat că doar facultăţile cu acreditare ARACIS ar trebui să funcţioneze pe teritoriul României. Studenţii au considerat că e necesar să continue protestele sub forma grevei japoneze, iar astăzi să fie din nou în stradă, de data aceasta în Piaţa Teatrului. Mihai Pavel, membru în Senatul UMF, a subliniat că sunt unele lucruri care nici nu pot fi întocmite altfel decât în limba română – tipizatele, spre exemplu.

Se acordă agenţilor de pază care acționează neconform cu statutul lor de apărători ai comunității.

te de ARACIS. Putea fi evitat scandalul?

Scandalul întreţinut la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tîrgu-Mureş de mai bine de şase luni când de o parte când de alta nu ar fi existat dacă în România legile adoptate ar fi în acord cu legea fundamentală şi ar fi urmat calea normală de a emite o lege. Astfel, prin încălcarea principiului autonomiei universitare, statuat în Constituţie la articolul 32, în Legea Educaţiei se prevede realizarea învăţământului în limbile minorităţilor naţionale, taman în trei universităţi din ţară la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB), la Universitatea de Arte din Tîrgu-Mureş şi la Universitatea de Medicină şi Farmacie, tot din TîrguMureş. Adică, lăsând un principiu constituţional fără obiect, ceea ce contravine legii fundamentale. Dacă la UBB, la 100.000 de studenţi, câteva zeci de facultăţi, cedarea câtorva sute de locuri nu a contat, iar la UAT e firesc să existe locuri pentru etnia maghiară atâta vreme cât există n-teatre, companii de dans şi altele în limba maghiară, o asemenea decizie este greu de acceptat la UMF deoarece bolnavul este tratat, potrivit inclusiv Directivei CE şi PE 36 din 2005, în limba oficială a statului. În România – în română, mai explicit.

Dar cum dorinţa de putere bate în România legea, avem situaţii de acest gen, exploatate puternic electoral în aceste luni rămase până la scrutinul local, respectiv parlamentar.

Universitatea de Medicină şi Farmacie a acţionat, în 21 februarie 2012, în judecată, la instanţa de Contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel Tîrgu-Mureş, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Conducerea UMF a solicitat acestora anularea actului prin care Carta universitară nu era recunoscută de către responsabilii din minister.

Primul termen al procesului a fost fixat pentru data de 19 octombrie a acestui an.

ANALIZĂ

www.punctul.ro

Punctul Nr. 366, 12 - 18 martie 2012

Bodyguarzi sau mercenari?

Nouă persoane au fost reţinute! Patru au primit mandat de arestare pe 29 de zile

o lecţie”. Acesta a depus plângere la Poliţie şi a obţinut un certificat medico-legal.

Adrian Petruțiu Matei

În ultima lună, în judeţul Mureş am fost asaltați cu ştiri despre agenţi de pază care „ciomăgesc” oameni la propriu. Scandalul cel mai mediatizat a fost legat de un cetățean american care a depus plângere la Poliţie pentru că ar fi fost bătut de patru bodyguarzi ai B.S. Guarding.

Atunci vă relatam despre caz pe site-ul săptămânalului, la adresa http://punctul.ro/2012/02/23/ bsg-security-drept-la-replica-incazul-taylor/.

Menţionăm faptul că poliţia face cercetări, dar încă nu a ajuns la un verdict final.

Nu au trecut nici două săptămâni de atunci şi aflăm, tot de la poliţie, că 9 persoane (de data aceasta angajați ai Gombos Security) au fost reţinute pentru ultraj măsura reținerii lor. Joi seara au contra bunelor moravuri şi lipsire fost prezentaţi instanţei, unde de libertate în formă agravantă. s-au cerut mandate de arestare pe o perioadă de 29 de zile. Este Firul evenimentelor poliţievorba de nouă bărbați din Tîrguparchet-judecătorie Mureș și Luduș, iar infracțiunile În cursul săptămânii trecute, pentru care sunt cercetați sunt: miercuri, serviciul de Investigații ultraj contra bunelor moravuri și Criminale din cadrul Inspectora- lipsire de libertate în formă agratului de Poliție al Județului Mureș vantă. Iată şi numele lor, conform a realizat mai multe investigații în dosarului de la Judecătoria Tîrmunicipiul Tîrgu-Mureș și orașul gu-Mureş: Baghiu Mircea Ştefan, Luduș. S-au făcut inclusiv două Balea Adrian Alin, Rotar Doru, percheziții la domiciliu, iar 9 per- Mailat Nicolae, Tinti Ioan Crissoane au fost identificate și trimise tian, Vás Zoltán, Bereschi Attila la Parchetul de pe lângă Judecăto- Csaba, Lunka Sándor şi Okanyi ria Tîrgu-Mureș pentru cercetări. Csaba Levente. În urma probatoriului s-a dispus Patru dintre ei au primit man-

dat de arestare preventivă pe 29 de zile, iar ceilalți interdicţia de a părăsi localitatea în care domiciliază.

De asemenea, judecătorul a dispus, cităm: „Să nu se apropie şi să nu comunice direct sau indirect cu partea vătămată Rus Ioan Mihai şi cu membrii familiei acesteia, de asemenea să nu apropie şi să nu comunice direct sau indirect cu inculpaţii”.

Povestea Acuzarea celor nouă persoane are legătură cu un caz petrecut în Luduş în urmă cu aproximativ două săptămâni. Conform declaraţiei victimei, înregistrată la IPJ Mureş, cele nouă persoa-

Mai departe ...

Astăzi (luni) se va judeca recursul la Tribunalul Mureş. Problema este că vinovatul principal, cel care a ,,comandat” acțiunea de vătămare corporală, nu se cunoaște încă ... sau organele abilitate încă nu au transmis nimic mass-media. Cu toate acestea, bănuim că anii grei de detenție care-i așteaptă pe inculpați pentru infracțiunile comise îi va determina să vorbească și probabil atunci vom ști și cine se află în spatele acestei monstruoase acțiuni, care pare a fi o reglare de conturi comandată și plătită.

De asemenea, menționăm că redacția săptămânalului Puncne aflate în Luduş au descins tul nu dorește să aducă învinucu două maşini ale societăţii iri societăților de pază pe care le de pază mai sus-amintită, iar în considerăm nevinovate, iar artiportbagajul uneia dintre autove- colele publicate nu vor să păteze hicule l-ar fi sechestrat pe Ioan în niciun fel imaginea societăților Mihai Rusu, pe care l-au dus la comerciale în cauză. Ambele somarginea unei păduri și l-au bă- cietăţi au sute de angajaţi, iar oatut până l-au desfigurat. Motivul menii deţin atestate în domeniul nu se cunoaște exact, însă zvo- protecţiei şi pazei şi, conform curnurile din Luduș spun că Ioan sului absolvit, ar trebui să fie buni Mihai Rusu ar fi un „interlop” cunoscători ai legislaţiei în care local, care ar fi avut nevoie ,,de este încadrată această meserie.

Pădure fără uscături nu există, în schimb există un vinovat care se află în libertate. Suntem nerăbdători să aflăm cine stă în spatele infracțiunilor de tip ,,mafiot” petrecute în ultima perioadă în județul Mureș

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. MEDIAŞ Str. Gării nr.5, Mediaş, jud. Sibiu tel. 0269-201.050, fax. 0269-846.297 S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Sucursala Mediaş, cu sediul în loc.Mediaş, str. Gării nr. 5, jud. Sibiu, organizează în anul 2012, săptămânal, în zilele de miercuri şi joi, la orele 1100, LICITAŢIE PUBLICĂ, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale: - - - - - -

barăci tehnică de calcul şi birotică material tubular materiale de construcţii diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări alte mijloace fixe

Persoanele interesate pot obţine relaţii suplimentare la Serviciul Mecano-Energetic, telefon 0269.201149, 0269.201151, 0269.201152, zilnic între orele 730-1530.

