Premiul Dumitru Tinu 2007
Punctul S@pt@mânalul mure}ean
www.punctul.ro
Anul VII, Nr. 385, 23 - 29 iulie 2012 Preţ: 0,99 RON
Publicaţie mureşeană premiată de Clubul Român de Presă
2012: Cele mai mari restanțe din istorie! Restanțele mureșenilor la bănci au ajuns în 2012 la cel mai ridicat nivel din istorie, integrându-se tendințelor naționale. Leul este în cădere liberă. Dacă acum patru ani, un mureșean care avea o rată la bancă de 200 de euro, trebuia să scoată din salariul familiei 670 de lei, astăzi, același mureșean, trebuie să plătească o rată de 916 lei. Asta, în condițiile în care, în ultimii patru ani, în general, salariile nu s-au majorat, ba chiar au scăzut...
3
Mai multe secții de votare, în Mureș și peste hotare
Sighi}oara
Groapă de milioane
8
Ludu} - Iernut
Școala Campionilor 9
Reghin
Porți deschise la Castelul Teleki T^rn@veni
Noi cote la cişmele
10
11
Absolvenți-șomeri și facultăți fără studenți
6
ambasadele şi oficiile consulare ale României, precum şi de la La sfârșitul acestei săptăreprezentanţi ai comunităţimâni, duminică 29 iulie, se va lor româneşti din străinătate, desfășura referendumul pentru Ministerul Afacerilor Externe demiterea președintelui susa suplimentat cu 151, până la pendat, Traian Băsescu. Față 301 numărul secţiilor de votade alegerile locale, s-au mai re", se arată într-un comunicat înființat câte o secție de vot al MAE. la Band, Bahnea, Valea Largă Italia, Spania, dar şi în și Sovata, și s-a desființat cea SUA, Republica Moldova, de la Căminul de Bătrâni din Ministerul Afacerilor Externe, Franţa, Marea Britanie, AusIdeciu, unde se poate solicita în conformitate cu prevederi- tria, Cipru, Grecia, Israel, Pourna mobilă. La Sovata s-a mai le legale în vigoare, a demarat lonia, Turcia, Germania etc. înființat o secție de votare față pregătirile pentru organizarea au mai multe secții de votare. de cea existentă în stațiune, referendumului și în cadrul Lista completă și exactă este fiind așteptați în ziua referen- ambasadelor şi oficiilor consu- disponibilă pe pagina de interdumului aproximativ 4.000 lare ale României în străinătade turiști. Județului Mureș va te. MAE a anunţat suplimenavea 533.379 buletine de vot, tarea numărului secţiilor de 533.379 timbre autocolante votare din străinătate pentru și 2.720 ștampile ,,VOTAT” referendum, acestea ajungând (câte 5 ștampile pentru fiecare la 301, faţă de 150 anunţate în din cele 544 secții). 12 iulie. ,,În urma centralizăÎn plus, săptămâna trecută rii propunerilor primite de la Cristina Vancea
net a MAE, în secţiunea "Referendum 2012". Cât despre desfășurarea referendumului trebuie să menționăm faptul că dacă nu participă 50%+1 din persoanele cu drept de vot, referendumul nu e valabil. Preşedintele interimar, Crin Antonescu, a anunţat că a decis să promulge legea de modificare a Legii referendumului, aşa cum a decis Parlamentul şi Curtea Constituţională, astfel că referendumul va fi validat prin prezentarea la urne a 50% plus 1 dintre persoanele cu drept de vot.
Punctul Nr. 385, 23 - 29 iulie 2012
decât Bulgaria… Rușinea merge mai departe: 1,5 milioane dintre turiștii străini ai Bulgariei sunt români (număr identic cu numărul de turiști străini care vin în România)! Deci Bulgaria reușește să scoată de la noi (în domeniul turistic) tot atâția bani cât reușim noi să scoatem de la… toată planeta! E incredibil… și trist.
Trei probe, trei locuri I Pompierii de la Azo s-au calificat la națională
Felicitări echipei Azo
pe două categorii: servicii voluntare și private (de întreprindere) de urgență. Echipajul, format din 10 angajați ai producătorului de îngrășăminte, a avut de trecut trei probe: ștafeta 4 X 100 m, pista de îndemânare și viteză și dispozitivul de intervenție. La toate cele trei probe, Azomureș a ocupat locul I: Ștafeta 4 X 100 m – concurenți Dan Gelu Dă-
Punctul alb
lălău, Fodor Robert, Bogdan Rațiu, Iosif Adi Moldovan– locul I timp realizat 73,76 secunde; pista de îndemânare și viteză - concurenți: Silaghi Ciprian și Rațiu Bogdan Locul I, timp mediu realizat 25,03 secunde; Dispozitiv de intervenție – concurenți: Petru Vasile Chiorean, Marius Moroșanu, Claudiu Beian, Iosif Adi Moldovan, Ciprian Silaghi, Fodor Robert și
S@pt@mânalul mure}ean
www.punctul.ro
Se acordă organizatorilor Festivalului Sighișoara Medievală, care deși a durat doar trei zile, a reușită să adune și de această dată mii de vizitatori.
2
Punctul negru S@pt@mânalul mure}ean
www.punctul.ro
Bogdan Rațiu - Locul I, timp realizat 34,63 secunde. Șeful lotului Azomureș, prezent la Sfântu Gheorghe, a fost Vasile Halațiu, iar coordonatorul echipajului este Valentin Botofei. În urma acestor rezultate, pompierii de la Azo vor participa la faza naționala a concursului, care se va desfășura în județul Suceava, în luna august.
Se acordă șoferilor care încalcă regulile de circulație, iar, în plus, pentru a scăpa de sancțiuni mituiesc polițiștii (punct negru se acordă și polițiștilor care acceptă mita).
Cred că problema constă în faptul că nu știm să ne apreciem țara. Nici noi și, în primul rând, conducătorii noștri. Dacă am apreciao, am ști să valorificăm cu ușurință obiectivele turistice și astfel ar aprecia-o și străinii. Din păcate, se pare că după experimentul totalitarismului românul a devenit incompatibil cu democrația. E ca un
Punctul pe i
turiști străini. Iată că din cei 7 milioane de România să fie codaşă turiști pe care-i are țara în Europa la ocuparea noastră anual, doar 1,5 hotelurilor pe vară şi milioane sunt străini. ponderea turiştilor Foarte puțin! Bulgastrăini? Totuși, până la rii ne fac KO în acest urmă, România are o domeniu, un KO cu serie de aspecte turistotul rușinos: Bulgatice pozitive, care i-ar ria e vizitată anual de putea conferi o poziție 8,7 milioane de turiști mult mai înaltă în topul străini (de aproape 6 turismului european. Cu ori mai mulți decât are toate acestea, nu reușim România)! Iar România nici cum să atragem este mult mai frumoasă de Titi Dălălău
Angajații din cadrul serviciului pentru situații de urgență din cadrul Azomureș s-au calificat la faza națională a concursului de profil, după ce au câștigat fără probleme faza interjudețeană desfășurată în perioada 12 – 13 iulie la Sfântu-Gheorghe. Au fost prezente echipe din județele Alba, Bistrița Năsăud, Brașov, Covasna, Harghita și Mureș grupate
ACTUALITATE
Rușinea, turismul și prostanii
Punct de vedere
Fiindcă tot suntem în plin sezon estival, mi-au atras atenția niște statistici referitoare la turismul în România. Statisticile, deși sunt constante în ultimii ani, mă întristează de fiecare dată: cum este posibil ca
www.punctul.ro
leu de circ ținut în lanț cu biciul care, după ce a evadat în oraș a început să atace tot ce mișcă în preajma sa. Cum astfel să explicăm că industria a fost devorată, turismul a fost devorat? Chiar și cultura a fost devorată. Până la urmă, „în ritmul ăsta, în câțiva ani, vor fi în țară numai prostani”, vorba cântecului (vezi online „Imnul repetentului la Bac”).
