388

Premiul Dumitru Tinu 2007

Punctul S@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

Anul VII, Nr. 388, 13 - 19 august 2012 Preţ: 0,99 RON

Publicaţie mureşeană premiată de Clubul Român de Presă

Șoseaua morţii

Sighi}oara

Pompierii HERITprot aduc două autospeciale 8

Ludu} - Iernut

Se caută un administrator public Reghin

9

În această săptămână, vă poftim la Reghin T^rn@veni

Nu mai vrea nimeni gunoiul

10

11

Autorităţile centrale tratează cu superficialitate o problemă locală majoră.

Drumul Naţional 15 reprezintă un atentat la siguranţa şoferilor şi pasagerilor care îl folosesc şi la viaţa acestora. Bordurile sunt tot la locul lor, se circulă ca pe un drum al groazei, cu viteză redusă, pentru că nu îţi permiţi luxul să faci vreo manevră greşită, nu poţi să depăşeşti, nu poţi să tragi pe dreapta dacă vine vreo maşină de pe contrasens, nu ai unde să îi faci loc ambulanţei, poliţiei, pompierilor…

Echipele mureșene se-adună contract cu BC Mureș, urmând să se alăture lotului care pleacă Lotul echipei de seniori BC azi (luni) la Sovata pentru un Mureș s-a reunit în vederea înce- cantonament de o săptămâperii pregătirilor pentru sezonul nă. Apoi, BC Mureș va avea competițional 2012-2013. Sub două meciuri de verificare la comanda antrenorului Srecko Cluj - Napoca în perioada 24Sekulovic au fost prezenți toți 25 august. Competiția Cupa jucătorii care au contract sem- Mureș va avea loc în perioada nat cu clubul, respectiv Andrija 30 august - 1 septembrie, echiCiric, Darko Balaban, Branko pele invitate fiind CSU Sibiu, Cuic, Vaidotas Peciukas, Liviu CSU Oradea, CSM Bucureşti.

Dumitru, Daniel Tudosă, Radu Programul de pregătire mai cuPaliciuc, Alin Borșa, Cristian prinde un meci de verificare cu Jakab și Baczó Balázs, precum BC Perla Harghitei Miercurea și Daniel Uță de la echipa a Ciuc în 9 - 10 septembrie și un doua. Tudor Jucan a fost învo- turneu amical la la Körmend it de la reunirea lotului echipei (Ungaria) în 14-16 septembrie, mureșene, întrucât acesta este urmând un alt meci de verifiselecționat la lotul naţional. care în 22 septembrie cu CSU Ca noutăți, baschetbaliștii Sibiu. mureșeni au un nou conducător Echipa feminină de baschet, de joc. Baschetbalistul Matija BC Nova Vita Tîrgu-Mureş, Ceskovic, cu dublă cetățenie care a jucat semifinalele campibosniacă și croată, a semnat un onatului la prima participare pe Cristina Vancea

prima scenă, se va reuni în perioada 15-20 august. Americanca Cherrise Graham şi una dintre surorile Cutaş, Alexandra, au plecat la CSM U Craiova. Până în prezent, nicio jucătoare nu se află în lot, sub contract. Componenţa lotului va fi anunţată în aceste zile.

City‘us Tîrgu-Mureș se pregătește și ea de competiție, mai ales că KMF Leotar Trebinje Campioana Bosniei-Herţegovina la futsal, cea care a câştigat grupa de calificare din turul preliminar al UEFA Futsal Cup va fi primul adversar al celor de

3

la City’us în Main Round. În urma calificării celor de la Trebinje, se cunoaşte şi programul jocurilor din grupa a 3-a din Main Round, de la Pardubice (Rep. Cehă), astfel: miercuri, 5 septembrie: City’us Tîrgu-Mureş – KMF Leotar Trebinje, ERA Pack Chrudim – Energya Lvov; joi, 6 septembrie: Energya Lvov – City’us Tîrgu-Mureş - ERA Pack Chrudim – KMF Leotar Trebinje, sâmbătă, 8 septembrie: KMF Leotar Trebinje – Energya Lvov- City’us TârguMureş – ERA Pack Chrudim.

Punctul Nr. 388, 13 - 19 august 2012

www.punctul.ro

Ne-a dezamăgit

În istoria modernă a jocurilor olimpice, județul Mureș a dat până acum cinci sportivi care au reușit să câștige medalii. În ordine cronologică, fac referire la: Hazai Kálmán care în 1936 la Jocurile Olimpice de la Berlin a obținut medalia de aur cu echipa de polo a

Ungariei; Simon Ladislau care în 1976 la Jocurile Olimpice de la Montreal a obținut pentru România o medalie de bronz la lupte; Nicolae Pop care în 1980 a câștigat o medalie de bronz la Jocurile Olimpice de la Moscova, cu echipa de volei masculin; Radu Gelu care la Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 1984, ne-a reprezentat la competiția de haltere și a luat medalia

Tineri pe picioare Cristina Vancea

Numărul mare de persoane tinere din România, care au suferit amputarea unuia sau mai multor membre, și care adesea au fost lăsate la voia unui destin de marginalizare și sărăcie, a determinat înfăptuirea, în anul 2004, a unui proiect - ,,România -Tineri pe picioare”- care a adus până azi zâmbetul pe buzele a 93 de tineri prin oferirea de proteze gratuite.

Proiectul este fundamentat de AUCI ,,Asociația Universitară pentru Cooperare Internațională”, Roma - Italia, în colaborare cu FSS ,,Fundația Solidaritate și Speranță” , Iași - România. AUCI, din cadrul Universității Catolice ,,Sacro Coure” - Facultatea de Medicină și Chirurgie, Policlinica ,,Agostino Gemelli”, și desfășoară o activitate de cooperare, prin proiecte cu scop umanitar, în mai multe țări, printre care și România. FSS, din cadrul Mitropoliei Or-

todoxe Române a Moldovei și Bucovinei, sectorul social ,,Diaconia”, implementează programe sociale, filantropice, culturale, educaționale și civice.

Astfel, ,,România - Tineri pe picioare” ajută, în mod gratuit, la procurarea de proteze pentru tineri români care au unul sau mai multe membre amputate și care provin din medii sociale defavorizate. Protezele sunt lucrate la Centrul de proteze INAIL - Vigorso di Budrio (Bologna), filiala Roma, Italia.

De asemenea, proiectul își propune o implicare reală în reintegrarea în muncă a persoanei cu proteză, beneficiară a proiectului, prin colaborarea cu firma italiană.

Astfel, se dorește implicarea unui număr cât mai mare de întreprinzători (în special firme italiene care au investiții în România), care să ofere locuri de muncă persoanelor cu dizabilități, beneficiare ale acestui proiect.

Punctual obiectivele pro-

Punctul alb

de argint și Enikő Barabás Mironcic, care acum patru ani la Jocurile Olimpice de la Beijing a obținut o medalie de bronz alături de echipa de canotaj 8+1. „Surpriză”, nici un fotbalist.

Anul acesta Enikő Barabás a participat din nou, dar a ieșit din competiție fără să câștige vreo medalie.

Norbert Trandafir n-a prins nici o finală în care să înoate după vreo medalie olimpică, iar Cristian Bățagă aflat în

delegația României n-a reușit să facă mare brânză la probele de gimnastică.

Iar acum vă întreb: unde credeți că poate face Enikő, Norbert sau Cristian antrenamente? Că-n Tîrgu-Mureș sigur nu. Cine le plătește? Dar cazarea, masa, transportul?

Detalii... în fond avem loturi naționale pe fiecare sport, ele se reunesc, intră în cantonamente de pregătire etc. Și până atunci Norbert de exemplu unde înoată? Câte ore pe zi i se

iectului ,,România - Tineri pe picioare” au fost trasate astfel: Rezolvarea situației fizice a persoanei cu amputații, prin procurarea de proteze de calitate; Îmbunătățirea condițiilor de sănătate psihologică ale persoanelor cu handicap; Promovarea reintegrării sociale și în câmpul muncii, cu beneficii de lungă durată.

prevăzută la Reședința de Ospitalitate Privată a Universității Catolice ,,Sacro Cuore”.

Beneficiarii… … sunt persoanele cu dizabilități, cu vârste între 20 și 40 de ani, dezavantajați din punctul de vedere social și economic, care, ca urmare a unui eveniment traumatic au suferit amputarea unui sau mai multor membre.

Aplicarea protezei permite pacienților o schimbare remarcabilă privind calitatea vieții. Pacienții sunt asistați din punct de vedere economic (procurare proteza, transport, cazare și tratament) de către AUCI și FSS, împreună cu Centrul de proteze INAIL, Fundația Enel Coure, Episcopia Ortodoxă Romană a Iteliei, OSSUR și OTTO BOCK Italia (producători componente proteze).

Cazarea la Roma este

S@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

Se acordă echipelor mureșene de liga I pentru evoluția sportivă din sezonul trecut. Săptămânalul mureșean Punctul le urează succes în noul sezon care se apropie.