3

Punctul Nr. 366, 12 - 18 martie 2012

www.punctul.ro

ANALIZĂ

Cu lupa pe dezvoltarea economiei mureșene Lucian Savu, Vasile Dobrescu, Ovidiu Radian Vasu și Vasile Pop au pus degetul pe rana economiei mureșene aducând idei de redresare Vasile Dancea Ultimii ani au însemnat pentru judeţul nostru, ca şi pentru întreaga ţară, desființarea mai multor întreprinderi, unele cu tradiţie în industria românească. Românii au devenit un popor de datornici: nu mai producem, doar consumăm. În aceste condiţii, cum putem să ne ridicăm din punct de vedere economic? Care sunt căile de urmat pentru ca judeţul Mureş să se redreseze pe plan economic?

Pentru a răspunde la aceste întrebări am cerut ajutorul a patru specialişti care cunosc mediu economic mureşean: este vorba despre profesorii universitari Lucian Savu şi Vasile Dobrescu, dar şi despre Ovidiu Radian Vasu, director adjunct al Finanţelor mureşene, precum şi despre Vasile Pop, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş.

Una caldă, una rece Înainte de a vedea care sunt posibilitățile de dezvoltare ale județului Mureș ar trebui să aruncăm o privire de ansamblu asupra stadiului actual al dezvoltării economico-sociale a județului, comparativ cu situația națională. În acest sens, mai

www.punctul.ro

Punctul

Cristian TEODORESCU Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L. Str. Horea, nr. 11 Tîrgu-Mureş, cod 540502 Tel/Fax: 0265 22 00 44 ISSN: 1841 - 0699 Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine Editor: LIBEG Zsuzsanna Editorialist: LENA GRAUR Redactori: Lena GRAUR

Cătălin HEGHEŞ

Cristina VANCEA

Ioan A. BORGOVAN

Mircea BARBU

4

multe detalii am primit de la Lucian Savu, conf.univ.dr. la Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Tîrgu-Mureș: „Îmbucurător este faptul că indicatorii economici și sociali ai județului Mureș au un nivel mai bun decât cei de la nivelul țării. Luând ca referință luna decembrie 2010, în decembrie 2011, indicii producției industriale în județul nostru au înregistrat o creștere de 20 de procente, iar la nivelul țării de doar 6 procente. Pe de altă parte, indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie (piața internă și externă), în județul nostru au crescut cu 20,5 procente, pe când la nivel de țară cu doar 15,6 procente. În schimb, indicatorii sociali relevă o rată a șomajului de 5,9% în decembrie 2011, față de 5,1% la nivelul țării.

Câștigul salarial mediu net în județul Mureș este de doar 1.369 de lei, pe când media pe țară depășește 1.500 de lei.

Aceștia ar fi câțiva parametri economico-sociali ai județului Mureș. Se poate constata că economia județului marchează un reviriment, trendul este crescător și mai bun decât cel înregistrat la nivelul țării. Cu toate acestea, nu putem spune că am ieșit din criză pentru că raportarea indicatorilor au avut ca referință anul 2010, un an profund marcat de cri-

Marius LIBEG autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate.

Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Director administrativ: Cristina UNGUREANU Asistent director administrativ: Mihaela KOZAK IT/DTP: Ovidiu MORAR

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

za economică”.

Secetă de lichidități Situația economică actuală a județului Mureș se caracterizează printr-o lipsă de lichidități. Cum poate fi rezolvată criza lichidităților și care sunt principalele caracteristici ale acestei crize, am aflat tot de la Lucian Savu: „Într-o economie afectată de criză, mediul de afaceri se confruntă cu lipsa cronică de lichidități, adică insuficiența resurselor financiare își pune amprenta asupra posibilităților de dezvoltare reală a companiilor. În acest context, preocupările pentru identificarea de resurse trebuie să aibă două componente: pe de o parte, autoritățile publice locale (Consiliul Județean și consiliile locale) ar trebui să creeze cadrul instituțional și economic pentru întreprinzători, pentru dezvoltarea de afaceri noi; pe de altă parte, companiile în mod firesc ar trebui să identifice surse de finanțare care să le permită valorificarea oportunităților de pe piață. Din informațiile pe care le am, în județul Mureș autoritățile publice locale sunt destul de serios implicate în acest proces, accesând fonduri europene de peste 500 milioane euro până la sfârșitul lunii februarie 2012, făcând astfel pași importanți în direcția creării cadrului necesar dezvoltării economice a comunităților locale pe care le administrează.

Acest lucru este normal, pentru că locurile de muncă mai numeroase înseamnă și mai multe impozite pentru colectivitatea locală, mai multe resurse pentru bugetul local”.

Dificultăți reale… … „la ora actuală în procesul de dezvoltare au chiar companiile din județ, care au accesat foarte puține fonduri europene. Acestea ar fi o sursă importantă de finanțare în contextul lipsei de lichiditate.

Însă companiile se confruntă cu dificultăți în procesul de atragere a fondurilor europene. Pe de altă parte, băncile au ‹‹oprit motoarele›› creditării de doi-trei ani, plasamentele principale ale acestora constituindu-le împrumuturile acordate statului, împrumuturi sigure, fără riscuri, chiar dacă sunt cu dobânzi mai mici decât cele pentru companii. În concluzie, firmele nu pot să acceseze surse de finanțare importante, venite de la bănci sau din fonduri europene”.

Turism de epocă Redresarea economică a județului poate avea loc, din perspectiva lui Lucian Savu, prin valorificarea a două nișe de piață mai puțin vizibile de la „altitudinea” marilor antreprenori: agricultura și turismul, mai ales turismul de epocă, adică un turism neconvențional prin care turiștii să guste viața de altădată: „În ipoteza în care ar exista fonduri suficiente, oportunitățile județului ar fi agricultura, apoi valorificarea turismului de epocă: de exemplu Sighișoara cu Cetatea sau astfel de exemple prin care se poate aduce Epoca Medievală în ziua de astăzi. Un alt exemplu este localitatea Băgaciu unde vin turiștii din nordul Europei și trăiesc timp de două săptămâni în condițiile Evului Mediu. Noi nu avem un județ cu caracteristici geoclimatice extraordinare, de aceea trebuie exploatate aceste resurse neconvenționale de turism. Trebuie amintit în acest context și turismul bazat pe exploatarea anumitor personaje istorice cunoscute la nivel internațional, de exemplu ar trebui valorificată mai intens asocierea Sighișoarei cu Dracula”.

Mult necesara concordie politică Desigur, politicienii pot fi un factor extrem de impor-

tant în dezvoltarea oricărei comunități locale. Dar pentru aceasta, este nevoie politicieni devotați bunului mers al vieții economice și sociale a județului. În acest context, Lucian Savu aduce în discuție sintagma de „concordie politică”, adică o bună-înțelegere între politicienii diferitelor partide, înțelegere care s-ar putea concretiza într-un efort comun pentru dezvoltarea economiei județene: „Politicul are un rol foarte important în implementarea cu succes a unor programe sau proiecte de dezvoltare, indiferent de domeniul vizat. In acest context politicienii ar trebui să aibă ca obiectiv primordial comunitatea de unde pleacă. Sintagma si conceptul „concordie politică”, par a fi ceva utopic la ora aceasta: toți politicienii dintrun județ să facă front comun pentru bunăstarea comunității județului respectiv. Ei ar trebui să facă loby pentru atragerea de fonduri de la bugetul de stat, coroborat cu identificare de oportunități pentru dezvoltarea afacerilor în județ.

De exemplu, Nokia a venit la Cluj pentru că a găsit un mediu propice pentru dezvoltarea afacerii (deși exemplul ține deja de domeniul trecutului).

Concordia politică ar putea depăși granițele utopiei numai în condițiile în care politicienii de „mâine” ar răspunde unui profil educațional și comportamental care să le permită să înțeleagă foarte bine mecanismele economice și sociale, să înțeleagă foarte bine modul de formare și alocare a resurselor, să aibă o situație financiară bună pentru a nu fi tentați să-și risipească energiile pentru bunăstarea proprie și mai puțin a comunității din care provin. Dacă ar exista concordie politică cred că atragerea de fonduri ar fi mai facilă”.