Aeroport. Aeroportul ,,Transilvania” din Tîrgu-Mureş a anunţat cu ocazia Zilei Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene că a deservit de la începutul acestui an aproape 150.000 de pasageri, dublu faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. De pe Aeroportul Transilvania Tîrgu-Mureş compania TAROM operează trei zboruri săptămânale pe relaţia Tîrgu-Mureş-Bucureşti şi retur, în timp ce operatorul aerian Wizz Air efectuează săptămânal 21 de curse internaţionale. Astfel, Wizz Air are patru zboruri pe săptămână pe relaţia Londra, câte trei către Barcelona, Dortmund şi Budapesta şi câte două spre destinaţiile Madrid, Paris, Roma şi Milano. De asemenea, de la sfârşitul lunii aprilie şi până în 6 octombrie 2012 compania aeriană WIDEROE operează zboruri săptămânale cu destinaţia Copenhaga, iar din 20 iunie 2012, până în 20 septembrie 2012, de pe Aeroportul Internaţional Transilvania Târgu Mureş operatorul aerian Air Arabia Egypt efectuează zboruri charter săptămânale către centrul turistic şi balnear egiptean Hurghada, în fiecare zi de miercuri Comedie stradală. Asociaţia Casa de Producţie Culturală, în parteneriat cu Municipiul TîrguMureş şi Consiliul Judeţean Mureş, a organizat prima ediţie a festivalului itinerant de comedie stradală ,,Teatru în faţa blocului”. Prin acest proiect, asociaţia și-a propus să popularizeze acest gen de manifestare şi să trezească interesul locuitorilor din Tîrgu-Mureş pentru cultură şi arte. Astfel au fost prezentate pe parcursul săptămânii trecute trei spectacole: ,,Tacito şi Amasia” - de Andreini Isabella, regia Cristian Bojan, cu Claudiu Banciu, Ioana Decianu; ,,Attilio şi Diotima” - de Andreini Isabella, regia Mihaela Romonţi, cu Andrei Chiran, Bianca Holobuş şi ,,Celia, Fulvio şi Amor” - de Bruni Domenico, regia Cătălin Chirilă, cu Andi Gherghe, Laura Mihalache, Cristian Bojan. Și-au adus contribuția Universitatea de Arte, alături de Teatru74, toţi artiştii implicaţi în acest proiect fiind fie studenţi ai universităţii, fie tineri absolvenţi ai acesteia.
Locuri de muncă. Plasăm babysitteri, infirmieri în Anglia. Informații la tel. 0757.816.312; 0731.195.440 Vând teren intravilan pentru construcţii1, 13 ha cu posibilitate de parcelare în localitatea Câmpul Cetăţii cu CF la zi. Preţ negociabil. Informații la nr. de telefon – 0746.843.415 Vând casă de locuit dotată cu instalaţie electrică şi cu gaz metan anexe gospodăreşti în comuna Vărgata, teren intravilan şi extravilan (livadă). Preţ negociabil. Informații la nr. de tel – 0746.843.415.
ANALIZĂ
www.punctul.ro
Punctul Nr. 385, 23 - 29 iulie 2012
2012: Cele mai mari restanțe din istorie! Semnal de alarmă! Mureșenii trebuie să fie foarte atenți când contractează credite salariile nu s-au majorat, ba mai mult, în unele cazuri Restanțele mureșenilor chiar au scăzut. În plus, a la bănci au ajuns în 2012 crescut și șomajul, deci în la cel mai ridicat nivel multe cazuri s-au diminuat din istorie, integrându-se simțitor veniturile famitendințelor naționale. Acest liale. Astfel, se explică cu lucru este cauzat în mare ușurință de ce restanțele la parte cursului euro/dolar, bănci au crescut. Mai mulleul fiind în cădere liberă. te detalii despre restanțe și Astfel, la sfârșitul săptămâ- restanțieri aflați din rândunii trecute, cursul monetar rile care urmează. a atins un nou prag istoric, de peste 4,58 lei/euro, Maxim istoric respectiv 3,74 lei/dolar. La sfârșitul săptămânii Dacă aruncăm o privire în trecute cursul leu/euro a trecut, exact acum 4 ani, la început să urce accelerat, sfârșitul lunii iulie 2008, 1 atingând un maxim istoric euro era echivalentul a 3,35 de 4,5900 lei/euro pe piaţa lei, iar 1 dolar se vindea interbancară. Leul s-a depentru 2,26 lei. Deci, acum preciat abrupt în ultimele patru ani, un mureșean aproape trei săptămâni, cu care avea o rată la bancă 3%, deşi banca centrală a de 200 de euro trebuia să intervenit permanent în scoată din salariul familiei piaţă pentru a limita că670 de lei. Astăzi, același derea monedei naţionale. mureșean trebuie să plă- Cotaţia de referinţă publitească o rată de 916 lei, cu cată vineri indică o scăde246 de lei mai mult. Asta, re a leului cu 6,1% faţă de în condițiile în care, în ul- euro comparativ cu rata de timii patru ani, în general schimb de la finele anului Vasile Dancea
Nevinovații plătesc!
Analistul economic Ilie Șerbănescu a declarat în primăvară, la o dezbatere organizată de Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului, că numărul restanțierilor la bănci ar fi fost dublu, dacă guvernatorul Băncii Naționale a României „ar fi dat drumul monedei naționale”: „Guvernatorul Băncii Centrale a României a ținut leul tare, ceea ce i-a ajutat pe unii datornici la bănci. Economia românească s-a dus în jos și leul a rămas breaz. Dacă domnul Isărescu (guvernatorul BNR – n.r.) îi dădea drumul nu ar fi fost 700.000 de oameni care nu pot plăti creditul, ci 1,4 milioane. Faptul că nu sunt 1,4 milioane, ci doar 700.000, este pentru că domnul Isărescu a reușit să convingă Guvernul să plătească ceilalți. Nu cei din parohia lui, adică debitori și băncile, ci cei care nu aveau nicio legătură cu povestea asta, adică contribuabili, salariați”. Conform afirmațiilor lui Șerbănescu, de trei ani contribuabilii plătesc pentru cei care au contractat credite: „Cine a plătit creditele? Salariații, prin tăierea salariilor, pensionarii prin înghețarea pensiilor și contribuabilii, prin creșterea TVA. De ce? Ce vină am eu în calitate de contribuabil să plătesc pentru cei care s-au împrumutat la bănci? De ce să plătesc eu pentru ei și pentru bănci? Oare nu vedem acest lucru? Cei care au luat credite au împărțit cu mine beneficiile? Cineva trebuie să plătească. La noi au plătit pensionarii, salariații și contribuabilii în locul debitorilor la bănci”.
