398

Premiul Dumitru Tinu 2007

Punctul S@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

Anul VII, Nr. 398, 22 - 28 octombrie 2012 Preţ: 0,99 RON

Publicaţie mureşeană premiată de Clubul Român de Presă

Șantierele

Trebuia să avem cel mai mare patinoar artificial din România; tribuna fostului stadion ASA e lăsată în paragină; județul e împânzit de grădinițe începute de ani buni și rămase tot la stadiul de șantier, iar derularea investiţiilor privind reţelele de apă şi canalizare este dezastruoasă. Se întâmplă în județul Mureș, dar și în toată țara. Lipsa finanţării este principalul motiv pentru care şantierele împânzesc țara. Care este situația din județ citiți în pagina …

3

Reușite în sport

Sighi}oara

Autospeciale pentru Cetatea Sighișoarei

8

Ludu} - Iernut

Sărăcie atenuată de „Un milion de stele”

9

Reghin

,,Moșul” reghinenilor T^rn@veni

Guţoaia 1, Nicoară, Marcu.

Rămânând tot la baschet, Și săptămâna trecută a echipa feminină BC Nova Vita fost una plină pentru sportul Tîrgu-Mureş a obţinut, sâmbătă mureșean, iar favoritele s-au seara, a doua victorie în Liga comportat bine și mai mult decât Naţională de baschet femiatât. nin. Fetele, antrenate de Ionel În sfârșit, după multe Brustur şi Dan Matic, s-au imcompetiții, BC Mureș a reușit să pus, pe teren propriu, cu 97 la învingă Gaz Metan Mediaș în 61(26-5, 25-21, 27-6, 19-29) în campionat, la finele unui meci faţa Universităţii CSM Oradea, echilibrat. Cei aproximativ 1.600 într-o partidă din etapa a VI-a. de spectatori prezenți în Sala Chantel Hilliard a fost din nou Sporturilor din Tîrgu-Mureș cea mai bună baschetbalistă de au asistat la o victorie frumoasă la BC Nova Vita, reuşind un în fața unui adversar puternic, double-double (21 de puncte, Gaz Metan Mediaș, scor 79- 15 recuperări şi trei pase deci64. BC Mureş: Ciric 23 (3x3), sive). Un meci foarte bun a făcut Peciukas 18 (3x3), Ceskovic 17 şi Beatrice Alaiba (18 puncte, o (3x3), Cuic 15 (2x3), Balaban 6, singură aruncare ratată din zece Dumitru, Adebayo, Jucan. Gaz încercări şi două recuperări).

Metan: Mladenovic 20, Mit- S-au remarcat şi americancele chell 13 (2x3), Ivanovic 12 (1x3), Tarkeisha Mackey (11 puncte şi Dundjerski 7 (1x3), Graham 5, 3 recuperări), Renee Riggs (10 Mandache 3 (1x3), St. John 3, puncte, 3 recuperări şi 3 pase Cristina Vancea

10

Întâlniri târnăvenene în Canada

11

decisive) şi Lashawn Johnson (8 puncte, 7 recuperări, o pasă decisivă). Folosite mai mult ca de obicei, jucătoarele din pepiniera proprie au dovedit că merită creditul acordat de banca tehnică. Gal Emese a marcat 10 puncte (două aruncări de trei), având şi o recuperare, Iohanna Borşan a înscris 8 puncte (plus trei recuperări şi o pasă decisivă), iar Bartha Borbala a adunat la activ 5 puncte, două recuperări şi două pase decisive. O contribuţie importantă în economia jocului au avut Mihaela Mihai (6 puncte - ambele de la trei, două recuperări, 3 pase decisive), dar

şi Danielle Walker (4 recuperări, 6 pase decisive). Pentru BC Nova Vita au mai evoluat Lavinia Mitachi (două recuperări şi o pasă decisivă) şi Alexia Adams (două pase decisive).

Echipa noastră stă în etapa a VII-a, urmând ca, în cadrul rundei a VIII-a, să întâlnească sâmbătă, 3 noiembrie, de la ora 18, la Sala Sporturilor din TîrguMureş, formaţia BCM Danzio Timişoara.

Trecând la Liga a doua, tot sâmbătă, FCM Tîrgu-Mureș a obținut 1-1, în meciul desfășurat la Baia Mare cu FCMU Baia Mare.

Punctul Nr. 398, 22 - 28 octombrie 2012

www.punctul.ro

Felicitări, voluntarilor!

Timp de două zile, la Tîrgu-Mureş, un grup de voluntari inimoşi şi-au dedicat orele lor libere unei cauze nobile, şi anume strângerea de fonduri pentru dotarea Compartimentului de HematoOncologie Pediatrică a

Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu-Mureş.

Convinşi că minunile pot veni de la oameni, reprezentanţii Asociaţiei „Împreună pentru copiii cu cancer”, Asociaţiei Clubul Sportiv Bushi ShinDo şi ai Clubului Rotary Maris au organizat în Sala Sporturilor din TîrguMureş un eveniment spor-

tiv cu scop caritabil pentru a strânge o parte din cei 35.000 de euro de care ar mai fi nevoie pentru modernizarea saloanelor clinicii.

Peste 100 de sportivi s-au alăturat acestei cauze şi zeci de voluntari s-au asigurat că de la intrare şi până la ieşirea din Polivalentă totul decurge perfect. Ore petrecute în sprijinul semenilor mai puţin norocoşi.

La această oră nu ştiu câţi bani s-au strâns, câţi mureşeni au donat participând la demonstraţiile de judo şi arte marţiale, dar ştiu că un asemenea efort şi o asemenea iniţiativă merită aplaudată. Mai ales că această iniţiativă vine să suplinească examenul picat de către responsabilii din sănătate, preocupaţi de investiţii de milioane de euro şi prea puţin de minimul de confort pe

Reduceri la dobânzile în euro De mai bine de un an dobânda Euribor se află pe un trend de scădere, valorile ating în fiecare zi noi minime istorice Cristina Vancea

O serie de bănci au anunțat reduceri de dobânzi la depozitele în euro care au trecut sub pragul de patru procente, cu toate că în piață mai găsim încă oferte de dobânzi care depășesc și 5 procente.

Dobânda medie pentru depozitele în euro, conform statisticilor moneycenter. ro, trece de 3%, în afară de scadența la o lună, unde dobânda are valoarea de 2.70%.

Dobânzi mai ridicate la euro regăsim în special la băncile cu capital elen, care încearcă să atragă economiile populației, oferind dobânzi mai mari decât media pieței.

Recentele ajustări ale dobânzii pentru economiile în euro vin în contextul în care de mai bine de un an dobânda Euribor se află pe un trend de scădere, iar valorile ating în fiecare

Printre băncile care au anunțat că plătesc mai puțin pentru depozitele la termen în euro se număra Millennium Bank și Banca Carpatica

zi noi minime istorice, o veste bună pentru cei care au credite în euro, dar nu și pentru cei care au economii în moneda europeană.

Dobânda oferită la economiile în euro de către băncile din România continuă însă să fie una ridicată, ce reflectă riscul de țară, dar și competiția acerbă dintre bănci, care nu mai primesc finanțare ieftină de la băncile mamă și trebuie să se finanțeze de pe piața internă. Cu un sold de credite în euro,

Punctul alb

care este mult mai mare decât depozitele atrase în această monedă, bancherii sunt nevoiți să plătească dobânzi mai ridicate decât și-ar dori.

A doua bancă din România a redus dobânda la depozitele în euro cu până la 0.3%, dobânda plătită de BRD este situată acum între 2.3% și 3.25% la euro, la o sumă minimă de 1.000 de euro.

O altă bancă care a modificat în scădere dobânda la depozite în euro

S@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

Se acordă echipei de baschet masculin BC Mureș care a obținut o victorie frumoasă în fața unui adversar de calibru, Gaz Metan Mediaș, scor 79-64.

2

Punctul negru S@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

este Raiffeisen Bank, care a aplicat o reducere de până la 0.3%. Dobânda oferită de bancă variază în funcție de maturitatea depozitului și de suma disponibilă, fiind situată între 2.1% și 3.3%, cu un bonus de 0.35% pentru clienții care își virează salariul sau pensia într-un cont curent deschis la Raiffeisen Bank. Și cea mai mare bancă locală a ajustat dobânda la valută, cu același procent de 0.3% pentru toate scadențele. La BCR dobânda nu mai trece de trei procente, indiferent de scadență sau de suma disponibilă.

Printre băncile care au anunțat că plătesc mai puțin pentru depozitele la termen în euro se numără Millennium Bank, care oferă o dobândă maximă de 3.5% acum, și Banca Carpatica, la fel cu o dobândă maximă care nu mai trece de 4 procente.