Deblocarea arieratelor Despre soluţiile de îmbunătăţire a situaţiei economice judeţene am vorbit şi cu Ovidiu Vasu Radian, directorul executiv adjunct al Direcţiei

Generale a Finanţelor Publice Mureş. Dânsul consideră că economia judeţului ar începe să se mişte dacă firmele şi-ar încasa debitele restante: „Economia județului se reflectă în ceea ce înseamnă încasări de impozite și taxe. Există o scădere a nivelului de încasare din impozite și taxe față de anul trecut, în primul rând din cauza sectorului de construcții.

Una dintre problemele scăderii economice din România consider că este neplata arieratelor către furnizori. În momentul în care contractezi o lucrare și nu ai resurse financiare să faci și plăți la acele contracte, degeaba vedem că se ridică obiective, dacă acele obiective sunt făcute pe credit comercial. Statul este primul care lucrează pe credit comercial. El ar trebui să aibă bugetare de așa natură încât să nu trebuiască să se crediteze la furnizori de servicii și produse. Una dintre problemele din economia reală este că nu se plătesc arieratele, statul trebuie să-şi plătească furnizorii. Și aici vorbim de sume foarte mari. Deblocarea sumelor este una dintre soluții...”

Responsabilizare şi facilităţi „O altă soluție este găsirea unei pârghii de responsabilizarea a factorilor de decizie. Nu este normal să angajezi lucrări dacă nu ai buget, după cum s-a făcut adeseori în România. În momentul în care blochezi plăți, ai blocat economia!”, explică Ovidiu Vasu Radian. În plus, acesta consideră că politicul are un rol important în crearea locurilor de muncă, prin atragerea investitorilor: „În județul Mureș, una dintre probleme este lipsa locurilor de muncă. Dacă din noiembrie până în februarie am avut o scădere considerabilă de locuri de muncă, după cum se vede din contribuțiile sociale încasate, ne dăm seama că o problemă este oferta limitată, adică trăim o perioadă grea în care afacerile nu funcționează bine. Am observat o scădere a societăților comerciale. O soluție ar fi o

ANALIZĂ

implicare, tot în zona politicului, a administrației locale, pentru crearea de facilități pentru diferiți investitori.

Județul Mureș nu poate să devină atractiv pentru investitori decât dacă există un consens la nivelul fiecărei administrații locale de acordare a anumitor facilități”.

Un mare potenţial: turismul Ovidiu Radian Vasu vede în zona turistică cel mai mare potențial de creştere economică: „Potențial neexploatat pe domeniul economic în județul Mureș văd în zona de turism. În momentul în care se dezvoltă turismul, avem o dezvoltare în toate domeniile. Suntem un județ cu potențial turistic: avem stațiunea Sovata, avem posibilitatea de agroturism, avem Sighișoara, care nu este exploatată de ajuns. Sighișoara s-ar putea transforma într-o zonă de importanță economică nu doar la nivel local sau european, ci chiar și mondial.

Vorbim de conceptul Dracula, de mitul Dracula, care nu este exploatat. S-a încercat, dar tot factorul politic n-a reușit să-i dea o coerență în momentul în care s-a dorit să se facă la Sighișoara Dracula Parc...

Suntem în centrul țării și consider că avem o poziție privilegiată din punct de vedere turistic, mai ales că avem și un aeroport în zonă, care ar putea fi valorificat și el mai bine.

Din punct de vedere turistic, în județul Mureș se încearcă o dezvoltare haotică, dar nu s-a făcut un proiect mare pentru tot județul în care să fie incluși toți factorii implicați: Consiliul Județean, primăriile, Aeroportul Transilvania etc. Trebuie găsit un consens în acest județ fără să se țină cont de etnie, de apartenență politică, astfel încât tot ce are în valoare județul să fie scos în

www.punctul.ro

evidență”.

Fonduri şi specializare Românii ar trebui să profite mai mult de fondurile europene, care ar putea impulsiona serios economia, consideră Ovidiu Radian Vasu: „O altă problemă este absorbția fondurilor europene. Noi, românii complicăm lucrurile, în loc să traducem modul în care alte țări absorb aceste fonduri. Este o zonă în care ar putea intra bani în țară și care ar putea mișca economia reală. În momentul în care avem absorbție de 3-4%, cum poți să te folosești de acei bani?

Ar trebui să absorbim banii în proporție de 90%...”. În plus, dacă dorim să avem producţie de calitate, trebuie să ne specializăm.

Din păcate, învăţământul românesc nu pune accent pe această chestiune. „O mare problemă în România este nespecializarea. În vremea comunismului se făcea specializare pe domeniul tău de activitate, se făcea practică, niște lucruri extrem de importante pentru economia reală: erau pregătiți oameni pentru viitor. Însă, acum fiecare își face o societate comercială și adeseori oameni nu sunt pregătiți să conducă acea societate comercială.

Răspunderea este doar de la o anumit nivel. De abia de puțin timp s-a introdus un soi de răspundere în care cineva care a falimentat o firmă și i s-a atras o răspundere solidară pentru falimentul acelei firme, nu mai are dreptul să deschidă o altă firmă. În România, lipsește specializarea și atunci normal că nu sunt rezultate în spectrul economic pentru că nu ești pregătit să faci o anumită activitate. În acest context pot spune că ar trebui să ne folosim de rămășițele trecutului. De exemplu, avem specialiști în industria chimică, sau în alte domenii, care ar putea fi valo-

Punctul Nr. 366, 12 - 18 martie 2012

rificaţi în domeniul muncii”, a declarat Ovidiu Radian Vasu.

Asociaţii agricole În continuare, Ovidiu Vasu, îşi expune ideile referitoare la dezvoltarea agriculturii, un sector economic foarte important, care ar putea fi profitabil în condiţiile în care oamenii şi-ar comasa terenurile: „O creștere economică ar putea avea loc datorită agriculturii, iarăși un sector neexploatat suficient. Ar fi benefică impulsionarea fermierilor de a comasa suprafețele agricole, ceea ce făceau comuniștii prin înființarea CAP-urilor, dar cu un iz privat. Trebuie să înțeleagă oamenii că doar marile exploatații vor aduce profit. În sectorul agricol este foarte mult pământ neexploatat. Trebuie găsite pârghii prin care să impulsionăm populația din mediul rural să înceapă investițiile în agricultură: comasarea terenurilor, încadrarea în asociații.

Există o bursă a cerealelor, se pot vinde, e de viitor și ar fi o importantă sursă la buget. Trebuie ca factorii de decizie să-i facă pe oameni să conștientizeze importanța agriculturii și a veniturilor care se pot obține din agricultură”.

Crudul adevăr Directorul adjunct de la Finanţe, Ovidiu Radian Vasu, a adus în discuţie şi câteva adevăruri greu de digerat, care explică starea economică actuală şi care ne arată că noi, românii, suntem un popor de datornici, dar această situaţie ni se datorează din păcate nouă, fiindcă nu am ştiut să profităm de moştenirea economică a trecutului: „Legat de producția în alte sectoare (decât turism și agricultură) este foarte greu să faci o întreprindere, să o scoți de la zero în momentul în care vorbim de o concurență europeană, de un spațiu unic european unde alte

țări sunt mult mai avansate în tehnologie decât noi. În sectorul industriei, doar ce este investiție străină poți să zici că este 100% în trend cu cerințele europene.

Da, avem la Reghin Mavriprod, avem IRUM care s-a legat de anumite tehnologii din zona europeană și produce tractoare.

Este o companie importantă pentru județul Mureș. Dar, în rest, foarte puțini au reușit cu cifre de afaceri importante.

După 89 aveam undeva la 2.000 de fabrici de producție care în 10 ani s-au prăpădit.

Una este să preiei și să adaptezi la nivelul de astăzi și alta este să distrugi tot și să o iei de la zero. Despre ce industrie vorbim în România când noi trebuie să începem în multe domenii de la zero? N-avem industrie în România fiindcă au fost interese, inclusiv din afară, să nu avem, să fim o piaţă de consumatori. În perioada 2004-2008 neam transformat 100% într-o piaţă de consumatori, nu de producători. Suntem o ţară de datornici, nu mă refer la bugetul de stat, eu vorbesc de fiecare cetăţean în parte. Până la urmă cum poate fi o ţară ţinută sub control economic? Prin datorii...” În plus, Ovidiu Vasu prezintă şi un exemplu de succes, în care oamenii au ştiut să profite de rămăşiţele trecutului: „În județul Argeș există un CAP care nu s-a desființat, ci s-a transformat în asociație, s-a retehnologizat, s-au luat tractoare și utilaje de ultimă generație și a ajuns la o cifră de afaceri undeva la 100 de milioane de euro. Este singurul CAP care s-a menținut, transformânduse în asociație. Imaginați-vă că în fiecare comună ar exista așa ceva... Despre ce sume vorbeam în economia reală?”

