09
MĂRŢIŞOARELE OMENIEI
www.punctul.ro
10
PROTESTE SPRE REFERENDUM
Punctul Anul VII, Nr. 417,11 - 17 martie 2013, Preţ: 0,99 RON
11
02 www.punctul.ro
www.punctul.ro
NE TREBUIE TUPEU ÎN INVESTIȚII 04-05
ÎN CARTEA RECORDURILOR
www.punctul.ro
,,CARAGHIOZLÂCURI” ŞI CURIOZITĂŢI
În judeţul Mureş sunt (declaraţi) 15.000 de oameni fără locuri de muncă(!). Astfel, este strict necesară o intervenţie pe plan judeţean.
În acest număr am analizat care sunt priorităţile de dezvoltare a judeţului propuse de executivul judeţean şi de ADR Centru şi am aflat că încă din acest an se va interveni de exemplu în economie sau agricultură.
Alte proiecte îndrăzneţe ar fi realizarea căii ferate Tîrgu-Mureş - Sighişoara (proiect care datează de prin anii ‘70) sau realizarea platformei multimodale. Totuşi rămâne de văzut câte dintre aceste proiecte-promisiuni vor fi şi realizate şi când rata şomajului în judeţul Mureş va scădea simţitor…
EDITORIAL Să-i ajutăm pe cei mai bogați ca noi!
Într-o zi așteptam în stația de autobuz. Două fetițe vin la mine și-mi cer sa le dau 50 de bani. Le întreb cine le-a trimis la cerșit și unde le sunt părinții. Una, mai mărișoară, îmi spune că mama ei e șomeră, iar tatăl lucrează ca ziler, dar că bea toți banii. Cealaltă, de vreo 5 anișori, îmi spune că părinții au părăsit-o de mică și că stă pe stradă, împreună cu alți cerșetori. Le spun că având în vedere că au o situație atât de dificilă voi suna la Protecția Copilului care le va lua și le va oferi o locuință într-o casă de tip familiar. Mă fac că sun, dar în momentul acela, speriindu-se fetele recunosc repede: „Nu suna domnu’, că părinții sunt după colț, la magazin!” Iată ce înseamnă de cele mai multe ori cerșetoria: o formă de înșelăciune, prin care niște oameni ne fac să credem că sunt incapabil să-și câștige pâinea sau mai rău, se folosesc
de copii pentru a câștiga un ban nemuncit (potrivit statisticilor, 70.000 de copii stau pe străzi și cerșesc, în România). Iar câștigurile cerșetorilor nu sunt mici: cercetările arată că aceștia câștigă de la 1.500 la peste 4-5.000 de lei pe lună! Deci, cei mai mulți români fac milostenie unora care câștigă mai mult decât ei! Desigur, eu nu critic milostenia. Dar, cerșetoria ca meserie este un păcat greu, căci cerșetorul nu-și folosește puterile lui trupești și sufletești ca să-și câștige pâinea, ci înșală și exploatează pe alții ca să mănânce, arată Biserica. De asemenea, și cel ce dă, trebuie să bage de seama cui dă. Cel ce este cu adevărat în neputință de a-și câștiga pâinea, poate să cerșească, dar să nu bea și să fumeze ceea ce capătă. Mai grav este că, încurajând cerșetoria, prin milostenia fără discernământ, încurajăm și exploatarea anumitor
persoane fiindcă, de foarte multe ori, cerșetorii copii, bătrâni sau bolnavi sunt obligați să cerșească, iar banii nu le rămân lor, ci „stăpânilor” lor. Sfântul Ioan Gură de Aur spunea: „să transpire bănuțul în mâna voastră până ce faceți milostenie”. În acest sens, părintele Feier, citat de site-ul bistriteanul. ro, spunea: „ Unii și-au făcut din cerșetorie o adevărată industrie. Adică, racolează copii amărâți, oameni sărmani, bătrâni sau cu handicap și-i pun undeva într-un colț și se ceartă pe locurile de cerșetorie. Omul trebuie să fie conștient că nu-i dă la amărâtul ală care întinde mâna, ci banii aceia ajung în mana celui care gestionează afacerea. Nu trebuie dat niciun ban unui om pe care nu-l cunoști bine (mai ales copiilor, căci ei sunt cei mai exploatați n.r.). Doar celui care știi clar că e necăjit”. Titi DÃLÃLÃU
02
ANALIZĂ
,,Caraghiozlâcuri” și curiozități Varianta patru din proiect pe care s-a discutat cel mai mult prevedea următoarele: „Se aprobă preluarea de către Transport Local SA Tîrgu-Mureş a traseelor de călători prevăzute în Anexa 1 la contractul nr. 1840 din 21.10.1999, respectiv Traseul 30, 30 bis, 31, 32, 33, 34, 35 acesta urmând să asigure împreună cu SC Tudor Trans SRL transportul de călători pe rutele de mai sus, respectând prevederile legale în vigoare(art.1); Se aprobă demararea procedurilor legale pentru atribuirea gestiunii serviciului public de transport local din Tîrgu-Mureş în condiţiile legii(art.2); Se împuterniceşte Serviciul public Administraţia domeniului public să promoveze procedurile legale pentru atribuirea gestiunii serviciilor de transport public local, în condiţiile legii până la şedinţa din aprilie 2013(art. 3); Se aprobă prelungirea contractului de asociere dintre SC Transport Local SA şi Siletina Impex SRL până la adjudecarea definitivă a serviciului, în condiţiile legii (art.4); Facilităţile aprobate de Consiliul Local pentru transportul local de călători se vor acorda conform actelor administrative în vigoare din domeniu, şi în condiţiile respectării art. 1 al prezentei, în ce priveşte SC Tudor Trans SRL(art. 5); Cu aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredinţează Direcţia Economică – Serviciul Concesionări Închirieri Vânzări şi respectarea Disciplinei Contractuale şi Serviciul Public Administraţia Domeniului Public precum şi Asocierea pentru transport urban călători Tîrgu-Mureş SC Transport Local SA – SC Siletina Impex SRL(art. 6)”.
Acordarea burselor şcolare nu este un subiect interesant pentru consilierii care ne conduc…
Din discuţiile ce au urmat am priceput pe moment că Transport Local şi Siletina, cei doi asociaţi, ar trebui să presteze serviciul de transport public de călători încă 90 de zile după ajungerea la termen a contractului, în baza legii nr. 92 din 2007 privind serviciile de transport public local. din Tîrgu-Mureş”, a solicitat viceprimarul. Secretarul municipiului, Maria Cioban, De asemenea, aceasta cerut să se facă un audit a susţinut că acest contract este un contract a reţelei de călători, un audit a potenţialului de drept civil şi că nu se supune reglementăride călători, plătitori de abonamente şi bilete, lor Legii anterior amintite. „Eu am citit acest şi beneficiari de subvenţii şi un audit al par- contract şi vreau să vă spun că nu este un cului auto. contract bazat pe legea serviciilor comunitare Sarabanda amendamentelor a continuat de transport, este un contract de asociere care cu intervenţia consilierului local al PSD Cor- nu prevede această clauză cu acele 90 de zile. nel Brişcaru, care a susţinut că articolul 4 din Dacă el expiră în 17 aprilie (n.red. 19 aprilie), hotărâre este ilegal cerând renunţarea la aces- nefiind clauză de prelungire, noi trebuie să ta. „Este absolut ilegal, este în afara oricărei punem ceva în loc, pentru că trebuie să asigunorme de drept o astfel de prelungire. Suntem răm continuitatea serviciului”, a spus Cioban. puşi în situaţia în care o astfel de prelungire va atrage consecinţe inclusiv patrimoniale NIMENI NU RĂSPUNDE asupra celor care se fac vinovaţi de o asemenea prelungire”, şi-a justificat acesta cererea, conSOLICITĂRI DE AMENDAMENTE tinuând: „Cred că acest punct patru ar trebui Intervenţia lui Peti András o consemnăm să fie scos din hotărâre, prelungirea să fie pre- pentru că a ţinut câteva minute, fără să învăzută doar până ce se ia o hotărâre definitivă ţelegem altceva decât că susţinea prelungirea Primul amendament a venit din partea asupra acestui serviciu în urma raportului pe contractului de asociere în participaţiune. Iată viceprimarului Ionela Ciotlăuş „Cred că este care comisia de verificare din cadrul Consi- ce a spus proaspătul lider al UDMR Tîrguoportun ca într-una din variantele propuse liului Local are termen să îl întocmească până Mureş: „Probabil că planul de transport de astăzi să introducem un amendament, şi anu- la 30 martie 2013”. acum 14 ani nu mai este actual, de aici ar me începând cu data prezentei hotărâri să se Moment în care preşedintele de şedinţă, trebui să pornim şi să iniţiem o concepţie demareze toate procedurile legale de atribuire consilierul local UDMR Törzsök Sándor, a nouă care ar trebui să aibă la bază trei princia acestui serviciu, nu înainte de a comanda intervenit, curios fiind cine va presta serviciul pii majore: să creştem calitatea în transportul un studiu aprofundat asupra situaţiei reale şi de transport public dacă nu se prelungeş- în comun, să nu reducem numărul beneficiactuale asupra transportului public de călători te contractul de asociere în participaţiune. arilor de facilităţi oferite şi asigurate astăzi de
BC MUREŞ
Se acordă echipei de baschet BC Mureș pentru frumoasa victorie obținută în fața liderei campionatului, CSM Oradea (81 – 48). BC Mureș urcă astfel pe poziția a II-a.
