391 by Punctul

Premiul Dumitru Tinu 2007

Punctul S@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

Anul VII, Nr. 391, 3 - 6 septembrie 2012 Preţ: 0,99 RON

Publicaţie mureşeană premiată de Clubul Român de Presă

Știrile de la ora ... 5 ore de CL

Compania Aquaserv a solicitat şi i s-a aprobat ca de la 1 septembrie tarifele la apă rece şi canalizare să fie mai mari. Liceul de Artă mai are de aşteptat încă o săptămână pentru a afla dacă Parohia Romano-Catolică, proprietara imobilului, va fi de acord cu realizarea investiţiilor în clădirea din tavanul căreia au început să se desprindă grinzi. Unul dintre consilierii primarului Csegzi Sándor va fi obligat imediat ce va reveni acasă să îşi suporte din propriul buzunar deplasarea în Polonia. Ședinţa de Consiliu Local a durat aproape cinci ore şi a avut de toate – de la acidităţi la umor negru…

DN 15 fără borduri

Sighi}oara

Zeci de noi locuri de muncă… Ludu} - Iernut

Ligia Voro

Bugetul sărăciei Reghin

CL, la-mpărțit de bani T^rn@veni

Zile cu distincții și distracții

După două luni de opintiri, indolenţă administrativă centrală, intervenţii la premierul Victor Ponta, autorităţile judeţene din Mureş au strigat „am învins!” în problema soluţiei tehnice de pe Drumul Naţional 15 Tîrgu-Mureş – Reghin. Vestea bună a venit într-o zi de marţi. Printr-un comunicat, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, anunţa că reprezentanţii Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii au cedat presiunilor locale. „Domnul Ciprian Dobre a fost informat de către reprezentanţii CNADR că se va renunţa la bordurile înalte care mărginesc carosabilul prevăzute în proiectul în baza căruia se execută Reabilitarea drumului naţional DN15 Tîrgu Mureş-Reghin. Acest tronson va fi reabilitat după modelul celui cuprins între localităţile Reghin şi Topliţa, asigurându-se astfel lărgirea părţii carosabile şi implicit, circulaţia în condiţii de

siguranţă”. După două zile, aceeaşi veste bună a fost reiterată şi de către prefectul Alexandru Petru Frătean care nu a ezitat să critice CNADNR şi Ministerul Transporturilor pentru prelungita nepăsare în a răspunde unor sesizări oficiale. „A fost o perioadă de tăcere din partea acestor instituţii. În consecinţă, în data de 20 iulie, am avut o întâlnire cu premierul Victor Ponta căruia i-am înmânat alături de alte probleme ale judeţului Mureş şi o notă cu privire la această problemă. Din acel moment, lucrurile au început să se mişte…”, a precizat prefectul. Mai mult chiar, tot săptămâna trecută, acelaşi consiliu a găsit o soluţie şi pentru sărătura de la Brâncoveneşti – şoferii care trec prin zona respectivă ştiu precis de carosabilul vălurit de ani buni de pe şosea. „Consiliul tehnico-economic al CNADNR a reanalizat problema porţiunii nefinalizate de pe DN 15 Reghin – Topliţa, în zona comunei

Brâncoveneşti, şi în urma aceleiaşi intervenţii a luat decizia de a schimba soluţia tehnică şi a da drumul lucrărilor de finalizare a acestui tronson – luna viitoare cel târziu”, a declarat Frătean. Cine va suporta indolenţa şi încăpăţânarea conducerii CNADNR de a continua lucrările pee baza acelui minunat proiect tehnic cu borduri înalte nu am reuşit să aflăm. Interpelat în şedinţa de CJ, preşedintele Dobre a afirmat că nu e un drum ce intră în atribuţiile sale. La fel, nici prefectul Alexandru Petru Frătean nu s-a avântat pe acest teren nisipos, preferând un răspuns diplomatic. „Mi-aş dori ca, dacă

există costuri suplimentare, pentru că încă nu putem afirma cu certitudine, să nu fie suportate din taxele şi impozitele cetăţenilor şi să se găsească o soluţie ca în cadrul proiectului şi a sumelor aprobate pentru acest proiect să se rezolve această problemă. Voi cere clarificări în această privinţă”, a afirmat acesta. Prefectul a mai subliniat că speră ca lucrările să nu fie întârziate din această cauză. Săptămânalul Punctul îi solicită, în mod public, ministrului Transporturilor şi Infrastructurii, Ovidiu Silaghi, răspunsuri la următoarele întrebări: Va fi tras cineva la răspundere?, Cine va răspunde?, Cine va suporta costul scoaterii bordurilor?

Punctul Nr. 391, 3 - 6 septembrie 2012

negru decât este. Totuşi, dincolo de această discuţie amicală, mie nu îmi ies din minte câteva lucruri. Unul ar fi că o instituţie de stat, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, condusă de către unul plătit inclusiv din banii mei, a tratat cu dispreţ sesizările venite de la prefectul judeţului Mureş şi de la preşedintele Consiliului Judeţean Mureş. A fost nevoie de atenţi-

onarea premierului pentru ca un bugetar de la vârful Transporturilor să se ocupe de această problemă. Nu să o rezolve pentru că aceasta nu e nici acum pe deplin soluţionată. Dacă în locul lui Frătean sau Dobre era un şofer, oare în cât timp i se răspundea? Dacă i se răspundea vreodată. În al doilea rând, aş remarca că execuţia autostrăzii Borş-Braşov, cu vreo 350 de km, a fost contractată undeva în anul

ROMÂNIA JUDEŢUL MUREŞ CONSILIUL JUDEŢEAN Tîrgu Mureş, Str. Primăriei nr. 2, Tel: +(40) 265 263211, Fax: +(40) 265 268718, http://www.cjmures.ro

S-a emis certificatul de urbanism pentru Autostrada Tîrgu Mureş – Ditrău - Iaşi Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, domnul Ciprian Dobre, a emis Certificatul de urbanism nr. 175/07.08.2012 pentru „Construirea Autostrăzii Tîrgu Mureş – Ditrău în traversarea judeţului Mureş - faza studiu de fezabilitate”. Autostrada Tîrgu Mureş – Ditrău – Iaşi se încadrează în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea Căi de Comunicaţii, aprobat prin Legea nr.71/1995. Totodată, traseul viitoarei autostrăzi a fost cuprins şi în Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţului Mureş, care a fost aprobat prin HCJ nr. 74/ 31.05.2012, plan avizat şi de Ministerul Transporturilor. Pe termen mediu şi

lung, Autostrada TîrguMureş – Ditrău – Iaşi va facilita traficul internaţional de tranzit care se va desfăşura între coridoarele PAN Europene IV şi IX, aceasta urmând să realizeze o legătură rapidă şi sigură între Autostrada Transilvania A3 (Braşov – Borş) şi coridorul IX PAN European (Bucureşti – Focşani – Albiţa), înlesnind traficul auto pe direcţia est-vest, între Transilvania şi Moldova. Pe teritoriul judeţului Mureş, viitoarea autostradă

Punctul alb

va fi prevăzută cu 3 noduri rutiere (Tîrgu-Mureş, Acăţari, Sovata), 1 nod de perspectivă (Miercurea Nirajului), 2 tuneluri, 20 de poduri peste ape, 13 pasaje de drumuri peste autostradă, 10 viaducte şi 1 pasaj peste cale ferată. Totodată, în cadrul proiectului sunt prevăzute parcări de scurtă durată şi spaţii pentru servicii de tip S1 şi S3. Oraşele şi comunele din judeţul Mureş care vor fi străbătute de viitoarea autostradă sunt următoarele:

S@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

Se acordă echipei de baschet BC Mureș pentru câștigarea Cupei Mureș.

Punctul negru S@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

Miercurea Nirajului, Sovata, Gheorghe Doja, Crăciuneşti, Acăţari, Păsăreni, Găleşti, Măgherani, Sărăţeni, Chibed şi Bereni. Primarii acestor localităţi au semnat avize condiţionate în acest sens, avize care sunt anexate certificatului de urbanism emis de Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş. Conform prevederilor art.43 din Legea nr.50/1991privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, autorizarea executării lucrărilor de construcţii aferente infrastructurii de transport rutier de interes naţional se face de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Biroul de presă al CJ Mureş

Se acordă proprietarilor de autovehicule care își însușesc fără drept locuri de parcare, procedând la distrugerea altor autovehicule care parchează în așa-zisele ,,parcări private” (care de fapt sunt locuri publice).