Valorificarea materiei prime Alte idei interesante sunt aduse în discuţie de prof.univ.

dr. Vasile Dobrescu, care a activat în cadrul Universităţii Petru Maior şi este specializat inclusiv în domeniul istoriei economice: înfiinţarea unei bănci care să asigure credite ieftine întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi în fiinţarea de asociaţii în diferite domenii şi deschiderea de magazine specializate ale producătorilor, care să le asigure acestora vânzarea produselor: ,,Ar trebui valorificată materia primă, de exemplu în industria lemnului. Se găseşte forţă de muncă calificată în industria lemnului, în industria de prelucrare a lemnului. Ar trebuim să nu mai exportăm lemnul nefinisat fiindcă astfel, prelucrând lemnul în ţară, se vor crea locuri de muncă şi prin prelucrare obţinem venituri mai mari prin valorificare pe piaţa internă, cât mai ales externă. Apoi, ar trebui realizate asociaţii, în orice domeniu, pentru promovarea produselor, chiar prin deschiderea magazinelor proprii. În agricultură, performanţele pot fi realizate prin organizarea asociaţiilor de tip cooperatist, de exemplu asociaţia fermierilor din judeţ care să realizeze contracte stabile cu procesatorii de produse agricole: mori, brutării etc. Ar trebui realizate magazine specializate (de exemplu produse lactate, carne) în centrele urbane prin care fermierii să-şi vândă produsele. În plus, ar fi bine să se extindă culturile de plante tehnice: sfeclă de zahăr, in, rapiţă, cânepă; paralel pot fi înfiinţate nişte întreprinderi prelucrătoare pentru obţinerea unor produse finite. În plus, turismul poate fi şi el valorificat, mai ales pe zona Sighişoara. Pentru zona de turism trebuie făcută popularizarea necesară cel puţin la nivel naţional. Pentru atragerea turiştilor s-ar putea organiza excursii la toate obiectivele turistice ale judeţului, iar turismul laic ar trebui îmbinat cu

cel religios”.

Banca întreprinzătorilor Vasile Dobrescu vine în continuare cu o idee ce pare la momentul actual utopică, dar care a fost o realitate în trecutul românesc şi care, pe viitor, ar putea fi pusă în aplicare: realizarea unei bănci care să acorde credite ieftine şi sigure întreprinzătorilor: „Pentru soluţionarea creditelor, întreprinzătorii mici şi mijlocii pot depune fonduri pentru realizarea unei bănci care să le asigure creditări în condiţii ieftine, lor şi altora, dar mai ales lor. Banca să ţintească nu neapărat dobânzile mari şi imediate, ci un flux de credite permanent, ieftin şi sigur.

Fondurile se pot fi realizate prin depunerile întreprinzătorilor. În tradiţia anterioară a instituţiilor de credit româneşti au existat astfel de bănci, chiar cooperative de credit la nivelul comunelor. Ideea poate fi realizată fiindcă avem resurse umane: există facultăţi care pregătesc funcţionari bancari. O bancă tânără care poate să acapareze atenţia poate să aibă succes”.

Capital străin Câteva idei despre posibilităţile de dezvoltare economică a judeţului ne-a transmis şi Vasile Pop, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş: „Oportunitatea de redresare a economiei este industria. În curând vom avea o întâlnire cu reprezentanţi ai asociaţiei întreprinzătorilor mici şi mijlocii din Germania şi sperăm să vină în judeţ mai mulţi investitori din Germania şi capital din Germania. În plus, ar fi benefică creşterea ponderii firmelor cu activităţi productive: ramuri productive cât mai multe, iar produsele să fie cât mai competitive. De asemenea, agricultura trebuie dezvoltată. Apoi, pe orizontală, se pot dezvolta şi alte activităţi pe baza agriculturii.

Agricultorii ar trebui să se organizeze în asociaţii”.

5

Punctul Nr. 366, 12 - 18 martie 2012

www.punctul.ro

MEDIU

Plantări de fapte bune La finalul acestei luni sau cel târziu la început de aprilie, echipa de la Mureș vrea să spargă gheața Cătălin Hegheș

„Plantăm Fapte Bune în România” este prima mișcare venită din societatea civilă, care abordează problema despăduririi la nivel național, într-un proiect de amploare și de durată. Coordonatoarea proiectului Liana Buzea spune că proiectul „a pornit încă din 2010, după ce s-a încheiat „Let’s do it, România!” prima ediție, când am vrut să așez pe o foaie idei cu ce aș mai putea face. Și eu și colegii mei. Printre ele era și ideea de a planta. Ca atare, am început să organizez pe hârtie o inițiativă. Întrucât echipa din Estonia nu a vrut ca ideea de „Let’s do it!” să fie asociată cu alt gen de inițiative, am pornit o acțiune de sine stătătoare.

Ne ocupăm de plantări, iar ulterior întreținem zonele plantate până la reușita finală. Asta poate să însemne 5-7 ani, depinde de speciile plantate”. Așadar Liana a renunțat la proiectul „Let’s do it, România!” și s-a axat pe „Plantăm Fapte Bune în România”. În județul Mureș… …mișcarea a ajuns relativ repede, undeva în luna aprilie a anului trecut. Atunci a început cristalizarea primei echipe, care între timp a suferit și niște modificări, iar acum a ajuns la un număr de opt coordonatori și un inginer silvic retras la pensie. Coordonator județean este Bogdan Lăcan, iar echipa mai cuprinde: doi responsabili de foundraising – Daniel Baciu și Vlad Apofăian, trei coordonatori de voluntari– Raluca Nuțiu, Horea Grigoraș și Alexandra Șimon, Iulian Ban – responsabil tehnic, Ioan Micu – coordonator comunicare, ajutați de inginerul silvic Roman Puchianu.

Primul pas pe care l-a făcut echipa a fost să mear-

6

gă la Consiliul Județean, unde a fost primită chiar de președintele CJ Lokodi Edita. Tinerii s-au bucurat de deschidere, așa că CJ a trimis o circulară tuturor primăriilor din județ prin care li se cerea să raporteze terenurile (aflate în proprietatea primăriilor) afectate de despăduriri, inundații sau alunecări de teren, adică zone care să se preteze la a fi împădurite. Au primit trei răspunsuri, de la Tăureni (12 hectare), Nadeș (două ha) și Sărmașu (67).

La Nadeș, pe cele două hectare Direcția Silvică a început deja un proiect de împădurire, așa că echipa s-a hotărât să înceapă cu terenul de la Tăureni, urmând ca la finalizare să se ocupe și de cel de la Sărmașu.

Prima plantare pilot din județul Argeș

atente ,,la pungă” când a venit vorba de donații pentru acest proiect. Așa se facă că echipa e destul de departe de primul obiectiv de strângere a celor 5.000 de lei care ar fi suficienți pentru plantarea celor 12 hectare. Totuși, există și o parte bună – au conlucrat bine cu autoritățile până acum.

Proiectul prevede…

Consiliul Local Tăureni a … î m p ă d u r i r e a , aprobat prin hotărâre de întreținerea puieților CL plantarea, Jandarmeria plantați și completarea lor s-a angajat să mobilizeze pentru că e firesc ca o parte o parte din mâna de lucru din plantație să nu se prin- necesară, iar Ocolul Silvic dă de la prima încercare. Luduș s-a angajat că asiguAșadar, se prevede o peri- ră asistența tehnică, adică oadă de 5-7 ani până când un minim instructaj care plantația se poate declara ca va trebui făcut voluntarilor fiind o reușită. la fața locului.