către Primărie, să reducem efortul bugetar privind susţinerea transportului în comun. Dacă avem o astfel de viziune, o astfel de soluţie, din punctul meu de vedere, noi suntem de acord să o sprijinim. Până ce se găseşte această soluţie, trebuie să asigurăm continuitatea acestui serviciu. Nu ştiu dacă aveţi altă soluţie, care să fie legală desigur, atunci noi suntem deschişi”. Revenind la problema expirării contractelor atât cu Tudor Trans, cât şi cel al asocierii în participaţiune, consilierul local PSD Olimpiu Sabău Pop a pus punctul pe i. „Executivul Primăriei ar fi trebuit să depună toate diligenţele ca acel contract să nu ajungă la împlinirea termenului pentru care a fost încheiat, adică această prelungire sau soluţia găsită pentru cele şapte linii care astăzi se află în administrarea Tudor Trans să fi fost rezolvate anterior expirării contractului”, a spus acesta. Alesul local a mai susţinut că i se cere deliberativului să recurgă la un tertip legal pentru a acoperi responsabilii care nu s-au preocupat de această problemă. Mai puţini subtili decât socialdemocratul, noi am spune că nici nu a existat această intenţie. În condiţiile în care există o evidenţă clară a termenului de expirare a contractelor, Executivul şi, indirect, Consiliul Local care este proprietar al Transport Local SA nu ne pot aburi că nu au avut timp să organizeze licitaţii sau că nu ştiau că acestea ajung la termen. Revenind la şedinţă, Sabău a susţinut că mult-discutatul articol 4 ar fi trebuit să facă parte dintr-un alt proiect de hotărâre şi s-a mirat că aleşii locali sunt chemaţi să atribuie nişte trasee pe care nu le-a solicitat nimeni şi să prelungească un contract de asociere în participaţiune prelungire pe care, de asemenea, nici Transport Local SA nici Siletina Impex SRL, prin conducerile lor, nu a solicitat-o. Menţionăm că aceste documente există, doar că ele nu au ajuns şi în mapele consilierilor locali. De altfel, în afară de Olimpiu Sabău Pop, care le-a obţinut de la consilierul local Claudiu Maior, niciun alt ales local nu a fost curios să le vadă. S-a mai bătut apoi şaua pe studiul solici-
Se acordă deputaților, senatorilor și primarilor PD-L și PP-DD pentru neparticiparea la dezbaterea inițiată de deputații UDMR Borbély László și Kelemen Atilla pe tema regionalizării și nu numai.
PD-L ŞI PP-DD
03
ANALIZĂ
în transportul local tat de Ionela Ciotlăuş, s-a modificat varianta patru, adăugându-se că licitaţia va fi organizată până la 30 iunie, apoi 30 aprilie, iar când a fost la vot, acea variantă patru, pe care v-am prezentat-o la început a trecut fără niciun amendament cu 12 voturi pentru. REMARCILE NOASTRE PE LEGE Legea privind serviciile de transport public local nu se aplică asocierii în participaţiune dintre Transport Local SA şi Siletina Impex SRL, dar curios stă la baza preluării traseelor de către asociere în parteneriat cu Tudor Trans. Mai pe înţeles, când vine vorba de preluarea liniilor rămase neacoperite, se aplică brusc legea amintită anterior, inclusiv cu acel termen de 90 de zile, deoarece Tudor Trans a prestat în continuare serviciul de transport public de persoane, pe rutele respective. În al doilea rând, studiind actele din dosar observăm că de trei ani de zile, de când contractele privind operarea serviciului de transport public de persoane au fost prelungite prin act adiţional, nimeni – nici din Executiv nici din Consiliul Local – nu s-a sinchisit să se întrebe de ce nu se organizează licitaţie pentru încredinţarea acestui serviciu, ba mai mult se trece cu nonşalanţă peste termene, contractele sunt lăsate să expire etc. Licitaţia pentru transport, neavând un termen stabilit, va fi organizată, probabil, la… ,,sfântul aşteaptă”. Cu toate că nu au votat varianta cu studiu întocmit, ordinul ANRSC cam asta spune, şi anume întocmirea unui studiu de oportunitate, ceea în transportul nostru nu s-a făcut cam de prin 1999. Mai exact, în articolul 5 din Ordin se specifică următoarele: „(1) Delegarea gestiunii serviciilor de transport public local se stabileşte prin hotărâre a autorităţii publice
sau a asociaţiei de dezvoltare comunitară. (2) În vederea încheierii contractelor de delegare a gestiunii, autoritatea publică/asociaţia de dezvoltare comunitară va asigura elaborarea şi va aproba studiul de oportunitate al delegării. (3) Studiul de oportunitate trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente: a) descrierea şi identificarea serviciului, a ariei teritoriale şi a sistemului a cărui gestiune urmează să fie delegată; b) situaţia economicofinanciară actuală a serviciului şi starea tehnică a sistemului aferent acestuia; c) investiţiile necesare pentru modernizarea, îmbunătăţirea calitativă şi cantitativă, precum şi a condiţiilor sociale şi de mediu şi extinderea serviciului; d) motivele de ordin economic, financiar, social şi de mediu, care justifică delegarea gestiunii; e) nivelul minim al redevenţei, după caz; f) durata estimată a contractului de delegare”. Astfel că va mai fi necesară, cel mai probabil, o altă hotărâre prin care să fie însărcinat executivul să se ocupe de acest studiu. Apoi, acesta va ajunge din nou în Consiliul Local şi tot aşa, şi va trece anul. Interesele partinice, de grup şi personale sunt în continuare mai puternice decât interesul târgumureşeanului. Suntem curioşi cât de mulţumiţi sunt târgumureşenii de serviciul de transport public de persoane încât în 14 ani să fie menţinute aceleaşi contracte? De asemenea, suntem foarte curioşi în cazul în care se va face un studiu cum se va stabili numărul de călători? Prin numărare de către o comisie independentă de CL, de Executiv şi de firmele implicate? Pentru că ar fi singura metodă prin care am afla numărul real de călători din Tîrgu-Mureş, atâta vreme cât biletele de călătorie fie nu sunt date plătitorilor, fie sunt reşapate cele vechi. Am putea continua însă, dincolo de justificările şedinţă de şedinţă ale lui Peti András că aleşii locali – majoritatea lor, pentru că mai sunt şi excepţii – nu au nicio treabă cu cetă-
www.punctul.ro
PUBLICAŢIE DE VÂNZARE BUNURI Administraţia Finanţelor Publice Tg. Mureş, anunţă organizarea la sediul instituţiei din str. Gh. Doja, nr.1-3, în data de 21.03.2013, ora 11:00, a licitaţiei publice pentru vânzarea următoarelor bunuri în scopul recuperării creanţelor bugetare restante, proprietatea: S.C. FAZELI S.R.L. CUI 15006591 – localitatea Tg.-Mureș, str. Petru Dobra, nr. 8, ap. 9, județul Mureș - Dosar de executare nr. F649 - autoturism marca RENAULT tip KONGOO Break, MS-74-FAZ, nr. de identificare ABRE2C1812133E3, 7.500 lei nr. locuri 5, 1500 cmc, diesel, an fabricație 2002 - teren intravilan situat in loc. Tg. Mureș, 57.643 lei str. Constantin Hagi Stoian, CF 94607, suprafața 1500 mp S.C. STILCONSTRUCT S.R.L. CUI 14034399 - localitatea Teleac, str. Scolii, nr. 18/A, jud. Mureș - Dosar de executare nr. S869 - betoniera 250 l, model producție 2000 683 lei S.C. ESPEKT GARDEN S.R.L. CUI 26462267 - localitatea Tg. Mureș, str. Depozitelor,
nr. 20, jud. Mureș - Dosar de executare nr. E1277 - autoturism marca VW PASSAT, MS-09-DPI, an fabricație 1997, nr de identificare 7.875 lei WVWZZZ3BZVPO98798, data primei înmatriculări 1997, 1896 cmc, 81 kW, motorina, rulaj bord ~360.000 km S.C. BALLOTRANS S.R.L. CUI 2533336 – localitatea Sântana de Mureș, str. Principală, nr. 436, jud. Mureș - Dosar de executare nr. B409 - autobuz marca Mercedes tip 0303 15 R, MS-18-PAL an fabricație 1983, nr identificare WDB30039513035675 39.300 lei, 14620 cmc, putere 206 kW, rulaj 568.551 km - autobuz marca Mercedes tip 0303 15 R, MS-28-PAL an fabricație 1982, nr identificare 30036513033468 41.250 lei, 14620 cmc, putere 206 kW, rulaj 255.694 km S.C. VESCOVI CAFFE GROUP S.R.L. CUI 10481971 – localitatea Tg. Mureș, str. Bogatei, nr. 28, jud. Mureș - Dosar de executare nr. V254 . autoturism marca VW PASSAT 1.9 TDI, MS-52-VES, an fabricație 2002, nr. de identificare 20.250 lei WVWZZZ3BZ2E322193, 1896 cmc,
ţeanul la adăpostul listei de partid pe care au fost votaţi.