2003. Suntem în 2012, iar constructorul nu poate să raporteze nici măcar 100 de km realizaţi. Iar termenul de finalizare e undeva în 2014. În al treilea rând nu aş vrea să uit de mult-vehiculata Iaşi – Tîrgu-Mureş care are deja certificat de urbanism în judeţul Mureş. Curiozitatea mea este însă în ce an vor începe lucrările şi dacă voi fi sau nu la pensie când vor fi finalizate. Legând toate cele scri-

Punctul pe i

Am avut o discuţie – dispută pe Facebook despre deja celebrele borduri de pe Drumul Naţional 15 Tîrgu-Mureş – Reghin. Amicul meu de discuţie îmi spunea că soluţia tehnică ar fi în regulă, că e normal ca bordurile să fie amplasate astfel în localităţi deoarece vorbim

despre o şosea internă, intra-rurală, care ar respecta standardele de afară în materie de construcţie de drumuri. Unul dintre argumente ar fi că şoseaua dintr-o localitate nu are de ce să aibă acostament ca să oprească fiecare unde are chef şi că în localitate nu se circulă cu viteză. Şi că, de fapt, problema e alta: lipsa autostrăzilor care ne determină să vedem acel tronson de şosea mai

ANALIZĂ

Bordurile şi lipsa autostrăzilor

Punct de vedere de Ligia Voro

www.punctul.ro

se mai sus nu îmi rămâne decât să apreciez că nu ar strica să milităm pentru construcţia de autostrăzi. Întrebarea mea este dacă ne aude cineva, în afara campaniilor electorale? Retorica întrebării mă obligă să dau un răspuns scurt: Nu! Iar în aceste condiţii, cu toate că soluţia tehnică e, poate, potrivită pentru localităţile pe care le traversează, marşez în continuare pe scoaterea bordurilor, iar cine le-a aprobat să le plătească.

Bac-sesiunea toamnă. Mai puţin de un sfert din cei peste 2.600 de candidaţi înscrişi la sesiunea din toamnă a examenului de bacalaureat au promovat în judeţul Mureş (23,94%), cu aproximativ un procent mai scăzut faţă de sesiunea similară a anului trecut. Din cei 2.643 de candidaţi înscriși s-au prezentat 2.293, iar în timpul examenului au fost eliminaţi şase - patru la proba scrisă de Limba şi literatura română şi doi la ultima probă, la alegere. Structura anului şcolar. Anul şcolar 2012-2013 are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 178 de zile lucrătoare. Prima zi de şcoală va fi luni, 10 septembrie 2012. Vacanţa de iarnă va avea trei săptămâni, iar vacanţa de primăvară două. În perioada 29 octombrie - 4 noiembrie va fi vacanţă pentru copiii din învăţământul primar. De asemenea, se păstrează săptămâna «Şcoala altfel», organizată în intervalul 1-5 aprilie. Semestrul I- Cursuri - luni, 10 septembrie 2012 - vineri, 21 decembrie 2012. Semestrul al II-lea - Cursuri - luni, 14 ianuarie 2013 - vineri, 5 aprilie 2013. Cursuri - luni, 22 aprilie 2013 - vineri, 21 iunie 2013. Vacanţa de vară - sâmbătă, 22 iunie 2013 - duminică, 8 septembrie 2013. Săptămâna 1 - 5 aprilie 2013 din semestrul al doilea este dedicată activităţilor extracurriculare şi extraşcolare, în cadrul programului Şcoala Altfel, având un orar specific. Retrocedări. Tîrgu-Mureş este singurul oraş din România care şi-a pierdut în jur de 50% din unităţile de învăţământ liceale în urma unor hotărâri judecătoreşti, cum ar fi Liceul ,,Bolyai Farkas”, Colegiul Naţional ,,Unirea” şi Liceul de Arte. ,,M-am întâlnit personal cu domnul Balint Geza, curator şef al Bisericii Romano Catolice, şi am stabilit ca o mare parte din chiria pe care o plătim să fie investită în reparaţii”, a arătat Claudiu Maior, consilier al primarului. La Liceul de Arte, aparţinând Bisericii Romano Catolice, în urmă cu câteva zile, o grindă s-a desprins din tavan afectând o sală de clasă, din cauza lipsei de investiţii în consolidarea clădirii. În urma discuţiilor cu reprezentanţii bisericii s-au desprins două variante de lucru: fie un schimb de clădiri între biserică şi primărie, fie ca banii plătiţi de primărie pentru chirie pentru imobil să fie folosiţi pentru repararea acoperişului clădirii.

www.punctul.ro ANALIZĂ

Cu tavanul căzut, Liceul de Artă are parte de o comisie Ligia Voro Compania Aquaserv a solicitat şi i s-a aprobat ca de la 1 septembrie tarifele la apă rece şi canalizare să fie mai mari. Liceul de Artă mai are de aşteptat încă o săptămână pentru a afla dacă Parohia Romano-Catolică, proprietara imobilului, va fi de acord cu realizarea investiţiilor în clădirea din tavanul căreia au început să se desprindă grinzi. Unul dintre consilierii primarului Csegzi Sándor va fi obligat imediat ce va reveni acasă să îşi suporte din propriul buzunar deplasarea în Polonia. Mai multe despre o şedinţă de Consiliu Local ce a durat aproape cinci ore şi a avut de toate – de la acidităţi la umor negru – în rândurile de mai jos… Ședința Cele 54 de puncte de pe Ordinea de zi prevesteau deja o şedinţă de Consiliu Local prelungită, cu toate că vreo 20 de puncte erau numiri în tot felul de comisii şi comiţii, numiri necesare după schimbarea componenţei deliberativului, şi alte 20 – pud-uri şi donaţii de teren pentru realizarea de reţele de utilităţi. E adevărat că scandalul a început pe la punctul 52 din cele 54 şi a continuat la unul dintre materialele incluse pe ordinea de zi în regim de urgenţă. Dar să le luăm pe rând. Proiect contestat Bakos Levente, ales local UDMR, a semnalat mai multe neajunsuri legate de furnizarea apei reci către târgumureşeni. Astfel, acesta a arătat că, în continuare, locuitorii municipiului semnalează diferenţele ceea ce înregistrează contoarele de apartament şi cele de scară, că nu este încă rezolvată problema contorizării individuale în toate apartamentele din oraş şi că târgumureşenii plătesc în „mijlocul secetei” – după cum s-a exprimat alesul apă pluvială - câţiva metri cubi

pe persoană ceea ce „este ceva greu de înţeles”. Lucru cu care suntem şi noi de acord. Bakos a continuat semnalând şi o altă problemă: „În continuare sunt mult reclamaţii că Aquaserv este cel care citeşte contoarele şi cel care certifică contoarele. Practic tu dai cu capul şi tot tu centrezi” şi a concluzionat: „Sunt aspecte pe care ar trebui să le lămurim la o discuţie la Aquaserv”. Peti András, preşedinte de şedinţă, îşi doreşte ca aleşii locali să fie informaţi periodic cu privire la stadiul implementării proiectului privind extinderea reţelei de apă şi canalizare, în timp ce viceprimarul Ionela Ciotlăuş ar vrea ca politica tarifară de la Aquaserv să fie modificată, iar conducerea firmei să găsească alte surse de a-şi rambursa creditele fără să majoreze preţul apei. Olimpiu Sabău Pop, consilier local PSD, a fost nemulţumit de modul cum proiectul de hotărâre a fost fundamentat şi a avut un discurs din care nu au lipsit ironiile: „Noi am solicitat în comisie o serie de documente financiar contabile care să îmi explice de ce creşte preţul apei pe care eu aici nu le văd. După părerea mea există aşa o nebuloasă: creşte preţul, de ce? Este preţul apei în Tîrgu-Mureş cea mai ridicată din zonă, am verificat la judeţele din jur, în municipiile capitală de judeţ, avem cea mai scumpă apă, asta se poate datora râului Mureş care este prea aproape de Tîrgu-Mureş, poate dacă era mai departe, era mai ieftină apa. Personal nu aş fi de acord cu această creştere, pentru toate motivele pe care le-am invocat”. Sabău Pop s-a distrat şi pe seama site-ului companiei unde a identificat 54 sau 45 de şefi şi doar doi instalatori şi trei electricieni. Presupunem că managementul companiei, o parte prezent în sală, şi-a însuşit critica şi în secolul 21 se va ocupa şi pagina web. Acestea fiind spuse, aleşii au trecut la vot, şi au respins