Se acordă celor care distrug intenționat mobilierul din parcurile din Tîrgu-Mureș, elevi și chiar părinți.

care copilaşii îl pot avea, poate, înainte ca unii să devină îngeri.

Iniţiativa este cu atât mai lăudabilă cu cât şi banii utilizaţi pentru renovarea compartimentului de Oncologie destinat micuţilor au fost strânşi din donaţii anonime de către voluntari de multe ori anonimi.

Susţin astfel de iniţiative pentru că am convingerea că prin gesturi

Punctul pe i

Punct de vedere de Ligia Voro

ACTUALITATE

de umanitate, societatea în care trăim poate învăţa sentimente poate uitate, organizaţiile neguvernamentale pot suplini birocraţia şi imobilismul din sistemul bugetar şi pot face de 1.000 de ori mai bine un proiect care, poate, ar muri într-un sertar sau ar fi mult umflat ca preţ dacă ar fi gestionat de un minister, unitate spitalicească sau o autoritate publică.

UDMR. Conducerea partidului UDMR a organizat un vot intern, în urma căruia s-a decis excluderea din Uniune a lui Csegzi Sándor. Măsura vine ca urmare a anunţului făcut de către actualul consilier personal al primarului Dorin Florea, prin care a decis să candideze ca independent la alegerile generale din data de 9 decembrie, în Colegiul 1 al Camerei Deputaţilor, mai ales că UDMR îl are candidat pe deputatul Kerekes Károly pe același loc pe care va candida și Csegzi. Csegzi Sándor va încerca să adune 3.000 de semnături din partea mureșenilor, astfel încât candidatura lui să fie oficială.

Wizz Air. György Abrán, Chief Commercial Officer la Wizz Air, a anunțat planurile de dezvoltare a bazei Wizz de pe Aeroportul Transilvania, pentru anul viitor. Bisăptămânal mureșenii vor putea zbura către Bologna Forli și Frankfurt Hahn, acestea fiind noile curse inaugurate de compania low-cost pe aeroportul de la Vidrasău. De asemenea, președintele Consiliului Județean Mure, Ciprian Dobre, a anunțat că anul viitor vor fi efectuate diverse lucrări de modernizare. Dobre a mai promis că întregul tronson rutier dintre Ungheni și până la Vidrasău va fi iluminat.

Finalizare proiect. Primul proiect cu fonduri europene de postaderare care a fost accesat de Consiliul Judeţean Mureş, ,,Reabilitarea şi modernizarea drumului judeţean 142 C”, una din principalele căi de legătură cu judeţul Sibiu, a fost finalizat mai repede cu o lună.

Proiectul, în valoare de peste 24 de milioane de lei, din care finanţare nerambursabilă 18,6 milioane de lei prin Programul Operaţional Regional, trebuia finalizat pe 20 noiembrie, însă va fi recepţionat azi, pe 22 octombrie. În cadrul proiectului au fost reabilitaţi şi modernizaţi 20,5 kilometri de drum judeţean, care traversează comunele Viişoara, Zagăr şi Coroisânmărtin, au fost modernizate 7 poduri şi 52 de podeţe, au fost modernizate cu elemente prefabricate de beton 4.910 metri de şanţuri, au fost amplasate 900 de metri cubi de rigole, au fost modernizaţi 550 de metri liniari de parapet din metal şi s-au reabilitat 45 de intrări laterale.

ANALIZĂ

www.punctul.ro

Şantiere cu duiumul Ligia Voro

Stăm prost la finalizarea proiectelor europene şi a celor din fonduri bugetare. Lipsa finanţării este principalul motiv pentru care şantierele împânzesc România, inclusiv judeţul Mureş, acolo unde acestea au fost deschise. Şantiere care nu ştim, în unele cazuri, dacă se vor închide vreodată.

La jumătatea lunii august… … agenţia de presă Mediafax publica o analiză prin care arăta că mai mult de o treime din proiectele finanţate din fonduri europene şi asumate ca prioritate de Guvern au avansat extrem de slab în primul semestru, în multe cazuri cu un ritm de execuţie de nici măcar jumătate de procent.

Printre judeţele amintite se număra şi Mureşul unde se înregistrau, potrivit analizei menţionate, întârzieri atât la proiectul privind extinderea reţelei de apă şi canalizare, cât şi la cel privind managementul integrat al gestiunii deşeurilor. Potrivit sursei citate, proiectul privind alimentarea cu apă înaintase de la 0% la 1,21% de la sfârşitul anului 2011 până la jumătatea acestui an.

Fapt recunoscut, de altfel, şi de beneficiarii acestui proiect. Preşedintele Consiliului Judeţean, Ciprian Dobre, susţine că acest proiect este în întârziere cu aproape 12 luni din cauza contestaţiilor depuse de către participanţii la licitaţiile privind contractarea executanţilor proiectului. Sunt în joc 110 milioane de euro, pe care autoritatea judeţeană nu are de gând să îi piardă, motiv pentru care a solicitat Autorităţii de Management din Ministerul Mediului o prelungire a termenului de finalizare a proiectului.

Termenul de finalizare ar fi 2015. Până acum, s-au sem-

nat contracte de prestări servicii de consultanţă şi proiectare, dar şi de lucrări, şi anume pentru reabilitatarea staţiilor de epurare din Reghin şi Tîrnăveni.

Numărul total de contracte de lucrări este de 16, potrivit reprezentanţilor Aquaserv, beneficiarul proiectului.

Celălalt proiect mai sus-amintit este mai avansat, fapt demonstrat şi de procentul mai mare de realizare a lucrărilor care a crescut de la 1,23%, cât era la sfârşitul anului trecut la aproape 8% la jumătatea acestui an. Întârzierile sunt puse în cârca Primăriei Tîrgu-Mureş care nu s-a grăbit cu licitaţia pentru construcţia drumului şi introducerea utilităţilor – curent electric, apă şi canalizare la staţia de transfer din satul Vălureni, comuna Cristeşti. Proiectul privind managementul integrat al deşeurilor are o valoare de 44 de milioane de euro.

Apa noastră cea de toate zilele Derularea investiţiilor privind reţelele de apă şi canalizare este dezastruoasă şi dacă ne referim la finanţarea lor în baza HG 577 din 1997. Din nouă lucrări pe subprogramul privind alimentarea cu apă a satelor, aprobate spre finanţare în comunele Brâncoveneşti, Şăulia, Cristeşti, Sîngeorgiu de Mureş, Grebenişu de Câmpie, Mica, Suplac, Viişoara şi Zagăr, singura

începută este cea din comuna Brâncoveneşti. Restul sunt cel mult la stadiul de fezabilitate sau proiect tehnic pentru că fie nu au fost finanţate, fie au fost finanţate insuficient. Vorbim despre o sumă totală de aproape 46 de milioane de lei şi în stilul românesc proiectele au fost aprobate înainte să existe sursa de finanţare, cu toate că în legea bugetului scrie negru pe alb altceva. În ceea ce priveşte subprogramul de canalizare şi epurare a apelor uzate, situaţia este şi mai tragică. Din cele nouă proiecte depuse de administraţiile publice comunale – Saschiz, Brâncoveneşti, Cristeşti, Sîngeorgiu de Mureş, Pănet, Vărgata, Suseni, Aluniş şi Suplac, niciunul nu este măcar început. În acest an, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) a cuprins în buget alocarea a 9 milioane de lei acestor proiecte dintr-un necesar total de aproape 90.

Puţin mai bine stăm în ceea ce priveşte drumurile comunale. Din cele 23 care au fost propuse spre finanţare MDRT, patru au fost realizate integral prin eforturile autorităţilor locale – vorbim de comunele Zau de Câmpie, Ideciu de Jos, Mica şi Pogăceaua.

Doar că Ministerul nu a aprobat banii din motive rămase necunoscute. Pentru modernizarea celor 23 de drumuri ar fi necesare

Autorizatia de constructie a expirat de multa vreme

Punctul Nr. 398, 22 - 28 octombrie 2012

La Iernut, primarul aşteaptă şi în 2012 bani pentru finalizarea unei grădiniţe

36 de milioane de lei.

La Răstoliţa a început realizarea reţelei de canalizare, proiect derulat prin intermediul Ministerului Mediului. Stadiul proiectului e undeva la 50%, iar costul investiţiei la 9 milioane de lei. La fel, 3,9 milioane de lei ar urma să coste introducerea reţelei de apă curentă, proiect finanţat pe OG 7 început şi nici până acum finalizat. În funcţie de bani, lucrările vor continua sau vor intra în conservare.