proiectul de hotărâre privind înfiinţarea unei comisii care să analizeze orice investiţie a Executivului, proiect iniţiat de viceprimarul Ionela Ciotlăuş, a trecut. Comisia va fi prezidată de Peti András, Ionela Ciotlăuş va fi vicepreşedintele acesteia, iar membri vor fi Sebastian Pui, Soós Zoltán, Lucian Gujan şi Ioan Fărcaş.
CE S-A VOTAT
CE NU S-A VOTAT
Proiectul privind scutirea de impozit pe maşinile hibrid, respectiv electrice a trecut fără nicio problemă. Cu un singur amendament, adus chiar de către iniţiatorul proiectului, consilierul local PD-L Ioana Roman, şi anume că doar autovehiculele care din fabricaţie sunt electrice sau hibrid vor beneficia de scutiri. Proiectul privind contractarea unui credit pentru plata arieratelor a trecut cu două amendamente, şi anume ca hotărârea să apară publicată în Monitorul Oficial, respectiv să fie prezentată lista cu creditorii primăriei. Creditul este în valoare de cel mult 18.000.000 de lei. A trecut, de asemenea, şi proiectul prin care viitorii chiriaşi ai apartamentelor de pe Bulevardul Pandurilor 44-46 vor beneficia din partea autorităţii locale de reduceri la chirie în funcţie de numărul de copii. Cu toate că este discriminatoriu – persoanele fără copii sau cu un singur copil sunt discriminate faţă de cele cu doi sau mai mulţi copii, acesta a trecut fără probleme. De la 28 la 75 au fost proiecte privind reabilitarea termică a blocurilor pentru care se încearcă atragerea de fonduri europene. În aceste condiţii a fost necesară votarea individuală pe fiecare obiectiv de investiţii deoarece aceasta este prevederea din Ghidul Solicitantului elaborat de Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional pentru proiectele privind eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe. Finanţarea nerambursabilă ar fi de 60 %, 20 la sută ar urma să fie asigurată din bugetul local, iar restul de către asociaţiile de proprietari. Retras luna trecută de pe ordinea de zi,
Proiectul privind prelungirea termenului până la care municipiul Tîrgu-Mureş va oferi la schimb Aeroclubului României un alt aerodrom nu a trecut. Consilierii locali erau chemaţi să voteze prelungirea cu încă trei ani a acestui termen. Nu a trecut la vot nici proiectul privind acordarea burselor şcolare, proiect iniţiat de către viceprimarul Tîrgu-Mureşului, Ionela Ciotlăuş. Consilierii au susţinut că acesta este oportun a se aproba după ce este votat bugetul local. Logica noastră spune însă că, dacă nu există hotărâre, nu are de ce să se ţină seama la întocmirea bugetului de alocarea unor sume pentru burse şcolare de merit, studiu sau sociale. Avem impresia că acestea nu vor fi din nou acordate pe motiv că nu vor fi bani şi că nu există prevedere bugetară. Pentru copiii care ar putea să beneficieze de aceste burse, sperăm să nu avem dreptate. A fost respins, de asemenea, proiectul privind modificarea hotărârii prin care Primăria obţinea dreptul de a defrişa aproape 8 hectare de pădure de pe Platoul Corneşti. Pentru respingerea hotărârii, consilierii UDMR au înclinat balanţa. Proiectele privind amenajarea unor parcuri – în zona cetăţii, respectiv în zona străzii Mihai Eminescu au fost amânate. La fel s-a întâmplat şi cu proiectul privind trecerea unui teren din domeniul public în cel privat al municipiului şi un schimb de terenuri cu omul de afaceri Mircea Musgociu. Terenul era necesar pentru lucrările privind centura Tîrgu-Mureşului din zona Calea Sighişoarei. Consilierii au convenit să se trateze cu toţi proprietarii de terenuri din zonă deodată.
motorina - mașina de preparat cafea SAN REMO 2 buc. 3.525 lei/buc. - mașina de preparat cafea AMBRA SAECO 12 buc. 1.763 lei/buc. - mașina de preparat cafea SAN MARCO 3 buc. 2.955 lei/buc. S.C. CONSUMCOOP VARGATA S.R.L. CUI 1269334 – localitatea Valea, str. Vărgata, nr. 183, jud. Mureș - Dosar de executare nr. C1648 - teren intravilan cu suprafața de 234 mp, 4.256 lei situat în sat Valea, cu deschidere la DJ 135A
termenul de vânzare la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Potrivit prevederilor art.162 alin. (7) din actul normativ mai sus amintit, pentru participarea la licitaţie ofertanţii depun, cu cel puţin o zi înainte de data licitaţiei: - oferta de cumpărare; - dovada plăţii taxei de participare; - dovada, emisă de organele fiscale, că nu are obligaţii fiscale restante faţă de acestea, precum şi celelalte acte şi documente prevăzute la acest articol. Taxa de participare la licitaţie, 10% din preţul de pornire a licitaţiei, se va achita în contul RO74TREZ4765067XXX005643 deschis la Trezoreria Tg. Mureș pe seama DGFP Mureş, cod fiscal 4322629. Relaţii suplimentare privind desfăşurarea licitaţiei se pot obţine la sediul Administraţiei Finanţelor Publice Tg. Mureş, din str. Gh. Doja nr.13 , sau la tel. 268437, 268967, 262173, 269132, int. 166. Prozan Mihaela, ŞEF ADMINISTRAŢIE ADJ. Cîmpeanu Carolina, ŞEF SERVICIU
Preţurile nu includ TVA În conformitate cu prevederile art. 162, alin. (4), lit. i) din O.G. nr. 92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală, invităm pe toţi cei care pretind vreun drept asupra bunurilor, să înştiinţeze despre aceasta organul de executare înainte de data stabilită pentru vânzare. Totodată potrivit prevederilor art.162 alin. (4) lit. j) din actul normativ mai sus amintit, invităm pe toţi cei interesaţi în cumpărarea bunurilor să se prezinte la
Ligia VORO
04
ANALIZĂ
Șomajul în creștere impune strategii Dezvoltarea județului, „la braț” cu regionalizarea La inițiativa deputaților UDMR Borbély László și Kelemen Atilla, majoritatea deputaților și senatorilor de Mureș au avut o întâlnire cu prefectul, președintele CJ Mureș și primarii de municipii și orașe din județ. Au lipsit doar primarul Dorin Florea și parlamentarii PD-L și PP-DD. Fără să ajungă la cine știe ce concluzii edificatoare, discuția a avut măcar menirea de a pune pe „masa discuțiilor” pozițiile celor implicați și obținerea promisiunii ca pe viitor, după ajungerea la un numitor comun, vocile parlamentarilor mureșeni să se unească pentru un lobby comun la București. Cu această ocazie am aflat, de pildă, care este rezumatul strategiei de dezvoltare a județului Mureș în mandatul lui Ciprian Dobre. Documentul, rezumat în cinci pagini, adună principalele proiecte care urmează (sau cel puțin se dorește acest lucru) a fi implementate, pe termen scurt, mediu și lung. Așadar, dacă luăm cele pe termen scurt, adică proiectele pe 2013, CJ are 16 mari proiecte dintre care amintim câteva mai importante cum ar fi: continuarea investițiilor în dezvoltarea Aeroportului, construcția unui spital regional, investiții în infrastructura rutieră din jurul Tîrgu-Mureșului (inclusiv drumuri de ocolire), extinderea zonelor industriale, prelungirea sistemului de alimentare cu apă în vestul județului sau
www.punctul.ro