proiectul spre stupefacţia lui Törzsök Sándor care şi-a asumat în numele companiei toate criticile formulate de către colegii săi. Vot reluat Neîmpăcat cu decizia colegilor, Peti a propus ca proiectul de hotărâre să fie rediscutat. Moment în care a intervenit şi directorul – consilier Törzsök care le-a explicat celor care mai aveau răbdare să asculte de ce este necesară ajustarea preţului apei. „Preţul apei trebuie ajustat anual, de două ori, cu nivelul inflaţiei. Dacă nu se ajunge la majorarea acestor tarife, riscăm să nu avem sursele necesare pentru rambursarea împrumutului de la BERD la care ne-am angajat care sunt într-un procent de 10 % din tot programul, deci astăzi primim 90 de milioane nerambursabili, 10 milioane angajaţi de Aquaserv. Dacă nu avem sursele de finanţare, judeţul Mureş riscă să iasă din acest program”, a spus acesta. Suficient pentru ca aleşii să treacă din nou la vot, iar proiectul să fie adoptat chinuit cu 14 voturi din cele 21 posibile. În consecinţă, de la 1 septembrie, consumatorii târgumureşeni vor plăti pentru apa rece 3,45 de lei pentru un metru cub, 2,36 pentru canalizare şi 0,91 de lei pentru apa pluvială. Fără contract, cu probleme însă După ce şi-au făcut încălzirea pe tema majorării tarifelor de apă-canal, aleşii locali au trecut la problema Liceului de Artă unde săptămâna trecută o grindă din tavanul unei săli de clasă s-a desprins, noroc că elevii erau încă în vacanţă. În aceste condiţii, viceprimarii Ionela Ciotlăuş şi Józsa Tibor au propus ca, din bugetul autorităţii locale, să fie suportate costurile necesare reparaţiilor la imobil. Doar că proiectul nu a primit viza de legalitate din partea secretarului municipiu-

lui Maria Cioban, dar totuşi a intrat în dezbatere. Dezbatere ce ne-a prilejuit să aflăm multe chestiuni nescrise şi nespuse despre contractele de închiriere încheiate de către Primărie cu proprietarii clădirilor retrocedate şi în care îşi desfăşoară cursurile elevii. Despre cel încheiat cu Liceul de Artă ar fi de menţionat că acesta a expirat acum trei ani de zile, că nu s-a mai plătit chiria cam tot de pe atunci, datoriile cifrându-se la 220.000 de lei, dacă directorul economic al Primăriei, Kiss Imola, a prezentat suma corectă, că a operat tacita relocaţiune, că în contractul de închiriere nu a fost prevăzută vreo obligaţie în sarcina proprietarului – Parohia Romano-Catolică - referitor la reparaţia clădirii, că facturile emise de către proprietar au fost înregistrate în contabilitate, deşi nu mai exista contract valabil şi multe, multe alte detalii picante care ne-au dezvăluit un univers administrativ la limita legii. Am mai menţiona „mea culpa” lui Peti care a spus că: „timp de 5 ani de zile, tot timpul am promis că vom găsi un nou spaţiu, ori construim o nouă clădire. Din păcate, nu numai că nu am asigurat această nouă locaţie, dar nici nu ne-am ţinut anumite promisiuni, cum ar fi că îi mutăm în clădirea administrativă a fostei societăţi Energomur, care este însă inadecvată pentru procesul de învăţământ”. Apoi au venit şi soluţiile. Soluţii, soluţii Avocatul Karácsony Etel a afirmat că o rezolvare a problemei ar fi ca Primăria să îşi plătească datoria, iar proprietarul să facă reparaţiile care îi sunt în sarcină din această sumă datorată. Moment în care consilierul PD-L Claudiu Maior a arătat că a purtat deja discuţii cu reprezentanţii parohiei. „Acum două zile parohia a căzut de acord verbal, nu în scris, că va investi şi va reface

Punctul Nr. 391, 3 - 6 septembrie 2012

clădirea, urmând ca noi să îi punem la dispoziţie o evaluare. Din cauza asta am spus că ar fi bine să aşteptăm până vinerea viitoare, avem evaluarea, avem discuţia cu parohia, ne dă în scris ce vrea să facă. Dar nu putem să îi obligăm”, a spus acesta, fără să insistăm asupra jignirilor aduse colegilor de Consiliu. Acum cine l-a desemnat pe Maior să poarte aceste discuţii nu ne-am lămurit, cert este că mandat din partea deliberativului nu a avut. Cel mai probabil a fost trimis de către primarul Dorin Florea. O altă soluţie susţinută de către viceprimari ar fi ca aceste costuri de reparaţie să fie suportate din bugetul local ca apoi proprietarul să returneze banii cheltuiţi. „Trebuia făcut un inventar al tuturor clădirilor care se află în această situaţie, de degradare – trebuia să notifice proprietarii în termen de 3 luni, iar dacă acei proprietari în termen de 3 luni nu începeau lucrările, primarul trebuia să ceară Consiliului Local să aprobe reabilitarea faţadelor acestor clădiri din banii autorităţii şi apoi să şi-i recupereze”, a afirmat viceprimarul Ciotlăuş, ceea ce nu ştim dacă s-a întâmplat sau nu pentru simplul fapt că nimeni din Executiv nu s-a sinchisit să îi lămurească pe aleşi. Revenind la Liceul de Artă, am menţiona că nu este prea clar dacă lucrările ce trebuie executate se încadrează la reparaţii sau la investiţii. „Eu aşa ştiu că acolo trebuie refăcut acoperişul. Refacerea unui acoperiş, după părerea mea, bine, până nu avem studiile nu ştim, este investiţie. Şi nu ştiu ce valoare, dar precis că e de zeci de miliarde. Şi în cazul în care este lucrare de investiţie numai proprietarul poate să plătească. Noi ca chiriaş putem să plătim reparaţiile, întreţinerea”, a spus şeful economicului Kiss Imola.

Ceea ce a întărit şi secretarul municipiului Maria Cioban care le-a propus consilierilor locali o altă soluţie: „Niciodată din bugetul local nu se pot aloca bani pentru reparaţii capitale sau investiţii la un bun imobil proprietatea altcuiva. Eu aş propune să uitaţi acel proiect de hotărâre pentru că niciunul din articole nu poate fi dus la îndeplinire, să mandataţi pe cineva din Executiv sau din rândul dvs. ca să negocieze în numele şi pe seama consiliului cu parohia chiria, termenul contractual, iar acel termen contractual aşa trebuie negociat ca să asigure o compensare a chiriilor şi a cheltuielilor estimate, iar proprietarul trebuie să îşi dea acordul în mod explicit că este de acord ca aceste lucrări să se facă şi să se compenseze din chirie. Dacă acest acord nu există, niciun demers legal nu se poate institui”. În consecinţă, aleşii au votat o comisie care să negocieze cu parohia, comisie din care vor face parte Claudiu Maior, Cornel Brişcaru – propus şi votat în lipsă – Soós Zoltán şi cei doi viceprimari. Ce au rezolvat sau nu vom afla joi când Consiliul Local se va întruni din nou în şedinţă extraordinară. Surpriză pentru Csegzi Aleşii locali au respins proiectul de hotărâre privind decontarea sumei de 140 de euro şi 282 de lei pentru deplasarea consilierului primarului Csegzi Sándor în Polonia, la Krosno, în perioada 30 august – 2 septembrie. Deoarece acesta nu are nicio calitate oficială de a reprezenta municipiul – cel puţin aşa au considerat consilierii locali -, fostul viceprimar va fi obligat să îşi suporte din propriul buzunar deplasarea în Polonia. Ceea ce noi nu prea credem că se va întâmpla…