Lucrările nu s-au încheiat nici în decembrie 2009, nici în 2010 şi nici măcar în 2012. S-au cheltuit în schimb în jur de 20,5 de milioane de lei şi ar mai fi nevoie de încă vreo şase pentru ca patinoarul să fie funcţional şi să fie dotat conform standardelor competiţionale internaţionale. Speranţele s-au legat după cum a menţionat şeful Direcţiei Judeţene de Sport, Horaţiu Cioloboc, de o rectificare bugetară aşteptată în această vară după ce anul Alte întârzieri trecut s-a aprobat, dar baNu sunt însă singurele nii nu au mai ajuns la CS probleme constatate în Mureşul. Iar sursele noasderularea proiectelor de tre spun că nu prea ar vrea investiţii în judeţul Mureş. nimeni să îşi mai asume Să începem cu această investiţie deoarece investiţia nefinalizată Pati- ar fi cel mai scump patinoarul Artificial, beneficiar noar din Europa, raportat Clubul Sportiv Mureşul, la capacitatea sa - 1.800 de de lângă Stadionul Mu- locuri, teren – 1.800 de mp nicipal de care şi-a legat şi dotări. numele deputatul UDMR Iar dacă am amintit Borbély László. Lucrările de patinoar să nu uităm la ceea ce se vroia cel mai de Stadionul Municipal. mare patinoar artificial În vara lui 2010, Primăria din România au început Tîrgu-Mureş după ce a în iunie 2008 şi urmau să plâns vreo alţi 10 ani că nu fie finalizate în luna de- îi este transferat stadionul cembrie a aceluiaşi an. în patrimoniu îl primea Ceea ce nu s-a întâmplat. cadou de la Guvernul Boc. În luna decembrie 2008, De atunci au trecut doi ani Primăria Tîrgu-Mureş a şi nici măcar o bucată de emis o nouă autorizaţie de lemn nu a fost schimbată construcţie potrivit căreia din tribunele fostului stadilucrările urmau să se în- on ASA. Primăria l-a primcheie în luna decembrie a it cu titlu gratuit şi cu saranului următor. Pe şantier cina de a nu-i schimba timp au lucrat muncitorii şi de 5 ani zile destinaţia. specialiştii Kesz Ungaria, Mai sunt vreo trei şi ediEcoterm Ardeal şi Izorep, lii pot să îl demoleze şi să valoarea lucrărilor fiind construiască altceva acolo. estimată la peste şase mil- Dacă rămânem la Primăria ioane de euro, bani de la Tîrgu-Mureş, lucrurile nu bugetul de stat. stau mai bine cu terenul

şi cazarma obţinute de la Ministerul Apărării Naţionale sau cu cel aferent Aeroclubului Tîrgu-Mureş, transmis din patrimoniul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. În cel de-al doilea caz, aleşii locali au votat recent caietul de sarcini pentru găsirea unei companii care să se ocupe de proiectarea Aerodromului ce va fi dat la schimb. Nu ştim însă dacă Primăria are măcar terenul. Până atunci însă, reprezentanţii Aeroclubului Elie Carafoli continuă să organizeze spectaculoasele demonstraţii aviatice, să instruiască paraşutişti şi să închirieze hangarele pentru piloţii proprietari de avioane private.

Banii, piatra de moară legată de gâtul primarilor Nici în domeniul educaţiei, lucrurile nu arată roz. Celebru este cazul de la Iernut, unde a început construcţia unei grădiniţe în 1996, lucrare care nu este finalizată nici în ziua de azi, cu toate că, inclusiv, mass-media a prezentat acest caz. Nu este singura unitate de învăţământ din Iernut cu probleme. Din cauza lipsei fondurilor, lucrările la internatul de la Grupul Şcolar din oraş, respectiv Şcoala Generală din satul Sălcud nu au mai fost finalizate.

La fel s-a întâmplat în cazul şcolilor din comuna Cucerdea, Gurghiu şi nu numai. Un caz fericit l-am întâlnit în comuna Crăciuneşti. Şi aici noua şcoală era acum doi ani lăsată în şantier, dar de atunci până azi, lucrările au fost finalizate.

Sunt doar câteva exemple de şantiere deschise şi apoi oprite din cauza, în principal, a lipsei finanţării. În acest răstimp, sunt aprobate lucrări pentru care se plătesc din bugetul de stat sume astronomice, când se plătesc.

3

Punctul Nr. 398, 22 - 28 octombrie 2012

www.punctul.ro

POLITICĂ

Colegiile pregătesc terenul pentru lupta electorală

Vă prezentăm în continuare între cine se vor desfășura ,,ostilitățile” din 9 decembrie pe fiecare colegiu în parte Cătălin Hegheș

În urmă cu câteva numere, vă prezentam în paginile săptămânalului Punctul o listă cu persoanele care la acea vreme erau în cărți pentru a candida la alegerile parlamentare ce se vor desfășura în data de 9 decembrie. La acea vreme, doar UDMR avea anunțată varianta oficială și finală a listei de candidați care vor intra în competiție. În rest, toate partidele erau fie în negocieri între ele (vezi PSD, PNL și PC), fie în discuții în interiorul partidului pentru desemnarea candidaților. Între timp, lucrurile s-au cernut, negocierile s-au apropiat de finalizare, iar acum vă putem prezenta cum se vor desfășura ostilitățile pe fiecare colegiu în parte, întrucât listele sunt aproape gata.

Pentru funcția de deputat în, Colegiul 1, bătălia se anunță grea. Pe lângă Marius Pașcan (PD-L), actualul, Dan Sâmpălean (PNL), actualul deputat Kerekes Károly (UDMR) îl va avea de înfruntat și pe Csegzi Sándor, ca independent.

va fi reprezentat de patru senatori și opt deputați. Pentru Camera Deputaților, colegiile 1 și 2 împart practic Tîrgu-Mureșul în două, colegiul 2 fiind în mare măsură cartierul Tudor. Împreună formează colegiul 1 de la Senat. Colegiul nr. 3 de la Camera Deputaților este format din oraşul UnColegiile gheni, plus comunele AcăÎnainte de toate trebuie ţari, Ceauşu de Câmpie, spus că aranjarea colegiilor Crăciuneşti, Cristeşti, Gheelectorale rămâne aceeași ca orghe Doja, Glodeni, Gorși la ultimele alegeri parla- neşti, Mădăraş, Pănet, Pămentare. Mai exact, vor fi săreni, Sâncraiu de Mureş, patru colegii din care se va Sânpaul, Sântana de Mureş, alege câte un senator, fiecare Şincai, Voivodeni. Împredintre acesta împărțit fiind ună cu Colegiul 5 pentru în câte două colegii din care deputați - care este format se va alege câte un deputat. din oraşele Miercurea NiraAșadar, după alegeri, județul jului, Sângeorgiu de Pădure

www.punctul.ro

Punctul

Cristian TEODORESCU Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L. Str. Horea, nr. 11 Tîrgu-Mureş, cod 540502 Tel/Fax: 0265 22 00 44 ISSN: 1841 - 0699 Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine

Marius LIBEG autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate.

Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Editor: LIBEG Zsuzsanna Director administrativ: Editorialist: LENA GRAUR Cristina UNGUREANU Redactori: Lena GRAUR Asistent director administrativ:

Cătălin HEGHEŞ Mihaela KOZAK

Cristina VANCEA

Ioan A. BORGOVAN IT/DTP: Ovidiu MORAR Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

Mircea BARBU

4

Actualul primar al municipiului intră și el în lupta electorală. La Senat pe Colegiul 1.

și Sovata, plus comunele Bereni, Chibed, Corunca, Eremitu, Ernei, Fântânele, Găleşti, Ghindari, Hodoşa, Livezeni, Măgherani, Neaua, Sângeorgiu de Mureş, sărăţeni, Vărgata, Veţca – formează Colegiul nr. 2 de Senat. Colegiile 4 și 6 de deputați, formează colegiul 3 de Senat. Este vorba de zona acoperită de municipiul Tîrnăveni, oraşele Iernut și Luduş, plus comunele Adămuş, Aţintiş, Bichiş, Bogata, Cheţani, Cucerdea, Cuci, Găneşti, Ogra, Tăureni (colegiul 4 deputați) la care se adaugă municipiul Sighişoara și comunele Albeşti, Apold, Bahnea, Băgaciu, Bălăuşeri, Coroisânmartin, Daneş, Mica, Nadeş, Saschiz, Suplac, Vânători, Viişoara, Zagăr (colegiul 6 deputați). În fine urmează colegiul 7 deputați - oraşul Sărmaşu plus comunele Aluniş, Band, Batoş, Băla, Brâncoveneşti, Cozma, Crăieşti, Deda, Fărăgău, Grăbenişu de Câmpie, Iclănzel, Lunca, Lunca Bradului, Miheşu de Câmpie, Papiu Ilarian, Pogăceaua, Râciu, Răstoliţa, Ruşii Munţi, Sânger, Sânpetru de Câmpie, Stânceni, Suseni, Şăulia, Valea Largă, Vătava, Zău de Câmpie - și colegiul

8 deputați - municipiul Reghin și comunele Beica de Jos, Breaza, Chiheru de Jos, Gurghiu, Hodac, Ibăneşti, Ideciu de Jos, Petelea, Solovăstru. Acestea două, formează colegiul 4 Senat.