2

Punctul negru S@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

Coordonatorii proiectului… … sunt: Dr. Massimo Liberatori -Departamentul Științe Chirurgicale, Facultatea de Medicină și Chirurgie, Universitatea Catolică ”Sacro Cuore”, Roma, dr. Franco Loreto Mele -Departamentul membre inferioare, Centru de proteze INAIL, Vigoroso di Budrio, Filiala de Roma; dr. Patrizia Silvestri- Departamentul membre inferioare, Centru de proteze INAIL, Vigoroso di Budrio, Filiala de Roma; dr. Ilie URSACHI Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, Roma, Parohia ”Zămislirea Maicii Domnului”, Roma 9 - La Rustica.

Momentan proiectul continuă, iar oricine dorește să ajute cu donații o poate face în contul Banca Popolare Etica, Filiala ROMA, Cod IBAN: IT69Y05018032000000 00104674, Cod Swit: CCRTIT2T84A. Pentru mai multe informații puteți accesa www.tineri-pe-picioare.ro

Se acordă celor care sunt responsabili cu reabilitarea DN15, drum care a fost îngustat astfel încât a devenit un adevărat pericol pentru circulație.

oferă acces la un bazin și la ce costuri?

Dar acesta e doar vârful aisbergului care s-a proptit în sportul românesc și-l scufundă pe zi ce trece tot mai tare.

Problema nu e că România încheie una din cele mai slabe prestații olimpice din istoria participărilor ei, ci e că acasă dăm de o realitate usturătoare. Într-un oraș de talie mică, Tîrgu-Mureș, care a dat totuși patru olimpici remarcabili, nu există sport de

Punctul pe i

Punct de vedere de Cătălin Hegheş

ACTUALITATE

masă în adevăratul sens al cuvântului. Preferăm să finanțăm o echipă de fotbal, FCM care a retrogradat în divizia secundă dar clubul de kaiac canoe s-a desființat (da da, am avut inclusiv sportivi mureșeni campioni naționali), iar dacă practici sportul și locuiești la bloc, nici măcar nu mai ai unde să-ți lași barca peste iarnă. Dar ne bosumflăm că delegația de kaiac canoe a dezamăgit la Londra. Nu, n-a dezamăgit, ci țara i-a dezamăgit pe ei.

Eveniment. Filmele de la TIFF vor fi proiectate în această săptămână la J’ai Bistrot. Proiecțiile din secțiunea ,,Shadow Shorts” vor avea loc în două seri, miercuri și joi, 15-16 august, începând cu ora 20:30. Secțiunea ,,Umbre – Scurt Metraje” sau “Shadow Shorts” a Festivalului Internațional de Film Transilvania, cuprinde 12 scurt metraje horror, SF sau fantasy.

UAT. Universitatea de Arte din Tîrgu-Mureş va organiza în toamna acestui an o nouă ediţie a Conferinţei Internaţionale de Studii Teatrale cu tema ,,Multimedia şi inovaţia în teatru”. Ajunsă la ediţia a XII-a, conferinţa se va desfășura în perioada 16-17 noiembrie. UAT îi aşteaptă pe doritori să participe la înscrieri, data limită fiind 29 octombrie 2012. Sunt aşteptaţi să participe cadre didactice universitare, cercetători şi doctoranzi din ţară şi străinătate. Limbile de lucru ale conferinţei sunt engleza, franceza, româna şi maghiara. Lucrările vor fi publicate, după decizia referenţilor de specialitate, în revista de studii teatrale ,,Symbolon” a Universităţii.

Aquaserv. Operatorul regional SC Compania Aquaserv SA Tîrgu-Mureş implementează, în perioada 2011-2015, proiectul „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş”, în valoare totală de 110.875.965 de euro, bani proveniţi de la Uniunea Europeană prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Mediu, Axa prioritară 1. Proiectul va avea aproximativ 300.000 de beneficiari din zona de operare Aquaserv şi reprezintă cea mai importantă investiţie de până acum din judeţul Mureş în domeniul infrastructurii de apă potabilă şi canalizare. La nivelul municipiului Tîrgu-Mureş, proiectul înseamnă o investiţie în valoare de 23,2 milioane euro, bani utilizaţi pentru reabilitarea liniei de nămol de la Staţia de Epurare şi pentru extinderea şi reabilitarea reţelelor de apă/canal de pe 84 de străzi. www.punctul.ro

Locuri de muncă. Plasăm babysitteri, infirmieri în Anglia.

Informații la tel. 0757.816.312; 0731.195.440 Vând teren intravilan pentru construcţii1, 13 ha cu posibilitate de parcelare în localitatea Câmpul Cetăţii cu CF la zi. Preţ negociabil. Informații la nr. de telefon – 0746.843.415 Vând casă de locuit dotată cu instalaţie electrică şi cu gaz metan anexe gospodăreşti în comuna Vărgata, teren intravilan şi extravilan (livadă). Preţ negociabil.

Informații la nr. de tel – 0746.843.415.

www.punctul.ro ANALIZĂ

Punctul Nr. 388, 13 - 19 august 2012

DN 15 devine şoseaua morţii?!

Autorităţile centrale tratează cu superficialitate o problemă locală majoră. Drumul Naţional 15 reprezintă un atentat – chiar dacă vi se pare un cuvânt dur şi grav – la siguranţa şoferilor şi pasagerilor care îl folosesc frecvent şi, mai ales, ocazional şi la viaţa acestora.

vedem circulând în siguranţă şi relaxaţi pe primarii localităţilor străbătute de acest drum, respectiv pe responsabilii din Ministerul Transporturilor, din Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale şi pe reprezentanţii Strabag AG, constructorul contractat să efectueze această lucrare.

Ligia Voro

Indolenţă de la Centru Dar se vede treaba că pe cei cadorisiţi cu tot felul de funcţii numite prin Guvernul României îi doare în cot de problemele care ar trebui să îi preocupe. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a fost sesizată de Instituţia Prefectului în data de 3 iulie 2012 în legătură cu lucrările care se efectuează pe acest tronson de drum. De atunci, directorul general al companiei a tratat această problemă ca şi cum nu ar fi existat, iar totul este în regulă după cum arată o situaţie publicată pe site-ul companiei şi în care se arată că pe DN 15 TîrguMureş – Reghin este „reabilitare standard”. Reabilitare care, potrivit acestei situaţii, se va finaliza în octombrie 2013.

Scurt şi cuprinzător. Nicio tresărire legată de sesizările care curg în legătură cu reabilitarea acestei şosele. În acest răstimp, Instituţia Prefectului Mureş ( întâmplător(?) reprezentantul aceluiaşi Guvern în teritoriu) mai face o încercare şi trimite, în 17 iulie, o sesizare Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii care coordonează, subordonându-şi această companie condusă de către un director general indolent. Minister coordonat de către liberalul Ovidiu Silaghi care a venit în campania electorală din iunie în judeţ şi, ce e şi cu coincidenţele astea, a vorbit inclusiv despre DN 15 aflat în reabilitare. Ceea ce înseamnă că cel puţin la nivel teoretic are habar de proiect. Astăzi nu este decât 13 august şi, teoretic, până la sfârşitul săptămânii, ministrul mai are timp să ne spună ce se va întâmpla cu DN15, aşa că, până-una alta, îi acordăm

Nebunia reabilitării Drumului Naţional 15, între Tîrgu-Mureş şi Reghin, continuă.

Bordurile sunt tot la locul lor, se circulă ca pe un drum al groazei, cu viteză redusă, pentru că nu îţi permiţi luxul să faci vreo manevră greşită, nu poţi să depăşeşti pentru că nu ai pe unde, nu poţi să tragi pe dreapta dacă vine vreo maşină de pe contrasens, nu ai unde să îi faci loc ambulanţei, poliţiei, jandarmeriei, pompierilor, unei coloane oficiale etc., nu are unde să se scurgă apa de pe carosabil pentru că bordurile sunt prea înalte şi chiar cu un strat de covor asfaltic sănătos vor rămâne prea înalte. Două combine agricole dacă se întâlnesc pe acest drum au toate şansele să se agaţe una de alta pentru că habar nu avem cum îşi vor face loc să treacă. Mai mult, dacă ai vreo defecţiune şi opreşti pe marginea drumului care nu există, vei bloca, cu siguranţă, un sens de mers. Bineînţeles, la iarnă, nu prea văd cum va fi făcută deszăpezirea, altfel decât blocând tronsoane din drum şi, implicit, traficul rutier.