Punctul Nr. 391, 3 - 6 septembrie 2012

www.punctul.ro

ANALIZĂ

Mureşul devine un judeţ Recensământul scoate la iveală un adevăr dureros de oameni, iar acum doar 31.000; Sighișoara are La sfârșitul lunii august 26.000 de locuitori, în treau fost date publicității cut având 32.000; Tîrnăvedatele actualizate ale re- niul a scăzut la 20.000 de censământului realizat locuitori, de la aproximativ anul trecut. Cum a evoluat 26.000 în 2002; Ludușul a populația județului Mureș pierdut aproximativ 3.000 în ultimii ani și care sunt de locuitori în zece ani, concluziile pe care le putem ajungând în prezent la trage din analiza datelor aproximativ 14.000 de lorecensământului puteți citi cuitori ș.a.m.d. în rândurile care urmează. În privința localităților rurale, precizăm că cea mai Mai puțini populată este Sângeorgiu După cum se știa, din de Mureș, cu o creștere de datele preliminare ale re- aproximativ 1.500 de locucensământului, populația itori în ultimii 10 ani, iar județului Mureș a scăzut cea mai puțin populată este din 2002, de la ultimul Cozma cu 554 de locuitori recensământ. Astfel, în pre- (în scădere cu peste 100 de zent, județul are o populație locuitori în ultimii 10 ani). stabilă de 531.380 de persoane, cu aproape 50.000 Etnie și religie de locuitori mai puțin Structura populaţiei decât în urmă cu 10 ani. stabile după etnie în judePrecum era de așteptat, ţul Mureş se prezintă astfel: populația feminină este su- români - 298.204 (56,1%); perioară numeric celei mas- maghiari - 206.550 culine (51,2%). În privința (38,9%); țigani – 23.035 repartiției în mediul rural, (4,3%); germani – 1.202 respectiv urban, cifrele ara- (0,2%). tă o egalitate sensibilă. Structura populaţiei Populația a scăzut stabile după religia declala nivelul fiecărui oraș rată la recensământ arată mureșean, cu excepția că 282.000 (53,1%) dinorașului Ungheni, care tre persoanele din judeţul are mai mult cu aproxi- Mureş sunt de religie ortomativ 100 de locuitori doxă; 137.764 (25,9%) s-au față de anul 2002. Astfel, declarat de religie reformatîrgumureșeni sunt în pre- tă, 48.454 (9,1%) de religie zent în număr de 127.849, romano-catolică, 12.097 iar în urmă cu 10 ani erau (2,3%) de religie unitariaaproximativ 150.000; în nă, 11.409 (2,1%) de reliReghin locuiau 36.000 gie greco-catolică, 9.354 Vasile Dancea

www.punctul.ro

Punctul

Cristian TEODORESCU Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L. Str. Horea, nr. 11 Tîrgu-Mureş, cod 540502 Tel/Fax: 0265 22 00 44 ISSN: 1841 - 0699 Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine Editor: LIBEG Zsuzsanna Editorialist: LENA GRAUR Redactori: Lena GRAUR Cătălin HEGHEŞ Cristina VANCEA Ioan A. BORGOVAN Mircea BARBU

(1,8%) penticostală, 9.060 (1,7%) adventistă de ziua a şaptea, iar 7.012 (1,3%) martorii lui Iehova. S-au declarat „fără religie” 2.698 persoane, care reprezintă 0,5 % din total; ateii deţin o pondere de 0,1 % în totalul populaţiei stabile preliminare (numărul acestora fiind de 546 persoane). Locuințe La recensământul din anul 2011 au fost înregistrate 144,6 mii clădiri, în care se află 223,2 mii de locuinţe convenţionale, având 553,4 mii camere de locuit. Chiar dacă numărul clădirilor cu locuinţe din mediul urban reprezintă numai 29,8 % din totalul înregistrat la nivelul judeţului, acestea sunt formate dintr-un număr mai mare de locuinţe, astfel încât ponderea locuinţelor convenţionale din mediul urban (52,1%) o depăşeşte pe cea din mediul rural. Structura fondului de locuinţe pe forme de proprietate evidenţiază menţinerea proprietăţii private particulare ca preponderentă: 98,2 % din totalul locuinţelor (97,7 % în municipii şi oraşe, respectiv 98,8 % în comune), urmată de proprietatea de stat 1,4 % (2,0 % în municipii şi oraşe, respectiv 0,7 % în comune); celelalte forme de proprietate deţin împreună restul de 0,4 %. Din totalul locuinţelor convenţionale din judeţ, 69,2 % au alimentare cu

baie este mai redusă, numai 66,0% din totalul acestora deţinând o baie în interiorul locuinţei. Discrepanţa dintre categoriile de localităţi este mare, 88,6% dintre locuinţele înregistrate în municipii şi oraşe şi doar 41,5% dintre cele aflate în comune dispunând de baie în interiorul locuinţei. În 66,0% din totalul locuințelor dețin o baie în interiorul locuinţei Municipiul Târgu Mureş, 98,1% din totalul locuinţeapă în locuinţă (90,9% în În Municipiul Tîrgu- lor convenţionale dispun de municipii şi oraşe şi 45,5 % Mureş, 97,2 % din totalul baie în interiorul locuinţei. în comune). Cele mai mari locuinţelor convenţionale ponderi ale locuinţelor care dispun de bucătărie în in- Atenţie! Risc au alimentare cu apă sunt teriorul locuinţei. demografic înregistrate în municipiul În 87 localităţi se înreDupă cum se obserTîrgu-Mureş (99,0 %) şi în gistrează ponderi ridicate vă din datele statistice, următoarele (peste 70,0%) ale dotării populația județului a scăzut localităţi: municipiul locuinţelor cu bucătărie. și a îmbătrânit constant în Sighişoara (94,3%), muniDotarea locuinţelor cu ultimii ani. Acest lucru are cipiul Reghin (91,0%), municipiul Târnăveni (87,8%), oraşul Luduş (87,1%), oraşul Sovata (84,9%), oraşul Ungheni (66,1%). La nivelul judeţului Mureş, 89,7 % din locuinţele convenţionale sunt dotate cu bucătărie în interiorul locuinţei România ocupă locul I în UE (în Europa la fiecare 11 (95,3 % în municipii şi secunde are loc un avort) în privinţa numărului de avorturi oraşe şi 83,6 % în comune). şi a mortalităţii cauzate de întreruperile de sarcină

Dacă nu intervine o redresare a natalităţii, în anul 2050 la 100 de persoane adulte vor reveni 54 de persoane vârstnice. Cine va plăti pensia?????????

Marius LIBEG autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate. Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Director administrativ: Cristina UNGUREANU Asistent director administrativ: Mihaela KOZAK IT/DTP: Ovidiu MORAR

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

O scădere importantă s-a înregistrat în rândul maghiarilor, numărul acestora scăzând cu 175.526

www.punctul.ro ANALIZĂ

Punctul Nr. 391, 3 - 6 septembrie 2012

cu o populație bătrână mai multe cauze: mortalitatea, migrația și avorturile. În privința avorturilor putem preciza că România ocupă locul I în UE (în Europa la fiecare 11 secunde are loc un avort) în privinţa numărului de avorturi şi a mortalităţii cauzate de întreruperile de sarcină. Numărul avorturilor în ultimii 20 de ani, în judeţul Mureş este, conform statisticilor primite de la Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Mureş, de peste192.000. Recordul de avorturi, în judeţ, a fost în anul 1990: 16.254. Astfel, nu este de mirare că studiile realizate de Organizaţia Naţiunilor Unite şi de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare arată că populaţia României ar putea ajunge, în 2050, la 15 milioane de oameni. Cum se explică acest lucru? Simplu, prin sporul demografic negativ, constant în ultimii ani. În prezent, în România natalitatea este de 10 nou-născuţi la mia de locuitori, în timp ce mortalitatea este de 12 la mia de locuitori. Datele arată că, după 2025, vor fi 7 nou-născuţi la mia de locuitori, în timp ce mortalitatea va creşte la 14 la mie. Acest lucru se va întâmpla

în ciuda creşterii speranţei de viaţă, datorându-se îmbătrânirii populaţiei. Depopularea masivă a ţării va fi inexorabilă – ea este deja bine instalată şi studii pertinente publicate sub egida Consiliului Europei plasează România în rândul ţărilor europene cu cel mai rapid proces de depopulare. Referitor la judeţul Mureş, putem preconiza că în 2050 vom avea aproximativ 435.000 de locuitori (faţă de cei 531.000, cât sunt în prezent), iar în Tîrgu-Mureş vor locui 112.000 de oameni (în prezent există 127.000 de tîrgumureşeni).