continuarea investițiilor la depozi- viitoarei regionalizări. Aici lucrurile tul de deșeuri. se încurcă și mai tare, pentru că la cum arată acum lucrurile, e foarte PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG… puțin probabil că Tîrgu-Mureș va fi viitoare capitală de regiune, în condițiile concurenței cu orașe ca …ambițiile actualului executiv Brașov sau Sibiu. Așadar, un lobby sunt încă și mai îndrăznețe, unele comun din partea tuturor forțelor mai realizabile însă altele din ce în politice nu numai că e vital pentru ce mai greu de realizat. Cele mai ca Tîrgu-Mureș să fie polul regiunii realizabile ar fi extinderea rețelei din care va face parte, ci nici măde energie electrică, celor de apă și car asta nu garantează reușita. Iar canalizare, construcția unor plat- până la un lobby comun, se pare forme industriale pentru industria că drumul e lung. Primul motiv farmaceutică, continuarea pro- este acela că PDL și PP-DD, nici gramului de izolare a blocurilor, măcar nu s-au așezat încă la masa proiectul de renaturare a malurilor discuțiilor. Au venit la întâlnirea de râului Mureș, proiecte culturale săptămâna trecută Ciprian Dobre, de reabilitare a unor clădiri istori- liderul CJ, Corneliu Grosu, prefect, ce (palatul administrativ, clădirea senatorii Marko Bela, Akos Mora și muzeului de științe ale naturii etc.), Alexandru Frătean (absent Marius continuarea investițiilor în sistemul Pașcan), iar dintre deputați au vede asistență socială etc. Sunt unele nit Borbély László, Kelemen Atilla, însă care oricât de optimiști am fi, e Vasile Gliga, Florin Buicu, Cristian foarte greu de crezut că vor fi reali- Chirteș și Kerekes Károly (au lipsit zate. Putem amintit aici calea ferată Florin Urcan - PDL și Cristian SeTîrgu-Mureș - Sighișoara (proiect fer PP-DD). Chiar dacă s-a convenit care datează de prin anii ‘70) sau asupra necesității unei „voci comurealizarea platformei multimodale, ne” la București, când s-a intrat în proiect care, din păcate, până acum subiectul descentralizării, opiniile s-a dovedit că nu are sprijin la nivel n-au mai fost deloc unitare. guvernamental. UDMR ALEARGĂ PE CA LUCRURILE SĂ FIE ŞI DOUĂ PISTE… MAI COMPLICATE… …peste toate aceste planuri vine un nor de incertitudine adus de tot mai intensă dezbatere pe tema
Punctul
Premiul Dumitru Tinu 2007 Cristian TEODORESCU Marius LIBEG Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L. Str. Horea, nr. 11 Tîrgu-Mureş, cod 540502 Tel/Fax: 0265 22 00 44 ISSN: 1841 - 0699 Redactori: Ligia VORO Cătălin HEGHEŞ Cristina VANCEA Ioan A. BORGOVAN Mircea BARBU
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate. Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.
Editor: LIBEG Zsuzsanna Secretariar: Mihaela KOZAK IT/DTP: Ovidiu MORAR
Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.
Rea-voinţă sau nu, primarul Dorin Florea şi parlamentarii PD-L şi PP-DD au lipsit de la dezbatere
un centru, o locomotivă a regiunii căreia îi va aparţine. De data aceasta nici UE nu ne impune regionalizarea, nu avem o astfel de obligaţie privind crearea unor regiuni administrative”. Pe de altă parte, deputatul Borbély László a reiterat planul UDMR cu regionalizarea pe regiuni mici, după o întreagă prezentare în care a demonstrat că actualele regiuni de dezvoltare nu numai că nu funcționează, dar și cresc decalajul economic între zonele din interiorul lor. Prin urmare, spune deputatul, avem nevoie de regiuni mai mici, formate din trei-patru județe: „Avem nevoie de regiuni economice mai flexibile, formate din trei, maximum patru judeţe şi, evident, ceea ce e clar un consens, …în ultima vreme, după ce și- că regiunea din care va face parte şi au dat seama că regionalizarea pe Mureşul va trebui să aibă reşedinţa un model cu regiuni mici, care ar la Tîrgu-Mureş. De ce? Pentru că putea duce la o formă de autonomie merităm acest lucru (…) Suntem pentru Ținutul Secuiesc (Mureș, singura formaţiune politică care de Harghita, Covasna), e tot mai de- doi ani şi jumătate am înaintat la parte de planurile Guvernului. Parlament un proiect de lege cum Așadar, reprezentanții UDMR la am vedea noi regiuni mai flexibile, dezbateri au vorbit pe două voci. De mai mici, care nu sunt formate din pildă senatorul Markó Béla spunea cinci-şase judeţe – s-a dovedit insă luăm în calcul și varianta în care eficienţa lor – noi vorbeam atunci renunțăm la regiuni: „Repet încă o de regiuni economice. Noi avem o dată, eu nu aş exclude din discuţii propunere clară bazată pe analize şi dezbateri această idee şi întreba- tehnice, deci nicidecum aşa cum re dacă într-adevăr avem nevoie, vor unii să prezinte, pe baze etnice. în acest moment, în România şi Nu negăm însă faptul că aşa cum de regiuni sau dacă am putea să ne prevede o directivă a UE din 2003, gândim să păstrăm actuala împăr- trebuie ţinut cont când vorbim de ţire administrativ-teritorială. Dacă regiuni economice şi de tradiţii culnu, sunt de acord să încercăm să turale, de tradiţii istorice – este preavem Tîrgu-Mureşul şi Mureşul ca văzut în Directiva UE”.
LA USL POZIŢIA ESTE CEVA MAI FERMĂ… …toți cei prezenți marșând pe ideea de regionalizare, pe regiuni mai mari, care să evite factorul etnic. Fiecare dintre parlamentari a marșat însă în felul lui. Cel mai pragmatic a fost însă senatorul liberal Akos Mora, care înainte de număr de județe componente sau care va fi viitoarea capitală, a pus pe prim plan competențele viitoarelor regiuni: „Din competenţele care se cunosc în acest moment, care vor fi date către regiuni trebuie să facem un punctaj comun toate partidele în aşa fel încât să dezvoltăm acele puncte tari în orice negociere cu alte judeţe (…) Sunt 12 competenţe anunţate care se intenţionează a se aduce la nivel de regiune, pe care trebuie să îţi formulezi cele mai tari puncte pe care le ai şi după aceea să mergem cu toţii pe o voce unitară. Altfel unii o să vrea partea de cultură, alţii de infrastructură, mergând pe acele puncte tari. Nu ai cum să le ai pe toate la nivelul judeţului tău, dacă sunt 6 judeţe (pe regiune – n.r.) o medie aritmetică ar fi câte două competenţe pe judeţ”. Alții, cum au fost Cristian Chirteș sau Florin Buciu și-au ales un domeniu pe care au dorit să-l scoată în evidență. Primul a marșat pe necesitatea dezvoltării mediului rural, care încă are mari probleme economice și de infrastructură, iar al doilea a mers pe ideea dezvoltării cu atenție a sectorului medical. Una peste alta, a fost doar o primă discuție în această formulă cu noul legislativ, iar aleșii au convenit că e nevoie de mai multe astfel de dezbateri, care probabil pe viitor vor fi reluate. Dacă aceste discuții vor ajunge într-un final și la un rezultat concret, asta rămâne de văzut. Ligia VORO
05
ANALIZĂ
îndrăznețe de dezvoltare a județului A
genția pentru Dezvoltare Regională Centru a demarat o Strategie de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 20142020. Desigur, județul Mureș, fiind cuprins în Regiunea Centru, este unul dintre beneficiarii acestei Strategii. În rândurile care urmează, puteți citi care sunt domeniile care se vor dezvolta în anii următori, cu ajutorul fondurilor europene. În primul rând, ne vom concentra pe problemele cele mai „arzătoare” ale județului Mureș. AXE PRIORITARE ADR Centru a propus pentru dezvoltarea regiunii câteva axe prioritare: Axa prioritară 1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice și sociale regionale; Axa prioritară 2. Creșterea competitivității economice, stimularea inovării; Axa prioritară 3. Protecția mediului înconjurător, creșterea eficienței energetice, stimularea utilizării surselor alternative de energie; Axa prioritară 4. Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii și silviculturii; Axa prioritară 5.