Sunt doar câteva constatări făcute de către un ochi – e drept nespecialist - după două drumuri Tîrgu-Mureş – Răstoliţa. Călătorii în care am tremurat serios gândindu-ne ce şanse ai să supravieţuieşti unui accident în care vine un tir de pe contrasens şi ai două variante la fel de mortale: fie să te ciocneşti frontal cu tirul, fie să tragi dreapta, în bordură şi să te răstorni în şanţ. Cu aceste constatări în minte, ne permitem să reluăm problema reabilitării Drumului Naţional 15, pe care ne-am dori să îi

circumstanţe atenuante că nu o fi ştiut de sesizarea adresată CNADR. Iar sesizările nu s-au oprit aici. „Am cerut ministrului transporturilor pe 17 iulie într-o scrisoare implicarea în soluţionarea acestei chestiuni şi mai mult decât atât la întâlnirea cu primul ministru, Victor Ponta de la Miercurea Ciuc pe data de 21 iulie i-am dat şi o notă către Guvern”, a declarat, la începutul săptămânii trecute, prefectul Alexandru Petru Frătean.

De unde a început distracţia...

Pentru a înţelege cum s-a ajuns la această soluţie tehnică periculoasă, aşa cum se poate constata cu ochiul liber şi fără să fii specialist în domeniu, daţi-ne voie să apelăm la istorie. În 2008, în perioada în care ministru al Transporturilor era Ludovic Orban, în agitaţia pre-electorală dinaintea alegerilor parlamentare a apărut un proiect de Hotărâre de Guvern referitor inclusiv la reabilitarea DN 15 Tîrgu-MureşReghin. Potrivit proiectului, partea carosabilă urma să aibă 7 m lăţime, la care se adăugau 1,5 m pe fiecare parte de acostament în afara localităţilor, respectiv în localităţi acostamentul era înlocuit de trotuare cu o lăţime de 1 m. Cum s-a ajuns la această soluţie tehnică acceptată de CNADNR? Aveam să ne dumirim ascultând şi reascultând o convorbire telefonică cu primarul comunei Gorneşti, Kolcsár Gyula. „Probabil că am fost întrebaţi acum vreo trei ani, când ne-au consultat dacă suntem de acord să fie drumul lat de 11 m, deci carosabilul să fie lat de 11 m lăţime, la care noi, bineînţeles, că am considerat că este prea lat şi că va fi viteza prea mare. Şi nu numai eu, ci şi primarul de la Ernei şi primarul de la Sîngeorgiu de Mureş. Oricum am zis că este un drum circulat şi că se va circula cu viteză extrem de mare şi ar fi pericol pentru populaţie. Şi aşa s-a ajuns că va fi carosabilul de 7 m şi în plus şanţul şi, mă rog, trotua-

compania, împreună cu constructorul şi consultantul, analizează o soluţie alternativă”.

Șoferi, fugiți de pe drumul acesta!!!

rul. Dup-aia în primăvară au venit cu soluţia asta tehnică care există acum, cu bordurile, pentru că costurile vor fi mai mici la chestia asta, cum că se lipeşte trotuarul de carosabil.

Carosabilul de 7 m, plus trotuarul de 1 m pe o parte şi pe alta. Asta fiind soluţia tehnică finală, noi am zis că o vom folosi ca pistă de biciclişti, pentru că noi avem trotuarul. Nu am cum să las un copil de 2 sau 3 ani când vine de la grădiniţă să circule lângă roata tirului», a spus primarul. Din ce înţelegem noi, un grup de primari a transmis un punct de vedere – fără să fie niciunul specialist -, iar specialiştii pe care se presupune că CNADNR îi are a acceptat şi a dat drumul proiectului. În proiectul de hotărâre de Guvern nu am găsit, e adevărat, nicăieri povestea cu bordurile. În plus, potrivit acelei HG acostamentele urmau să fie lărgite şi, nicidecum, neproiectate sau desfiinţate.

Licitaţia şi nişte borduri După această etapă genială, i-am spune, în care primarii şi-au spus părerea, iar nişte profesionişti au luat-o de bună, s-a aşternut praful pe acest proiect de reabilitare. La sfârşitul anului 2010 însă, reabilitarea DN 15 revine pe tapet şi se organizează o licitaţie pentru execuţia lucrărilor. Cu toate că nu am găsit pe site-ul ministerului sau al CNADNR datele proiectului în afară de numărul de kilometri, termenul de finalizare a lucrării şi suma totală – aproape 170 de milioane de lei fără TVA, incluzând şi Reghin – Sărăţel, credem că lucrarea a fost licitată pe aceeaşi hotărâre de Guvern mai susamintită. Oricum în ianuarie

2011, pe site-ul CNADNR, apare un comunicat de presă, pe care în momentul de faţă îl putem considera halucinant. „Prin modernizarea DN 15 (Tg. Mureş - Reghin n.r.) … se urmăreşte mărirea vitezei de deplasare a şoferilor, reducerea timpului petrecut în trafic, dar şi crearea unor condiţii de confort şi siguranţă pe drumurile publice”, se arată la sfârşitul lunii ianuarie 2011 în comunicatul companiei de autostrăzi şi drumuri naţionale referitor la această lucrare. În mai 2011, Strabag AG care a câştigat lucrarea de execuţie solicită certificat de urbanism Consiliului Judeţean Mureş pe care îl şi primeşte în vederea obţinerii apoi a autorizaţiei de construcţie. Lucrările au demarat, teoretic, în octombrie 2011. Practic, în acest an a început şantierul.

Drumul începe să fie reabilitat, şoferii sunt nemulţumiţi de soluţia tehnică de reabilitare, prefectura sesizează, iar reprezentanţii CNADNR nu se obosesc să răspundă. Cel puţin nu Prefecturii. Pentru că aveam să găsim o explicaţie a CNADNR pe site-ul Radio Tîrgu-Mureş. Potrivit sursei citate, reprezentanţii companiei spun că „în cadrul proiectului s-a prevăzut ca lăţimea părţii carosabile să fie de 7 metri, însă din cauza încadrării marginii carosabilului cu borduri, apare îngustarea drumului.

CNADNR arată că acest inconvenient va fi înlăturat în momentul aşternerii straturilor prevăzute în proiect (n. a.

4 cm beton asfaltic; 6 cm strat de binder de criblură; 5 – 8 strat de bază, dacă este necesar, dacă se merge pe soluţia din HG mai sus citată). Totodată,

Strabag AG apelează la primari Zilele trecute, potrivit unor informaţii pe care le-am primit pe surse, am aflat că reprezentanţii Strabag AG discută cu primarii comunelor prin care trece DN 15 pe marginea soluţiei tehnice cu borduri.

Fapt recunoscut de către acelaşi primar din Gorneşti. „Cei de la Strabag au fost, ne-au contactat, dar ei ne contactează deseori ba cu una, ba cu alta. Şi de multe ori avem probleme, ba cu canalizarea, ba cu una alta, deci trebuie să ne intersectăm vrând-nevrând. Acuma, ultima dată, ne-au întrebat ceva de genul: suntem de acord cu bordura, cam aşa ceva, dar oricum soluţia tehnică nu a fost dată acum, deci asta i-am explicat eu şi la domnul prefect. Soluţia asta tehnică a fost aprobată şi noi nu aveam nimic de a face cu soluţia tehnică, a fost dată de la Bucureşti cam de un an sau de doi ani. Dumneavoastră sunteţi de acord cu montarea bordurilor? Cu bordurile hai să zicem că ar fi trebuit să se găsească o altă soluţie, mai viabilă. Problema e cu maşinile care să strică sau are o pană, atât”, a spus Kolcsár. Probabil pentru a se asigura că nu sunt singurii responsabili pentru această soluţie tehnică aleasă, atât de criticată în ultimele săptămâni. În concluzie, pe DN 15, oricâte asigurări ne-ar da Ministerul Transporturilor, CNADNR, Strabag AG şi primarii eşti în pericol de moarte dacă ai nenorocul să te întâlneşti cu un autoturism condus de către un şofer care aţipeşte o secundă la volan.

Explicaţiile CNADNR referitoare la borduri sunt penibile pentru că nu cred că Strabag va turna covor asfaltic de 20 de cm cam cât măsoară în înălţime o bordură.

Oficialii din transport sunt responsabili, deopotrivă cu toţi cei care au fost de acord cu soluţia tehnică, pentru orice accident ce ar putea avea loc pe DN 15.

3

Punctul Nr. 388, 13 - 19 august 2012

www.punctul.ro

SĂNĂTATE

Cum se vede coplata la Cătălin Hegheș

Guvernul a inițiat un proiect de hotărâre, prin care dorește să modifice contractul-cadru privind condițiile de acordare a asistenței medicale, prin sistemul clasic al asigurărilor sociale de stat.

Mai exact, Guvernul ar vrea să introducă sistemul de coplată al serviciilor medicale, prin care acestea să fie suportate, în parte, de pacienți, cărora li se vor percepe anumite taxe. Anca Florea, directorul Direcției Relații Contractuale din cadrul Casei de Asigurări de Sănătate Mureș explică: „Coplata este o sumă care se percepe asiguraților pe lângă serviciile din pachetul de bază care i se asigură.