nelor a căror limbă maternă este germana, numărul lor scăzând cu aproape 17.900 de persoane. Singura limbă maternă al cărei număr de vorbitori a crescut în ultimul deceniu este romani. Astfel, în 2012, există 9.488 de noi vorbitori de romani în ţară faţă de anul 2002 când numărul lor total nu depăşea Cam toată lumea are bucătărie 237.570 de persoane. Structura populaţiei României din lume, iar consecinţele se prezintă astfel: români: vor fi de 10 ori mai grave 17.263.561 (90,6%), madecât cele ale crizei financighiari: 1.270.000 (6,7%), are. De ce? Pentru că dacă rromi: 247.058 (1,3%). fertilitatea va stagna la niÎnsă, Agenţia Naţională a velul actual (1,3 copii la o Rromilor, precum şi multe femeie), în aproximativ 50 ONG-uri au precizat că nuCine va plăti? de ani populaţia aptă de mărul acestora (al țiganilor) Banca Mondială aver- muncă (20-64 de ani) va s-ar situa undeva între 2,5 tizează că România este scădea drastic, astfel încât și 3 milioane. Ştiind că unul dintre statele cu cel mai mult de jumătate din foarte mulţi ţigani nu domai mare risc demografic populaţia României va fi Populația a îmbătrânit resc să declare apartenenţa la acest grup etnic, nici la milioane de persoane în ul- recensământ şi nici la ofitimul deceniu, ajungând la ciile de stare civilă când se 19.043.767 de persoane şi înregistrează etnia născutuatingând astfel cel mai mic lui şi a persoanei decedate, nivel înregistrat în ultimii mai aproape de adevăr sunt 35 de ani. Peste 17,2 milioa- statisticile ONG-urilor. Tone de persoane au ca limbă tuşi, ,,cel mai corect” număr maternă româna, mai exact ar fi o medie între cele două 90,6% din total, în scădere cifre, ceea ce înseamnă că în faţă de anul 2002 când nu- România există 1,5 - 2 miÎn județul Mureș în 2050 vom avea aproximativ 435.000 mărul lor depăşea actuala lioane de ţigani. Deci, s-ar de locuitori (faţă de cei 531.000, cât sunt în prezent), iar în Tîrgu-Mureş populaţie stabilă recenzată, impune o nouă clasificare vor locui 112.000 de oameni (în prezent există 127.000 de tîrgumureşeni) fiind de peste 19,7 milioane pe etnii, în care ţiganii să de persoane. ocupe, deja, locul al doilea, formată din pensionari, ca anul 2050 la 100 de persoaO scădere importantă după români, iar maghiarii efect al procesului accele- ne adulte vor reveni 54 de s-a înregistrat şi în rândul să fie declasaţi, până pe lorat de îmbătrânire a popu- persoane vârstnice. Astfel, persoanelor care au drept cul al treilea. Dacă păstrăm laţiei. La 100 de persoane se pun întrebările: limbă maternă maghiara, proporţiile statisticilor neoadulte (active economic în Cum vor putea benefi- numărul acestora scăzând ficiale, am realiza că astăzi cea mai mare parte) revin cia de fondul de pensii actu- cu 175.526 în ultimii 10 avem aproximativ 70.000 astăzi 24 de persoane în alii salariaţi având în vedere ani, dar şi în cazul persoa- de ţigani mureşeni. vârstă de 65 de ani şi peste că în perioada în care aceştia (preponderent inactive eco- vor ajunge la pensie, fiecărui Dacă păstrăm proporţiile statisticilor neoficiale, am reali- nomic). Dacă nu intervine angajat îi va corespunde un za că astăzi avem aproximativ 70.000 de ţigani mureşeni o redresare a natalităţii, în pensionar (astăzi trei angajaţi susţin un pensionar)?; cum va arăta bugetul României în 2050 când mai puţin de jumătate din populaţia matură va fi aptă de muncă, deci de a plăti taxe şi impozite? Cine e pe locul 2? Conform ultimului recensământ, populaţia stabilă recenzată din România a scăzut cu peste 2,6

Ortodocșii și reformații, religiile cu cei mai mulți adepți mureșeni

Punctul Nr. 391, 3 - 6 septembrie 2012

Jetta Flee

t TDI

avans 1.3 31 euro + TVA* UDWÅ GH 1 60 euro + TVA*

Golf Flee

t TDI

avans 1.3 48 euro + TVA* UDWÅ GH 1 52 euro + TVA*

În spatele unei afaceri de succes se aă Volkswagen Business Solutions Afacerea ta are nevoie de mobilitate. De aceea, Volkswagen Business Solutions vine cu o ofertă adaptată nevoilor tale. Astfel, Golf Fleet TDI cu avans de 1.318 euro + TVA are o rată lunară de 152 euro + TVA și Jetta Fleet TDI cu avans de 1.331 euro + TVA are o rată lunară de 160 euro + TVA. Modelele Volkswagen Golf Fleet TDI și Jetta Fleet TDI vin echipate standard cu motorizare 1.6TDI/105 CP, aer condiționat Climatronic, 8 airbag-uri, ESP, computer de bord, geamuri electrice față/spate, închidere centralizată cu telecomandă, radio-CD cu MP3 Player și multe altele. Află mai multe pe www.volkswagen-business-solutions.ro sau vino acum la distribuitorul tău Volkswagen.

Golf Fleet TDI - 13.480 euro, preț fără TVA; Jetta Fleet TDI 13.306 euro, preț fără TVA; motorizare 1.6TDI/105 CP; consum mixt (l/100 km): 5,7; emisii CO2(gr/km): 134. Mașinile din imagine sunt cu titlu de prezentare. Oferta Volkswagen Business Solutions este valabilă exclusiv pentru persoane juridice, în cazul achiziționării a cel puțin două Golf Fleet sau Jetta Fleet. Oferta poate fi valabilă și la achiziționarea unui singur model de mai sus, în cazul în care ați achiziționat deja un model Volkswagen pe parcursul anului 2012. Ratele sunt valabile prin produsul Perfect Leasing de la Porsche Finance Group România, avans 10%, durata finanțării de 60 de luni, 10.000 km estimați/an, dobândă variabilă 7,09%, DAE este 8,21%, nu conțin TVA și nu includ asigurarea CASCO.

210x295+5b.indd 1

7/18/12 12:06 PM

www.punctul.ro

PUBLICITATE

www.punctul.ro SPORT

Punctul Nr. 391, 3 - 6 septembrie 2012

Tigrii preiau trofeul a distanţat echipa la patru puncte şi a clarificat numele Trofeul pus în joc la câştigătoarei. Cupa Mureș a fost câștigat Pentru BC Mureș au de BC Mureș, după ce punctat Liviu Dumitru 18 echipa învins și în cea de-a (3), Cuic 17, Ciric 16 (3), treia partidă, de această Balaban 14, Ceskovic 11, dată în compania echipei Peciukas 9, Jakab 1, BacCSM București: BC Mureș zó, Tudosă. Marcatorii – CSM București 86:80 bucureştenilor au fost Mar(19:25, 26:17, 16:20, 25:18). tinic 20 (1), Sir 14 (2), BosnCoşul de trei puncte mar- jak 13 (3), Gallimore 13 (1), cat de căpitanul Liviu Du- Sánta 8, Kandic 5, Urucatu mitru, în ultimul minut, 3 (1) şi Căruțașu 2. Cristina Vancea

În 7 septembrie BC Mureș va merge la Mediaș pentru meciul cu Gaz Metan, iar în 8 se dispută meciul cu BC Perla Harghitei Miercurea Ciuc, la Tîrgu-Mureș

Pentru locurile 2-4 departajarea s-a făcut la punctaveraj în rezultatele directe, astfel clasamentul final arată astfel: 1. BC Mureș. 2. CSM Oradea. 3. CSM București. 4. CSU Sibiu. În programul de pregătire a echipei au intervenit câteva modificări. Astfel, dubla cu BC Perla Harghitei Miercurea Ciuc s-a redus la o singură partidă, care se va disputa în data de 8 septem-

brie, sâmbătă, în Sala Sporturilor din Tîrgu-Mureș. În schimb, în 7 septembrie, vineri, BC Mureș se va deplasa la Mediaș, pentru un amical cu echipa Gaz Metan din localitate. De asemenea, turneul programat în Ungaria, peste două săptămâni, se anulează din vina organizatorilor. În zilele respective clubul caută soluții de a mai disputa câteva amicale.