atât în valută cât și în lei, mureșenii s-au împrumutat la bancă cu 3.107,9 milioane de lei, cea mai mare parte, adică 1.902,7 milioane de lei fiind contractată de către persoanele fizice, în primul rând în cadrul creditelor pentru consum, mai puțin de o treime din această sumă fiind credit pentru achiziționarea unei locuințe (mai exact 527,6 milioane de lei). De patru ani încoace numărul restanțelor și al restanțierilor crește alarmant! Comparativ, cu un an în urmă (mai 2011), trecut. Ultima cotaţie din la peste un milion. Valoarea ţionale a României (BNR). mureșenii erau restanți cu 2011 a fost de 4,3197 lei/ lor se apropie de 8 miliarCel mai greu se descur- 260,3 milioane de lei, deci euro. de de lei (1,84 miliarde de că cei cu credite în franci cu aproximativ 132 de miCursul pentru dolar a euro). Astfel, nu este de mi- elvețieni, căci datoriile lor lioane de lei mai puțin, ceea crescut vineri cu 3,1 bani, rare că anul trecut băncile au crescut cu aproape 60% ce nu este o sumă mică. Iar de la 3,7128 unităţi la au înregistrat o pierdere de în ultimul an, perioadă în acum aproximativ 4 ani 3,7438 unităţi. Comparativ 100 milioane de euro, dato- care restanțele la creditele (mai 2008), mureșenii erau cu finele anului trecut, leul rată crizei, dar și creditelor în lei au crescut cu doar restanțieri cu doar 27,1 a pierdut 12,11% faţă de restante. 5%, în timp ce restanțele milioane de lei! În același dolar, de la 3,3393 unităţi. Întârzieri mari la plata în euro au urcat cu 38 de timp, în aceeași perioadă a Cursul pentru franc ratelor au fost la împru- procente. Evoluția pe trei anului 2008, mureșenii au a urcat cu 1,71 bani, la muturile în lei. Acestea au ani este și mai dramatică. împrumutat peste 2.900 3,8173 lei/franc, repre- ajuns la 3,143 miliarde de Valoarea restanțelor în lei milioane de lei, aceasta înzentând maximul pentru lei, în creștere cu 11,5%. La a crescut de aproape trei semnând cu o treime mai ultimele 11 luni. O rată creditele în euro, restanțele ori, a celor în euro de peste mult decât suma curentă oficială mai ridicată a fost au ajuns la echivalentul a șase ori, iar a celor în franci împrumutată de mureșeni. înregistrată la 12 august 3,008 miliarde de lei, mai elvețieni de 34 de ori! Astfel, se poate observa 2011, când francul a fost mari cu aproape 40% față cu ușurință că în ultimii cotat la 3,8926 lei. de acum un an. Valoa- Mureșenii ani restanțele românilor la rea totală a creditelor în Conform Băncii Naţi- bănci au crescut simțitor, 700.000 de restanțieri lei restante ale populaţiei onale a României, în luna iar creditele acordate au La nivel național, nu- şi firmelor era în aprilie mai 2012 (ultima lună pe scăzut. Oricum, mureșenii mărul persoanelor care în- de 10,025 miliarde lei, cu care au fost date publicității trebuie să fie foarte atenți registrează restanțe la credi- 2,7% peste cea din luna date statistice) mureșenii la ce credite contractează tele contractate de la bănci martie, iar a celor în va- înregistrau restanțe la fiindcă instabilitatea fia continuat să crească anul lută de 13,841 miliarde lei bănci de 163,9 milioane nanciară poate arunca pe acesta, depășind 700.000 (echivalent), în creştere cu de lei și 228,8 milioane de oricine în datorii, iar, după de restanțieri, în timp ce 3,6% faţă de luna prece- lei în valută (în total 392,7 cum se știe, băncile nu au numărul restanțelor a urcat dentă, conform Băncii Na- milioane de lei). În total, suflet!
3
Punctul Nr. 385, 23 - 29 iulie 2012
www.punctul.ro
FESTIVAL
La Sighişoara, povestea Feeria medievală merge mai departe la Sighişoara. De două decenii, în Cetatea Medievală, singura locuită din Sud-Estul Europei, se ţes iţele unei poveşti cu prinţese, cavaleri, turniruri, muzică de Ev Mediu. Din păcate, anul acesta, sărbătoarea care ar fi trebuit să marcheze cei 20 de ani de festival a fost umbrită de scurtarea programului din cauza referendumului din 29 iulie 2012...
Primarul Dorin Dăneşan primeşte, în premieră pentru România, trofeul european Ligia Voro
Festivalul Sighişoara Medievală a mai îmbătrânit puţin, ajungând anul acesta la 20 de veri, deşi credinţa noastră este că precum vinul devine tot mai bun pe măsură ce se învecheşte, a���������������������������� șa și Festivalul parcă a devenit tot mai ,,gustos”. Iar ceea ce am văzut umblând câteva ore prin Cetatea cu străduţele animate - e drept parcă nu chiar ca altădată - ne întăreşte credinţa că anul viitor vom reveni la Sighişoara. Am poposit pentru început în Piaţa Cetăţii, unde cavalerii din Ordinul ArtGotica din Sibiu tocmai îşi arătau măiestria în mânu-
irea steagurilor. Măiestrie aplaudată de turiştii curioşi opriţi din iureş pentru câteva minute în piaţa aflată la răscruce de drumuri. Nu sunt singurii pe care turiştii i-au putut urmări. Ordinul Cavalerilor Chigot - Bulgaria, Ordinul Cavalerilor Crux Alba - Ungaria, Ordinul Cavalerilor de Mediaş şi Ordinul Cavalerilor Lup - Tîgu Mureş au completat lista cavalerilor ce şi-au amenajat tabăra pentru trei zile la Sighişoara. Coborâm apoi spre Turnul cu Ceas, străjuiţi de standuri unde găsim de la ii, turtă dulce, bijuterii din sticlă, piele, lemn, metal, aproape orice.
Premiul Europei 2012 poposeşte un an la Sighişoara
www.punctul.ro
Punctul
Cristian TEODORESCU Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L. Str. Horea, nr. 11 Tîrgu-Mureş, cod 540502 Tel/Fax: 0265 22 00 44 ISSN: 1841 - 0699 Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine Editor: LIBEG Zsuzsanna Editorialist: LENA GRAUR Redactori: Lena GRAUR Cătălin HEGHEŞ Cristina VANCEA Ioan A. BORGOVAN Mircea BARBU
4
La turn, cavalerii tocmai jucau o secvenţă dintr-un turnir în care erau atraşi şi spectatorii. Strigătele de groază întregesc un tablou medieval veritabil. Dacă arunci însă o privire în jur, kurtosul, îngheţata Betty Ice şi langoşul îţi reamintesc totuşi că suntem în 2012. Ne oprim apoi la Biserica Evanghelică unde, peste drum, poţi servi un bobgulyas, pregătit de către un bucătar român, şi admira de la hârtie obţinută manual până la tot felul de dulciuri pregătite în casă. Strada spre Liceul Joseph Haltrich pare locul cel mai atractiv pentru turişti. Standurile cu produse tradiţionale le fac cu ochiul, iar, aflat în Sighişoara, nu poţi să nu încerci să urci cele 300 de trepte de lemn. Revenim în Piaţa Cetăţii. Grupul Vocal Dionysos reprezentând Comunitatea Elenă din Braşov oferă pe scenă un spectacol de muzică tradiţională, ce ar mişca şi sufletele împietrite. Grecii, alături de reprezentanţii altor 9 etnii sunt la Sighişoara în cadrul tradiţionalului festival Proetnica, intregrat în acest an în cea de-a XX-a ediţie a Sighişoara Medievală.