Nu se percepe la urgențe, pentru îngrijiri la domiciliu și pentru dispozitive medicale, în rest toate domeniile sunt cuprinse în coplată”. Banii sunt încasați direct de cabinetul, clinica sau spitalul în care beneficiați de serviciile medicale și intră în bugetul propriu. „Sumele reprezintă veniturile proprii ale cabinetului, spitalului, respectiv a furnizorului. Conform legii finanțelor, medicul respectiv sau reprezentantul legal al acelei unități, poate să-i utilizeze pentru dotare, investiții etc.”, mai spune Anca Florea, director în cadrul CAS Mureș. Unitățile sanitare primesc niște sume de bani direct, dispun cum vor de cheltuirea lor, așadar e evident că

www.punctul.ro

Reacții adverse Pe de altă parte, e evident că asociațiile bolnavilor n-au fost de aceeași părere. Printre cei mai virulenți combatanți ai proiectului guvernamental au fost cei de la Alianța Pacienților Cronici din România, care susțineau că povara este prea mare: „Introducerea sistemului de coplată la servicii şi investigaţii în cazul pacienţilor cronici ar avea un impact negativ, după povara introducerii coplăţii la medicamente, ţinând cont de severitatea acestor boli şi de necesitatea internărilor repetate pentru control şi tratament sau pentru rezolvarea diverselor complicaţii ce apar în cursul evoluţiei, secundare bolii sau tratamentului; de asemenea trebuie avut în vedere că în majoritatea cazurilor aceste boli sunt invalidante, nepermiţând pe de o parte pacientului să îşi desfăşoare o activitate normală (ceea ce duce la o diminuare a veniturilor), iar pe de altă parte crescând costurile îngrijirilor (alimentaţie individualizată, condiţii de locuit, medicamente, eventual personal de îngrijire”. În fine, la finalul săptămânii trecute, ministrul Sănătății Vasile Cepoi a făcut un pas înapoi și a declarat că în urma discuțiilor cu Fondul Monetar Internațional România nu s-a angajat la

Punctul

Cristian TEODORESCU Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L. Str. Horea, nr. 11 Tîrgu-Mureş, cod 540502 Tel/Fax: 0265 22 00 44 ISSN: 1841 - 0699 Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine Editor: LIBEG Zsuzsanna Editorialist: LENA GRAUR Redactori: Lena GRAUR

Cătălin HEGHEŞ

Cristina VANCEA

Ioan A. BORGOVAN

Mircea BARBU

4

nu există nici o împotrivire la această măsură.

Marius LIBEG autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate.

Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Director administrativ: Cristina UNGUREANU Asistent director administrativ: Mihaela KOZAK IT/DTP: Ovidiu MORAR

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

niciun termen până la care să introducă sistemul de coplată în sănătate: „Coplata urmează să fie negociată cu asociaţiile de pacienţi, asociaţiile profesionale. Legea zice că nivelul coplăţii se stabileşte în urma negocierilor. O majoritate a asociaţiilor pacienţilor se împotriveşte coplăţii. Probabil că vor dura foarte mult.

Negocierile vor demara săptămâna viitoare. Discuţiile anterioare (n.r. - cu delegaţia FMI) erau ca în toamnă să fie introdusă coplata. Acum nu ne-am angajat la niciun termen, pentru că din Parlament legea a ieşit cu această prevedere, şi anume că nivelul taxei şi serviciile se stabilesc prin negociere şi, prin urmare, nu ne putem asuma niciun termen”.

ceptate de la plata acestor sume. Dacă vor fi pensionari, minori, un plafon de venituri sub care să nu se plătească etc. atunci greul va cădea din nou pe angajații oricum suprataxați. De asemenea, e incertă situația bolnavilor cronici care revin constant după rețete. Eliberarea rețetelor e gratuită, însă depinde cum Tot săracul va plăti pentru orice consultație medicală o iei. Anca Florea a încercat să ne lămurească: „La merespectiv fitoterapie, homeo- specialist și 7 lei la medicul dicul de familie eliberarea patie și planificare familială, primar, la consultații și 20 de adeverință nu reprezintă se percepe 4 lei/consultație de lei la cură. Ultimul capitol consultații, ele sunt încadrala medicul de specialitate și este spitalizarea, unde exis- te la alte servicii, care și până 5 lei/consultație la medicul tă tipuri de spitalizare de zi, acum erau taxabile. Eliberaprimar. În acupunctură se la care se percepe coplată în rea de rețete face parte din percepe coplată atât pentru funcție de categoria în care actul medical, care se finaliconsultație, cât și pentru cura este încadrat spitalul. De zează prin prescrierea rețetei. de tratament, respectiv 4 lei/ exemplu, la Spitalul Clinic La eliberarea unei rețete nu consultație la medicul speci- Județean de Urgență Mureș, se percepe taxă, dar și la acei alist, 5 lei/consultație la me- care este încadrat în categoria bolnavi cronici care vin după dicul primar și 10 lei pentru I, se percepe 60 de lei pentru rețetă, rețeta se scrie în urma Cât ne costă coplata? cura de tratament. Pentru la- fiecare zi de spitalizare. Pen- unei consultații și atunci se Așadar, dacă tot a bătut borator se percep sume pen- tru spitalizările continue, se percepe taxă de consultație. în retragere deocamdată mi- tru analize, în funcție de nu- percepe o coplată pe episodul Eu vorbesc doar despre monistrul Cepoi, rămâne timp, mărul de analize de laborator de spitalizare, la fel între 40 dificarea contractului cadru, cel puțin teoretic, pentru o care se efectuează. Între 1 și 5 de lei la spital de categoria V care este legislația... Din dezbatere publică sănătoa- analize medicale – 5 lei, în- și până la 80 de lei la spita- discuțiile pe care le-am auzit să, care să ducă la adopta- tre 6 și 10 analize – 10 lei, iar lele de categoria I, cum ar fi de la ministrul Sănătății, am rea unui sistem de coplată a peste 10 analize de laborator Spitalul Clinic Județean de auzit că există anumite cateserviciilor medicale care să – 20 de lei. Pentru radiologie Urgență”. gorii de asigurați care vor fi fie un compromis accepta- și imagistică medicală – 5 lei exceptați de la aceste plăți. bil pentru toată lumea. Așa pentru biletul de trimitere, Oarecum în ceață...

Acele exceptări vor trebui să cum arată el acum, dacă va iar pentru investigațiile de ...suntem din mai multe apară ca modificare la Legea fi adoptat, vom plăti pentru înaltă performanță, respec- puncte de vedere. De pildă, 95, iar acelea n-au apărut.” aproape orice, exceptând tiv CT, RMN și angiografii ce e urgență și ce nu? Deși urgențele îngrijirile la domi- sunt percepute mai multe sunt definite, în multe ca- Spitalizarea ciliu și serviciile medicale. taxe în funcție de investigația zuri poate rămâne la latituÎn plus, proiectul nu e Potrivit proiectului, explică recomandată, între 80 de lei, dinea medicului să decidă prea bine gândit dacă ne refeAnca Florea din cadrul CAS cel mai mic la angiografie, dacă e sau nu urgență, deci rim la spitalizare. Fie că veți fi Mureș, urmează să plătim până la 250 de lei la RMN cu dacă bolnavul va fi tratat sau internați la chirurgie cardiopentru fiecare consultație substanța de contrast. Pentru nu gratuit într-o anumită vasculară, la ATI sau pentru sau investigație medicală, de medicina de recuperare, re- situație. Apoi, încă n-a fost un simplu set de analize, per la medicul de familie până la spectiv curele de fizioterapie finalizată lista persoanelor zi de spitalizare, în aceeași spitalizare: „La nivelul me- se percep 5 lei la medicul defavorizate care vor fi ex- categorie de spital, veți plăti dicinii de familie, respectiv la fel, deși costurile, evident, medicina primară, se percepe în primele două cazuri sunt o coplată per consultație, în mult mai mari. Directorul funcție de gradul profesional medical al Spitalului Privat al medicului. Dacă medicul Nova Vita, Dragoș Popa, este specialist, coplata este spune că mai e mult de lucru în sumă de 4 lei/consultație, pentru îmbunătățirea proiar dacă este medic primar, iectului în forma sa actuală: atunci 5 lei/consultație. În „Proiectul este deficitar sub ambulatoriu de specialitate, multe aspecte, din punctul clinic, la medicul specialist meu de vedere, pentru că se percepe 5 lei/consultație, dincolo de secția la care ești iar la medicul primar 7 lei/ internat și manopera mediconsultație. În ambulato- Pe lângă mita ordinară din sistemul de cală la care ești supus diferă riu de specialitate, pentru sănătate românesc, acum pacientul va trebui ca și costuri. Sunt secții cum medicina complementară, să-și plătească și orice consultație sau spitalizare e chirurgia cardio-vasculară

www.punctul.ro SĂNĂTATE

nivelul județului unde sunt costuri extrem de mari. Și aceste aspecte vor trebui reglementate, precum și stimularea și stabilirea până la urmă a acelui pachet minim de care se tot discută, care încă nu este clar precizat. În fiecare specialitate ar trebui să existe un pachet minim, pentru că nu putem exclude anumite specialități, iar omul să nu aibă acces de exemplu la chirurgie cardiovasculară sub nici un fel(...)