BANI PENTRU POTENŢIALUL ECONOMIC
www.punctul.ro
CERCETAREA – NEVALORIFICATĂ
În momentul de faţă, la nivelul judeţului nostru există peste 15.000 de persoane care nu au un loc de muncă, dintre aceştia peste 5.400 fiind indemnizaţi, iar restul de aproximativ 10.200 fiind neindemnizaţi. Deci este nevoie de o creștere a potențialului economic al județului, însoțit de o creștere a numărului locurilor de muncă. În plus, creșterea competitivității economice ar duce la creșterea produsului intern brut al județului (în 2012, județul Mureș s-a aflat pe locul 16 în topul județelor din România după PIB-ul pe cap de locuitor – 5.535 euro). Astfel, pentru județul Mureș, cele mai strigente probleme par a fi legate de Axele 2,
nu doar pentru județul Mureș, dar pentru întreaga țară. Din datele Institutului de Statistică Mureș, reiese clar că unele domenii agricole au avut de suferit din 1990 încoace: dacă în 1990 suprafața totală cultivată a județului era de 221.763 ha, în 2009 era de doar 174.528 hectare. De aceea, este binevenită propunerea ADR Centru ca în viitorii ani să se insiste şi pe ,,eficientizarea activităților agricole prin modernizarea exploatațiilor agricole, dezvoltarea serviciilor și logisticii agricole și susținerea activităților de prelucrare a produselor agricole”. SURSE REGENERABILE
unii Centru cel mai mare potențial al surselor regenerabile de energie îl deține biomasa, urmată de micro-hidroenergia și energia solară, la polul opus fiind energia eoliană și energia geotermală”, se arată în Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru. Județul Mureș are cel mai ridicat potențial energetic al biomasei (deşeuri lemnoase şi agricole), urmat de județele Alba și Sibiu. CRIZA GUNOIULUI Rămânând în domeniul protecției mediului, este important să amintim despre criza gunoiului din județul Mureș. În judeţ există o singură groapă eco-
motive: pe de o parte nu au resurse financiare pentru organizarea procesului de colectare selectivă a deşeurilor, pe de altă parte sunt împiedicate de lipsa sistemului de management integrat al deşeurilor. SPERANŢA SÂNPAUL Construcţia depozitul judeţean de deşeuri de la Sânpaul se află întro stare de execuţie de 65%, iar coordonatorul proiectului, Radu Spinei, estimează că groapa ecologică va fi terminată până în aprilie.
ă n â p ț e d u j u r t n e p i r a m i r u n a pl
În domeniul economic, ADR Centru are în vedere şi sprijinirea regenerării economice în zonele afectate de restructurarea unor ramuri economice în declin. Este, de exemplu, cazul municipiului Tîrnăveni care, încă nu şi-a re-
e r a u r t n e C R D A
Dezvoltarea turismului; Axa prioritară 6. Dezvoltarea resurselor umane, creșterea incluziunii sociale. www.punctul.ro
3 și 4, desigur fără a diminua nici importanța celorlalte. Axa2 Creșterea competitivității economice a Regiunii Centru prin valorificarea potențialului regional, prin stimularea inovării și a economiei orientate spre cunoaștere, prin dezvoltarea unor instrumente specifice (infrastructura de afaceri, de transfer tehnologic, clustere, rețele de afaceri etc.) și prin crearea unui mediu atractiv pentru investiții – aceasta deoarece, la sfârșitul lunii ianuarie 2013, rata șomajului în județul Mureș era de 6,45%, mai mare decât media la nivelul țării (5,82 %).
venit după închiderea combinatului chimic. Totodată, o problemă este transferul noutăţilor din cercetare către agenţii economici. ,,Cu toate că există resurse semnificative la nivel regional în domeniul cercetării (câteva institute de cercetare, mai multe universități dintre care menționăm Universitatea Transilvania din Brașov - una din cele mai puternice universități cu profil tehnic din România, precum și Universitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu-Mureș), rezultatele din cercetarea teoretică și aplicată ajung greu în sfera economică. Transferul tehnologic, în general, către potențialii beneficiari din sectorul economic este la un nivel nesatisfăcător, acest lucru afectând competitivitatea economică a firmelor din Regiunea Centru”, se arată în Strategia de dezvoltare regională 2014-2020. MAI PUŢINE TERENURI CULTIVATE Sprijinirea agriculturii (axa 4) este desigur, de importanță vitală,
Protecţia mediului (3) este o necesitate urgentă cu implicaţii masive nu doar asupra animalelor şi plantelor, ci în primul rând,
asupra populaţiei judeţului Mureş. Desigur, referitor la Tîrgu-Mureş, un pas important ar fi instalarea unor filtre performante la nivelul combinatului Azomureş care, se ştie, nu de puţine ori a fost amendat pentru depăşirea substanţelor periculoase emise în atmosferă; se pare că Azo are un proiect în acest sens. Apoi, extinderea utilizării resurselor alternative de energie ar reduce costul şi poluarea generată de producerile de energie. Un pas important a fost făcut zilele acestea, când oamenii de afaceri Doru Borşan şi Virguil Mailat se pregătesc să investească în două parcuri fotovoltaice în județul Mureș: Consiliul Judeţean Mureş a aprobat cele două proiecte, certificatele de urbanism fiind eliberate în 19, respectiv 21 februarie 2013. ,,Pentru România, ținta prevăzută pentru anul 2020 de Directiva 2009/28/CE este de 24% ca pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, aceasta reprezentând o creștere de 6,2% față de anul de referință 2005 (valoarea de referință pentru 2005 este de 17,8%). Pentru a-și îndeplini obiectivul stabilit corespunzător anului 2020, România va trebui să valorifice 63,5% din potențialul total al surselor regenerabile de energie de care dispune. La nivelul Regi-
logică: la Sighişoara, iar depozitele istorice din Tîrgu-Mureş, Reghin, Luduş, Sovata şi Iernut au fost închise încă din anul 2009. În lipsa infrastructurii necesare nici ţintele de colectare selectivă a deşeurilor nu sunt îndeplinite corespunzător. Mai mult, Sighişoara nu acceptă ca toate deşeurile din judeţ să fie transportate în depozitul de la marginea oraşului, astfel firmele de salubritate sunt nevoite să încheie contracte cu administratorii depozitelor din judeţele învecinate sau să depună gunoiul menajer în depozite neautorizate sau închise. Garda de Mediu Mureş este sesizată permanent de apariţia unor noi gropi de gunoi ilegale. Operatorul de salubritate din Reghin a fost amendat anul trecut, apoi anul acesta din nou cu câte 20 de mii de lei pentru abandonare de deşeuri în locuri nepermise. Pentru aceeaşi contravenţie, în 2012, firma Salubriserv din Tîrgu-Mureş a luat o amendă de 20 de mii de lei. Cantitatea deşeurilor reciclate trebuie însă crescută de la an la an, pentru că obiectivele comunitare privind gestiunea deşeurilor prevăd ca până în anul 2020 să se atingă un nivel de reciclare de minim 50% din masa totală a cantităţilor de deşeuri de hârtie, metal, plastic şi sticlă aferentă deşeurilor menajere. Administraţiile locale nu îndeplinesc aceste obiective din două
0 2 0 în 2
Pot riv it conducerii CJ Mureş, instalaţia de tratare mecanobiologică a deşeurilor este unică în ţară, o construcţie asemănătoare existând în Germania. Intslaţia va procesa 65.000 de tone de deşeuri pe an și va ajunge la o capacitate de 120.000 de tone pe an în 2015. Depozitul zonal de deşeuri de la Sânpaul va avea trei celule şi va putea depozita 5 milioane de metri cubi de deşeuri. „Termenul de finalizare al întregului proiect este decembrie 2013 (…) Primul contract, componentele depozitului ecologic de la Sânpaul, respectiv celula de 7 hectare, staţia de tratate mecanobiologică, infrastructura de utilităţi şi cea rutieră precum şi zona administrativă. La finele lunii decembrie (2012, n.r.) stadiul fizic de realizare al lucrărilor a fost de 51,80%, în timp ce din punct de vedere valoric contractul a fost onorat în proporţie de 30,28%. La începutul lunii ianuarie procentul va creşte simţitor, pentru că ultimele decontări au fost făcute în 28 decembrie şi vor apărea în situaţia lunii ianuarie. Cel de-al doilea contract care presupune realizarea unei infrastructuri este cel pentru staţia de sortate, transfer şi compostare de la Cristeşti, respectiv Vălureni. Lucrările sunt executate în proporţie de 59,72%, contractul are valabilitate până la sfârşitul lunii martie 2013, iar valoric avem un procent de realizare de 41,3%”, a arătat Valeriu Băţagă, director executiv al Direcţiei Integrare Europeană a Consiliului Judeţean Mureş. Vasile DANCEA
06
ACUTUALITATE
Aqua Marathon 2013 Complexul de Agrement și Sport Mureșul (Weekend) din Tîrgu-Mureș a găzduit, în zilele de 9 și 10 martie 2013, o nouă ediție a competiției de natație Aqua Marathon, în organizarea CSȘ Tîrgu-Mureș, DJST Mureș și a H2O Team, cu sprijinul partenerului principal Azomureș. Maratonul s-a adresat tuturor înotătorilor, indiferent de vârsta sau sex, care au concurat în echipe formate din 12 sportivi (+ 2 rezerve opțional) pe parcursul a 24 de ore. Fluierul de start s-a auzit sâmbătă, la ora 12:00, iar finalul a avut loc duminică, la
aceeași oră. Primele 6 echipe clasate au fost răsplătite cu diplome, cupe, medalii, materiale sportive și premii în bani. La concurs au participat 13 echipe. CLASAMENTUL La final, s-a organizat un clasament pentru sportivii profesioniști, unul pentru amatori, fiind acordate și premii speciale. Clasamentul a arătat în felul următor: Team Udvarhely – Odorhei. Echipe legitimați: Locul I Echipe amatori: Locul I - Jose CSȘ I Tg.-Mureș; Locul II - CSȘ - Tg.-Mureș; Locul II - Torpi MS II Tg.-Mureș; Locul III - Swimm Tg.-Mureș; Locul III - Aquasport -
VII - Orca I - Cluj Napoca; Locul VIII - Orca II - Cluj Napoca; Locul IX - Tinerețe fără Bătrânețe - Tg.Mureș; Locul X - Autoliv Brașov; Premii speciale: Cea mai tânără participantă - Szabo Nikolett - CSȘ II Tg.-Mureș; Cel mai tânăr participant - Goda Daniel - Swimm Team Udvarhely – Odorhei; Cel mai mic nr. în CI - la doamne: Iancu Lia - Orca I - Cluj Napoca, la domni: Ristache Marius - Tinerețe fără Bătrânețe - Tg.-Mureș; MVP Tg.-Mureș/Sf.Gheorghe; Locul IV fete: Lungu Andreea - Torpi MS - SBR - Tg.-Mureș; Locul V - Evo- Tg.-Mureș cu 8.200 m; MVP line Belugas - Tg.-Mureș; Locul VI băieți: Csorbasi Janos - Jose Tg.- CS Mini-Max Tg.-Mureș; Locul Mureș cu 9.500 m.