Deși tot proiectul se bazează exclusiv pe muncă Pe termen lung… de voluntariat, pentru îm…proiectul are și un alt pădurirea celor 12 hectare obiectiv ambițios, respecde teren de la Tăureni e tiv realizarea unei hărți a totuși nevoie de aproxi- tăierilor ilegale de păduri. mativ 5.000 de lei pentru „Harta tăierilor de păduri achiziția puieților. Prima are o durată de realizare de plantare a fost programată 2-3 ani de zile. În momentul în toamna anului trecut. de față nu există nimic de După ce a fost amânată de genul acesta realizat de sociedouă ori din cauza sece- tatea civilă la nivel național. tei, la sugestia inginerului Toate tăierile de păduri noi silvic, plantarea a fost re- le luăm ca atare. Ulterior programată pentru primă- trebuie verificată legalitatea vara acestui an. Așadar, la lor cu ajutorul autorităților, finalul acestei luni sau cel iar efortul acesta este unul târziu la început de aprilie, foarte mare. Pe de-o parechipa de la Mureș vrea să te autoritățile nu au toate spargă gheața și să deruleze informațiile legate de tăieprima etapă din plantare, rile de păduri din Româadică primele două hectare. nia, ele au doar informații Există și voluntari pe care despre tăierile publice, deci se pot baza, au făcut rost undeva sub jumătate, pe de și de unelte, însă firmele altă parte sunt foarte mulmureșene s-au dovedit mai te informații care trebuie

compatibilizate”, spune Liana Buzea, coordonator național al proiectului.

Aplicația de raportare a zonelor cu tăieri de păduri va fi disponibilă on-line, ea fiind deocamdată în teste.

De ce?

Este una din întrebările la care coordonatorii proiectului răspund cel mai repede, fie că vorbim de coordonatorii naționali sau

cei locali. Liana Buzea ne-a spus: „După părerea mea în România problema deșeurilor se bucură cât de cât de o implicare mai mare la nivel de societate civilă. Pădurile sunt un subiect puțin mai tehnic, mai greu de accesat. Însăși faptul că trebuie să faci un proiect tehnic înainte să faci o plantare și ulterior trebuie să revii mai mulți ani ca să te asiguri cu puieții respectivi sunt un succes e un angaja-

ment mai mare și puțin mai greu de abordat. Sunt puține inițiative care abordează subiectul pădurilor de la început până la finalizare. Consider că eu am capacitatea și dorința de a mă implica”.

Bogdan Lăcan, coordonatorul proiectului pe județul Mureș mărturisea: „Îmi place natura și vreau pur și simplu să ajut la împădurire. Încerc să-mi ocup cât mai mult din timp cu asta.

Dacă termin cu bine dreptul voi deveni și un avocat al mediului. Pe de altă parte, în calitate de coordonator județean vreau și să încurajez voluntariatul”.

Dacă doriți să vă implicați în proiect prin muncă voluntară sau să susțineți financiar proiectul puteți să aflați mai multe detalii sau să donați sume de bani accesând site-ul http://plantamfaptebune. ro/.

www.punctul.ro

De ce Skoda, de ce Dacia?

Două mașini profitabile în recesiune Cristian Teodorescu

,,Suntem un jucător de volum şi vrem să fim un jucător important”, a declarat Winfried Vahland, directorul general de la Skoda, potrivit căruia Skoda ar putea să-şi atingă mai devreme de 2018 obiectivul de a vinde 1,5 milioane de vehicule global, informează un articol publicat în Financial Times.

Astfel, Skoda vrea să facă din constructorul ceh marca cu cel mai puternic ritm de creştere din Europa prin cucerirea clienţilor tineri şi a celor care îşi cumpără pentru prima dată o maşină, prin modele precum Citigo, o variantă mai ieftină a modelului Up! dezvoltat de grupul mamă VW, care va fi dezvăluit la Salonul auto de la Geneva. În plus, după succesul modelului Yei, Skoda are de gând să dezvolte un SUV mai mare. De asemenea, Dacia, marca entry-level a grupului francez Renault, are de gând să se extindă la nivel global. La Geneva,

Dacia prezintă Lodgy, un monovolum prin care speră să devanseze produsele similare oferite de rivali precum Ford Motor şi Citroën. Mărcile de autovehicule ieftine sunt cel mai profitabil segment al indus-

triei auto globale.

în războiul preţurilor care are loc în prezent în EuroPentru că… pa. Skoda vinde majoritatea În 2010, Skoda a realizat maşinilor sale către cumpăo marjă de profit operaţional rătorii privaţi şi nu flotelor de 5%, iar Dacia a realizat o sau companiilor de închirieri, marjă de peste 6%. Nici Sko- segmente unde reducerile de da şi nici Dacia nu au intrat preţ sunt mai agresive. La rândul său, Dacia refuză să ofere discounturi, o raritate în industria auto. În plus, ambele mărci au lanţuri de aprovizionare scurte şi costuri reduse cu mâna de lucru. De asemenea, atât Skoda cât şi Dacia îşi planifică produsele în mod conservator, evitând vehiculele de nişă riscante de genul decapotabilelor, unde riscă să piardă bani.

Punctul Nr. 366, 12 - 18 martie 2012

Auto

ANALIZĂ

Înmatriculări. După ce în ianuarie 2012 creşterea numărului de înmatriculări de vehicule a fost de 80%, în februarie majorarea a fost de numai 20,94%, până la 5.713 unităţi înregistrate. La capitolul autoturisme, creşterea a fost de 27,42%, de la 3.238 unităţi în februarie 2011 la 4.126 unităţi în cea de-a doua lună din anul curent. Cea mai vândută marcă, în februarie a.c., a rămas Dacia, cu 996 unităţi (creştere de 9,81% faţă de perioada similară din 2011), urmată de Skoda - cu 470 unităţi (+23,04%), Volkswagen - cu 436 unităţi (+36,25%), Ford - cu 347 unităţi (+50,22%) şi Renault - cu 250 unităţi (+24,38%). Pe segmentul tipurilor de vehicule, cel mai mare salt la numărul de înmatriculări l-a înregistrat, în februarie, segmentul autobuze şi microbuze (98 unităţi, creştere de 108,51%), urmate de autoturisme (4.126 unităţi, +27,42%), autovehicule cu destinaţie specială (73 unităţi, +25,86%), autovehicule transport mărfuri (942 unităţi, +10,05%), tractoare (16 unităţi, +6,67%) şi remorci (338 unităţi, +1,50%). La polul opus, procentaje negative ale înmatriculărilor au înregistrat: mopedele şi motocicletele, cu 41 de unităţi (-35,94%) şi semiremorcile, cu 79 de unităţi (-30,09%). Conform datelor DRPCIV, în februarie, cele mai rare mărci înmatriculate au fost: Proton, Jeep şi Lexus (câte şase unităţi), SsangYong (trei unităţi) şi Quattro, Jaguar şi Infiniti (câte o unitate).

Premiere. Participarea Hyundai în cadrul Salonului de la Geneva este marcată de dezvăluirea noilor modele: i20 facelift, noul i30 wagon, Velsoter Turbo, noul Genesis Coupe, precum şi prototipul Hyundai i-oniq. Ediţia cu numărul 82 al Salonului Auto de la Geneva se desfășoară în perioada 8-18 martie. Parte a Grupului Ţiriac, Hyundai Auto România este reprezentantul mărcii sud-coreene în România din anul 1994 şi aduce pe piaţa naţională 12 modele Hyundai, atât din gama autoturismelor, cât şi din cea a autovehiculelor comerciale uşoare. Fondată în 1967, Hyundai Motor Co. s-a transformat în Hyundai-Kia Automotive Group, care este cotat drept al cincilea producător auto la nivel mondial începând 2007.