Cred că până la urmă ar trebui să se meargă pe un sistem care s-a aplicat și în alte state.

Din păcate, s-a demonstrat că, doar prin plata unor asigurări sociale nu se poate susține un sistem medical nicăieri în lume”. Pe de altă parte, mai completa Dragoș Popa, dacă for fi categorii exceptate de la plata acestor sume, cine ne garantează că acei pacienți nu vor fi discriminați în fața celor care plătesc? Pentru că interesul în special la cabinetele mici, va

Punctul Nr. 388, 13 - 19 august 2012

fi ca să aibă întâietate cel care plătește.

Coplata scoate la iveală probleme... ...ținute sub preș, pe care nici un Guvern din ultimii 20 de ani nu și-a asumat-o.

Una dintre ele ar fi stabilirea pachetului minim de servicii de care un asigurat social poate beneficia. Stabilirea pachetului minim ar liberaliza oarecum piața serviciilor medicale, unde acum clinicile private sunt dezavantajate față de cele de stat. „Noi și acum suntem practic într-un sistem de coplată, pentru că avem o relație contractuală cu Casa de Asigurări, însă suntem dezavantajați față de sistemul public, în sensul că nu contează complexitatea cazului pe care îl tratăm, noi primim o sumă fixă, care de cele mai multe ori este insuficientă pentru a acoperi costurile de cazare, masă, medicație și manoperă me-

Dacă s-ar transpune acest lucru și din punct de vedere salarial și s-ar face o diferență, poate ar scădea tentația de a mai primi venituri suplimentare de la pacienți”.

Mita E normal că această măsură nu va duce rapid la eliminarea mitei generalizate din sistem, însă cu siguranță va ajuta, pentru că despre mentalitate și schimbarea ei Directorul medical al Spitalului Privat Nova Vita, Dragoș Popa, spune este mult de dezbătut și cu că mai e mult de lucru pentru îmbunătățirea proiectului în forma sa actuală siguranță se impun și alte măsuri. Deocamdată o avem dicală. Cu siguranță, dacă spitalizare, pentru că în mare Popa sesizează foarte bine și pe aceasta, materializată s-ar interpune o asemenea măsură costurile de aici sunt modalitatea inechitabilă de printr-un proiect de hotărâmăsură, care să aducă fon- crescute”, spune directorul plată a medicilor din sistemul re de Guvern. Dacă el e bun duri mai mari, aceste fonduri medical de la Nova Vita, public: „Astăzi, în sistemul sau prost, asta puteți decide pot fi canalizate spre dotări, Dragoș Popa. public, un medic primar chi- și dumneavoastră. Proiectul spre o salarizare mai bună a În fine, proiectul acum rurg care nu are pacienți, față se află încă în dezbatere pupersonalului medical, astfel în dezbatere, ar fi avut și de un alt medic primar chi- blică, a fost afișat în 3 august încât să excludem exodul rolul de a elimina mita din rurg care desfășoară activita- pe site-ul ministerului, poaspre alte țări și în dezvoltarea sistem, aducând teoretic mai te de dimineața până seara, te fi descărcat și citit de la unor tehnici medicale care mulți bani pentru cei care din punct de vedere salarial, adresa http://www.ms.gov. să asigure și garanția unei furnizează servicii medicale. este remunerat la fel. Singura ro/?pag=22, iar teoretic va practici medicale mai bune, Dar teoria e una, iar practica diferență de venituri între cei rămâne în dezbatere până pe dar și reducerea duratei de e alta. De pildă, tot Dragoș doi se face prin acele „atenții”. data de 3 septembrie.

S.C. SILETINA IMPEX S.R.L. ÎN ASOCIERE CU S.C. TRANSPORT LOCAL S.A. având obiect de activitate principal transporturi auto de persoane, angajează pentru Serviciul Intern de Prevenire şi Protecţie: - ŞEF SERVICIU Responsabilităţi principale: - aplicarea legislaţiei în vigoare; - asigurarea evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională; - asigurarea evaluării cunoştinţelor dobândite în procesul de instruire prin examene, teste etc; - cercetarea accidentelor de muncă şi ţinerea evidenţei acestora; - colaborarea cu serviciul medical în fundamentarea programului de măsuri de protecţia muncii; - controlul, pe baza programului de activitate, a tuturor locurilor de muncă în scopul prevenirii accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale; - instruirea şi informarea salariaţilor în domeniul protecţiei muncii.

Profilul candidatului: - experienţă profesională de minim doi ani; - studii superioare de profil tehnic şi curs postuniversitar de Evaluator de ris-

curi SSM; - abilităţi de utilizare a computerului (Excel, Word); - spirit organizatoric, dinamism şi adaptabilitate; - foarte bune abilităţi de comunicare.

Ofertă: - salariu motivat; - tichete de masă; - mediu activ, orientat spre succesul de echipă.

Candidaţii interesaţi vor depune un Curriculum Vitae însoţit de scrisoare de intenţie la secretariatul firmei aflat în Tg.Mureş, str. Bega nr.2, program de luni până vineri, între orele 10,00 – 14,00 sau prin fax la nr. 0265.268448, până în data de 24 august 2012.

Numai candidaţii selectaţi vor fi invitaţi la interviu, în data de 28 august 2012.

Societatea îşi rezervă dreptul de a testa competenţele declarate de candidaţi.

Conducerea Asocierii pentru transport public de persoane

Comunicat de presă Calendarul obligaţiilor fiscale declarative în luna august 2012 Direcţia Generală a Finanţelor Publi- gată - formular 300; ce a judeţului Mureş, aduce la cunoştinţa - Decontul special de taxă pe valoarea contribuabililor, termenele obligaţiilor fis- adăugată - formular 301; cale declarative în luna august 2012 - Declaraţia privind sumele rezultate din ajustarea taxei pe valoarea adăugată, Până la data de 16 august 2012, inclusiv: în situaţia în care beneficiarul transferului de active nu este persoană înregistrată - Raportările contabile la data de 30 în scopuri de taxă pe valoarea adăugată – iunie 2012; formularul 307.

- Declaraţia privind taxa pe valoarea Până la data de 27 august 2012, inclusiv: adăugată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în - Declaraţia privind obligaţiile de pla- scopuri de taxă pe valoare adăugată a fost tă la bugetul de stat - formular 100; anulat conform art. 153 alin.(9) lit. a)-e) - Declaraţia privind obligaţiile de pla- din Codul Fiscal – formular 311; tă a contribuţiilor sociale, impozitului pe - Declaraţia recapitulativă privind livenit şi evidenţa nominală a persoanelor vrările/achiziţiile/prestările intracomuniasigurate – formular 112; tare - formular 390 VIES; - Declaraţia privind veniturile sub - Declaraţia informativă privind liformă de salarii din străinătate obţinute vrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe de către persoanele fizice care desfăşoară teritoriul naţional – formular 394. activitate în România şi de către persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi posturilor consulare acreditate în România - formular 224; Director executiv, - Decontul de taxă pe valoarea adăuDénes Irén

5

Punctul Nr. 388, 13 - 19 august 2012

www.punctul.ro

FESTIVAL

Reîntoarcerea la tradiţie Festivalul Văii Mureşului şi-a recăpătat haina tradiţională după ce comercianţii de chilipiruri şi mititei nu au mai avut acces la manifestare.

De asemenea, pe scenă au revenit interpreţi care au legătură cu viaţa satului. Sâmbătă am fost şi noi pe Vale. Ce am constatat, citiţi în următoarele rânduri...

Ligia Voro

Timp de trei zile, distracţia s-a mutat pe Valea Mureşului, unde s-a desfăşurat tradiţionalul Festival Etnografic al Comunităţilor, ajuns în acest an la ediţia cu numărul 8. Mai puţin animată decât în ceilalţi ani, poate pentru că data de desfăşurare a fost schimba-

obişnuit.

Astfel, de pe platoul „La Alei” din comuna Răstoliţa au dispărut tarabele cu chiloţi şi alte mărunţişuri ce nu îşi aveau locul acolo, precum şi standurile unde pe grătare sfârâiau mititeii.

Primarul Emanoil Cornea şi o vizită informală de la Tîrgu-Mureş De asemenea, programul artistic a fost curăţat de tot tă de două ori, pentru că a movare, respectiv pentru felul de aspiranţi la titlul de avut parte de o slabă pro- că vizitatorii au rămas cu interpreţi de muzică popugustul amar al trecutelor lară sau uşoară. manifestări care combinau De altfel, şi organizatotradiţionalul cu kitsch-ul rii au recunoscut că festivadin belşug, ediţia din acest lul se prezintă sub o nouă an a dat semnalul reîntoar- sau, mai bine zis, sub vecerii la festivalul de datini chea înfăţişare. „Faţă de ulşi obiceiuri cu care ne-am timele două ediţii, sigur am

Minciunele pentru oaspeţi

6

www.punctul.ro FESTIVAL

Punctul Nr. 388, 13 - 19 august 2012

pe Valea Mureşului schimbat radical. Festivalul de pe Valea Mureşului şi-a recăpătat ţelul pentru care a fost creat. Am terminat cu kitsch-urile. Fiecare comună, prin standurile sale îşi prezintă ce are mai original în materie de datini, de tradiţii, de obiceiuri, care erau în comunităţile lor ”, ne-a declarat primarul comunei Ruşii Munţi, Ilie Chiş Bălan, reprezentant al Asociaţiei Microregiunea Valea Mureşului Mijlociu.