Ordinul Cavalerilor ArtGotica din Sibiu, demonstraţie cu steaguri
2012 municipiului de pe Târnava Mare. O suită de oficiali europeni a sosit la Sighişoara pentru a înmâna primarului Dorin Dăneşan preţiosul trofeu, acordat pentru cea a 68-a oară şi, în premieră, unui municipiu din România. Lui Sir Alan Meale, preşedintele subcomisiei Premiului Europei din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), i-a revenit onoarea, aşa cum de altfel a mărturisit în discursul ţinut pe scena amplasată în Piaţa Cetăţii, onoarea de a înmâna trofeul Premiul Europei, placheta de onoare, diploma de onoare şi un premiu de 5.000 de euro destinat tinerilor sighişoreni care vor vizita instituţiile europene. „Acest premiu a fost creat în 1955 şi este cea mai mare distincţie acordată municipalităţilor pentru Premiul Europei a activitatea lor la nivel europoposit la Sighişoara pean. Împreună cu mine au Unul dintre momente- venit membri ai parlamentele solemne ale festivalului lor reprezentând 47 de ţări a fost ceremonia de ofe- membre. Aceşti domni nu au rire a Premiului Europei ezitat să facă lungul drum
până la Sighişoara pentru a sărbători împreună cu dumneavoastră acest eveniment”, a spus Sir Alan Meale, care făcea referire la Jim Dobbin, din Camera Comunelor engleză, Fritz Erich, Jose Mendez Bota, specializat în combaterea traficului de persoane, eurodeputatul Jean Claude Frecon, Eberhard Fennel, primarul oraşului Hunfeld, câştigătorul de anul trecut al acestui mult-râvnit premiu, Florin Iordache, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, prefectul judeţului Mureş, Alexandru Petru Frătean, deputatul Vasile Gliga. Mesajul de mulţumire
pentru recunoaşterea acordată Sighişoarei a fost citit de către primarul Dorin Dăneşan. Acesta a sintetizat eforturile pe care sighişorenii şi administraţia publică locală le-au făcut după 1989 pentru ca Sighişoara să se înscrie în rândurile oraşelor europene cu o tradiţie multiculturală. Primarul a amintit în alocuţiunea sa de legăturile cu oraşe de prin toată Europa, de diversitatea evenimentelor culturale pe care municipiul le găzduieşte pe parcursul unui an şi de toate distincţiile europene obţinute înainte de Premiul Europei, şi anume Diploma
Una din atracţiile festivalului: hârtia creată şi imprimată manual
Marius LIBEG autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate. Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.
Director administrativ: Cristina UNGUREANU Asistent director administrativ: Mihaela KOZAK IT/DTP: Ovidiu MORAR
Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.
Gazde ale festivalului
,,Am spus”: Toboşarul Cetăţii
Fostul primar Constantin Ştefănescu, prezent la evenimente (stânga)
www.punctul.ro FESTIVAL
Punctul Nr. 385, 23 - 29 iulie 2012
medievală merge mai departe de Onoare, Drapelul Consiliului Europei şi Placheta de Onoare. Astfel, de sâmbătă, Sighişoara va face parte dintr-un onorant club, alături de capitale vestite Viena, Berlin sau Praga. Premiul Europei este un trofeu itinerant care anul viitor va fi oferit unui alt oraş european. Hârtie handmade În Cetatea Medievală, artizanii recreează pe
câţiva metri pătraţi ateliere meşteşugăreşti. Aşa este şi cel pe care l-am găsit la standul lui Agoston István. Acesta a venit de la ClujNapoca pentru a le prezenta turiştilor care rătăcesc în căutarea poveştilor medievale cum se obţine manual hârtia şi cum aceasta se transformă în vederi, tablouri, pagini de cărţi cu parfum vechi, în hrisoave. Celor care au răbdare, meseriaşul le prezintă cum celuloza dintr-un ciubăr
Sir Alan Meale, preşedintele subcomisiei Premiului Europei din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a dat citire „laudatio”
plin de jumătate cu apă se transformă într-o foaie de hârtie, pusă mai întâi pe o sită, apoi ţintuită într-un cadru de lemn pentru a i se da forma, apoi aşezată între două foiţe de pâslă care absorb apa şi apoi prinsă la presă pentru a o netezi. Nu este singurul meşter la standul căruia ne oprim. De la Timişoara, Dragoş Bunoiu a adus fel de fel de obiecte decorativă din ceramică. Toate produsele oferite spre vânzare sunt create manual şi pictate la fel, trecând cel puţin prin şase mâini înainte să le vedem noi vesele şi colorate pe rafturi. Dragoş ne mărturiseşte că vine la Sighişoara de peste 15 ani, dar în ultimii ani e mai greu cu vânzarea. „Dacă la început era mai greu să producem obiectele de artizanat şi era mai uşor să le vindem, acum e invers.
Răscrucea animată de la Casa cu Cerb
Oamenii nu prea mai au bani şi se gândesc de două ori înainte să cumpere un produs din ceramică”, ne povesteşte acesta. În loc de concluzie... În final am remarca următoarele: turiştii aflaţi, pentru festival, la Sighişoara erau dezamăgiţi că durata evenimentului a fost scurtată, iar programul artistic – serios subţiat, din cauza suprapunerii cu ziua referendumului, 29 iulie, Ne-au privit de sus respectiv că zidurile obosite ale cetăţii ar avea nevoie de reparaţii. Ca să îşi mai poată primi şi în anii ce vor veni oaspeţii. La fel ca în anii trecuţi, festivalul este organizat de Asociaţai Turistică Sighişoara, cu sprijinul autorităţilor locale. Bugetul alocat de Consiliul Local Sighişoara a fost de 130.000 de Volker Reiter, fondatorul Proetnica, lei. discret printre spectatorii din faţa scenei din Piaţa Cetăţii
Forfotă pe străduţa ce duce spre cele 300 de trepte
Placheta Europei cucerită pentru totdeauna de Sighişoara
Comunicat de presă
Informare de presă
Calendarul obligaţiilor fiscale declarative în luna iulie 2012
Începând cu data de 9 iulie a.c. Ministerul Finanţelor Publice pune la dispoziţia cetăţenilor Serviciul TelVerde Anticoruptie cu scopul de a acorda sprijin publicului care consideră că a descoperit sau a fost afectat de acte de corupţie sau alte nereguli în activitatea Ministerului Finanţelor Publice şi a instituţiilor subordonate. Această măsură se înscrie în Planul naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie 2012 – 2015. Serviciul TelVerde Anticorupţie 0800800085 este destinat primirii apelurilor telefonice şi înregistrării sesizărilor privind nereguli, abateri sau acte de corupţie înfăptuite de către funcţionari din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi instituţiile subordonate: Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Garda Financiară, Autoritatea Naţională a Vămilor, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi Comisia Naţională de Prognoză. Acest serviciu pune gratuit şi non-stop la dispoziţia cetăţenilor o căsuţă vocală, care preia automat apelurile. Apelantului îi răspunde un robot care după mesajul introductiv, îi solicită datele de identificare şi îl roagă să apese anumite taste pentru a fi direcţionat către instituţia competentă în funcţie de obiectul sesizării. Mesajele cetăţenilor vor fi preluate şi înregistrate de către un operator în timpul programului de lucru. Pentru mai multe informaţii puteţi accesa rubrica TelVerde pe site-ul www.mfinante.ro. Biroul de presă
Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Mureş, aduce la cunoştinţa contribuabililor, termenele obligaţiilor fiscale declarative în luna iulie 2012, până la data de 25 iulie 2012, inclusiv: - Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat - formular 100; - Declaraţia privind distribuirea între asociaţi a veniturilor şi cheltuielilor - formular 104; - Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate – formular 112; - Declaraţia informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal – formular 208;