7

Punctul Nr. 366, 12 - 18 martie 2012

www.punctul.ro

Burlacu şi Başa, coalizaţi împotriva primarului Istrate Manu

Coaliţia transpartinică dintre PNL şi PD-L Sighişoara funcţionează impecabil de mai bine de un an şi, privind în urmă, vom descoperi şi care a fost conjunctura care a făcut posibilă această alianţă. Adrian Burlacu, consilier local din partea PNL, şi senatorul PD-L Petru Başa au interese economice şi „strategice” care i-au adus în poziţia de aliaţi. Dar să apelăm la istoria recentă a politicii de pe Târnava …

Başa şi cablul, senatorul şi contractele Ca proprietar al unicului provider de televiziune prin cablu şi cel mai mare provider de internet din Sighişoara, Petru Başa a creat la Sighişoara un concern de presă de tip monopol pentru Sighişoara, eliminând încet şi sigur toată competiţia prin preţurile de dumping pe care le-a promovat de-a lungul anilor în oraş. Propunând preţuri extrem de mici clienţilor de publicitate pe de o parte, finanţând canalele de media din alte afaceri, senatorul Başa a reuşit să creeze ceea ce toţi politicienii visează: monopol în mass-

media. Relaţia senatorului cu Primăria Sighişoara, în speţă primarul Dorin Dăneşan, s-a stricat din startul mandatului de senator şi s-a înrăutăţit ireparabil la sfârşitul lui 2010 după ce Dăneşan a eliberat autorizaţia şi companiei RCS&RDS pentru intrarea pe piaţa media cu propria reţea de distribuţie a canalurilor TV prin cablu.

Moment în care Petru Başa a fost nevoit să vândă – foarte probabil la un preţ impus – propria reţea de cablu pentru a evita un război cu cea mai mare şi importantă firmă de profil din România.

Nu trebuie să fii cine ştie ce semizeu al internetului ca să găseşti articolul publicat de Cursdeguvernare.ro în data de 21.01.2011 cu titlul ,,Prietenii statului, episodul II. Lista senatorilor şi contractelor lor” şi să descoperi că ,,Unul dintre senatori înregistrează şi recordul celor mai multe contracte încheiate de un parlamentar român cu instituţii ale statului, devansându-i pe deputatul PDL Silviu Prigoană, care are 547 de contracte, şi pe deputatul PSD Eduard Martin, care are doar 327 de contracte.

Este vorba de senatorul PDL de Mureş Petru Başa, cel care

are 617 contracte, TOATE atribuite prin încredinţare directă.” Dar asupra acestui aspect vom mai reveni în ediţiile viitoare.

PD-L – duşmani declaraţi ai primarului Dăneşan – arată o apropiere a sa de senatorul Başa, liderul PD-L. Prin urmare, avem de-a face cu o conspiraţie dezvolAdrian Burlacu tată de un grup de oameni Trezorerierul PNL Sighi- de afaceri care nu mai vor ca şoara este şi consilier local, Sighişoara să fie condusă de este şi proprietar al unor fir- non-afaceristul Dorin Dăneme prin care deţine hotelul şan.

KORONA, firma de distribuţie COM Adrandi, apoi Şi asta tocmai când … mai este acţionar la Adrandi Sighişoara a fost nomiConstruct şi Celotrans şi ad- nalizată în finala Marelui ministrator la o serie impre- Premiu al Consiliului Eurosionantă de firme (conform pei pentru al doilea an condeclaraţiei de interese de pe secutiv. Anul trecut a fost site-ul Primăriei Sighişoara finalistă dar a ratat marele depusă la 28.10.2010): Mi- premiu pentru că două corela IMPEX, Steaua Morii, munităţi locale de la graniţa Agresione, ADR Travel şi franco-germană au reuşit un B&F Security. Adrian Burla- proiect comun şi s-a consicu este cunoscut pentru ape- derat asta ca fiind un atu în tenţa pentru afaceri private şi plus. pentru un simţ al implicării Sighişoara a fost propusă foarte acut când vine vorba la târgul de turism de la Bere iniţiative private. Ceea ce e lin să devină una dintre loun lucru lăudabil, atât timp caţiile „must see”(obligatoriu cât rămân private şi nu cau- de văzut) top 20 pentru gertă profit şi interese în detri- mani; şi nu în ultimul rând mentul instituţiilor de stat, marile proiecte de dezvoltare al comunităţii prin extensie. a infrastructurii din Cetatea Ultimele sale luări de pozi- Medievală – fără doar şi poaţie în cadrul CL Sighişoara, te atracţia principală a zonei votul dat de consilierii PNL – sunt finalizate şi influenţa împotriva celor mai sensibi- economică va fi din ce în ce le iniţiative ale executivului mai importantă în anii ce urşi deci alături de consilierii mează.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mureş

Calendarul obligaţiilor fiscale declarative în luna martie 2012 Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Mureş aduce la cunoştinţa contribuabililor termenele obligaţiilor fiscale declarative în luna martie 2012 Până la data de 15 martie 2012, inclusiv: - Declaraţia anuală de venit pentru asocierile fără personalitate juridică şi entităţile supuse regimului transparenţei fiscale – formular 204.

Până la data de 26 martie 2012, inclusiv: - Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat - formular 100; - Declaraţia privind impozitul pe profit – formular 101;

- Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate – formularul 112; - Declaraţia privind veniturile sub formă de salarii din străinătate obţinute de către persoanele fizice care desfăşoară activitate în România şi de către persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi

8

posturilor consulare acreditate în România - formular 224; - Decontul de taxă pe valoarea adăugată - formular 300; - Decontul special de taxă pe valoarea adăugată - formular 301; - Declaraţia privind sumele rezultate din ajustarea taxei pe valoarea adăugată, în situaţia în care beneficiarul transferului de active nu este persoană înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugată – formularul 307.

- Declaraţia recapitulativă privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare - formular 390 VIES; - Declaraţia informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional, în luna februarie 2012 – formular 394.

Până la data de 30 martie 2012, inclusiv: - Raportarea anuală – se depune în termen de 90 de zile de la încheierea anului calendaristic de către persoanele juridice aflate în lichidare (OMFP nr. 52/2012).

Director executiv, Dénes Irén

SIGHIŞOARA

Stimaţi cetăţeni, Vă anunţăm că E – ON GAZ Distribuţie va continua lucrările începute în toamna anului trecut în cadrul proiectului „Înlocuire conductă şi branşamente gaze naturale în municipiul Sighişoara pe străzile: 1 Decembrie 1918, General Grigorescu, George Coşbuc, Nicolae Bălcescu, Axente Sever, Livezilor, Zugravilor, Izvorului, Negoiului, Lunca Poştei”. În această etapă se vor efectua lucrări de săpătură în carosabil respectiv branşare pe străzile: Nicolae Bălcescu, George Coşbuc, General Grigorescu, Axente Sever, Lunca Poştei.

Lucrările vor începe în 12 martie şi au o durată estimată de două luni.

Reamintim faptul că, necesitatea acestui proiect este dată de riscul de explozie determinat de uzura avansată a conductelor existente. Suntem conştienţi de faptul că desfăşurarea acestor lucrări creează disconfort celor care locuiesc sau trec prin această zonă, însă, având în vedere responsabilitatea vizavi de securitatea cetăţenilor, suntem obligaţi să acceptăm situaţia şi să suportăm inconvenientele acesteia.

Vă mulţumim pentru înţelegere,

Ioan Dorin Dăneşan, primarul municipiului Sighişoara

www.punctul.ro

Punctul Nr. 366, 12 - 18 martie 2012

Bani călcaţi în picioare După o execuţie lamentabilă, trebuie refăcute aleile parcului Ioan A. Borgovan

Refacerea parcului public din apropierea Primăriei Luduş a fost prevăzută în oferta electorală a primarului Florin Urcan din anul 2008 şi se pare că se va finaliza în acest an.

Trei ani de aşteptare Ciprian Turdean, administratorul public al oraşului, spune că executivul local a profitat de faptul că, în anul 2008, Ministerul Mediului, prin Agenţia Fondului de Mediu, a lansat un program guvernamental, dar şi cu finanţare europeană, în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, program la care a aplicat şi oraşul Luduş. „Perioada de evaluare a proiectului a fost destul de lungă, noi l-am depus în anul 2008 şi doar în anul 2011 ni s-a comunicat că l-am câştigat”, spune Turdean. A fost unul dintre cele peste 1.000 de proiecte depuse la nivel naţional, valoarea totală fiind de 488.000 de lei, din care bugetul local trebuie să contribuie cu 88.000 de lei.