Disputa din colegiul 5 îi va avea în primplan pe deputatul Borbély László (UDMR), Dinu Socotar (PC) și Meleg Viktor (PDL).

cazul în care nu renunță la candidatură, Frunda György (UDMR) și Ștefan Someșan (PSD). Pe colegiul 2 de Senat favorit absolut va fi Béla Markó (UDMR), însă surpriza ar putea apărea printr-o candidatură a Actorii bătăliei lui Tőkés László, susținut pentru colegii… comun de PCM și PPMT, UDMR are finalizată asta în cazul în care prolista, iar la USL negocierile iectul politic va fi agreat s-au finalizat și sunt șanse în timp util de ambele aproape nule să se mai formațiuni. Vor mai canschimbe ceva, mai ales că dida aici Ladislau Schwartz s-a desfășurat deja prezen- (PD-L) și Cosmin Duma tarea oficială la București. (PNL). La colegiul 3 Senat PD-L are finalizată lista, confruntarea se va da înzice-se în proporție de 80%, tre actualul senator Petru însă ea trebuie aprobată de Bașa (PD-L), Balogh Iosif conducerea centrală, iar (UDMR) și Akos Mora acest pas încă n-a fost par- (PNL). În fine, pe colegiul curs.

4 Senat intră în competiție Mai mult, sigla sub care prefectul Alexandru Petru vor intra în competiție nu Frătean (PSD), fostul inva fi trandafirul PD-L, ci spector școlar general Dus-a optat pentru Alianța mitru Matei (PDL) și Csep pentru o Românie Curată Andrea (UDMR).

(ARC), chiar dacă în Mureș toți candidați vor fi dați La deputați… cel mai probabil de PD-L. …bătălia se anunță Dacă luăm pe rând colegi- cel puțin la fel de acerbă. ile, atunci situația e în felul Dar să le luăm pe rând. următor.

Colegiul 1 deputați va fi disputat de fostul prefect Pe rând Marius Pașcan (PD-L), La Senat pe colegiul 1 actualul deputat Kerekes va fi una din cele mai dure Károly (UDMR), Dan confruntări. Se vor ciocni Sâmpălean (PNL) și, surDorin Florea (PD-L) – în priză, anunțata candidatu-

ră a lui Csegzi Sándor ca independent.

La colegiul 2, actorii confruntării vor fi actualul deputat Doru Oprișcan (PD-L), Florin Buicu (PSD) și vicepreședintele CJ Lokodi Edita (UDMR). În colegiul 3, se vor confrunta actualul deputat Kelemen Attila (UDMR), Teodor Giurgea (PD-L) și Lukács Loránd (PNL). Colegiul 4 va fi câștigat de unul dintre următorii candidați: fostul primar de Luduș Florin Urcan (PD-L), Manuel Butiulcă (PNL) și Fodor József (UDMR). Disputa din colegiul 5 îi va avea în prim-plan pe deputatul Borbély László (UDMR), Dinu Socotar (PC) și Meleg Viktor (PDL). Colegiul 6 va avea ca principali actori pe deputatul Toader Stroian (PDL), impusa de la București Anne Jugănaru (PSD) și Gogolák Csongor (UDMR). În colegiul 5 intră în cursă primarul de la Rîciu, Ioan Vasu (PDL), vicepreședintele CJ Cristian Chirteș (PNL) și Sallai Imre (UDMR). În fine, colegiul 8 va fi disputat de deputatul Vasile Gliga (PSD), Liviu Todoran (PDL) și Eros Csaba (UDMR).

www.punctul.ro AGRICULTURĂ

Punctul Nr. 398, 22 - 28 octombrie 2012

Dominoul agricol mureșean Judeţul Mureş produce cam 65% din cultura de hamei din România Vasile Dancea

În ultimul timp agricultura joacă un fel de domino. Astfel, pentru că județul Mureș deține mii de hectare şi terenuri arabile cu fertilitate foarte ridicată a solurilor, sute de străini au venit și au investit. Este vorba despre aproximativ 4.000 de hectare din județul Mureș care sunt deținute de străini.

Iar pentru că mureșenii au văzut că străinii pot, s-au ambiționat și ei și au început să cumpere. Să investească. Iar rezultatele, deși nu sunt foarte mari, sunt promițătoare, mai multe citiți mai jos…

Revigorare Județul Mureș are capacitatea de a se dezvolta pe baza agriculturii. Județul nostru a avut și are încă posibilitatea de a face agricultură la cel mai înalt nivel (în trecut, de exemplu, erau celebre viile din zona Tîrnăveni). În prezent, unele ramuri agricole reînvie sau continuă tradiția. Amintim, în acest context, livezile de meri de la Batoș. De curând, Liviu Timar, directorul DADR Mureş, a lăudat dezvoltarea sectorului agricol existent la nivelul comunei Batoș, în special pomicultura, viticultura şi zootehnia: „Când vorbim despre Batoş, întotdeauna ne gândim la câteva domenii foarte importante. Ne gândim la pomicultură, la viticultură la zootehnie şi la sectorul vegetal. La pomicultură, avem într-adevăr livezi vechi de pe vremea domnului Tomşa şi a directorului Zbârcea, dar avem şi livezi ultraperformante care concurează cu orice livezi din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că ştim să facem agricultură performantă. Avem viticultură, şi vinul din această zonă care are ceva specific a fost luat în atenţia inves-

Agricultura mureșeană dă semne de revigorare

titorilor din Austria. Este foarte bine că au venit, fiindcă cei care muncesc în acest domeniu sunt tot oamenii acestor locuri. Avem sectorul zootehnic, o fermă la Goreni, care concurează cu orice fermă din occident a domnului inginer Andone”.

De asemenea, cultura hameiului dă semne serioase de revigorare la nivelul județului, mai ales în zona Sighișoarei. Aici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Hamei din România, ing. Acaţiu Ervin Mora, prin intermediul a două societăți comerciale, are grijă ca hameiul să crească pe 182 hectare. „Suntem cei mai mari producători de hamei din ţară”, a afirmat ing. Mora. Astfel, nu e de mirare că judeţul Mureş produce cam 65% din cultura de hamei din România.

10.000 de agricultori bio, însă judeţul Mureş este pe ultimele locuri pe ţară.

Totuși, în toamna aceasta, numărul fermierilor mureşeni care au depus cereri pentru sprijinul agriculturii ecologice s-a dublat față de anul trecut. Astfel, la nivelul judeţului Mureş au fost depuse 322 de cereri pentru această formă de sprijin.

O altă problemă este că adeseori, la nivelul judeţului, este practicată o agricultură de semisubzistență, caracterizată prin predominanța exploatațiilor agricole de dimensiuni mici, forța de muncă îmbătrânită, ponderea scăzută a muncii mecanizate în procesul de producție și, bineînțeles, o valoare scăzută a veniturilor obținute.

nia, pentru că așa s-a prevăzut în tratatul de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană. La nivel de țară, România este pe locul întâi în topul statelor europene în care străinii au cumpărat terenuri destinate agriculturii. Astfel, suprafața de teren arabil deținută de către investitorii străini în România se ridică la peste 700.000 de hectare (8,5% din suprafaţa arabilă). În prezent, peste 3.500 de hectare de teren din Mureş sunt deţinute de străini, arată un studiu întocmit în urmă cu câţiva ani de Direcţia Agricolă Mureş. Cele mai multe terenuri sunt achiziţionate în zona de câmpie. Între timp, suprafaţa achiziţionată de străini s-a mărit deoarece există şi firme de Pe mâna străinilor intermediere care fac tranO problemă a agricul- zacţiile. turii, mai ales în viitorul Totuși, un lucru pozitiv Agricultură nu foarte îndepărtat, va fi este că Ministerul Agriculconvenţională, achiziționarea tot mai mul- turii vrea să limiteze achineeficientă tor terenuri ale județului de ziţia de terenuri de către Din păcate, agriculto- către străini mai ales din cetăţenii străini începând rii mureșeni nu sunt prea cauza faptului că, începând de anul viitor. interesați să ofere produse din anul 2014, cetățenii Un alt lucru pozitiv ar bio. La nivel naţional sunt străini vor putea cumpăra fi, conform lui Liviu Timar, înregistraţi aproximativ terenuri agricole în Româ- că presiunea investitorilor

Apoi, în judeţ avem şi terenuri arabile cu fertilitate foarte ridicată a solurilor. Cel mai bun exemplu în acest sens este comuna Zau de Câmpie. De asemenea, cea mai mare pondere a suprafețelor agricole de la nivelul Regiunii Centru se înregistrează în judeţul Mureș (61,1% din suprafața totală).