- Declaraţia privind veniturile sub formă de salarii din străinătate obţinute de către persoanele fizice care desfăşoară activitate în România şi de către persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi posturilor consulare acreditate în România - formular 224; - Declaraţia privind stabilirea impozitului reprezentând plată anticipată trimestrială în contul impozitului pe câştigul net anual impozabil pentru câştigurile obţinute din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise - formular 225; - Decontul de taxă pe valoarea adăugată - formular 300; - Decontul special de taxă pe valoarea adăugată - formular 301; - Declaraţia privind sumele rezul-
tate din ajustarea taxei pe valoarea adăugată, în situaţia în care beneficiarul transferului de active nu este persoană înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugată – formularul 307. - Declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoare adăugată a fost anulat conform art. 153 alin.(9) lit. a)-e) din Codul Fiscal – formular 311; - Declaraţia recapitulativă privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare - formular 390 VIES; - Declaraţia informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional – formular 394. Director executiv, Dénes Irén
5
Punctul Nr. 385, 23 - 29 iulie 2012
www.punctul.ro
ÎNVĂŢĂMÂNT
Absolvenți-șomeri și facultăți fără studenți Numărul absolvenților de Bac este anul acesta mult mai mic decât oferta universităților Cătălin Hegheș
Este al doilea an consecutiv în care Ministerul Educației a decis să pună piciorul în prag și să ia în serios organizarea examenului de Bacalaureat, astfel încât fraudele să fie reduse la un nivel cât de cât acceptabil. Rezultatele se văd, în primul rând, în procentul dezastruos al promovabilității. La prima sesiune a examenului de Bacalaureat de anul acesta, în județul Mureș au fost înscriși în total 5.137 de elevi, din care s-au prezentat efectiv la examen 4.899. Promovabilitatea înainte de contestații a fost de 45,74%, iar după contestații a crescut ușor până la 46,56%. Asta înseamnă că au fost 2.611 candidați care nu șiau luat Bacalaureatul, iar de promovat au reușit 2.281 de candidați. Restul, spune președinta comisiei de evaluare pe județul Mureș Illés Ildikó, puteau să se înscrie până vinerea trecută la a doua sesiune de Bac, ce se va derula după următorul program: „Între 20 și 21 august sunt programate probele de evaluare a competențelor lingvistice, între 20 și 22 evaluarea competențelor la limba maternă, între 2122 competențele la limba de circulație internațională și între 23 și 24 evaluarea competențelor digitale. În 27 august este proba la limba
6
română, 28 la limba maternă, în 29 august proba obligatorie a profilului, iar în 30 și 31 proba la alegere. În 2 septembrie se afișează rezultatele, în 3-4 rezolvarea contestațiilor, iar în 5 septembrie afișarea rezultatelor finale”. Reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean spun că se așteaptă ca în august să vină la examen aproximativ 3.000 de elevi, însă cifra este destul de incertă. La prima sesiune, tot cei de la IȘJ spuneau că se așteptau la aproximativ 6.800 de înscriși, însă aproape 1.000 de elevi care trebuiau teoretic să termine clasele a doisprezecea și a treisprezecea au rămas corigenți. În plus, mulți dintre cei care și-au picat Bacalaureatul anul trecut sau în ceilalți ani au renunțat la ideea de a-l mai susține. Universitățile nu reacționează... ...aproape deloc la aceste schimbări, pentru al doilea an consecutiv. Cifrele de școlarizare rămân la un nivel ridicat și este foarte probabil că vor rămâne necompletate. Universitatea Petru Maior (UPM) are trei facultăți, la fiecare având mai multe specializări. La Facultatea de Inginerie, Învățământ la zi sunt șase specializări cu un total de 142 de locuri la buget și 158 la taxă. Fa-
Bacul a devenit o sperietoare. Și pentru universități. Și pentru AJOFM. Și pentru elevi
cultatea de Științe și Litere, Învățământ la zi are de asemenea șase specializări, cu un total de 143 de locuri la buget și 187 la taxă. Tot la zi, tot pe șase specializări, dar la Facultatea de Științe Economice, Juridice și Administrative sunt alte 150 de locuri la buget, plus 426 la taxă. La acestea se mai adaugă alte 380 de locuri la Învățământ cu frecvență redusă. Așadar, în total, UPM oferă 1.586 de locuri care teoretic se pot ocupa. Mai multe detalii pot fi accesate on-line pe site-ul universității, la adresa www.upm.ro. Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) are de asemenea trei facultăți. Facultatea de Medicină are în total 300 de locuri la buget (câte 150 pe cele două linii – română și maghiară) la buget și alte 340 de locuri la taxă. Facultatea de Medicină Dentară vine cu încă 70 de locuri la buget, plus 60 la taxă, iar Facultatea de Farmacie contribuie cu 70 de locuri la buget și
120 la taxă. Dacă tragem linie și socotim, rezultă la UMF o cifră de școlarizare de 960 de locuri. Toate detaliile despre împărțirea acestor cifre pe specializări sunt disponibile la adresa www.umftgm.ro. Cea mai mică cifră de școlarizare, cum e și normal de altfel, o are Universitatea de Arte Tîrgu-Mureș (UAT), care este împărțită în două facultăți: Facultatea de Are în Limba Română, care oferă 38 de locuri la buget și 22 la taxă și Facultatea de Arte în Limba Maghiară, care oferă 46 de locuri la buget și 18 locuri la taxă. UAT vine astfel cu un total de 124 de locuri. Detalii despre specializări și cifra de școlarizare pe fiecare în parte, găsiți pe site-ul www.uat.ro. În total, cele trei universități de Stat cu prestigiu din Tîrgu-Mureș adună un total de 2.670 de locuri pentru cei care vor să urmeze studii universitare de licență. Așadar, sunt 2.281 de elevi care
au promovat Bac-ul, care au de ales din 2.670 de locuri. Și n-am socotit deloc oferta educațională a universităților private, cum e Universitatea „Dimitrie Cantemir” sau, pentru vorbitorii de limbă maghiară, Universitatea Sapienția. Și să nu uităm nici de controversata Universitate „Spiru Haret”, care are încă funcțional sediul de la Tîrgu-Mureș. Concluzia destul de firească, dacă ne uităm la numărul celor care au promovat examenul de bacalaureat, este că universitățile mureșene au șanse mari să rămână pe mai multe facultăți la mai multe profile cu locurile necompletate. A doua concluzie, pentru că rămâne problema încă și mai mare a celor care nu și-au promovat Bac-ul, e că aceștia au șanse mari să-și înceapă cariera ca... ...absolvenți-șomeri. Până joia trecută, aproximativ 120 de absolvenți de liceu ai promoției 2012
și-au depus dosarele prin care solicitau ajutorul de șomaj, majoritatea pentru că nu au luat examenul de Bacalaureat. Sunt însă și câțiva care și-au depus dosarul deși au promovat examenul. Reghina Fărcaș, director la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Mureș, spune că e foarte probabil ca numărul dosarelor să mai crească, mai ales dacă ne luăm după indicatorul de număr total de șomeri cu vârsta de până la 25 de ani, care este în prezent de aproximativ 1.800 de șomeri. Asta reprezintă un însemnat procent de 14% din numărul total de șomeri din județul Mureș, care se apropie de 12.800 de șomeri. Situația celor care nu și-au luat examenul de Bacalaureat este cu atât mai gravă cu cât numărul șomerilor cu studii superioare este de aproximativ 500 în județul Mureș, adică undeva la 4% din numărul total de șomeri. În plus, Reghina Fărcaș mai precizează că, de regulă, șomerii cu studii superioare „stau destul de puțin în șomaj, pentru că-și găsesc mult mai repede de lucru. Sunt mai flexibili, se adaptează mai ușor și știu mai bine să abordeze agenții economici atunci când își caută de lucru. Cu cât nivelul de studii este mai redus, cu atât mai greu își găsesc și locuri de muncă”.