Punctul Nr. 391, 3 - 6 septembrie 2012

www.punctul.ro

SIGHIŞOARA

Zeci de noi locuri de muncă… …nu mai este apă în fântâni și viața merge înainte Istrate Manu

Consiliul Municipal Sighișoara a dat un acord de principiu firmei SEFAR pentru a demara procedurile de achiziționare a unui teren din vecinătate în vederea unei noi investiții. În fapt, lângă locația SEFAR din cartierul Bărăgan, o firmă parteneră a concesionat un teren de peste 20.000 mp de la Primăria Sighișoara și folosește doar aproximativ 5.000 mp. SEFAR a negociat deja preluarea terenului nefolosit pentru a declanșa o nouă investiție de aproximativ 15 milioane de euro. Este vorba de o nouă hală de producție de peste 14.000 de mp, ce urmează să furnizeze sighișorenilor peste 100 de noi locuri de muncă. Având în vedere graba cu care s-a solicitat acordul de principiu al CL Sighișoara, se poate lua în calcul faptul că în luna curentă – septem-

Fără apă în Hetiur

brie - va începe construcția noii hale urmând ca pe parcursul iernii această să fie dotată și utilată. Tot în CL Sighișoara s-a discutat și despre problema apei din Hetiur. Titu Pavel reprezentantul comunității din Hetiur a cerut explicit curățarea fântânilor ,,din vale” singurele care mai alimentează cu apă comunitatea. Aceste puțuri sunt publice, ale Primăriei, și nu sunt întreținute corespunzător. S-a dovedit din nou

cu această secetă că fântânile ,,din deal” seacă și practic o mare parte din comunitatea hetiureană depinde de cele câteva puțuri din vale. Pavel a mai adus în atenția consilierilor problemele legate de pășuni care nu sunt bine delimitate și nici bine întreținute, nu s-au forat puțuri pentru adăparea animalelor, nu s-au aranjat drumurile de acces, dar se încasează banii pentru administrarea pășunilor. Toamna festivalurilor Deși vara a trecut, în Sighișoara activitatea și zumzăiala turistică se extinde și pe perioada toamnei. Urmează un festival al fanfarelor și un festival de muzică organizat în parteneriat cu o asociație culturală. Cele două evenimente nu mai au amploarea marelui festival medieval, dar sunt binevenite pentru cel mai important obiectiv turistic al județului Mureș.

A N U N Ț, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TÎRNĂVENI ANUNȚĂ CONCURS PENTRU OCUPAREA

UNUI POST VACANT DE ȘEF SERVICIU LA SECTOR SERVICII DEZVOLTARE PUBLICĂ ȘI CLĂDIRI CONDIȚII SPECIFICE: - Studii superioare de lungă durată, specializările: construcții sau mecanică, absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă; - vechime în muncă minim 3 ani CONDIȚIILE DE DESFĂȘURARE : Concursul constă în: - proba scrisă - de 02. 10. 2012, ora 10,00 - interviu - 05. 10. 2012, ora 12,00 LOCUL DESFĂȘURĂRII CONCURSULUI: sediul instituției, camera 6. TERMENUL DE DEPUNERE AL DOSARELOR ESTE 25. 09. 2012 ora 14,00. Relaţii suplimentare la telefon 0265-443400 interior 35 sau la sediul instituţiei cam. 26 Organizarea concursului/examenului se face cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (21) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009, aprobată prin Legea nr. 227/2009, cu modificările şi completările ulterioare. P R I M A R, Jrs. Megheșan Nicolae-Sorin

Punctul Nr. 391, 3 - 6 septembrie 2012

Bugetul sărăciei

Concurs. Ediţia a XII-a a Festivalului de poezie religioasă „Credo”, organizată de Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Mureş în parteneriat cu mai multe instituţii şi organizaţii culturale din judeţ s-a încheiat cu desemnarea laureaţilor. Au fost premiaţi la categoria grupaje de versuri Ana Pandrea, Luduş; Costel Neacşu, Sărmaşu şi alţii. Preotul Ilie Bucur Sărmăşanul a primit premiul Special al Juriului pentru volumul cu temă religioasă „Flori alese din grădina părintelui Arsenie Boca”, impresionând juriul, prezidat de Nicolae Băciuţ şi din care au mai făcut parte Sorina Bloj şi Valentin Marica.

Punctul pe i

www.punctul.ro LUDUŞ-IERNUT

Pe ordinea de zi a şedinţei – 28 de probleme de rezolvat. Consilierii au ,,cârpit” pe unde au putut Ioan A. Borgovan

După şedinţa de constituire din luna iunie şi una mai uşoară în luna iulie, şedinţa ordinară a Consiliului Local Iernut din luna august a cuprins un număr de 28 de proiecte de hotărâre pe Ordinea de zi. Problematica foarte diversă, din cel puţin 13 domenii de activitate, a solicitat din plin atenţia celor 11 consilieri prezenţi din totalul de 15 într-o şedinţă condusă cu mână sigură, ca de obicei de consilierul Constantin Pantea şi supervizată de viceprimarul Rareş Bircea.

Renunţare la mandat. La şedinţa Consiliului Local Luduş din 27 august a fost luată în discuţia plenului cererea depusă de Liviu Botezan, consilier USL prin care acesta renunţă la calitatea de consilier local pe motiv de incompatibilitate. După o prezenţă de 20 de ani în legislativul local, fostul consilier local a devenit consilier al primarului Cristian Moldovan. Locul a fost declarat vacant de plenul şedinţei.

Cel mai mare drapel naţional din judeţ a fost înălţat la Iernut

pentru internarea unui soţ în cadrul Unităţii Medico – Sociale Iernut; racordarea la reţeaua de energie electrică; Problemele sociale suportarea cheltuielilor de în prim plan înmormântare pentru o soNe-am obişnuit ca în ţie decedată. ultimii ani, la Iernut să fie În condiţiile în care luate în discuţie nenumă- bugetul local este insuficiratele, dificilele şi tristele ent pentru nevoile reale ale cazuri sociale care trebuie oraşului încă din anul 2008, rezolvate pentru semenii consilierii locali au aprobat noştri ajunşi în cazuri limi- proiectele de hotărâre şi în tă. Din cauza lor, din cauza funcţie de culoarea politică societăţii şi a vremurilor pe pe care o reprezintă. „Am care le traversăm, aproape vrea să facem mai mult pencă nici nu mai contează ca- tru defavorizaţii acestei periuza, ori cauzele pentru care oade, dar nu putem”, spune aceştia solicită scutiri de la viceprimarul Rareş Bircea. plata taxelor şi impozitelor locale ori solicită un sprijin Tai puţin de aici şi financiar. Au fost de această cârpesc acolo dată opt asemenea solicitări Un buget al sărăciei. pentru: racordarea unei gos- Aşa poate fi caracterizat un podării la reţeaua de apă buget pe care se bazează potabilă; plata diferenţei la activitatea unei comunităţi cotizaţia lunară necesară urbane. Zamfira Ţiţiu, şefa

Serviciului Buget – Finanţe din cadrul Primăriei Iernut a prezentat în amănunt construcţia rectificării bugetului local în care a trebuit să împartă bani puţini la nevoi multe şi presante după formula „tai puţin de aici şi de aici, şi adaug, adică mai cârpesc ceva, acolo”. Sigur, până la urmă, calculele au ieşit şi oamenii sunt relativ mulţumiţi. Dacă nu, la rectificarea următoare se va mai corecta pe ici, pe colo câte ceva. Morţii să mai aştepte Din cauza insuficientelor resurse financiare a fost amânată şi solicitarea Parohiei Reformate Iernut pentru obţinerea unui sprijin financiar în vederea construirii unei case mortuare. Că banii nu sunt în acest trimestru şi că solici-

tarea va putea fi rezolvată în trimestrul IV este clar şi de înţeles, dar mai greu de priceput este votul consilierilor. Nouă au fost pentru amânare, unul a votat împotrivă şi altul s-a abţinut. Fiecare votează cum crede, dar, totuşi..... Şi, dacă a venit vorba de vot, la şedinţa din luna august am constatat că USL, prin consilierii săi locali, sunt contracaraţi de o alianţă, declarată sau nu, formată din PNG, PD-L şi Partidul lui Dan Diaconescu. Interesantă este poziţia PNG, care în legislatura trecută a fost alături de primarul Ioan Nicoară, acum prin vocea fostei viceprimar Simona Turcu a trecut în barca opoziţiei. Deocamdată, echilibrul este fragil: 8-7 în favoarea USL plus UDMR.