Mai mult, comunele mureşene beneficiază de cea mai bună infrastructură tehnico-edilitară (apă, canal, gaz) de la nivelul Zonei Centru. Existența domurilor gazeifere și bogăția resurselor de gaz metan din județul Mureș au determinat ca aproape jumătate din volumul total al gazelor naturale distribuite în mediul rural din Regiunea Centru să fie pe teritoriul acestui județ. Raportând lungimea rețelei conductelor de distribuție a gazelor la suprafața mediului rural, cea mai mare densitate a rețelei de distribuție a gazelor este în județul Mureș. În cifre, la nivelul judeţului Mureş, din 91 de comune, 72 beneficiază de gaze naturale, 28 de instalaţii de canalizare publică şi 66 de instalaţii de alimentare cu apă potabilă.

străini care au început să cumpere prin intermediari suprafeţe de teren agricol însemnate, a redeschis interesul mureşenilor pentru agricultură, suprafeţele rămase nelucrate reducânduse simţitor: „Există un interes şi suprafaţa nelucrată la nivelul judeţului Mureş va scădea. Este odată presiunea externă care se face, se cumpără de către străini, prin intermediari. Acest lucru i-a mişcat pe fermierii şi producătorii agricoli. Terenuri care nu au fost lucrate Ce producem? încep să fie arate”.

Judeţul Mureș este renumit pentru calitaAvantaje tea efectivelor de bovine, Judeţul Mureş prezintă Mureșul având și un pucâteva avantaje demne de ternic sector de creștere a luat în calcul când vorbim porcinelor. Astfel, Mureşul despre dezvoltarea agricul- are cele mai multe bovine turii, avantaje evidenţiate şi porcine dintre toate judede către Agenţia de Dez- ţele Regiunii Centru. voltare Regională Centru.

Referitor la plante, Astfel, la nivelul Regiunii mureşenii produc în priCentru, cele mai multe co- mul rând leguminoase, mune şi sate sunt în jude- apoi porumb, furaje, grâu, ţul Mureș (91 de comune orz şi orzoaică, cartofi. De şi 464 de sate). Totuşi, tre- asemenea, merită menţibuie să ţinem seama şi de onat faptul că peste 40% faptul că judeţul nostru de- din producţia regională de ţine cea mai mare pondere, fructe (mai ales mere, ciredupă Harghita, de locuinţe şe şi vişine, pere) este obneocupate din numărul lor ţinută la nivelul judeţului total (67%).

Mureș.

5

Punctul Nr. 398, 22 - 28 octombrie 2012

www.punctul.ro

PUBLICITATE

Finanțare prin

Scapă de rablă și ia-ți un volkswagen

Noua Jetta 12.814 euro TVA inclus* rată credit de la 167 euro/lună

Polo Attractive Golf Edition 10.999 euro TVA inclus* rată credit de la 143 euro/lună

8.200 euro TVA inclus* rată credit de la 107 euro/lună

Rabla ta e plină de amintiri. De la primul drum până la ultima revizie, ai îndrăgit-o mult. Însă acum e momentul să te desparți de ea. Iar ca despărțirea să fie una cât mai frumoasă, înlocuiește-o cu un Volkswagen.

Alege unul dintre cele trei modele: Polo Attractive, Golf Edition, Noua Jetta sau orice alt Volkswagen. *Prețul include TVA, 3 prime de casare, 3% bonus financiar prin oferta de finanțare Porsche Finance Group România pentru Programul de stimulare a înnoirii parcului auto național pentru 2011, derulat de Administrația Fondului pentru Mediu și finanțat din Fondul pentru Mediu. Rata conține TVA și nu include asigurarea CASCO, DAE 10,01%.

Vino acum la distribuitorul tău Volkswagen!

Mașinile din imagine sunt cu titlu de prezentare.

Polo Attractive Motorizare 1.2 (60CP), consum mixt combustibil, l/100 km: 5,5, emisii CO2 (g/km) 128.

Golf Edition Motorizare 1.4 (80CP), consum mixt combustibil, l/100 km: 6,4, emisii CO2 (g/km) 149.

Noua Jetta Motorizare 1.2 TSI (105CP), consum mixt combustibil, l/100 km: 5,7, emisii CO2 (g/km) 134.

Distribuitorul tău Volkswagen: Auto Top co Str. Principală, nr. 4, Corunca tel: 0265 207 800, www.autotop.ro

6

www.punctul.ro OPINIE

ROST… de Dan Puric 14 octombrie 2012 — noiigolanisibiu Când te desparți din vina ta, încerci o vreme să te lupți cu ireversibilul, îți dai seama că n-are sens, te lamentezi de formă și renunți. Când te desparți din vina celuilalt, ai nevoie de o perioadă de timp ca să înțelegi ce s-a întâmplat.

Iei povestea de la capăt, pas cu pas, și te chinui să pricepi ce n-a fost bine și unde ar fi trebuit ca lucrurile să apuce pe alt drum.

La fel se întâmplă și atunci când te desparți de țara ta. Dezamăgit, înșelat, mânios, îndurerat. Nu ți-e ușor s-o lași. Țara și mama nu ți le alegi. Te așezi pe celălalt mal al lumii și cauți răspunsul: ce s-a întâmplat cu țara mea deam fost nevoit s-o părăsesc.

României i-a dispărut rostul. E o țară fără rost, în orice sens vreți voi. O țară cu oameni fără rost, cu orașe fără rost, cu drumuri fără rost, cu bani, muzică, mașini și țoale fără rost, cu relații și discuții fără rost, cu minciuni și înșelătorii care nu duc nicăieri. Există trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia, pământul și credința.

Bătrânii. România îi batjocorește cu sadism de 20 de ani. Îi ține în foame și în frig. Sunt umiliți, bruscați de funcționari, uitați de copii, călcați de mașini pe trecerea de pietoni. Sunt scoși la vot, ca vitele, momiți cu un kil de ulei sau de mălai de care, dinadins, au fost privați prin pensii de rahat. Vite slabe, flămânde și bătute, asta au ajuns bătrânii noștri. Câini ținuți afară iarna, fără măcar o mână de paie sub ciolane. Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolosiți. O fonotecă vie de experiență și înțelepciune a unei generații care a trăit atâtea grozăvii e ștearsă de pe bandă, ca să tragem manele peste. Fără bătrâni nu există familie. Fără bătrâni nu există viitor.

Pământul.

Care pământ? Cine mai e legat de pământ în țara aia? Cine-l mai are și cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei susține un program care se intitulează ,,Sufficiency Economy”, prin care oamenii sunt încurajați să crească pe lângă case tot ce le trebuie: un fruct, o legumă, o găină, un purcel. Foarte inteligent. Dacă se întâmplă vreo criză globală de alimente, thailandezii vor supraviețui fără ajutoare de la țările ,,prietene”. La noi chestia asta se numește ,,agricultură de subzistență” și lui tanti Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca țăranii să-și cumpere roșiile și șoriciul de la hypermarketuri franțuzești și germane, că d-aia avem UE. Cântatul cocoșilor dimineața, lătratul vesel al lui Grivei, grohăitul lui Ghiță până de Ignat, corcodușele furate de la vecini și iazul cu sălcii și broaște sunt imagini pe care castrații de la Bruxelles nu le-au trăit, nu le pot înțelege și, prin urmare, le califică drept niște arhaisme barbare.

Să dispară! Din bețivii, leneșii și nebunii satului se trag ăștia care ne conduc acum. Neam de neamul lor n-a avut pământ, că nu era în stare să-l muncească.

Nu știu ce înseamnă pământul, câtă liniște și câtă putere îți dă, ce povești îți spune și cât sens aduce fiecărei dimineți și fiecărei seri. I-au urât întotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineața și plecau la câmp cu ciorba în sufertaș. Pe toți gângavii și pe toți puturoșii ăștia i-au făcut comuniștii primari, secretari de partid, șefi de pușcării sau de cămine culturale. Pe toți ăștia, care au neamul îngropat la marginea cimitirului, de milă, de silă, creștinește.

Credința. O mai poartă doar bătrânii și țăranii, câți mai sunt, cât

mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de îmbrăcat, greu de dat jos, care trebuie împăturit într-un fel anume și pus la loc în lada de zestre împreună cu busuioc, smirnă și flori de câmp. Pus bine, că poate îl va mai purta cineva.