Proiectul prevede reabilitarea aleilor pietonale şi realizarea unui nou sistem de iluminat public cu panouri fotovoltaice, realizarea unui mic loc de joacă pentru copii în apropierea Secţiei de Pediatrie a Spitalului Orăşenesc „Dr. Valer Russu”, refacerea

Lampadare interesante şi economice

celor două fântâni arteziene, semănarea unui covor de gazon, plantarea de arbori ornamentali şi înlocuirea actualului gard metalic cu un gard viu.

Recepţie amânată, plată sistată „Suntem nemulţumiţi de calitatea lucrărilor executate şi le dăm dreptate oamenilor care critică lucrarea. Vreau să menţionez că nu am recepţionat lucrarea şi nu am plătit niciun leu executantului”, spune primarul Florin Urcan. „Trecând pe alee, am călcat greşit pe o placă desprinsă şi am avut nevoie de îngrijiri medicale”, ne-a declarat un

luduşean neatent, dar şi ghinionist.

Necazul este că de la data publicării anunţului de licitaţie publică şi până la semnarea contractului a trecut foarte mult timp, iar contractul a fost câştigat de SC Garden Center Bucureşti.

Practic lucrările au început în luna septembrie cu oameni de la firma Luxor LTD Alba Iulia şi de aici au început problemele. Mai întâi, iarna a fost geroasă şi a redus numărul de zile în care s-a putut lucra, apoi firma din Alba Iulia a lucrat cu meseriaşi puţini şi cu o calificare redusă şi necorespunzătoare .

Aşa se face că aleile care din

Aleile sunt ecologice dar şi ortopedice

proiectare sunt prevăzute să fie din piatră ecologică au fost executate necorespunzător, la fel ca şi placarea celor două fântâni arteziene.

Prelungirea termenului de dare în folosinţă până la 31 ianuarie nu a fost respectat şi urmează ca după discuţia cu firma care execută lucrarea să se stabilească un termen nou, dar nu mai târziu de 9 mai, dată la care se intenţionează inaugurarea parcului şi a monumentului „Ostaşul român”. „Contractul de finanţare este încheiat cu Fondul de Mediu până în luna iunie 2012 şi, practic, noi împreună cu dirigintele de şantier trebuie să remediem lucrările care nu sunt bine executate”, spune Ciprian Turdean.

Deci, în perioada următoare trebuie refăcut pavajul cu acelaşi tip de material, dar cu o altă tehnologie şi refacerea fântânilor. Recepţia finală este prevăzută pentru sfârşitul lunii aprilie, apoi se poate vorbi despre plata celor 88.000 de lei.

Punctul pe i

LUDUŞ-IERNUT

Spectacol. Primăria şi Consiliul Local Luduş, Asociaţia culturală „Pe Mureş şi pe Târnavă” şi Casa de Cultură „Pompeiu Hărăşteanu” Luduş au organizat în ziua de 8 Martie spectacolul folcloric „Astăzi e ziua ta” dedicat aniversării a 12 ani de activitate a Ansamblului folcloric „Ardealul”, înfiinţat de ing. Ioan Corla şi sărbătoririi zilei de 8 Martie. În spectacolul prezentat de Maria Giurgea de la Radio Transilvania Luduş au evoluat soliştii cercului de canto condus de prof. Cornel Pop, Delia Molnar, Carmen şi Roxana Pop, Paula Stînă, Monica Pârlea, Valentina Teanc şi Sergiu Dumbravă. Invitat special a fost cunoscutul interpret Aurel Tămaş.

Olimpiade şcolare. În ultima perioadă, elevii de la Şcoala Generală „Ioan Vlăduţiu” Luduş au participat cu bune rezultate la olimpiadele şcolare organizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş. La Informatică, eleva Valeria Andrada Tocaciu, îndrumată de profesoarele Mihaela Berbecar şi Claudia Botezan, a câştigat locul I la faza judeţeană şi s-a calificat pentru faza naţională care se va desfăşura în luna iunie la Iaşi. La istorie şi geografie au participat trei elevi, iar eleva Raluca Sălcudean, îndrumată de prof. Adrian Banea, directorul şcolii, a fost recompensată cu o menţiune. La Olimpiada de limba română dintre cei nouă participanţi la faza judeţeană, elevele Oana Florea şi Letiţia Macavei, pregătite de profesoarele Steluţa Butaş şi Adela Hagău au primit menţiuni.

Sprijin financiar. În şedinţa Consiliului Local Iernut din luna februarie, consilierii locali au luat în discuţie solicitările parohiilor din oraş de acordare a unor sume de bani de la capitolul „Alte servicii culturale” din cadrul bugetului local. După discuţii îndelungate, consilierii au aprobat acordarea sprijinului financiar pentru Parohia Romano Catolică Iernut (5.000 de lei), Parohia Ortodoxă Iernut II (15.000 de lei) şi Parohia Ortodoxă Oarba de Mureş (10.000 de lei). Solicitările Parohiei Greco Catolice Iernut (2.500 de lei) şi Parohiei Ortodoxe Sfântu Gheorghe (8.000 de lei) vor fi discutate în trimestrul II, iar pentru Parohia Ortodoxă Cipău, legislativul a recomandat revenirea cu un deviz de lucrări care să justifice alocarea sumei solicitate.

9

Punctul Nr. 366, 12 - 18 martie 2012

www.punctul.ro

REGHIN

Dansul Viorilor, din nou pe podium Următoarea competiţie de rang înalt va fi Dance Masters (31 martie-1 aprilie) Cristina Vancea

Peste 700 de perechi de dansatori au participat, la Sala Sporturilor ,,Transilvania” din Sibiu, la Campionatul Naţional de Dans Sportiv al României, iar alte 500 de perechi s-au înscris la a doua ediţie a Cupei Hermannstadt, care s-a desfășurat în aceeaşi sală. Organizatorii evenimentului au fost Fan Dance Club şi Federaţia Română de Dans Sportiv. Competiţia a fost structurată în două mari categorii: dansuri standard (vals lent, tango, vals vienez, slow-fox şi quickstep) şi dansuri latino-americane (samba, rumba, cha-cha, paso doble şi jive). La Sibiu a fost prezent şi Mihai Petre, juratul emisiunii ,,Românii au talent” de la Pro TV, de data aceasta în calitate de antrenor.

Rezultate de excepție pentru reghineni Dansatorii de la Clubul Dansul Viorilor Reghin au dominat și de această dată podiumul. Celebra Mirona Gliga-Toncean, alături de partenerul ei Roman Ciflicli, sunt noii campioni naţionali la 19-35 de ani, latino. De asemenea, Rareş Cojoc, tot de la ,,Dansul Viorilor" Re-

ghin, alături de Timus Tatiana sunt noii campioni la categoria 19-35 de ani, clasa standard. Și perechea formată din Paul Cioloca și Antonia Bacos a ocupat prima poziție, cei doi devenind campioni naționali la categoria 10-11 ani, latino.

Preşedintele Federaţiei Române de Dans Sportiv, deputatul reghinean Vasile

Un cuplu de dans - excelent

Gliga, a salutat organizarea campionatului, şi a remarcat dezvoltarea continuă a dansatorilor români.

Următoarea competiţie de rang înalt va fi Dance Masters care se va organiza la Bucureşti, în perioada 31 martie-1 aprilie. Urmează Campionatele naționale de 10 dansuri şi Under 21, care se vor desfășura la Bucureşti în perioada 17-18 martie, după care dansatorii vor reprezenta România la Campionatele Europene din Moscova şi la cele Mondiale din China. www.punctul.ro

Juriul Campionatului Naţional de Dans Sportiv a fost format din 15 arbitri internaţionali, din Danemarca, Portugalia, Slovenia, Spania, Germania, Estonia, Bulgaria, Rusia, Cehia, Ucraina, Letonia, Italia, Ungaria, Olanda şi România. Potrivit organizatorilor, acesta a avut misiunea de a stabili cele mai puternice perechi de dansatori din ţară, care vor reprezenta, apoi, România la Campionatul European şi cel Mondial.