Validare de mandat. Consiliul Local Luduş a luat act de comunicarea Organizaţiei Judeţene Mureş a PSD prin care confirmă că Ioan Rad face parte din PSD şi întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru a deveni consilier local. Mandatul noului consilier a fost aprobat în unanimitate, după care Ioan Rad a depus jurământul pe Biblie şi Constituţie. Noul consilier face parte din comisia „Administrarea Domeniului Public şi Privat şi Administraţie Publică Locală”. Reprezentanţi în CA. Pentru anul şcolar 2012-2013, Consiliul Local Luduş şi-a desemnat reprezentanţii în Consiliile de Administraţie ale unităţilor de învăţământ din oraş. Consilierul Ioan Bungardi a fost propus de Daniel Totu la Şcoala Generală Nr. 1; Cornel Boitoş a fost propus de Gelu Puia la grupul Şcolar Industrial. Cristina Dancu l-a propus pe Daniel Totu ca reprezentant al legislativului local la Grădiniţa „Căsuţa fermecată”, iar Gelu Puia la Şcoala Generală „Ioan Vlăduţiu”. Numire. În şedinţa din 21 august, consilierul Liviu Botezan l-a propus pe Sorinel Tripon, administrator public al oraşului, în Adunarea Generală a Acţionarilor la SC „Parc Industrial Mureş” SA ca reprezentant al CL Luduş. Sorinel Tripon a fost mandatat ca la şedinţele AGA să discute şi să aprobe punctele aflate pe ordinea de zi a şedinţei. Numirea a fost aprobată în unanimitate de Consiliul Local.

Punctul Nr. 391, 3 - 6 septembrie 2012

www.punctul.ro

REGHIN

CL la-mpărțit de bani Emeșe Ardelean

Octombrie cu festival

Cei 19 aleși ai reghinenilor s-au întâlnit joi, 30 august, în ședința ordinară a Consiliului Local Municipal. Deşi se prefigura o întâlnire lungă, datorită ordinii de zi care a inclus 20 de puncte, consilierii au fost eficienţi şi au reuşit să le parcurgă în mai puţin de două ore. Au avut de dezbătut şi de votat, printre altele, proiecte de hotărâre referitoare la alocarea unor sume de bani în vederea participării municipiului Reghin la diferite evenimente culturale şi sportive.

A fost aprobată suma de 15.000 de lei pentru Festivalul multicultural internaţional ARS MARIS, ediţia a şasea, care se va desfăşura la Reghin în perioada 4-9 octombrie. Alţi 7.500 de lei s-au alocat pentru susţinerea participării clubului sportiv Master Karate – Do Reghin la Campionatul European de Karate-Shotokan din Rusia, care se va desfășura în perioada 04-08 octombrie. A fost votată apoi şi suma de 10.000 de lei , bani destinaţi susţinerii activităţii

publici) şi la Körösladány –Ungaria (deplasare care va fi făcută de reprezentanţii Grădiniței cu Program Prelungit nr.4). Printre cele 20 de puncte de pe ordinea de zi s-a aflat și cel referitor la încheierea unei convenţii de parteneriat între Con20 de puncte, votate în mai puțin de două ore siliul Local al municipiului Asociaţiei Fanfara munici- ,,Valea Mureşului” și ,,Va- area în discuţie a indica- Reghin şi Inspectoratul piului Reghin (în vederea lea Gurghiului”, în total torilor tehnico-economici pentru Situaţii de Urgenta realizării activităţilor cul- este vorba despre 40 de mii pentru modernizarea unor „Horea” Tîrgu-Mureş preturale şi sportive din oraş). de lei, 15 000 pentru Valea străzi din oraş, aprobarea cum şi proiectul de HoPrintre hotărârile aflate Mureşului și restul pentru unor deplasări ce se vor tărâre privind aprobarea pe ordinea de zi au fost şi Valea Regilor. desfășura în perioada ur- modificării şi completării cele care prevăd alocarea mătoare în localitatea Erd Regulamentului de organibanilor necesari participă- Modernizarea din Ungaria ( vor pleca zare şi funcţionare a Clurii municipiului Reghin la străzilor şi delegaţii în această delegaţie câţiva bului Sportiv Municipal organizarea Festivalurilor Şedința a prilejuit lu- consilieri şi funcţionari „Avântul” Reghin.

PROGRAMĂRI LICITAŢII PUBLICE CU STRIGARE - INFORMAŢII DESPRE CONDIŢIILE DESFĂŞURĂRII LICITAŢIILOR Biroul executorului judecătoresc

Pop Ioan Tg.Mureş, str. Bolyai nr. 28 tel. 0265. 268.792 Pop Ioan Tg.Mureş, str. Bolyai nr. 28 tel. 0265. 268.792 Pop Ioan Tg.Mureş, str. Bolyai nr. 28 tel. 0265. 268.792 Pop Ioan Tg.Mureş, str.Bolyai nr. 28 tel. 0265. 268.792 Pop Ioan Tg.Mureş, str.Bolyai nr. 28 tel. 0265. 268.792 Pop Ioan Tg.Mureş, str. Bolyai nr. 28 tel. 0265. 268.792 Pop Ioan Tg.Mureş, str.Bolyai nr. 28 tel. 0265. 268.792

Bunul licitat

Preţ pornire lei RON

- IMOBIL, situat în comuna Acăţari, str. Principală nr. 119, jud.Mureş, 33. 622,50 lei sau compus din casă de locuit cu două încăperi construită din pământ, acope8. 223,75 euro rită cu ţiglă, cu gaz şi curent electric, edificată în partea stângă a curţii şi (preţ redus cu 250 mp teren. 25%). 148. 179,75 lei sau - IMOBIL, situat în loc. Tg.Mureş, str. Tisei nr. 11 (fost Podeni nr. 9), 33. 873,75 euro jud. Mureş, compus din casă de cărămidă acoperită cu ţiglă, cu 2 camere, (preţ stabilit conbucătărie, antreu, magazie, cu suprafaţa de 299 mp, cu terenul aferent, înform raportului de exscris în CF 12402-I Tg.Mureş, nr. Cadastral 5111-8. pertiză redus cu 25%) 20. 088,75 lei sau - IMOBIL, situat în com. Găleşti, sat Bedeni nr. 41, jud.Mureş, compus 4. 592,25 euro din casă de locuit cu 2 camere, bucătărie, cămară din chirpici, acoperită cu (preţ stabilit conţiglă, înscris în CF 50353 Găleşti, cu nr. Cadastral C1 top 112-2-2. form raportului de expertiză, redus cu 25%) 49. 263 lei sau - IMOBIL (garsonieră), situat în Tg-Mureş, str. Depozitelor nr. 8, 11. 511 euro ap. 28, jud. Mureş, compus din apartament cu una cameră şi dependin(preţ de evaluare ţe, înscris în CF 122812-C1-U7, provenită din conversia de pe hârtia CF stabilit conform rapor80350-XXVIII, cu nr. cadastral/topografic 4817-2-2-1-2-XXVIII. tului de expertiză, redus cu 25%). 176. 344,50 lei sau - IMOBIL, situat în Tg-Mureş, str. Aurel Filimon nr. 15/Corp 2/II, jud. 41. 572,50 euro Mureş, înscris în CF nr. 120177/C1/U3, nr. CF vechi 4527/V, compus (preţ de evaluare din parter format din hol de intrare, coridor, atelier, 2 grupuri sanitare, 2 stabilit conform rapormagazii, având S.U.=69,41 mp şi cota de 7.71/1080 parte teren în folosinţă, tului de expertiză, reCF colectiv nr. 4527. dus cu 25%). - IMOBIL, situat în Tg-Mureş, B-dul. 1848, bl.11E, ap. 40, jud. Mureş, înscris în CF colectiv 38139 şi CF ind. 38179 Tg. Mureş, nr. cadastral 4646-284-XL

225. 000 lei (redus cu 25%).

- IMOBIL, situat în loc. Corunca, la locul numit „VALEA LUI TOTH” (Pensiunea Toth), jud.Mureş, compus din teren în suprafaţă de 654 mp 182. 865 lei şi înscris în CF 50328 Corunca, provenită din conversia CF 3631/N nr. (preţ stabilit concadastral 1525, având drept de servitute de trecere asupra parcelei cu nr. form raportului de cadasatral 1526 înscris în CF 3263/N Corunca, cota de 81-950 parte din expertiză de la dosar, drumul de acces înscris în CF 3632/N Corunca, pe care este construită redus cu 25%) casă de locuit neterminată, în roşu fără autorizaţie de către societatea debitoare şi descris în raportul de evaluare la dosar.