07
AUTO
Noul Golf este “Car of the Year 2013” în Europa • Volkswagen câştigă cel mai râvnit premiu auto din Europa • Golf VII este numărul unu printre jurnaliştii auto din Europa • Peste 150.000 de automobile Golf comandate deja în Europa Wolfsburg/Geneva, 4 martie 2013 – Noul Golf este “Car of the Year 2013” (Maşina Anului 2013) în Europa. Renumitul Premiu “Car of the Year” este considerat unul dintre cele mai importante barometre din industria auto. Câştigătorii au fost anunţaţi în cadrul ceremoniei de deschidere a Salonului Auto de la Geneva. Prof. Dr. Martin Winterkorn, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Volkswagen AG, declară: “Este un rezultat minunat şi suntem foarte mândri de el. Acest premiu european de o însemnătate deosebită reprezintă concluzia perfectă pentru lista de premii pe care le-am câştigat deja. Peste 29 de milioane de clienţi au contribuit la transformarea modelului Golf în simbolul care este azi. Golf va continua pe această traiectorie de succes.” Votul pentru “Car of the Year” este unul dintre cele mai vechi şi mai renumite din Europa. Cele mai bune maşini noi au primit acest premiu anual încă din 1964. Juriul, care constă din 58 de jurnalişti auto din 22 de ţări, a nominalizat în prealabil opt candidaţi, care participă în runda finală. Aceştia au fost testaţi, comparaţi şi evaluaţi pe parcursul câtorva luni, conform unei liste cuprinzătoare de criterii, precum eficienţa consumului de combustibil, confortul, siguranţa, caracteristicile dinamice, funcţionalitatea, designul şi progresul tehnic. În runda cu numărul 50 a acestei competiţii cu o tradiţie bogată, noul Golf a fost declarat câştigător în faţa celorlalţi şapte concurenţi, obţinând un scor de 414 puncte în cadrul votului final – aproape dublul punctajului obţinut de concurentul de pe locul al doilea ( 212 puncte ). Două modele Volkswagen au mai primit până acum acest premiu râvnit: Golf în 1992 şi Polo în 2010.
www.punctul.ro
Automobilul cu cel mai mare succes din Europa a fost din nou perfecţionat, la cea de-a şaptea sa generaţie. Noul Golf a obţinut un punctaj mare nu doar la calitate, confort, valori reduse ale consumului şi emisiilor, ori pentru performanţele sale dinamice excelente, ci şi pentru criteriul foarte important al siguranţei. Cel mai bun exemplu în acest sens este sistemul Multi-Collision Brake ( sistemul automat de frânare post-coliziune ), dotare standard, care încetineşte automat automobilul în urma unei coliziuni violente, pentru a diminua energia cinetică rămasă, evitând astfel coliziunile ulterioare. Au fost adăugate numeroase sisteme de siguranţă şi asistenţă, precum diferenţialul blocabil electronic XDS ( oferit in echiparea standard ), sistemul de protecţie preventivă a pasagerilor şi Lane Assist. Împreună, acestea oferă un nivel maxim de siguranţă şi confort, la un preţ accesibil.
având obiect de activitate principal transporturi auto de persoane, angajează pentru Atelierul de Întreţinere şi Reparaţii Auto un vopsitor auto CERINŢE: - Calificare de vopsitor auto - Experienţă profesională: minim 3 ani Candidaţii interesaţi vor depune un Curriculum Vitae însoţit de cererea de angajare şi acte doveditoare ale calificării şi a vechimii în domeniu, la secretariatul firmei aflat în Tg.Mureş, str. Bega nr.2, program de luni până vineri, între orele 1000 – 1400 sau prin fax la nr. 0265.268448, până în data de 25 martie 2013. Numai candidaţii selectaţi vor fi invitaţi la interviu, în data de 26 martie 2013. Societatea îşi rezervă dreptul de a testa competenţele declarate de candidaţi. Conducerea Asocierii pentru transport public de persoane.
SIGHIŞOARA
„Ţinutul Secuiesc,
NU România!” Peste 5.000 de persoane din judeţe din Transilvania şi din Ungaria s-au adunat, duminică, la Monumentul Secuilor Martiri din Tîrgu-Mureş, pentru a participa la mitingul pentru autonomia Ținutului Secuiesc, organizat de Consiliul Naţional Secuiesc. Participarea unui număr atât de mare de persoane, în ciuda opoziției UDMR, demonstrează din nou dezbinarea politică a maghiarilor din România. Printre participanţi s-au numărat liderul CNS, Iszák Balázs, europarlamentarul Tőkés László, liderul Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania, Toro T. Tibor, Mark Gafarot i Monjo din partea Partidului Unităţii şi Convergenţei din Catalonia, preşedintele Partidului Civic Maghiar, Biro Zsolt. Pe lângă liderii politici, la mitingul pentru autonomie de la Tîrgu-Mureş au participat şi numeroşi membri ai Organizaţiei 64 de Comitate şi ai Gărzii Naţionale Maghiare, din subordinea formaţiunii de extremă dreapta din Ungaria, Jobbik.