AUTO
www.punctul.ro
Punctul Nr. 385, 23 - 29 iulie 2012
CC cu facelift, conservatorism pentru lux Noul CC de la Volkswagen este acel Comfort Coupe pe care majoritatea germanilor, a europenilor sau a lumii occidentale îl va alege pentru că are câte puțin din toate: design sportiv, motoare bune - spre foarte bune, tehnologie și lux. Dar CC reușește cumva să ofere și foarte multe din calitățile unei limuzine produse de granzii luxului: liste nesfârșite
de dotări și opționale , șasiu și suspensii reglabile, prestigiul, etc. Ei bine, adunând toate aceste argumente obținem un produs ce mușcă tare din clasa de lux, se uită încruntat la sportivele de stradă și vine cu un raport preț/calitate intelingent. Dar ce ne oferă noul CC? te singura calitate de care Primul aspect și poa- presa auto s-a îndoit de la
început este designul ex- te opțiuni de la 160 CP la tează buzunarul. terior, care spre deosebire 300 CP ... după cum dicCristian Teodorescu de primul model este mai cuminte. Pare mai masivă, este mai modernă, dar este și mai moderată. Asta displace presei, dar presa nu a lăudat nici seria 6 de la BMW și aceasta s-a dovedit a fi un best-seller. În rest, numai de bine: motoare diesel din gama de 2 litri cu diferite puteri, 140 și 170 CP, iar benzinarilor le sunt oferi-
7
Punctul Nr. 385, 23 - 29 iulie 2012
www.punctul.ro
SIGHIŞOARA
Groapă de milioane Saubermacher încurajează populaţia şi operatorii să protejeze mediul pornind de la procesul de precolectare până la cel de depunere în groapa de gunoi datorită stratului protector de 1 m, dintre pământ Saubermacher, operator şi deşeuri, care previne internaţional de salubritate, contactul între acestea. Pe a investit peste două mili- rampa, realizată conform oane de euro în extinderea standardelor de calitate gropii de gunoi ecologice europene, pot fi depozitate din Sighişoara şi încurajea- deşeuri menajere, sortate în ză populaţia şi operatorii să prealabil. protejeze mediul pornind de la procesul de precolec- Obiective tare până la cel de depunere ,,Până la această extinîn groapa de gunoi. Aceasta dere, groapa de gunoi a deeste singura groapă eco- servit doar utilizatorii din logică autorizată din zona Sighişoara, dar acum, ne Mureş. Extinderea gropii adresăm şi celor din zonele de gunoi din Sighişoara, apropiate care nu au o groaconstruită pe o suprafaţă de pă de gunoi ecologică. Prin 16,000 mp, respectă nor- acţiunile pe care le întremele ecologice europene, prindem dorim să ridicăm fiind una dintre cele mai gradul de conştientizare, moderne gropi din Româ- atât în rândul populaţiei, nia. Poluarea solului şi a cât şi al operatorilor în ceea pânzei freatice este evitată ce priveşte protejarea meIstrate Manu
8
diului şi importanţa depozitării deşeurilor pe rampe ecologice. Avem ca obiective pentru acest an reducerea cantităţilor depozitate ilegal cu cel puţin 30%, iar aceste cantităţi să fie depozitate în groapa din Sighişoara. De asemenea, ne propunem ca în următorii 3-4 ani să extindem şi celula patru a depozitului”, a declarat Silviu Dumitrescu,
Două milioane de euro. Și groapa s-a extins
Chief Operational Officer Saubermacher România.
Pe rampa realizată pot fi depozitate deşeuri menajere, sortate în prealabil
Investițiile nu se opresc aici În 2013 Saubermacher va construi şi o staţie pentru captarea biogazului care va fi utilizat pentru consumul propriu. Deşeurile aduse pe rampa de la Sighişoara, înainte de a fi depozitate, sunt
sortate în staţia din incinta gropii, investiţie realizată din fonduri europene şi administrată de către Primăria Sighişoarei. Datorită suprafeţei, groapa de la Sighişoara poate deservi, pe lângă Mureş, şi operatorii din Sibiu, Harghita, Covasna sau Braşov.
,,Este un eveniment binevenit pentru comunitățile locale din zonă, dar și un bun exemplu de implicare a unor resurse private în valorificarea problemelor cu care ne confruntam în demersul nostru de a ne conforma normelor europene. A.N.R.S.C. sprijină operatorii de utilități publice din România în a-și desfășura activitatea în acord cu reglementările existente în legislația noastră", a declarat Alin Dragulin, vicepreședinte A.N.R.S.C (Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice)
www.punctul.ro
Punctul Nr. 385, 23 - 29 iulie 2012
A curs cu diplome în Școala Campionilor Ioan A. Borgovan
La încheierea anului şcolar 2011-2012, în cadrul festivităţii tradiţionale în care s-a făcut bilanţul unui an de muncă deosebită, Consiliul de Administraţie al Şcolii Generale Nr. 1 Luduş a recompensat cu diplome şi premii substanţiale pe elevii care s-au remarcat nu numai la învăţătură, dar şi în competiţiile sportive la nivel naţional şi european. Tenis de masă şi atletism Directoarea şcolii, prof. Cornelia Căpuşan şi directorul adjunct Enyedi Mihai, alături de profesorii catedrei de educaţie fizică Ovidiu Spătar, Enyedi Eri-
ka, Gabriel Rotar şi Loredana Stan pot să fie mulţumiţi de rezultatele aduse de micii sportivi ai şcolii care s-au întors de la competiţiile organizate cu diplome, cupe şi cu recunoaşterea măiestriei sportive cizelate de profesorii şcolii în multe ore de antrenament intens. La tenis de masă, Vladimir Anca, Octavian Anca, Moldovan Julia, Dora Opriş, Adrian Fodor şi Bukkoşi Alexandru sunt campioni şi vicecampioni naţionali atât la concursurile şcolare, cât şi la cele organizate de Federaţia de specialitate. Rezultatul cel mai bun l-a realizat Vladimir Anca în anul 2011 – campion european Eurokids. La atletism, cele mai bune rezultate individuale
Directoarea Cornelia Căpuşan în faţa colecţiei de diplome
au fost realizate de Székely Ionuţ, Maria Spaniol, surorile Lorena şi Andra Stan, Andreea Bala, Alina Trif şi Sebastian Beldean. În proba de tetratlon, patru echipe ale şcolii au devenit campioane judeţene: 1000 m fete: Nicoleta Păcurar, Bartha Sidonia, Maria Varga, Teodora Lupşa. Fete, 1500 m: Victoria Puiac, Sakhen Anna, Felicia Varga, Simona Şuta.
Fete 800 m: Andra Stan, Gabriela Oltean, Denisa Vlăduţ, Ileana Bosa. Băieţi, 800 m: Ovidiu Puiac, Fekete Ioan, Gabriel Ioraş, Vitan Ianoş. Ca o recunoaştere a meritelor sportive ale elevilor, Consiliul Local Luduş a aprobat alocarea sumei de 6.000 de lei pentru organizarea unei tabere de pregătire centralizată în luna august.
Ludușenii, poftiți la referendum Ioan A. Borgovan
Primăria oraşului Luduş a început pregătirile pentru organizarea şi desfăşurarea Referendumului din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui ales Traian Băsescu, cu emiterea unei publicaţii în conformitate cu prevederile art. 18 din Legea nr. 3/2000, privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Unde votăm Publicaţia semnată pentru prima dată în actuala legislatură de primarul Cristian Moldovan se referă la numerotarea, delimitarea şi amplasamentul secţiilor de votare. Pentru locuitorii străzilor Zăvoiului, Viitorului şi Pieţei, secţia de votare are nr. 154 şi este stabilită la Casa de Cultură. La Şcoala Generală „Ioan Vlăduţiu” sunt organizate secţia
de votare nr. 155 (în sala de sport) pentru străzile Aleea Parcului, Independenţei, Brânduşei, B-dul 1 Decembrie 1918, Uzinei de Apă şi nr. 156 (în sediu) pentru cetăţenii din străzile Viorelelor, Salcâmilor, Dobrogea, Ciocârliei, Lalelelor, Liliacului, Răsăritului, Castanilor, Nouă, Rozelor, Grădinilor, Mioriţei, Pajiştei, Brusturului, Zorilor şi Crinului. La Grupul Şcolar Industrial vor vota cetăţenii din străzile Policlinicii, Ghioceilor, Lăcrămioarei, Bradului, Ioan Vlăduţiu. Grădiniţa „Căsuţa fermecată” este arondată străzilor Garofiţei, Rândunelelor, Aţintişului şi Pietrei, la Grădiniţa din strada Crinului vor merge cetăţenii din str. Libertăţii, 1 Mai, Recoltei, Trandafirilor, Topitoriei, Fabricii, N. Grigorescu, I. Th. Olteanu, Gării, Feroviarilor, Sepsi Lajos şi Magnoliei, iar la Grădi-
niţa din strada Vânătorilor vor vota cetăţenii din strada Plopilor, Piaţa Unirii, Crângului, Mureşului, Gh. Bariţiu, Lămâiţei, Cinema, Amurgului, Dealului, Bujorilor, Grecilor, Mică, De Sus, Avram Iancu, Bisericii, Florilor, Oarba, Cioarga şi Vânătorilor. La Şcoala Generală nr. 1 sunt organizate două secţii de votare: la sala de sport vor vota cetăţenii din stra-
da Republicii, Tineretului, Tîmplarilor, Primăverii, 8 Martie, Sub Pădure, Turzii, iar la sediul vechi: str. M. Eminescu, Izvorului, Câmpului, Morii, Traian, Dorului, Viilor, Frăgarilor, A. Vlaicu, Mărăşeşti. Locuitorii din cartierul Gheja votează la Căminul cultural din str. Păcii, iar locuitorii din cartierul Roşiori la Căminul cultural din str. Şcolii.