Când or sa moară oamenii ăștia, o să-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu. Avem, în schimb, o variantă modernă de credință, cu fermoar și arici, prin care ți se văd și țâțele și portofelul burdușit. Se poartă la nunți, botezuri și înmormântări, la alegeri, la inundații, la sfințiri de sedii și aghesmuiri de mașini luxoase, la pomenirea eroilor Revoluției.

Se accesorizează cu cruci făcute în grabă și cu un ,,Tatăl nostru” spus pe jumătate, că trebuie să răspunzi la mobil. Scuze, domnu’ părinte, e urgent.

Fugim de ceva ca să ajungem nicăieri. Ne vindem pământul să facă ăștia depozite și vile de neam prost pe el. Ne sunăm bunicii doar de ziua lor, dacă au mai prins-o. Bisericile se înmulțesc, credincioșii se împuținează, sfinții de pe pereți se gândesc serios să aplice pentru viză de Canada. Fetele noas-

tre se prostituează până găsesc un italian bătrân și cu bani, cu care se mărită.

Băieții noștri fură bancomate, joacă la pokere și beau de sting pentru că știu de la televizor că

Punctul Nr. 398, 22 - 28 octombrie 2012

fetele noastre vor bani, altfel se prostituează până găsesc un italian bătrân cu care se mărită. Părinții noștri pleacă să culeagă căpșuni și să-i spele la cur pe vestici. Iar noi facem

infarct și cancer pentru multinaționalele lor, conduse de securiștii noștri.

Sună-ți bunicii, pune o sămânță într-un ghiveci și aprinde o lumânare pentru vii și pentru morți.

7

Punctul Nr. 398, 22 - 28 octombrie 2012

www.punctul.ro

SIGHIŞOARA

Autospeciale pentru Cetatea Sighișoarei Istrate Manu

Cetatea Medievală a fost dotată cu două autospeciale de stins incendii, care au fost donate de pompierii englezi din Shropshire, prin intermediul Fundaţiei Mihai Eminescu Trust, în cadrul întâlnirii partenerilor din Proiectul Heritprot.

Proiectul Heritprot are ca obiectiv creşterea eficacităţii politicilor de dezvoltare regională şi contribuţia acestora la modernizarea economică şi întărirea competitivităţii în Europa, în domeniile inovării, economiei, mediului, precum şi prevenirea riscurilor, prin mijloace de cooperare interregională. În proiectul care se derulează în intervalul ia-

de 115.000 de euro revin oraşului Sighişoara - 85% din sumă fiind finanţată de Fondul European de Dezvoltare Regională, 13% de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi 2.288 de euro ca suporta municipiul.

Sighişoaraa primit cele două autospeciale la sfârșitul săptămânii trecute, sâmbătă, la ora 12,00, în cadrul unei ceremonii care s-a desfășurat în Piaţa Cetăţii.

Alături de Sighişoara, ISU Mureş a primit un autocamion cu diferite echipamente şi accesorii specifice Autospecialele primite sunt special destinate intervenţiilor pe străduţele înguste ale Cetăţii muncii, iar ISU ,,Ţara Bârsei” Braşov o autospecială nuarie 2012-decembrie Tenerife (Spania), Serviciul civilă din insulele Azore garia), Bergen (Norve- de stins incendii, reprezen2014, alături de munici- pentru prevenire şi stingere (Portugalia), primăriile gia) şi Vilnius (Lituania). tând de asemenea donaţii piul Sighişoara se regăsesc a incendiilor din Merseysi- oraşelor Cuenca (Spania), Bugetul proiectului Herit- din partea DepartamentuConsorţiul de prevenire şi de (Liverpool, Marea Brita- Riga (Letonia), Varşovia prot este de peste un milion lui de Pompieri din Shropstingere a incendiilor din nie), Serviciul de protecţie (Polonia), Holloko (Un- de euro, dintre care în jur shire, din Marea Britanie.

Comunicat de presă

DISPOZIŢIA NR. 236

În atenţia agenţilor economici plătitori de TVA

din 18 octombrie 2012

25 octombrie 2012- termen scadent pentru depunerea Notificării privind aplicarea/încetarea aplicării sistemului TVA la încasare - formularul 097

Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Mureş, aduce la cunoştinţa agenţilor economici înregistraţi în scopuri de TVA, următoarele:

Potrivit modificărilor aduse Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, de O.G. nr. 15/2012, începând cu data de 01 ianuarie 2013, se aplică sistemul TVA la încasare, respectiv exigibilitatea taxei intervine la data încasării contravalorii integrale sau parţiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, în cazul persoanelor impozabile care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 134^2 alin. (3)- (8) din Codul fiscal.

În acest sens, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală organizează şi afişează pe site-ul instituţiei, Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare conform art. 134^2 alin.

(3) - (8), registru care este public.

În anul 2013, persoana impozabilă care are sediul activităţii economice în România conform art. 125^1 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, a cărei cifră de afaceri în perioada 1 octombrie 2011 - 30 septembrie

8

2012 inclusiv, determinată în funcţie de elementele prevăzute la art. 134^2 alin.

(3) lit. a) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, nu depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei aplică sistemul TVA la încasare prevăzut la art.

134^2 alin. (3) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2013.

Persoana impozabilă care aplică sistemul TVA la încasare începând cu data de 1 ianuarie 2013 are obligaţia să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 octombrie 2012 inclusiv, formularul 097, din care să rezulte că cifra de afaceri realizată în perioada 1 octombrie 2011 30 septembrie 2012 inclusiv nu depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei.

Facem precizarea că, formularul 097„Notificare privind aplicarea/încetarea aplicării sistemului TVA la încasare”, a fost aprobat prin O.P.A.N.A.F. nr. 1529/2012, publicat în M.O. nr. 707/16.10.2012.

Director executiv, Dénes Irén

privind convocarea Consiliului Judeţean Mureş în şedinţă publică ordinară pentru data de 25 octombrie 2012, ora 13.00 Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, În baza art. 94 alin. (1), (3), (5), (7), (8) şi în temeiul art.106 alin. (1) din Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dispune : Articol unic: Se convoacă plenul Consiliului Judeţean Mureş în şedinţă publică ordinară pentru data de 25 octombrie 2012, ora 13.00, în sala mare de şedinţe din Palatul Administrativ, având următoarea ordine de zi : 1. Proiect de hotărâre pentru aprobarea raportului privind execuţia bugetului Consiliului Judeţean Mureş la 30 septembrie 2012 2. Proiect de hotărâre privind aprobarea retragerii Judeţului Mureş din Asociaţia Internaţională „Conferinţa Regiunilor Aeroportuare” (Airport Regions Conference) 3. Proiect de hotărâre privind aprobarea participării Consiliului Judeţean Mureş la organizarea celei de-a XVIII-a ediţii a Târgului Internaţional de Carte 4. Proiect de hotărâre privind aprobarea participării Consiliului Judeţean Mureş la organizarea evenimentului aniversar „Teatru românesc la Tîrgu Mureş: 50 de ani de interculturalitate” 5. Proiect de hotărâre privind aprobarea

evaluării finale a managementului aplicat instituţiilor de cultură subordonate 6. Proiect de hotărâre privind aprobarea Planului de ocupare a funcţiilor publice din aparatul de specialitate al Consiliului Judeţean Mureş, pentru anul 2013 7. Proiect de hotărâre privind modificarea statului de funcţii al Ansamblului Artistic Profesionist „Mureşul” Tîrgu Mureş 8. Proiect de hotărâre privind aprobarea structurii organizatorice, a Statului de funcţii şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare pentru Biblioteca Judeţeană Mureş 9. Proiect de hotărâre privind înfiinţarea echipei intersectoriale în vederea prevenirii şi combaterii violenţei în familie 10. Proiect de hotărâre privind aprobarea Raportului de analiză a capacităţii de apărare împotriva incendiilor în Judeţul Mureş pe anul 2011 şi stabilirea măsurilor de optimizare a acesteia 11. Proiect de hotărâre privind atribuirea licenţelor de traseu, aferente unui număr de 3 trasee, pentru efectuarea serviciului de transport public judeţean de persoane prin curse regulate speciale PREŞEDINTE Ciprian Dobre Avizat pentru legalitate, SECRETAR

Aurelian Paul Cosma

www.punctul.ro LUDUŞ-IERNUT

Fost parlamentar, actual „Cetăţean de onoare” rie 1918” din Alba Iulia, după care se pensionează.

Ioan A. Borgovan

În cadrul festivităţilor prilejuite de desfăşurarea „Toamnei luduşene” galeria oamenilor de seamă distinşi cu Titlul de „Cetăţean de onoare” a oraşului Luduş s-a îmbogăţit cu numele şi renumele lui Ionel Roman, fiu al oraşului, născut la 3 octombrie 1942, în prezent locuitor al municipiului Cluj-Napoca. Proiectul de hotărâre al Consiliului Local Luduş a fost aprobat în unanimitate de aleşii locali în şedinţa lunii septembrie.