PROGRAMĂRI LICITAŢII PUBLICE CU STRIGARE - INFORMAŢII DESPRE CONDIŢIILE DESFĂŞURĂRII LICITAŢIILOR Biroul executorului judecătoresc

Locul licitaţiei

Data şi ora licitaţiei

Giunca Maria Cristina

Tg. Mureş, str. Retezatului, nr. 13, jud. Mureş

14.03.2012 ora 12,00

Giunca Maria Cristina

Tg. Mureş, str. Retezatului, nr. 13, jud. Mureş

14.03.2012 ora 14,00

Szekely Szabolcs Barna

Tg. Mureş, str. Bolyai Farkas, nr. 17/A, jud.

Mureş

19.03.2012 ora 10,00

Giunca Maria Cristina

Tg. Mureş, str. Retezatului, nr. 13, jud. Mureş

20.03.2012 ora 12,00

Hurubă Eugen

10

Tg. Mureş, str. 1 Dec. 1918, nr. 76, ap. 5, jud.

Mureş

20.03.2012 ora 10,00

Bunul licitat

Apartament cu 2 camere și dependințe, S.u. = 50,97 mp. și cote părți comune 6,81% Imobilul este situat în Tg. Mureș, str. Decebal, nr. 10, ap. 14, jud. Mureş și este înscris în CF nr. 123490-C1-U2 Tg. Mureș, nr. cad./top. 5123/103/XIV. Teren intravilan în suprafață de 3360 mp. edificat cu grajd tineret de 172 capete, sistem legat.

Imobilul este situat în Ghindari, Ferma Ghindari, Grajd Tineret, jud. Mureș și este înscris în înscris în CF nr. 50040 Ghindari, nr. cad./top. 46/2-C1 Teren intravilan în suprafață totală de 33.591 mp.

Imobilul este situat în Corunca, jud. Mureș și este înscris în C.F. 51291 Corunca, nr. top.

536/d/2; CF.51290 Corunca, nr. top. 537/3/1/1; CF. 51289 Corunca, nr. top. 535/2/1/1; CF. 51288 Corunca, nr. top. 536/d/1; CF. 51286 Corunca, nr. top. 536/c/1; CF. 51255 Corunca, nr. top. 572/2/2; CF. 51281 Corunca, nr. top. 537/2/1; CF. 51278 Corunca, nr. top. 535/2/2/2/2; CF. 51280 Corunca, nr. top. 535/2/2/1; CF. 51279 Corunca, nr. top. 535/1; C.F. 51282 Corunca, nr. top. 538/2/1; C.F. 51283 Corunca, nr. top. 537/1/1; CF. 51284 Corunca, nr. top. 536/c/2; C.F. 51285 Corunca, nr. top. 537/1/1/a; CF. 51258 Corunca, nr. top. 537/2/2; CF. 51293 Corunca, nr. top. 536/a; CF. 51292 Corunca, nr. top. 535/2/2/2/1; CF 51259 Corunca, nr. top. 243, 571/2/2/2, 571/1/1/2/1/3, 571/1/1/2, 571/2/1/2; CF. 51287 Corunca, nr. top. 537/3/2/1.

Teren intravilan în suprafață de 1160 mp. edificat cu casă de locuit din cărămidă, cu 3 camere, 1 bucătărie, 1 cămară, 1 baie, 1 pivniță și antreu (C1).

Imobilul este situat în Crăciunești, nr. 68, jud. Mureș și este înscris în înscris în CF nr.

50247 Crăciunești, nr. cad./top. 50247 și 50247-C1 Teren intravilan în suprafață de 1106 mp.

Imobilul este situat în Tg. Mureș, str. Calea Sighișoarei, nr. FN, jud. Mureş și este înscris în CF nr. 130528 Tg. Mureș.

Teren intravilan în suprafață de 989 mp.

Imobilul este situat în Tg. Mureș, str. Calea Sighișoarei, nr. FN, jud. Mureş și este înscris în CF nr. 130532 Tg. Mureș.

Teren intravilan în suprafață de 1064 mp.

Imobilul este situat în Tg. Mureș, str. Calea Sighișoarei, nr. FN, jud. Mureş și este înscris în CF nr. 130533 Tg. Mureș.

Preţ pornire lei RON

40.500

169.275

4.750.000

28.747,50

118.575 105.900 114.075

TÎRNĂVENI

www.punctul.ro

Punctul Nr. 366, 12 - 18 martie 2012

Mărţişor românesc la Montreal Tîrnăvenenii din Canada au sărbătorit venirea primăverii ca acasă Întâlnirea a fost prilejuită şi cu ocazia zilei Mărţişorului Sute de familii din Tîr- şi a Zilei Femeii. Peste 60 năveni au emigrat defini- de tîrnăveneni s-au reunit tiv în Canada de-a lungul cu această ocazie la Restaanilor. Încetul cu încetul urantul Casa Greque din s-a ajuns ca în ţara de peste Brossard, unde au încins… ocean să se formeze o adevărată comunitate a celor …o petrecere plecaţi din Tîrnăveni şi din de zile mari zona municipiului. Deoare,,Am petrecut, am dance din cauza distanţei mari sat şi ne-am simţit bine, vizitele acasă sunt rare pen- compatriotul nostru Ovidiu Tîrnăvenenii au încins o petrecere românească departe de casă tru cei aflaţi în Canada, Vunvulea din Cucerdea spre deosebire de emigranţii asigurându-ne, ca şi prima târnăveneancă de origine, din Europa care îşi permit dată, muzica de petrece- stabilită împreună cu sosă vină la Tîrnăveni de două re”, a declarat Zita Ersek, ţul în Canada în urmă cu ori pe an, dorul de casă îi determină pe mulţi să organizeze diverse întâlniri pentru a-şi aminti de atmosfera din România.

La începutul lunii (sâmbătă, 3 martie) s-a desfășurat a doua întâlnire a tîrnăvenenilor plecaţi în Canada şi stabiliţi în apropierea localităţii Montreal. Cu gândul la orașul de baștină - Tîrnăveni Petrecere românească în Canada Mircea Barbu

mai mulţi ani. ,,Cu ocazia Mărţişorului şi a zilei de 8 Martie doamnele şi domnişoarele au primit câte un mărţişor din partea bărbaţilor prezenţi la întâlnire” a adăugat aceasta.

Organizatorul petrecerii a confirmat că el ar dori ca acest tip de întâlniri să devină o tradiţie printre cei din Târnăveni stabiliţi în Canada şi a propus ca de acum încolo evenimentul să fie organizat de două ori pe an, în lunile martie şi septembrie.

Chiar dacă o întoarcere definitivă la Târnăveni iese din discuţie pentru majoritatea familiilor stabilite în Canada, gândul la prietenii, rudele rămase acasă şi la locurile natale îi frământă pe toţi cei care au ales un nivel de trai mai ridicat în afara graniţelor.

Dovada vie sunt şi aceste întâlniri periodice în care

11

Punctul Nr. 366, 12 - 18 martie 2012

În fiecare marţi, între orele 17.30 – 19.30, viceprimarul municipiului Tîrgu-Mureş – Claudiu Maior

ÎnFormând legătură telefonică directă cu cetăţenii numărul 0800 888 999 apelaţi direct, în fiecare zi de marţi a lunii în curs, Primăria muni-

cipiului Tîrgu-Mureş. Apelul dumneavoastră este gratuit şi este preluat de către viceprimarul municipiului, Claudiu Maior. În cazul în care aveţi o sesizare, întrebare, sugestie sau o recomandare, care priveşte activitatea şi competenţele Primăriei municipiului Tîrgu-Mureş, aveţi posibilitatea să o transmiteţi în mod direct.

Apelul dumneavoastră va fi înregistrat, mesajul transmis putând avea durata de un minut. În cazul în care doriţi un răspuns, este necesar să vă faceţi cunoscute numele şi numărul de telefon la care puteţi fi contactat.

Problemele sesizate de dumneavoastră vor fi transmise spre soluţionare, în mod operativ, direcţiilor de specialitate din cadrul primăriei. Veţi fi contactat ulterior pentru a primi răspuns sau veţi fi invitat în audienţă la compartimentul de specialitate pentru o documentare suplimentară. Apelurile sunt posibile din reţeaua Romtelecom.

Biroul de presă al primăriei

12

www.punctul.ro

PUBLICITATE