Punctul pe i
LUDUŞ-IERNUT
Comisie modificată. După desfăşurarea alegerilor locale din luna mai şi modificarea componenţei Executivului şi Legislativului Local, Comisia de circulaţie rutieră a oraşului Luduş are o nouă structură şi componenţă, după cum urmează: primarul Cristian Moldovan, preşedinte; viceprimarul Kiş Iştvan, vicepreşedinte; jurista Anca Bungardi, secretară; reprezentantul Poliţiei Locale Luduş, Petru – Cosmin Olaru şi patru consilieri locali propuşi de Daniel Şofron: Cornel Boitoş, Gelu Puia, Ioan Bungardi şi Enyedi Mihai. Concurs. Ediţia a XI-a concursului judeţean de lectură şi creaţie literară „Floare de cireş” organizat de Colegiul Naţional „Unirea” Tîrgu-Mureş, coordonat de Inspectoratul Şcolar Judeţean, inspector Aurora Stănescu şi de Direcţia Judeţeană de Cultură, Culte şi Patrimoniul Naţional, director Nicolae Băciuţ a ajuns la final. Printre câştigătorii din acest an se numără şi Ioana Hădărig (premiul II), Sakhen Anna (premiul special) pregătite de prof. Luminiţa Gyorfi de la Şcoala generală nr. 1 Luduş; Ioana Aldea (premiul I) şi Valentina Georgiana Găbudean (premiul special) pregătite de prof. Ramona Gyorfi de la Şcoala generală Cheţani. Componenţă nouă. În şedinţa Consiliului Local din luna iulie a fost modificată HCL nr. 116/ decembrie 2008 prin care a fost constituită „Comisia de analiză şi soluţionare a cererilor de repartizare a suprafeţelor de teren destinate construirii de locuinţe pe strada Sub Pădure din Luduş”. După alegerile din luna iunie, comisia are următoarea componenţă: Ioan Coman, referent şi Anca Bungardi, consilier juridic la compartimentul „Domeniu public”, Daniel Moca, consilier pe probleme de rromi în cadrul Primăriei, Lucia Chiper, inspector la Serviciul de Asistenţă Socială. Reprezentantul Consiliului Local în comisie este Pap Andrei, consilier local propus de Cristina Dancu şi aprobat de Legislativ. „Sânziana” alături de ASTRA. La activitatea organizată de Despărţământul Central Judeţean Mureş al Astrei la care a fost prezentată darea de seamă şi au fost stabilite activităţile culturale din acest an au participat mai multe asociaţii şi societăţi culturale din judeţul Mureş. Printre acestea s-au numărat şi Asociaţia Culturală „Sânziana” din Căpuşu de Câmpie, preşedinte Mihai Stavilă şi Societatea „Alexandru Papiu Ilarian”, preşedinte Petru Nemeş din comuna Papiu Ilarian. În cadrul discuţiilor preşedintele Asociaţiei Culturale „Sânziana”, prof. Mihai Stavilă a vorbit despre importanţa Astrei în comunităţile locale din Căpuş şi Iernut.
9
Punctul Nr. 385, 23 - 29 iulie 2012
www.punctul.ro
REGHIN
Porți deschise la Castelul Teleki Teleki Kálmán: ,,Când am venit aici pentru prima oară am descoperit o scară secretă…” Emeșe Ardelean
Castelul Teleki din Gorneşti şi-a deschis sâmbătă porţile pentru vizitatori. De la ora 10 până seara la ora 20 sute de persoane s-au plimbat prin încăperile castelului și prin grădină, fiind îndrumate de câte un ghid. Însuşi proprietarul castelului, contele Teleki Kálmán, a fost prezent printre oaspeţi, aceştia fiind în general cunoscători ai istoriei din Transilvania, rude apropiate
ale contelui, câțiva localnici și turiști străini. Ziua Castelului Ziua Castelului a fost ideea unui grup de tineri din Tîrgu-Mureș care, cu acordul familiei Teleki, a organizat cea de-a doua ediție a evenimentului (prima s-a desfășurat anul trecut în noiembrie). Vizitatorii au avut la dispoziţie fotografii, piese de mobilier autentice şi diferite obiecte care au aparţinut
până la pensionare și spune că după aceea se va muta probabil într-o aripă a castelului care va fi amenajată în acest scop. Şi-ar dori ca locul să intre în circuitul turistic, poate să devină un loc pentru organizarea de evenimente culturale, dar până acolo sunt mulţi paşi de făcut pentru că nu este un om bogat.
Castelul Teleki revine la viață
locului, dar s-au delectat şi cu impresionantele candelabre din sticlă de murano din sufrageria castelului, uşile sculptate sau teracotele şi şemineele din diferite încăperi. Într-o sală special amenajată au rulat filme despre castel, iar copiii au participat la ateliere de creaţie organizate pentru ei.
fără el. Dar ştiu foarte multe pentru că mi s-a povestit ... În 2011, când am venit aici pentru prima oară am descoperit o scară secretă despre care nimeni nu mi-a povestit nimic..”, ne-a mărturisit amuzat contele, într-o limbă română impecabilă. Născut și școlit aici, Teleki Kálmán a locuit Contele Teleki în Tîrgu-Mureş până în ,,Nu am amintiri perso- anul 1982 şi a muncit ca nale despre acest loc pentru inginer. S-a căsătorit cu că eram foarte mic atunci o belgiancă și s-a mutat la când familia mea a rămas Bruxelles. Mai are un an
Castelul Teleki este unul dintre cele mai reprezentative realizări ale barocului transilvănean, cu un parc englezesc de excepţie care a fost populat cândva cu statuete reprezentând personaje mitologice. După naţionalizare a devenit Preventoriu TBC pentru copii, iar în anul 2006 domeniul a fost retrocedat şi anul trecut actualul proprietar (Teleki Kálmán) a intrat în posesia lui.