Pe la case şi terase Am făcut şi noi turul de onoare al caselor tradiţionale din satul alegoric, case ce au adunat şi în acest an obiectele, costumele, uneltele tradiţionale din comunele pe care le reprezintă.

Nu au lipsit războaiele de ţesut, costumele populare, ştergarele multicolore, fotografiile de familie, obiectele din lemn, produsele tradiţionale – gemuri şi dulceţuri de afine, mure, zmeură şi brad, minciunelele pentru musafiri şi multe, multe altele.

Părăsind satul alegoric am intrat pe ceea ce am botezat ad-hoc aleea cu

Dans din Ţara Oaşului

mâncare şi băutură. O alee presărată cu ceaune pentru gulas, balmoş, sărmăluţe, grătare pentru tot felul de preparate din pui şi porc, cu plite pentru clătite şi cuptoare pentru gogoşi şi multe, multe alte surprize culinare menite să îţi lase gura apă. Preţurile – rezonabile faţă de alte ediţii.

Iar muşterii – numeroşi, semn că tradiţia nu prea merge pe stomacul gol.

Dans şi muzică După ce am vizitat şi terasele comercianţilor a fost timpul pentru puţină distracţie. Pe scena amenajată evoluau ansamblurile folclorice ale celor 10 localităţi ce compun Asociaţia Microregiunea Valea Mureşului Mijlociu, şi anume: Reghin, Aluniş, Batoş, Brâncoveneşti, Breaza, Deda, Ideciu de Jos, Lunca Bradului, Ruşii Munţi, Răstoliţa, Stânceni, Vătava, Petelea, Suseni.

Am văzut copii de-o şchioapă ce ne duceau cu gândul în Ţara Oaşului sau pe Valea Mureşului Superior prin dansurile lor. Nici dansatorii, deja

Pe la ora 17, puţini oameni prin satul alegoric

ganizatorii atunci când vor face bilanţul. În al doilea rând, mulţi dintre participanţi au fost la fiecare ediţie, poate nu ar strica puţină diversitate în satul alegoric atât ca tradiţii prezentate cât şi ca program.

Apoi ne apropiem de anul 10 de când se organizează acest festival şi încă nu am reuşit să inventariem movarea a lăsat de dorit. care sunt beneficiile directe Până înainte cu câteva zile pe care aceste comunităţi nu am ştiut că acest festival le-au avut şi le au de pe se organizează. Mulţi însă urma organizării festivalunu au aflat deloc. Cine este lui. responsabil, vor stabili orŞi ne oprim aici.

Linişte la casa comunei Ruşii Munţi

bătrâni ai festivalului, nu s-au lăsat mai prejos şi şiau răsplătit auditoriul cu hore şi ţâpurituri.

Au urmat apoi Florin Vos care nu a prea fost în nota festivalului şi Doru Pop cu invitaţii săi. Aşa că participanţii s-au mai răsfirat. După ora 21 am fost acaparați de Gheorghe Zamfir şi naiul său fermecat căci artistului Zamfir nu prea ai ce să îi reproşezi. Cântă şi încântă suflete. Naiul şi orchestra lui Zamfir au răsunat peste Vale până după ora 22.00, iar muzica lor a fost primită cu aplauze de către vizitatori. Seara s-a încheiat cu concertele lui Mircea Baniciu, Bosquito şi Ovidiu Lipan Ţăndărică.

În loc de concluzii…

Ediţia din acest an a festivalului a arătat mai bine cu siguranţă decât cele din anii trecuţi. Însă pro- Gospodărie, recreată pe platoul La Alei

La Stânceni, puţină forfotă

7

Punctul Nr. 388, 13 - 19 august 2012

www.punctul.ro

SIGHIŞOARA

Pompierii HERITprot aduc la Sighișoara două autospeciale Cristina Vancea

O tragedie petrecută cu câțiva ani în urmă, în orașul spaniol La Laguna din Tenerife, când focul a transformat unul dintre monumentele reprezentative ale oraşului în ruină, a îndemnat departamentul pompierilor de aici (Spania) să propună un proiect internaţional cu participarea mai multor centre istorice cu valoare mondială, scopul principal fiind înfiinţarea unei reţele tematice care să faciliteze dezvoltarea unor politici locale şi regionale şi schimbul de bune practici în domeniul prevenirii apariţiei riscurilor naturale şi tehnologice, în special riscul de incendiu, în centrele istorice din întreaga Europă, declarate situri ale Patrimoniului Mondial.

Denumit ”Heritprot”, proiectul are ca obiectiv strategic general creşterea eficacităţii politicilor de dezvoltare regională şi contribuţia acestora la modernizarea economică şi întărirea competitivităţii în Europa, în domeniile inovării, economiei, mediului şi prevenirii riscului prin mijloace de cooperare interregională.

Din Spania, la Sighișoara După conferinţa de deschidere, care a avut loc

în La Laguna (26 aprilie 2012), pe data de 15 iunie a avut loc şi lansarea proiectului la Sighişoara, la care au participat colonel Oltean Dorin inspector şef ISU ”Horea” al judeţului Mureş, reprezentanţi ai pompierilor, SMURD, ai jandarmeriei, poliţiei şi municipalităţii Sighişoara, fiind prezentate datele proiectului, scopul şi obiectivele sale, precum şi oportunitatea acestuia pentru Sighişoara, mai ales ca o firească continuare a proiectului internaţional HerO (Patrimoniul ca oportunitate), desfăşurat în perioada 2008-2011.

La sfârşitul aceleiaşi luni, între 20-22 iunie, cei 10 parteneri s-au reîntâlnit în Spania, la Cuenca, unde au avut loc mai multe mese rotunde privind legislaţia în domeniu, pregătirea şi creşterea gradului de conştientizare sau planificarea, urmate de discuţii şi dezbateri referitoare la bune practici în general, ori la protejarea arhivelor şi a bibliotecilor în special, extrem de interesante fiind în acest sens intervenţiile partenerilor din Liverpool sau a reprezentantului Bibliotecii Naţionale a Spaniei.

Reprezentanţii Sighişoarei la Cuenca au fost: maior Horaţiu Păcuraru – comandantul detaşamentului de pompieri Sighişoara, Ioana Şandru – manager

Proiectul ,,Heritprot” este cofinanțat de către Fondul European pentru Dezvoltare Regională prin intermediul programului INTERREG IVC. Parteneri cu o derulare cuprinsă între ianuarie 2012 şi decembrie 2014, sunt: Consorţiul de prevenire şi stingere a incendiilor din Tenerife – Spania (partener lider), Serviciul pentru prevenire şi stingere a incendiilor din Merseyside (Liverpool) - Marea Britanie, Serviciul de protecţie civilă din insulele Azore – Portugalia, primăriile oraşelor Sighișoara - Româ-

8

Sighişoara. Pe de altă parte însă, a surprins absenţa echipajelor SMURD, un capitol la care se pare că România este una dintre cele mai pregătite ţări de pe continent. În octombrie Sighișoara va primi două autospeciale Următoarea întâlnire a Întâlnirea partenerilor HERITprot la Cuenca, acolo unde s-a născut proiectul partenerilor ,,Heritprot” va avea loc la mijlocul luniiocde proiect, Rodica Radu – patrimoniu mobil (tablouri, de comandă şi predarea sa în tombrie, la Sighişoara, de Direcţia economică, Ioan piese de mobilier etc.), por- siguranţă poliţiei locale. asemenea cu ateliere de lucru F. Pascu – Compartiment nind de la fişe de intervenţie Deosebit de meticulos şi exerciţiu operativ, prilej cu Patrimoniu UNESCO, pentru fiecare piesă în parte, dar şi foarte practic în ace- care pompierii sighişoreni Aurelian Bădulescu - Şeful care îi indica locaţia, gradul laşi timp, scenariul acestui vor primi din partea colegiComitetului local pentru de prioritate, materialul din exerciţiu, rezultat al unor lor britanici din Shropshire, situaţii de urgenţă) Ioan F. care este făcută, greutatea şi nefericite întâmplări, a fost prin intermediul Fundaţiei Pascu. numărul de persoane pentru un excelent exemplu de ,,Mihai Eminescu Trust”, deplasarea ei, etc.; protejarea experienţă aplicată, a cărei două auto-speciale mult mai A lipsit SMURD şi ambalarea de către specia- împărtăşire poate fi extrem bine adaptate specificului Un capitol aparte l-a re- lişti a inventarului la centrul de utilă şi centrului istoric cetăţii medievale. prezentat exerciţiul practic privind planul de salvare a Palatului episcopal din Cuenca, care nu doar că este un valoros monument istoric, dar adăposteşte şi un deosebit de bogat patrimoniu cultural mobil. Astfel, după ce a fost simulat un focar de incendiu într-una din camerele palatului, a urmat intervenţia practică, desfăşurată după un scenariu foarte bine pus la punct: identificarea şi neutralizarea focarului; sectorizarea ansamblului prin protecţia la fum a zonelor neafectate de foc dar ameninţate de fum; marcarea, evacuarea şi inventarierea la evacuare a bunurilor de

nia, Cuenca - Spania, Riga - Letonia, Varșovia - Polonia, Holloko - Ungaria, Bergen – Norvegia şi Vilnius – Lituania. Bugetul proiectului ,,Heritprot” este de peste un milion de euro, dintre care aproape 115 mi de euro revin oraşului nostru. Din întreaga sumă 85% este finanţată de Fondul European de Dezvoltare Regională, 13% cofinanţată de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Sighişoarei revenindu-i o contribuţie de 2.288 de euro pentru toţi cei 3 ani de proiect.