08
regionalizare prezentat de USL: „Ţinutul Secuiesc să devină regiune de sine stătătoare, cerem garantarea prin lege a autonomiei Ţinutului Secuiesc. Protestăm împotriva unei regionalizări care lezează interesul şi existenţa poporului secuiesc. Autorităţile române să înceteze de îndată luptă împotriva simbolurilor În cadrul mitingului au fost comemoraţi secuieşti, hărţuirea maghiarilor si secu- martirii secui executaţi în data de 10 martie 1854
la tribuna manifestării, acesta i-a atacat dur pe premierul român, Victor Ponta, căruia i-a imputat că ar fi „reaprins flacăra antimaghiară”, pe fostul lider al UDMR, Béla Markó, pe care l-a etichetat ca fiind „trădător al naţiunii”, dar şi pe liderul partidului Socialist Ungar, Attila Mesterházy, care a dat mâna cu primul ministru român. După criticile Cei prezenţi la miting au scandat „Trădători de ţară!”, aduse de Tőkés, cei prezenţi la miting „Oameni de nimic!”, referindu-se la liderii UDMR au scandat „Trădători de ţară!”, „Oameni de nimic!”, referindu-se la liderii ilor, protestăm împotriva instituţiilor stabilea frontierele Ungariei cu vecinii UDMR. statului de drept pentru că hărţuiesc săi, inclusiv România: „Nu trebuie să Preşedintele CNS, Iszák Balázs, a şi intimidează cetăţenii români de na- mai existe Tratatul de a Trianon (...) înmânat o petiţie unui reprezentant al ţionalitate maghiară. Vrem libertate Despre asta e ziua libertăţii secuilor, Prefecturii Mureş, dar şi steagul secuPROTEST ÎMPOTRIVA şi egalitate deplină şi reală pentru toţi despre lupta pentru libertate, adevăr şi iesc pe care acesta însă nu l-a primit. REGIONALIZĂRII locuitorii Ţinutului Secuiesc”. Orga- autonomie”, a susţinut europarlamenta- Printre manifestanţi au fost prezenţi şi nizatorul acestui miting, Iszák Balázs, rul român, care a subliniat că lupta pen- cetăţeni din Ungaria. a spus că petiţia împotriva actualului tru autonomie trebuie să continue. De Vasile DANCEA În jurul orei 19:00, participanţii la proces de regionalizare se referă la faptul manifestarea de la Monumentul Secu- că maghiarii nu sunt de acord cu cele 8 ilor Martiri s-au deplasat către centrul regiuni, pe care le consideră prea mari. municipiului, unde liderul Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Iszák Balázs, „TRĂDĂTORI DE ŢARĂ!” a dat citire, în faţa a peste 5.000 de participanţi, unei petiţii care va fi înaintată Guvernului României, în care se arată Europarlamentarul Tőkés László, că cei prezenţi protestează împotriva s-a pronunţat, în cadrul mitingului unei regionalizări care „lezează inte- pentru autonomie de la Tîrgu-Mureş, resul şi existenţa poporului secuiesc”, împotriva existenţei Tratatului de la Iszák Balázs a înmânat o petiţie unui adică împotriva actualului proces de Trianon, semnat în 4 iulie 1920, care reprezentant al Prefecturii Mureş
În centrul municipiului Tîrgu-Mureş s-au adunat peste 5.000 de manifestanţi
Ziua de 10 martie a fost declarată „Ziua Libertăţii Secuilor”
09
Punctul pe i
LUDUŞ
Mihai Viteazul la Luduş. „Având în vedere că Mihai Viteazul a fost primul unificator al neamului românesc, fiind un simbol al istoriei noastre, autoritatea locală propune amplasarea bustului acestuia în Parcul Unirii din Luduş şi, în acest sens, supunem spre aprobare proiectul de hotărâre întocmit” - este precizat în referatul întocmit de Anca Bungardi. Monumentul realizat de sculptorul Simon Attila din piatră artificială este proiectat să aibă o înălţime totală de aproximativ 3,70 metri şi va fi amplasat lângă catargul drapelului naţional din Piaţa Unirii. Consilierii au aprobat în unanimitate realizarea acestui monument care va aminti de prima unire a provinciilor române.
Mărţişoarele omeniei Unul dintre programele iniţiate de Consiliul şcolar al elevilor de la Liceul Tehnologic Luduş a avut în vedere strângerea de fonduri pentru sprijinirea activităţii Centrului de zi pentru copii cu dizabilităţi „Impuls”. Concret, unităţile de învăţământ din oraş au fost invitate să se alăture Liceului Tehnologic într-o acţiune care să-i cuprindă pe toţi copiii şi tinerii din oraş, de la vârsta preşcolară până la cei din clasa a XIII-a şi cei de la Clubul Copiilor îndrumaţi de Olga Pal Fagarasi. MĂRŢIŞOARELE – FANTEZIE DEBORDANTĂ „Ideea a fost a noastră”, a spus Diana Man, preşedinta Consiliului şcolar al elevilor de la Liceul Tehnologic, ,,dar am primit un sprijin deosebit de valoros din partea doamne-
lor educatoare, învăţătoare şi profesoare de la cele două şcoli gimnaziale, Nr. 1 şi „Ioan Vlăduţiu”, de la Clubul Copiilor, Grădiniţa „Căsuţa fermecată” şi de la Liceul Tehnologic”. Târgul de mărţişoare „hand made” a constituit, prin amploarea sa şi prin scopul propus, acela de a dona sumele obţinute din vânzarea mărţişoarelor copiilor cu dizabilităţi de la Centrul „Impuls”, o lecţie practică de viaţă şi de omenie. Adică, un transfer sublim de la copii la copii, de la un suflet la altul. La deschiderea expoziţiei – târg au participat un mare număr de elevi şi părinţi, au fost prezenţi Dorin Grama, directorul Casei de Cultură, consilierii Liviu Botezan, Ovidiu Pop şi Gelu Puia, directorul ADP şi APL Daniel Şofron, precum şi preşedinta AESA, filiala Luduş, Ana Bordan şi primarul Cristian Moldovan care au prezentat importanţa socială şi umanitară a evenimentului.
Reţea şcolară. La propunerea directorului „APL şi ADP”, Daniel Şofron, Consiliul Local Luduş a aprobat reorganizarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar a oraşului Luduş, pentru anul şcolar 2013 – 2014. Conform HCL Luduş iniţiată de primarul Cristian Moldovan, la Grădiniţa „Căsuţa fermecată” sunt arondate Grădiniţele din străzile Vânătorilor, Crinului şi Primăverii. Şcoala Gimnazială din strada Republicii are în subordine Şcoala Primară „Petőfi Sándor” şi Grădiniţa din cartierul Roşiori. La Şcoala Gimnazială „Ioan Vlăduţiu” sunt arondate Şcoala Gimnazială „Ioan Th. Olteanu” şi Grădiniţa din cartierul Gheja. Liceul Tehnologic are în subordine CSS – Grup Şcolar Industrial.
Ioan A. BORGOVAN
O seară memorabilă, la teatru Deşi părea banal, unul dintre proiectele de hotărâre propuse de primarul Cristian Moldovan Consiliului Local Luduş a suscitat multe comentarii din partea consilierilor locali, în şedinţa ordinară a lunii ianuarie. Pe scurt, primarul propunea alocarea de la bugetul local a sumei de 5.000 de lei pentru susţinerea unei reprezentanţii de artă teatrală oferită de către Teatrul Naţional Tîrgu-Mureş.
www.punctul.ro
„VREM CULTURĂ AUTENTICĂ!” Afirmaţia îi aparţine consilierului Daniel Totu şi suntem întrutotul de partea sa. Luduşenii au fost obişnuiţi să primească spectacole de muzică populară, facile şi gratuite în totalitate, la care spectatorii erau prezenţi în număr foarte mare. Bine şi aşa! Rămâneau, în schimb, pe dinafara fenomenului artistic, un număr de cetăţeni care ar fi dorit să asiste la alt fel de spectacole: de teatru, de muzică cultă, de muzică uşoară, adică altceva decât veşnica lălăială, de multe ori prezentă la posturile de Radio şi TV. În şedinţa Consiliului Local au intervenit cu argumente pertinente consilierii Ciprian Turdean, Paula Stână, Kiş Istvan, Gelu Puia, Florin Nistor, Daniel Totu, Ioan Rad, Tănasie Bologa, Ioan Bungardi şi în final s-a decis ca intrarea în sala de spectacole să se facă după achitarea sumei de 10 lei pentru adulţi şi 5 lei pentru elevi şi pensionari.
Plan de acţiuni. Consiliul Local Iernut a aprobat un plan de acţiuni pe acest an care cuprinde lucrările pe care le vor executa beneficiarii Legii nr. 416/2001, privind venitul minim garantat. Printre lucrări se înscriu curăţirea parcurilor, a şanţurilor şi decolmatarea lor; Refacerea şanţurilor, curăţirea pământului rezultat; Amenajarea şi lărgirea trotuarelor cu dale şi nisip, amenajarea drumurilor cu balast; Toaletat arbori şi garduri vii; Întreţinerea Monumentelor eroilor din Iernut şi Oarba de Mureş; Întreţinerea curţilor de la şcoli şi Cămine culturale.
În seara spectacolului cu piesa PRAH (6 din 49), Marinela Popescu şi Mihai Gingulescu, scenografia inspirată semnată de Judith Dobre-Kathai şi regia care nu mai are loc de comentarii a lui Cristian Ioan, i-a încântat pe cei 50 de spectatori adulţi şi pe cei 70 de elevi de la Liceul Tehnologic care s-au dovedit a fi spectatori civilizaţi în ciuda unor anumite temeri. Chiar dacă prietenul Ovidiu Pop ne contrazice, credem că (şi) sărăcia materială a unor intelectuali din oraş este motivul absenţei lor de la o seară memorabilă. Ioan A. BORGOVAN
PRIMĂRIA ORAŞULUI LUDUŞ Anunţă concurs, pentru ocuparea funcţiei publice de execuţie vacante de Inspector, grad asistentSERVICIUL - ASISTENŢĂ SOCIALĂ LOCUL DE DESFĂȘURARE : PRIMĂRIA ORAŞ LUDUŞ,jud. MUREŞ, sala de şedinţă a Consiliului Local Luduş DATA: - proba scrisă : 26 marte, 2013, ora 10,00 - interviul : 28 martie, 2013, ora 11,00 CONDITII DE PARTICIPARE LA CONCURS : - Studii de specialitate : studii superioare de lungă durată absolvite cu diploma de licenţă în domeniul - Asistenţă Socială -
Parteneriat. Având în vedere parteneriatul cu unităţile de învăţământ de pe raza oraşului Luduş, în ziua de 7 martie, timp de două ore, efectivele rutiere şi de proximitate din cadrul Poliţiei oraşului Luduş au asigurat activităţi preventiv – educative pentru asigurarea climatului de siguranţă publică. În incinta şi zona unităţilor de învăţământ, Şcoala Gimnazială Nr. 1, Şcoala Gimnazială „Ioan Vlăduţiu” şi Liceul Tehnologic au fost prezenţi Inspectorul principal Leonid Frandeş şi Agentul-şef principal Claudiu Anca. Amănunte despre campania naţională „Alege viaţa”, în numărul următor.