PROGRAMĂRI LICITAŢII PUBLICE CU STRIGARE - INFORMAŢII DESPRE CONDIŢIILE DESFĂŞURĂRII LICITAŢIILOR Biroul executorului judecătoresc
Pop Ioan Tg.Mureş, str.Bolyai nr. 28 tel. 0265. 268.792 Pop Ioan Tg.Mureş, str.Bolyai nr. 28 tel. 0265. 268.792 Pop Ioan Tg.Mureş, str.Bolyai nr. 28 tel. 0265. 268.792
Olteanu Radu tel. 0265/512 018
Pop Ioan Tg.Mureş, str.Bolyai nr. 28 tel. 0265. 268.792 Pop Ioan Tg.Mureş, str.Bolyai nr. 28 tel. 0265. 268.792
10
Locul licitaţiei
Loc. Tîrgu-Mureş, Str. Bolyai nr. 28, Jud. Mureş, (în curte, la etaj) Loc. Tîrgu-Mureş, Str. Bolyai nr. 28, Jud. Mureş, (în curte, la etaj) Loc. Tîrgu-Mureş, Str. Bolyai nr. 28, Jud. Mureş, (în curte, la etaj)
Data şi ora licitaţiei
Bunul licitat
Preţ pornire lei RON
33. 622,50 lei sau 8. 23. 07. 2012 - IMOBIL, situat în comuna Acăţari, str. Principală nr. 119, jud.Mureş, com223,75 euro (preţ stabilit orele 09-10 pus din casă de locuit cu două încăperi construită din pământ, acoperită cu ţiconform raportului de exglă, cu gaz şi curent electric, edificată în partea stângă a curţii şi 250 mp teren. pertiză, redus cu 25%). - IMOBIL, situat în loc. Tg.Mureş, str. Tisei nr. 11 (fost Podeni nr. 9), jud. 148. 179,75 lei sau 23. 07. 2012 Mureş, compus din casă de cărămidă acoperită cu ţiglă, cu 2 camere, bucătă- 33. 873,75 euro (preţ staorele 10-11 rie, antreu, magazie, cu suprafaţa de 299 mp, cu terenul aferent, înscris în CF bilit conform raportului de 12402-I Tg.Mureş, nr. Cadastral 5111-8. expertiză redus cu 25%). 20. 088,75 lei sau 23. 07. 2012 - IMOBIL, situat în com. Găleşti, sat Bedeni nr. 41, jud.Mureş, compus din 4. 592,25 euro (preţ stabiorele 11-12 casă de locuit cu 2 camere, bucătărie, cămară din chirpici, acoperită cu ţiglă, lit conform raportului de înscris în CF 50353 Găleşti, cu nr. Cadastral C1 top 112-2-2. expertiză, redus cu 25%). 1. Imobil situat în loc. Reghin, str. Măcieşului nr. 1, jud. Mureş, înscris în CF 125. 000,00 lei 530 a loc. Reghin, nr. cad. 260/3/2, compus din teren în suprafaţă de 450 mp Loc. Reghin, Luni, edificat cu casă de locuit în regim P+M, compusă la parter din 3 camere, 2 Str. Petru Maior nr. 23. 07. 2012 antree, 1 baie, 1 bucătărie şi 1 terasă iar la mansardă cu 2 camere. 48/8, jud. Mureş ora 10,00 2. Imobil situat în loc. Reghin, str. Măcieşului nr. 1, jud. Mureş, înscris în 75. 000,00 lei CF 869 a loc. Reghin, nr. cad. 260/3/1, compus din grădină intravilan în suprafaţă de 750 mp, împrejmuit cu gard din plasă de sârmă. Loc. Tîrgu-Mureş, - IMOBIL, situat în com. Sâncraiu de Mureş, str. Nouă, nr. 59, jud. 153. 234 lei sau Str. Bolyai nr. 28, 26. 07. 2012 Mureş, înscris în CF 50491 Sâncraiu de Mureş, cu nr. cadastral C1, top 7834. 533 euro Jud. Mureş orele 11-12 82/3/4, compus din casă de cărămidă acoperită cu tigle, cu 3 camere, 1 bucă(preţ stabilit conform (în curte, la etaj) tărie, 1 antreu, 1 cămară de alimente, edificată în 1971. raportului de expertiză). Loc. Tîrgu-Mureş, - cotă de 1-2 parte din imobil, situat în com. Sângiorgiu de Mureş, sat 22. 237,5 lei Str. Bolyai nr. 28, 09. 08. 2012 Cotuş nr. 102, jud.Mureş, compus din casă de locuit cu una cameră, bucă(preţ de evaluare reJud. Mureş orele 08-09 tărie, acoperit cu ţiglă şi suprafaţă de 250 mp teren, înscris în CF 5450-N dus cu 25%) (în curte, la etaj) Sângeorgiu de Mureş, nr. cadastral 906.
TÎRNĂVENI
www.punctul.ro
Noi cote la cişmele
Punctul Nr. 385, 23 - 29 iulie 2012
Problema cişmelelor stradale a stârnit în rândul aleşilor locali mai multe opinii Mircea Barbu
Aproape 2.000 de persoane din Tîrnăveni beneficiază de apă potabilă prin intermediul cişmelelor stradale amplasate pe câteva străzi din localitate. Factura achitată de Primărie pentru plata apei consumate se ridică lunar la aproape 4.000 de lei. Pentru acest tip de cişmele nu există reglementată metoda de calcul al consumului pauşal, fapt pentru care a fost aproximat un consum de 25mc/ cişmea/lună, urmând ca în urma citirilor lunare să fie calculat un consum mediu lunar. Puțină istorie În şedinţa extraordinară a Consiliului Local Tîrnăveni, din data de 12 noiembrie 2009, au fost aprobate cotele de consum la cişmelele publice din Tîrnăveni, care deservesc în principal populaţia de etnie romă.
În perioada 2009-2012, adeseori aceste cote au fost depăşite, Primăria fiind pusă în situaţia de a solicita întreruperea alimentării cu apă creând astfel nemulţumiri în rândul populaţiei care beneficia de acest serviciu. O perioadă s-a trecut şi la măsur a coplăţii din partea beneficiarilor care erau nevoiţi să achite diferenţa de apă consumată din buzunarul propriu. Reprezentantul romilor a declarat că strângerea respectivelor sume de bani este un pro-
cedeu foarte dificil deoarece majoritatea familiilor care locuiesc în zonă nu au locuri de muncă şi au un nivel de trai foarte scăzut.
plan montarea a 4 ţâşnitori în Parcul Primăriei, în faţa Bisericii Sfântu Gheorghe, în parcul copiilor şi în zona centrală pe strada Republicii nr.58”, a declarat viceMai multă apă primarul Mohamed BarÎn şedinţa ordinară din mou, care a condus şedinţa data de 12 iulie 2012 au Consiliului Local unde s-a fost aprobate noi cote de discutat despre situaţia cişconsum pentru cişmelele melelor stradale din Târnăstradale din Tîrnăveni. Astveni. fel, s-a estimat un consum Problema cişmelelor total lunar de 1.150 mc, stradale a stârnit în rândul deci mai multă apă dispoaleşilor locali mai multe nibilă pentru târnăvenenii opinii, pe de o parte fiind aflați în zona cișmelelor. grija faţă de aceste familii nevoiaşe care trebuie ajutate pentru a nu deveni un focar de infecţie în oraş din Apă gratis la cișmele cauza lipsei totale a apei, iar de cealaltă parte nedrepAcestea sunt amplasate pe pentru 328 de persoane şi tatea faţă de alte categorii străzile Avram Iancu, de pe strada Viticultorilor de sociale, uneori chiar mai la care beneficiază 114 per- unde beneficiază 200 de defavorizate, dar cărora soane; pe strada Dezrobirii persoane de apă potabilă. Primăria nu le achită factude care beneficiază 356 de Administraţia locală ra la apă. persoane; în cartierul Li- mai intenţionează şi amProiectul care prevevezii de unde beneficiază plasarea a patru cişmele dea noile cote de consum 443 de persoane, în colo- stradale de tip ţâşnitoare pentru cele 10 cişmele din nia Dîmbău pentru 116 montate în zona centrală Târnăveni a fost în cele din persoane, pe strada Pinului a municipiului. „Avem în urmă aprobat.
11
Punctul Nr. 385, 23 - 29 iulie 2012
Distribuitorul tău Volkswagen: Auto Top Strada Principală, nr. 4, Corunca Tel. (0265) 20 78 00, www.autotop.ro
12
www.punctul.ro
PUBLICITATE