La catedră şi în Parlament Ionel Roman a absolvit Şcoala Medie Mixtă Luduş în perioada 1956-1960, apoi Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca în anul 1965.

Ionel Roman nu uită locul obârşiei sale

Până în anul 1989 a fost profesor în mai multe şcoli din judeţele Mureş şi Cluj, iar după schimbarea de regim din decembrie 1989, a fost directorul unui liceu din Cluj-Napoca şi director al Casei Corpului Didactic până la 20 mai 1990 când a fost ales şi validat ca Deputat în Parlamentul României, performanţă pe care o repetă şi la alegerile din octombrie 1992. La Bucureşti activează ca Vicepreşedinte

al Adunării Deputaţilor din Parlamentul României, apoi devine Secretar al Camerei Deputaţilor, Vicepreşedinte al Comisiei pentru Cultură, Arte şi Mijloace de informare în masă, dar şi ca lector asociat la Şcoala de Înalte studii Politice şi Administrative Bucureşti şi la Facultatea de Istorie şi Filologie din Alba Iulia. După încetarea activităţii de parlamentar, Ionel Roman este lector titular la Universitatea „1 Decemb-

Departe de politică, aproape de cultură Activitatea ştiinţifică desfăşurată pe parcursul a mai bine de cinci decenii este cuprinsă într-un capitol dens în care se regăsesc lucrări de referinţă şi studii critice importante pentru cultura română. Acum, Ionel Roman este preşedinte executiv al Fundaţiei Culturale „Mitropolit Andrei Şaguna”, redactor al revistelor teologice „Lumină lină” şi „Hozeva” din Cluj-Napoca şi conduce câteva lucrări de masterat „de la cele trei religii, ortodoxie, greco-catolici şi de la reformaţi pentru că toţi suntem copiii lui Dumnezeu”, cum spune noul Cetăţean de onoare al oraşului Luduş.

Sărăcie atenuată de „Un milion de stele” oamenii săraci din oraş.

La eveniment au particiSăptămâna trecută pe pat un mare număr de elevi platoul din apropierea Bisericii pentru că lor li s-a adresat de greco-catolice Sf. Apostol Pe- această dată mesajul de caritru din Luduş, preotul paroh tate, tineri însoţiţi de cadrele Sorin Russu şi Persida Stan, didactice care au răspuns la coordonatoarea Centrului de apelul făcut de Biserică şi de îngrijire la domiciliu Luduş comunitate. „Suntem aici, ascare aparţine Asociaţiei Cari- tăzi, pentru că ne pasă de cei tas Mitropolitan Greco-Cato- nevoiaşi, suntem cu gândul la ei lic Blaj au iniţiat o campanie şi încercăm să-i ajutăm aşa cum de strângere de fonduri pentru putem”, a spus Persida Stan.

Ioan A. Borgovan

În acest an se împlinesc 10 ani de funcţionare a Centrului de îngrijire medicală şi asistenţă socială la domiciliu care este patronat de Asociaţia Caritas Luduş. Cu acest prilej, primarul Cristian Moldovan a afirmat că „Vă asigur de tot sprijinul Primăriei şi al meu personal în acţiunile de binefacere ale Asociaţiei”. „În acţiunea de caritate care va duce pe masa săracilor pachete cu

alimente de Crăciun suntem în campania UN MILION DE STELE alături de alte 28 de oraşe din ţară în care se fac donaţii şi se aprind lumânări”.

La Luduş au fost aprinse un număr de 420 de candele, s-au făcut donaţii, dar acţiunea de strângere de fonduri continuă până la Crăciun.

Informaţii suplimentare primiţi la numărul de telefon 0756.196.530.

Punctul pe i

Punctul Nr. 398, 22 - 28 octombrie 2012 Completare. Consiliul Local Iernut a aprobat completarea HCL 66/2011 prin introducerea unui nou articol cu următorul cuprins: „Nivelul redevenţei va fi perceput începând cu data de 1 iulie 2010 conform Contractului de concesionare şi a Procesului verbal încheiat în urma negocierii cu medicii de familie”.

Comisie. Consiliul Local Luduş a aprobat constituirea Comisiei locale de ordine publică şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a acesteia în următoarea componenţă: Cristian Moldovan, primarul oraşului; Comisarul Nicolae Cotta, şeful Poliţiei oraşului Luduş; Alin Coman, şeful Poliţiei Locale a oraşului Luduş; Eugenia Giurgea, secretarul oraşului şi consilierii locali Claudia Botezan, Ioan Bungardişi Cornel Boitoş, propuşi de consilierul Daniel Şofron. Asistenţa juridică a comisiei este asigurată de jurista Anca Bungardi, iar lucrările de secretariat ale comisiei revin Mariei Tac, funcţionar în cadrul aparatului de specialitate al primarului.

Hotărâre modificată. Consiliul Local Iernut a luat în discuţie HCL nr. 99/2010 prin care Ioan Claudiu Laslo era desemnat să coordoneze activitatea Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor Iernut. Având în vedere Raportul nr.

8865/2012 întocmit de Serviciul Administraţie Publică Locală din cadrul UAT Iernut, articolul nr. 1 din HCL amintită are următorul cuprins: „Se aprobă desemnarea Secretarului oraşului Iernut, Laura Dordea, în vederea coordonării activităţii Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor Iernut.

Concurs. Biblioteca Orăşenească Luduş organizează un nou concurs destinat locuitorilor oraşului care sunt pasionaţi de arta fotografică. Tema concursului dotat cu patru premii este: „Luduşul în patru anotimpuri” cu prima etapă „Toamna” care se desfăşoară până în 10 decembrie 2012. Celelalte secţiuni se desfăşoară în iarna, primăvara şi vara anului 2013. Mai multe amănunte vom prezenta într-un număr viitor.

PRIMĂRIA ORAŞULUI LUDUŞ

Anunţă concurs, pentru ocuparea funcţiei publice de execuţie temporar vacante de CONSILIER ,grad asistent LOCUL DE DESFASURARE: PRIMĂRIA ORAŞ LUDUŞ, jud. MUREŞ, sala de şedinţă a Consiliului Local Luduş DATA: - proba scrisă : 30 octombrie ,2012, ora 10,00 - interviul : 01 noiembrie ,2012, ora 11,00 CONDITII DE PARTICIPARE LA CONCURS: - studii de specialitate : studii superioare de lungă durată absolvite cu diploma de licenţă ; - vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice minim 1 an - cunoştiinţe de operare pe calculator: nivel avansat Data pînă la care se pot depune dosarele : 26 octombrie 2012, ora 13,00 Alte informaţii în legătură cu condiţiile de desfăşurare a concursului,condiţiile de participare la concurs, bibliografia şi actele solicitate candidaţilor pentru dosarul de înscriere se pot obţine la Sediul Primăriei oraş Luduş sau la telefonul 0265/411716 ( Resurse –Umane).

Vă rugăm să publicaţi anunţul în data de 18. octombrie,2012 P R I M A R, Moldovan Ioan Cristian

9

Punctul Nr. 398, 22 - 28 octombrie 2012

www.punctul.ro

REGHIN

În fiecare an străinii aduc ajutoare nevoiașilor din municipiul Reghin Emeșe Ardelean

Fundația olandeză din orașul Viannen (înfrățit cu Reghinul din anii '90) și-a făcut deja o tradiție de a vizita Reghinul de două ori pe an și de a-i ajuta pe cei nevoiași cu tot felul de obiecte, articole de îmbrăcăminte și chiar mobilier sau electrocasnice.

Săptămâna trecută olandezii au adus haine, jucării și materiale didactice care vor fi distribuite acolo unde este nevoie. Cel care a însoțit delegația olandeză la Reghin, Peter Schuller (fost angajat al Primăriei și care a inițiat câteva parteneriate de acest gen pentru muni-

cipiul Reghin), a declarat că în principal cadourile au ajuns la fundații, mănăstiri și biserici, în total fiind vorba de 42 de puncte din zona Reghin.

Jucării și material didactic O mare parte din materialul didactic și jucăriile primite va ajunge la școala specială din cartierul Apalina. Este vorba despre Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 3 din Reghin.