www.punctul.ro LUDUŞ-IERNUT

La cules de cătină, măceşe, păducel…

Ioan A. Borgovan

În acest an, la Grădiniţa cu Program Normal Iernut a fost continuat cu succes Proiectul Judeţean „Pădurea prietena mea” sub coordonarea prof. Anica Stoica şi educatoarei Demeter Elisabeta. La tema deosebit de generoasă au aderat opt grădiniţe din judeţ: GPN Iernut, GPP „Paradisul copilăriei Tîrgu-Mureş, GPP „Codrişor” Tîrgu Mureş, GPP „Căsuţa fermecată” Luduş, GPN Lunca Bradului, GPP nr. 1 Luduş, GPN nr. 2 Luduş şi GPN Miheşul de Cîmpie.

Un simpozion aşteptat După evaluarea activi-

tăţilor desfăşurate în cadrul proiectului amintit şi care a avut rezultate notabile, organizatoarele proiectului au considerat că este nevoie de o continuare. Astfel a devenit o realitate programul „Din farmacia naturii” axat pe relevarea importanţei plantelor medicinale. Copiii au participat la drumeţii şi excursii în satul Deag, o zonă din care copiii au cules cătină, măceşe, păducel, porumbele şi alte plante medicinale sub îndrumarea educatoarelor care le-au dat amănunte despre fitoterapie, ştiinţa care se ocupă de metodele de prevenire şi de combatere a bolilor.

Rezultatele înregistrate le-au determinat pe cele

două iniţiatoare, Anica Stoica şi Demeter Elisabeta să lărgească aria de cuprindere prin simpozionul judeţean… …„Din farmacia pădurilor şi fâneţelor”. …„Au trimis la Iernut lucrări 80 de educatoare, învăţători şi profesori, atât în limba română cât şi în limba maghiară. Toate aceste referate, dramatizări, proiecte de activitate, creaţii proprii au fost structurate într-o carte, un ghid preţios pentru oricine”, spune Demeter Iolanda. „A fost un moment de bucurie şi de satisfacţie pentru noi, cele două educatoare, faptul că peste 30 de educa-

Se caută un administrator public la Primăria Luduş Ioan A. Borgovan

Consiliul Local Luduş a hotărât cu unanimitate de voturi în şedinţa din 10 iulie înfiinţarea funcţiei de administrator public în cadrul Primăriei. În aceeaşi şedinţă, aleşii locali au aprobat criteriile, procedurile şi atribuţiile specifice ocupării postului de admi- Claudia Botezan (dreapta) depune nistrator public în cadrul jurământul în Consiliul Local Luduş aparatului de specialitate al primarului. scurt şi cu efecte benefice pentru cetăţeni”, a argumen„Un management tat primarul Cristian Molunitar” dovan ocuparea postului „Principala responsa- rămas vacant din 29 iunie. bilitate a administratorului Din referatul întocmit public va consta în intensi- de şefa de la resurse Umaficarea, crearea şi folosirea ne, Letiţia Duşa am aflat că tuturor oportunităţilor la noul administrator public al nivelul comunităţii locale, în oraşului trebuie să fie absolscopul eficientizării maxime vent de studii superioare jua folosirii surselor şi diminu- ridice şi să aibă o vechime în ării costurilor. Un manage- activităţi de management de ment unitar va permite lu- minim cinci ani. area deciziilor şi punerea lor Printre principalele atriîn aplicare într-un timp mai buţii ale administratorului

toare au venit să-şi prezinte lucrările” a precizat Anica Stoica.

Expoziţia judeţeană de artă plastică „Popasuri răzleţe prin păduri, poieni, fâneţe” a cuprins peste 160 de picturi, desene, colaje premiate de un juriu format din profesoarele Anica Astăluş, Lazăr Emeşe, Genţiana Pintilie, Ioana Stoica şi ed. Demeter Elisabeta.

Proiectul de la Iernut s-a derulat sub conducerea inspectoarelor de specialitate Natalia Filimon şi Haller Katalin, a directoarei CCD, Cristina Chira în parteneriat cu primarul Ioan Nicoară şi directorul Şcolii Generale Iernut, Patricea Bonta.

public ar fi: Urmărirea execuţiei bugetare; Coordonarea şi conducerea activităţilor de dezvoltare comunitară şi economică; Consultant general tehnic al primarului; Controlează igiena şi salubritatea oraşului, precum şi a localurilor publice, cu sprijinul serviciilor de specialitate. Alte atribuţii relevante postului sunt încredinţate de primar prin act administrativ.

Punctul pe i

Punctul Nr. 388, 13 - 19 august 2012 Renunţare la mandat. La şedinţa Consiliului Local Luduş din ziua de 2 august a fost luată în discuţia plenului cererea depusă de Sorinel Tripon, consilier USL, candidat pe lista USL la alegerile locale din 10 iunie 2012 prin care acesta renunţă la calitatea de consilier local pe motiv de incompatibilitate. În conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, Consiliul Local Luduş a constatat încetarea de drept a mandatului de consilier local şi a declarat locul vacant.

Validare de mandat. Consiliul Local Luduş a luat act de comunicarea Organizaţiei Judeţene Mureş a Partidului Naţional Liberal prin care confirmă că Maria Claudia Botezan face parte din PNL şi întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru a deveni consilier local întrucât a candidat la alegerile locale din anul 2012 din partea Uniunii Social Liberale.

Mandatul noului consilier a fost aprobat în unanimitate, după care Maria Claudia Botezan a depus jurământul pe Biblie şi Constituţie. În cadrul comisiei de specialitate „Administrarea Domeniului Public şi Privat şi Administraţie Publică Locală” în locul lui Sorinel Tripon a fost numită Maria Claudia Botezan.

Consiliu de administraţie. Prin Hotărâre a Consiliului Local Luduş s-a constituit Consiliul de Administraţie al Spitalului Orăşenesc „Dr. Valer Russu” în următoarea componenţă: Dr. Vasile Adrian Mureşan şi dr. Gabriela Uifălean, reprezentanţi ai DSP Mureş; Daniel Şofron şi Ramona Zareczky, reprezentanţi ai Consiliului Local; Sorinel Tripon, reprezentant al primarului Cristian Moldovan; dr. Ioan Hadrian Oltean Petria, reprezentant al Colegiului Judeţean al medicilor; Magdalena Chişu, reprezentantă al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali Mureş, ca membrii titulari. Membrii supleanţi au fost numiţi: dr. Ovidiu Fărcaş, reprezentant al DSP Mureş; Rodica Cordoş, şef birou RUNOS la DSP Mureş; Ioan Bungardi şi Cornel Boitoş, reprezentanţi ai Consiliului Local Luduş; Ovidiu Antonio Pop, reprezentant numit de primarul oraşului şi dr. Iov Ionel Chişu, reprezentant al Colegiului Judeţean al Medicilor Mureş, medic primar de medicină internă, cu statut de invitat.

9

Punctul Nr. 388, 13 - 19 august 2012

www.punctul.ro

REGHIN

În această săptămână, vă poftim la Reghin 13-19 august este săptămâna artei contemporane la întrebări, admirați și curtați, iar cei care doresc să Agenda culturală a Re- li se alăture pot să o facă fără ghinului se îmbogățește cu nici o reținere. o tabără de creație. Este Organizatorii, Asociația vorba despre prima ediție a K’ARTE și-ai exprimat taberei de artă contempora- dorința de a transforma nă ,,Pădurea Rotundă” care spațiul fizic într-unul simse va desfășura la Reghin bolic, o matrice a dialogului în perioada 13-19 august, artist – comunitate - natura. evenimentul fiind de fapt o În acest sens, o parte din luurbanizare a simpozionului crările artiștilor participanți desfăşurat în anii trecuți la vor rămâne permanent în Deda Bistra. spațiul gazdă - Pădurea Rotundă - pentru a contribui Artiști consacrați la reconsiderarea și recupeTimp de 7 zile, artiști rarea culturală a unei zone consacrați precum Simion importante din moștenirea Moldovan, Aurel Cornea, reghineană.