Locul licitaţiei

Loc. Tîrgu-Mureş, Str. Bolyai nr. 28, Jud. Mureş, (în curte, la etaj)

Data şi ora licitaţiei

10. 09. 2012 orele 09-10

Loc. Tîrgu-Mureş, Str. Bolyai nr. 28, Jud. Mureş (în curte, la etaj)

10. 09. 2012 orele 10-11

Loc. Tîrgu-Mureş, Str. Bolyai nr. 28, Jud. Mureş (în curte, la etaj)

10. 09. 2012 orele 11-12

Loc. Tîrgu-Mureş, Str. Bolyai nr. 28, Jud. Mureş (în curte, la etaj)

11. 09. 2012 orele 09-10

Loc. Tîrgu-Mureş, Str. Bolyai nr. 28, Jud. Mureş (în curte, la etaj)

11. 09. 2012 orele 11-12

Loc. Tîrgu-Mureş, Str. Bolyai nr. 28, Jud. Mureş (în curte, la etaj)

17. 09. 2012 orele 09-1

Loc. Tîrgu-Mureş, Str. Bolyai nr. 28, Jud. Mureş, (în curte, la etaj)

19. 09. 2012 orele 09-10

www.punctul.ro TÎRNĂVENI

Punctul Nr. 391, 3 - 6 septembrie 2012

Zile cu distincții și distracții Mircea Barbu

Centrul municipiului a fost arhiplin în perioada 24-26 august, când s-au desfășurat Zilele municipiului Târnăveni. Ziua de 24 a debutat cu parada ansamblurilor populare locale, a fanfarei Armonia şi a oficialităţilor locale. După defilarea prin centru reprezentanţii administraţiei locale şi judeţene au urcat pe scena Festivalului. Tot în această zi au concertat Ciprian Istrate, Autograph, Icar, Florin Busuioc Junior, Diana Lucácks, iar la final Connect R. Seara s-a încheiat cu Dj Big. Programul zilei de sâmbătă a demarat cu parada maşinilor de urgenţă, urmată de o demonstraţie de arte marţiale, iar apoi de Street-dance. Pe scena festivalului, primarul Sorin Megheșan a decernat premiile „Urbis Juventutis – 10 de 10” celor mai merituoşi elevi de la licee. Programul a continuat cu concursul Miss Tîrnăveni, cea mai frumoasă concurentă fiind desemnată Andrea Szekely. Seara s-a încheiat cu un concert Dj Project, foc de artificii şi Dj Raoul din Tîrnăveni. Duminica a fost dedicată muzicii populare, alături de ansamblul Junii Târnavei urcând pe scenă mai multe ansambluri folclorice din zonă în cadrul celei de-a patra ediţii a festivalului Cânt şi Joc de pe Târnave. Au mai cântat Marinela Babă şi Mariana Anghel, iar seara s-a încheiat cu concertul trupei

Debut de festival cu defilare

Vunk. Cu prilejul Zilelor municipiului Tîrnăveni, Primăria a organizat mai multe competiţii sportive menite a-i pune în mişcare pe localnici. Sub sloganul ,,Târnăveniul se mişcă” au fost organizate un campionat de minifotbal pentru copii, crosul Târnăveniului, campionat de volei şi table, concurs de cros și de ciclism.

Școlar Tîrnăveni – compus din: Iulia Petra Cimpoca, Hunyadi Mihaela Ştefania, Larisa Popa, Cristina Răzoare Campionatul de fotbal Categoria 8-10 ani: Șoimii Tîrnăveni – antrenor prof. Ioan Vunvulea Categoria 11-12 ani: Șoimii Tîrnăveni –antrenor Vasile Vitan Categoria 13-14 ani: Șoimii Tîrnăveni – antreLista câştigătorilor nor Szeip Petru este următoarea: Categoria 14-16 ani: Crosul Tîrnăveniului Spartanii cart. Viitorului Loc 1. Narcis Dumi- Tîrnăveni tru Curean Tur de ciclism Loc 2. Ștefan Keszeg Loc 1. Alin Moldovan Loc 3. Bogdan MărLoc 2. Călin Muntean ginean Loc 3. Cioca Vasile Concurs de role Grupa I – mică Pe parcursul celor 3 zile Loc 1. Dalia Bruslea de sărbătoare au fost acorLoc 2. Barabás Örs date mai multe… Loc 3. Dalia Sîncu Grupa II – mijlocie … distincţii şi diplome Loc 1. Flavia Moldovan Titlul ,,Cetățean de Loc 2. Ioana Maria Po- onoare: Preot Partenie tor Pop, Distincții ,,URBIS Loc 3. Izabela Denes DIGNITAS” – veterani de Grupa III – Mare război (ca semn de preţuire Loc 1. Nágy Bety pentru curajul, demnitatea Loc 2. Raluca Coman şi sacrificiul puse în slujba Loc 3. Denisa Andreea ţării şi a municipiului TârPotor năveni), Iuliu Dulău, OctaGrupa IV – Băieți vian Orza; ,,Urbis JuventuLoc 1. Antonio Lucian tis – 10 DE 10” (ca semn Istrate de preţuire pentru rezultaLoc 2. Barabas Botond tele deosebite la învăţătură Loc 3. Marius Herme- şi implicare în activităţile nean extracurriculare): Gabriel Campionatul de table Baciu, Barmou Asmaa, Loc 1. Cioca Alin Iuliana Cristina Blaş, IuLoc 2. Codorean Adri- lia Ştefana Chirilă, Denis an Florea, Claudiu Hâncu, Loc 3. Ciurca S. Cos- Florin Oanţă, Alexandru min Raţ, Raul Rus, Larisa MaCampionatul de volei ria Stoica, Mircea Şuşcă, Loc 1 – Clubul Sportiv Szekely Varga, Gyopár Maria, Anda Corina Tilea. Ansambluri Folclorice: Diplome de onoare (pentru participarea la Festivalul de folclor pentru copii “Cânt şi joc de pe Târnavă”, ediţia a IV-a): Ansamblul folcloric ,,HORA” Ungheni – instructor Ilie Dinu Ilieş, Ansamblul folcloric “IERNUŢEANA” Iernut – instructor Bolog Nicolae, Ansamblul folcloric

Primarul Sorin Megheșan a felicitat-o pe cea mai frumoasă târnăveneancă, Andrea Szekely

“KOKENES” Târnăveni – instructor Gogy Zoltán, Ansamblul folcloric ,,DOR DE PE TÂRNAVĂ” Cetatea de Baltă – instructor Ştefan Chiorean, Ansamblul folcloric ,,PALIURI ARDELENE” Sighişoara – instructor Cătălin Rujoi, coregraf ms. Titi Boantă, Ansamblul folcloric ,,DOINA” Albeşti – instructor Vlad Daniela, coordonator Laurenţiu Stan, Ansamblul folcloric “CUNUNA”

Agnita – instructor Sârbu Ioan, Ansamblul folcloric “TÂRNAVA” Vânători – instructor Todoran Ioan, Ansamblul folcloric ,,PURTATA” Mediaş – instructor Gheorghe Neagu, Ansamblul folcloric “ROMÂNAŞUL” – instructor Zaharie Stroian, Ansamblul folcloric “ZESTREA” Târgu Mureş – instructor Silviu Cârciu, Ansamblul folcloric ,,JUNII TÂRNAVEI” Târnăveni – instruc-

tor Trîmbiţaş Vasile. Atelierul de Artă plastică „A96”, diplome de merit pentru merite deosebite în activitatea artistică în domeniul artelor plastice şi emanciparea municipiului Târnăveni: Sonia Beian, Denisa Bumbaş,Denisa Ciuchină, Natalia Ciuchină, Vlăduţ Ciuchină, Iulia Poltean, Andrei Porkolab, Victor Surugiu, Horaţiu Tușinean Distincții ,,URBIS DIGNITAS” - ca semn de preţuire pentru performanţă în management şi implicare în dezvoltarea comunităţii locale din Târnăveni: Cristian Alin Mărginean, E. Ruk Gherhard, Török Zoltán, Petru Coman. Toate manifestările de la Zilele Târnăveniului au fost transmise în direct pe internet de portalul Tirnaveni.ro şi de postul de radio local Poliglot FM.

Punctul Nr. 391, 3 - 6 septembrie 2012

www.punctul.ro

PUBLICITATE