Acesta desfășoară activități de educație, terapie, recuperare și preprofesionalizare pentru copiii cu diferite deficiențe și dificultăți de învățare, fiind singura

duc în fiecare sâmbătă la un centru de colectare ceea ce le prisosește. Aici lucrează voluntari care sortează cu mare atenție tot ceea ce se aduce. Apoi totul se ambalează în cutii, se face rost de mijloace de transport, combustibil și se pleacă la drum pentru a duce obiectele colectate acolo unde Olandezii din Viannen și-au făcut un mod de viață este nevoie”. Desigur, în din a nu arunca nimic din ceea ce poate fi refolosit ,,Moșul” reghinenilor acest fel se procedează și școală specială din zona riorează foarte repede. Și și chiar stimulare cognitivă. în alte părți. Așa se face că Reghin. Activitățile educa- chiar dacă în acest moment în ultimii ani la Reghin au tive cu elevii și preșcolarii școala este bine dotată din Un mod de a trăi ajuns circa 5.000 de pupiacestei instituții necesită toate punctele de vedere, Se pare că olandezii tre și bănci școlare, ele fiind materiale didactice diversi- spune directorul Ioan So- din Viannen și-au făcut un aduse de cele trei fundații, ficate și adaptate diferitelor col, cadourile sunt bine-ve- mod de viață din a nu arun- din Germania, Luxemburg tipuri de afecțiuni, motiv nite. Ele vor fi folosite în ca nimic din ceea ce poate și Olanda, care nu au înpentru care ele sunt greu de cadrul activităților de ludo- fi refolosit. Peter Schuller cetat să vină la Reghin în găsit, costă mult și se dete- terapie, educație senzorială spune că ,,acești oameni ultimii 20 de ani.

PROGRAMĂRI LICITAŢII PUBLICE CU STRIGARE - INFORMAŢII DESPRE CONDIŢIILE DESFĂŞURĂRII LICITAŢIILOR Biroul executorului Birou Executor Judecătoresc Pop Ioan Tg. Mureș, str. Bolyai nr. 28 tel. 0265. 268.792 Birou Executor Judecătoresc Pop Ioan Tg. Mureș, str. Bolyai nr. 28 tel. 0265. 268.792 Birou Executor Judecătoresc Pop Ioan Tg. Mureș, str. Bolyai nr. 28 tel. 0265. 268.792 Birou Executor Judecătoresc Pop Ioan Tg. Mureș, str. Bolyai nr. 28 tel. 0265. 268.792 Birou Executorului Judecătoresc Olteanu Radu Loc. Reghin, str. Petru Maior nr. 48/8 jud. Mureş tel. 0265/512 018

10

Bunul licitat

Preț de pornire

Locul licitației

Data și ora licitației

- IMOBIL, situat în com. Găleşti, sat Bedeni nr. 41, jud. Mureş, compus din 20. 088,75 lei sau casă de locuit cu 2 camere, bucătărie, cămară din chirpici, acoperită cu ţiglă, 4. 592,25 euro înscris în CF 50353 Găleşti, cu nr. Cadastral C1 top 112-2-2. (preţ stabilit conform raportului de expertiză, redus cu 25%).

Loc. Târgu-Mureș, Str. Bolyai nr. 28, Jud. Mureş (în curte, la etaj)

05. 11. 2012 orele 10-11

- IMOBIL, situat în Tg-Mureş, str. Aurel Filimon nr. 15/Corp 2/II, jud.

Mureş, înscris în CF nr. 120177/C1/U3, nr. CF vechi 4527/V, compus din parter format din hol de intrare, coridor, atelier, 2 grupuri sanitare, 2 magazii, având S.U.=69,41 mp şi cota de 7.71/1080 parte teren în folosinţă, CF colectiv nr. 4527.

176. 344,50 lei sau 41. 572,50 euro (preţ de evaluare stabilit conform raportului de expertiză, redus cu 25%).

Loc. Târgu-Mureș, Str. Bolyai nr. 28, Jud. Mureş (în curte, la etaj)

05. 11. 2012 orele 11-12

- IMOBIL, situat în Tg-Mureş, Aleea Cornişa nr. 32, ap. 41, jud. Mureş, compus din apartament cu 3 camere şi dependinţe, drept de folosinţă asupra terenului aferent, înscris în CF 121896 – C1 – U6 Tg-Mureş, cu nr. cadastral 2551-10-XLI, CF colectiv nr. 36390.

175. 520 lei sau 38. 982 euro (preţ stabilit conform raportului de evaluare de la dosar).

Loc. Târgu-Mureș, Str. Bolyai nr. 28, Jud. Mureş (în curte, la etaj)

08. 11. 2012 orele 09-10

- IMOBIL, situat în Tg-Mureş, B-dul. Pandurilor nr. 79/13, jud. Mureş, având s.u. 51, 52 mp, înscris în CF 125284-C1-U4 Tg-Mureş, cu nr. cadastral 3755-33-XIII, compus din 2 camere şi dependinţe, drept de folosinţă asupra terenului, CF colectiv nr. 52120.

137. 586 lei sau 30. 477 euro (preţ stabilit conform raportului de evaluare de la dosar).

Loc. Târgu-Mureș, Str. Bolyai nr. 28, Jud. Mureş (în curte, la etaj)

08. 11. 2012 orele 10-11

-Imobil situat în loc. Hodac, nr. 499 A, jud. Mureş, înscris în CF 50178 a loc. 18. 750,00 lei Loc. Reghin, Marţi, Hodac, nr. cad./top 50178-C2, 50178-C3, 50178-C4, compus din: (preţ de evaluare redus cu Str. Petru Maior nr. 06. 11. 2012 - casă de vacanţă cu fundaţie din beton, zidărie din cărămidă, acoperită cu 25%).

48/8 ora 09,00 ţiglă, compusă din 3 camere şi terasă şi terenul aferent în suprafaţă totală de jud. Mureş 1.200 mp; - grup sanitar din lemn dotat cu WC, chiuvetă, duş şi podea din gresie; - magazie din lemn cu fundaţie de beton, acoperită cu ţiglă.

www.punctul.ro TÎRNĂVENI

Punctul Nr. 398, 22 - 28 octombrie 2012

Întâlniri târnăvenene în Canada următoarea întâlnire fiind programată în primăvara Localnicii din Tîrnă- anului 2013. veni care au emigrat în Canada şi-au format un obicei O altă reuniune… din a se întâlni periodic la …. s-a desfășurat în mii de kilometri distan- data de 28 septembrie. ţă de oraşul natal. În luna Oameni de afaceri din Tîrseptembrie s-au desfășurat năveni au fost prezenţi la două astfel de reuniuni în întâlnirea unor afacerişti zona Montreal. din Montreal. Emil Rus, Prima dintre ele s-a proprietarul companiei desfășurat sâmbătă, 8 sep- Alarme Dracula, în cotembrie, iar Maison Gisele- laborare cu Comunitatea Auprix-St-Germaine, din Românească din MontereLongueil Canada, a fost gie, regiune situată la sud gazda celei de a III-a edi- de Montreal, a organizat o ţii a întâlnirii celor plecaţi serată invitând oameni de din Tîrnăveni peste ocean. afaceri români din toate Familiile stabilite în Cana- domeniile de activitate din da în zona metropolitană a Montrealului şi-au dat întâlnire la o nouă ediţie a evenimentului organizat de Daniel Moga şi Ovidiu Vunvulea. Aproape 90 de persoane au ţinut să participe la evenimentul care a devenit deja o tradiţie printre cei plecaţi de mai mult timp din Tîrnăveni. Petrecerea a fost apreciată de toţi cei prezenți care speră să fie organizată şi ediţia a IV-a, Mircea Barbu

tian Negrescu – consul economic la Montreal.

Evenimentul a avut şi un scop caritabil, participanţii la întâlnire oferind un sprijin pentru noii sosiţi şi stabiliţi în Canada.

Organizatorul evenimentului a declarat că după această întâlnire se va tipări o broşură cu cărţile de vizită ale tuturor participanţilor, broşura fiind distribuită fiecărui participant Tradițiile de acasă nu se uită nici peste hotare la evenimentele viitoare ale CRM. zona metropolitană a Mon- desfășurat la Restaurantul Constantin Mieilă şi viceDupă ce s-au pus bazetrealului (Laval, Montreal, Casa Greque din Brossard, preşedintele Adrian Du- le unor colaborări viitoare Longueuil). a avut drept scop ca oame- mitru, la întâlnire fiind între oamenii de afaceri, Întâlnirea, care s-a nii de afaceri români să se reprezentat şi Consulatul întâlnirea a continuat cu o cunoască între ei şi să-şi Românesc prin Ionuţ Cris- petrecere. facă cunoscute serviciile oferite. Printre numeroşii participanţi din diverse domenii de activitate, Tîrnăveniul a fost reprezentat de Raiu Florin-George, proprietarul firmei Instal Electric şi Andrei Csaba Ersek – traducător agreat.

Comunitatea românească din Monteregie (CRM) a fost reprezentată de către preşedintele Dan

11

Punctul Nr. 398, 22 - 28 octombrie 2012

12

www.punctul.ro

PUBLICITATE