Alexandru Papuc, Octavian Pîrvan și Ștefan Ungureanu Filme și teatru vor încerca să-și pună talenEvenimentul va inclutul și lucrările la dispoziția de și seri de proiecție de reghinenilor iubitori de fru- filme în aer liber. Iubitorii mos, într-un proiect menit celei de-a 7-a arte vor pusă consolideze statutul Pă- tea urmări marți, miercuri, durii Rotunde de zonă sim- joi și vineri, în amfiteatrul bolică pentru oraș. Artiștii din pădure, de la ora 21, vor lucra efectiv în pădure Băiatul cu bicicleta (Franța, și vor putea fi vizitați, luați 2011. Marele premiu al juEmeșe Ardelean

riului la Cannes, 2011), Exit Through The Gift Shop (SUA-UK, 2010), David Hockney: A Bigger Picture (Documentar BBC, 2009), Oslo, 31 August (Norvegia, 2011. Marele premiu – Trofeul Transilvania, TIFF - 2012). Peliculele sunt oferite de Independența Film și British Council, instituții care colaborează la acest proiect.

Ultima seară (duminică) este destinată teatrului de improvizație. Reghinenii vor putea urmări în același amfiteatru, de la ora 19, pe actorii de la ,,Improshow”.

Așadar, vă poftim la Reghin în această săptămână.

Veți avea parte de natură, de o conversație interesantă cu artiști valoroși, va veți delecta și cultiva gustul pentru frumos, dar mai presus de toate veți putea lega prietenii cu oameni despre care se spune că au ales libertatea de exprimare ca mod de viață.

COMUNICAT AL CONSILIULUI DE ADMINISTRAȚIE AL S.C. AZOMUREȘ S.A. TÎRGU-MUREȘ

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, Consiliul de administrație al S.C. AZOMURES S.A., informează investitorii că Raportul S.C. AZOMUREȘ S.A. pentru semestrul I 2012, întocmit conform prevederilor Regulamentelor CNVM, cu toate anexele, poate fi consultat la sediul societății din Tîrgu-Mureș, str. Gheorghe Doja, nr.

300, în zilele lucrătoare între orele 10 și 14, începând cu data de 14.08.2012. Documentul poate fi accesat și pe site-ul propriu la adresa: http://www.azomures.com categoria Reports subcategoria Raportări CNVM /2012, începând cu data de 10.08.2012.

Raportul S.C. AZOMURES S.A. pentru semestrul I 2012, întocmit conform Regulamentelor CNVM a fost transmis la Comisia Națională a Valorilor Mobiliare și la Bursa de Valori București.

Director ad-tiv, secretar C.A. ing. ANGELA PODINĂ

PROGRAMĂRI LICITAŢII PUBLICE CU STRIGARE - INFORMAŢII DESPRE CONDIŢIILE DESFĂŞURĂRII LICITAŢIILOR Biroul executorului judecătoresc

Pop Ioan Tg.Mureş, str.Bolyai nr. 28 tel. 0265. 268.792

10

Locul licitaţiei

Data şi ora licitaţiei

Loc. Tîrgu-Mureş, Str. Bolyai nr. 28, Jud. Mureş (în curte, la etaj)

- IMOBIL, situat în Tg-Mureş, B-dul. 1848, nr. 75, ap. 23, jud. Mureş, 22. 08. 2012 110. 081,25 lei sau 25. orele 10-11 compus din apartament cu 2 camere şi dependinţe, având cota de teren afe- 166,25 euro (preţ de evarent în folosinţă, înscris în CF 122316-C1-U1 Tg-Mureş, cf col 21063, nr. luare redus cu 25%).

Top 4646-31-XXIII.

Bunul licitat

Preţ pornire lei RON

www.punctul.ro TÎRNĂVENI

Punctul Nr. 388, 13 - 19 august 2012

Nu mai vrea nimeni gunoiul din Tîrnăveni Mircea Barbu

Problema depozitării deşeurilor a apărut odată cu punerea în aplicare a normelor Uniunii Europene care prevedeau închiderea gropilor clasice de gunoi şi deschiderea de depozite ecologice de deşeuri. Chiar dacă municipiul Tîrnăveni a făcut paşii potriviţi pentru respectarea obligaţiilor impuse de la Bruxelles, eşecul autorităţilor judeţene s-a răsfrânt şi asupra municipiului de pe Târnava Mică. Depozitul ecologic de la Ungheni care ar fi trebuit să deservească şi municipiul Tîrnăveni nu a mai fost realizat, astfel că localitatea a rămas cu gunoiul ,,în ogradă”.

NU!, la Câmpia Turzii După ce a fost realizată din fonduri europene o staţie de transfer deşeuri

care asigură compactarea şi selectarea reziduurilor colectate din municipiu, până nu demult gunoiul colectat în municipiul Tîrnăveni era depozitat la groapa ecologică din Câmpia Turzii.

Dar, prin adresa nr.3154/4 din 21.06.2012, societatea care se ocupă de administrarea depozitului de deşeuri, a informat administraţia din Târnăveni că în conformitate cu hotărârea de Guvern nr.349/2005, anexa 5, din data de 15 iulie 2012 depozitarea deşeurilor la Câmpia Turzii nu mai este posibilă.

Pentru a rezolva problema, autorităţile au contactat proprietarii depozitelor de la Ocna Mureş, Aiud sau Alba Iulia care au ca termen de închidere 2013-2015, însă au primit refuzuri. Municipalitatea a primit totuși acceptul din comuna Cristian, judeţul

Nota de plată pentru depozitarea gunoiului arde buzunarul municipiului

Sibiu, dar din cauza distanţei, 81 de km, apărea inconvenientul că nu se putea efectua decât un singur transport pe zi, în plus tariful de depozitare comunicat a fost de 50 de lei /tonă, fără TVA.

Soluția temporară În cele din urmă, prin intervenţia autorităţilor s-a reuşit acceptarea depozitării deşeurilor la Sighişoara, ceea ce va duce însă la o majorare a costurilor. Dacă la Câmpia Turzii tariful era de peste

25 de lei pe tonă, la Sighişoara depozitarea deşeurilor va costa 31 de lei pe tonă.

Consilierii locali au aprobat majorarea acestor tarife.

Soluţia este însă una temporară, dar autorităţile şi-au pus din nou speranţa

în viitorul depozit ecologic judeţean care urmează a fi realizat la Sânpaul şi care va rezolva problema depozitării deşeurilor. Până atunci nota de plată, tot mai ridicată, o vor achita localnicii din Tîrnăveni.

11

Punctul Nr. 388, 13 - 19 august 2012

Jetta Flee

t TDI

avans 1.3 31 euro + TVA* UDWÅ GH 1 60 euro + TVA*

Golf Flee

t TDI

avans 1.3 48 euro + TVA* UDWÅ GH 1 52 euro + TVA*

În spatele unei afaceri de succes se aă Volkswagen Business Solutions Afacerea ta are nevoie de mobilitate. De aceea, Volkswagen Business Solutions vine cu o ofertă adaptată nevoilor tale.

Astfel, Golf Fleet TDI cu avans de 1.318 euro + TVA are o rată lunară de 152 euro + TVA și Jetta Fleet TDI cu avans de 1.331 euro + TVA are o rată lunară de 160 euro + TVA. Modelele Volkswagen Golf Fleet TDI și Jetta Fleet TDI vin echipate standard cu motorizare 1.6TDI/105 CP, aer condiționat Climatronic, 8 airbag-uri, ESP, computer de bord, geamuri electrice față/spate, închidere centralizată cu telecomandă, radio-CD cu MP3 Player și multe altele.

Află mai multe pe www.volkswagen-business-solutions.ro sau vino acum la distribuitorul tău Volkswagen.

Golf Fleet TDI - 13.480 euro, preț fără TVA; Jetta Fleet TDI 13.306 euro, preț fără TVA; motorizare 1.6TDI/105 CP; consum mixt (l/100 km): 5,7; emisii CO2(gr/km): 134. Mașinile din imagine sunt cu titlu de prezentare.

Oferta Volkswagen Business Solutions este valabilă exclusiv pentru persoane juridice, în cazul achiziționării a cel puțin două Golf Fleet sau Jetta Fleet. Oferta poate fi valabilă și la achiziționarea unui singur model de mai sus, în cazul în care ați achiziționat deja un model Volkswagen pe parcursul anului 2012. Ratele sunt valabile prin produsul Perfect Leasing de la Porsche Finance Group România, avans 10%, durata finanțării de 60 de luni, 10.000 km estimați/an, dobândă variabilă 7,09%, DAE este 8,21%, nu conțin TVA și nu includ asigurarea CASCO.

210x295+5b.indd 1

12

7/18/12 12:06 PM

www.punctul.ro

PUBLICITATE