- -
Vechime în specialitatea studiilor minim 1 an Cunoştiinţe de operare pe calculator P.C.
Data până la care se pot depune dosarele: 15 martie 2013, ora 13,00 Alte informaţii în legătură cu condiţiile de desfăşurare a concursului,condiţiile de participare la concurs, bibliografia şi actele solicitate candidaţilor pentru dosarul de înscriere se pot obţine la Sediul Primăriei oraş Luduş sau la telefonul 0265/411716 ( Resurse –Umane). P R I M A R, Moldovan Ioan Cristian
10
REGHIN
Proteste de amploare și pași spre referendum Aproximativ 500 de reghineni de toate vârstele au participat joi la marșul de protest împotriva fabricii de clei. Întâlnirea protestatarilor s-a desfășurat în strada Gării, în zona grupului Școlar Petru Maior, la ora 14, 30. Cu măști de gaze pe față și pancarte reghinenii au pornit apoi spre centrul orașului scandând ,,Jos cu fabrica de clei!”, ,,Aer poluat cancer, garantat!”. Odată ajunși în centrul orașului cei prezenți și-au continuat pro- Fabrica de clei a testul în fața primăriei până în iscat o adevărată jurul orei 18. isterie la Reghin SE IMPUNE REFERENDUM
interesează permanent de această chestiune, consultă cetăţeni, dar Primarul municipiului Re- şi specialişti, se documentează cu ghin, Maria Precup împreună cu privire la alte fabrici asemănătoare câțiva consilieri USL au ieșit din din lume. Primărița spune că sediul administrației locale și au este conştientă de amploarea pe vorbit cu protestatarii. care o are această chestiune, și Maria Precup a decla- tocmai de aceea se simte nevoită rat jurnaliștilor prezenți că se să acţioneze în mare cunoştinţă
de cauză şi perfect legal. Cea mai bună soluţie, în opinia sa, este organizarea unui referendum care va releva poziția reghinenilor în această controversă. Emeşe ARDELEAN
Un nou recurs în cazul Sergiu Ardelean Cazul reghineanului Sergiu Ardelean a revenit zilele acestea în actualitate. Dacă prima sentinţă dată în cazul tânărului care a murit în vara trecută la spital, după ce a fost înjunghiat pe stradă de un minor a lăsat un gust amar prietenilor şi familiei celui decedat, de
data aceasta familia acuzatului se consideră neîndreptăţită şi apelează la recurs. Procesul a început anul trecut, iar în luna noiembrie magistraţii Tribunalului Mureş l-au condamnat pe agresor la trei ani de închisoare cu suspendare. Nemulţumiţi
• Căutăm pentru Germania chelneri, bucătar, brutar • asistenţi medicali • medici specialişti (pediatrie, interne şi medicina generală) • chelneri, chelneriţe – pentru sezon - 1200 euro net – începere imediată • bucătar şef – 1400 euro net • maistru brutar • faianţări • montator gipscarton Cunoaşterea limbii germane obligatoriu, cel puţin la nivel conversaţional. Pentru alte oferte contactaţi-ne cu încredere. Suntem o firma cu autorizaţie din partea ITM . tel:0267-317145 / mobil:0741388605 mail@realjobs.eu www.realjobs.eu
de sentinţă, părinţii lui Sergiu au declarat recurs, iar magistraţii Curţii de Apel Tîrgu-Mureş au hotărât că tânărul, care anul trecut încă nu împlinise 18 ani, trebuie să-şi petreacă următorii 10 ani după gratii. Această decizie a fost atacată miercuri de avocaţii in-
culpatului, urmând ca recursul să se judece în săptămânile viitoare. Mama lui Sergiu Ardelean susţine că nimic nu o va consola de moartea fiului ei care ar fi trebuit să aibă toată viaţa înainte. Femeia a mai declarat jurnaliştilor că încă aşteaptă ca părinţii celui care i-a în-
junghiat fiul să plătească sumele de bani stabilite în instanţă. Totuşi, se pare că nu va mai avea mult de aşteptat. Unele surse spun că tatăl inculpatului a făcut demersuri pentru a începe plăţile către familia tânărului decedat. Emeşe ARDELEAN
ROMÂNIA JUDEŢUL MUREŞ CONSILIUL JUDEŢEAN Tîrgu Mureş, Piaţa Victoriei nr. 1, Tel: +(40) 265 263211, Fax: +(40) 265 268718, http://www.cjmures.ro
COMUNICAT DE PRESĂ Documentaţiile aprobate de urbanism şi amenajarea teritoriului – online pe site-ul www.cjmures.ro Începând cu data de 5 martie 2013, pe site-ul Consiliului Judeţean Mureş, www.cjmures.ro, este disponibil serviciul online GIS judeţul Mureş. Serviciul a fost realizat cu scopul de a facilita accesul la informaţii, fără a mai fi necesară deplasarea la sediul Consiliului Judeţean Mureş, în vederea consultării documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului aprobate. Serviciul permite, de asemenea, proiectarea în coordonate GIS şi stratificarea informaţiei pe domenii. Accesând portalul GIS judeţul Mureş aveţi la dispoziţie interfeţe specifice pentru: • cetăţean – acces fără logare
• urbanist-acces cu logare • angajaţi ai administraţiei publice judeţene- acces cu logare. Fiecare interfaţă conţine un meniu specific, iar utilizarea este descrisă apelând comanda Help. Sistemul permite consultarea planului de amenajarea teritoriului şi urbanism, a planurilor urbanistice generale (aşa cum se regăsesc acestea în arhiva Consiliului Judeţean Mureş), a planurilor urbanistice zonale, precum şi ortofotoplanului judeţului Mureş şi a hărţilor cadastrale vectorizate. Biroul de presă al Consiliului Judeţean Mureş
11
TÂRNĂVENI
Şcoala ca un mărţişor În cadrul proiectului educaţional „Explorăm, învăţăm, ne jucăm împreună” s-a desfăşurat cu prilejul zilei de 1 martie 2013 activitatea „Şcoala ca un mărţişor”. Cadrele didactice de la Şcoala Gimnazială ,,AVRAM IANCU“, reprezentată prin directorul Emil Ciurca, împreună cu cadrele didactice de la Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 2 Tîrnăveni, reprezentată prin directorul Floare Mineria Daniela, s-a materializat Proiectul de parteneriat educaţional „EXPLORĂM, ÎNVĂŢĂM, NE JUCĂM ÎMPREUNĂ”, la nivelul clasei pregătitoare, respectiv a grupei „Albinuţelor’’, pe parcursul anului şcolar 2012-2013, cu posibilitate de prelungire prin acordul părţilor. Acest parteneriat reprezintă o punte de legătură şi un schimb eficient de experienţă între cadrele didactice implicate, exprimând astfel dorinţa acestora de autoperfecţionare şi îndeplinirea cu succes a scopului general propus: stimularea sprijinului reciproc între copii începând de la cea mai fragedă vârstă. Activităţile cuprinse în calendarul proiectului au primit girul Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş. Şcoala Gimnazială „AVRAM IANCU’’ a desemnat ca responsabil pentru realizarea
Punerea în practică a Proiectului de parteneriat, formă modernă şi complexă de învăţare-evaluare, a debutat odată cu sosirea calendaristică a primăverii, vineri 1 MARTIE 2013, cu activitatea comună „ŞCOALA CA UN MĂRŢIŞOR’’, unde preşcolacolaborării convenite pe directorul adjunct rii împreună cu şcolarii mici au întâmpinat Istrate Mihaela şi pe profesoara pentru învă- primăvara confecţionând mărţişoare. pe ţământul primar, Suciu Claudia Adela, iar care, la sfârşitul activităţii, şi le-au oferit unii Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 2 are altora. ca responsabil desemnate pe Laura Hancu, Eforturile lor au fost răsplătite de către profesor pentru învăţământul preşcolar şi consilierii municipali locali cu mărţişoare Maria Lechinţan, educatoare. dulci. Toţi copiii au primit diplome de parti-
Copiii au fost răsplătiţi cu mărţişoare dulci
cipare. Activitatea zilei a continuat cu vizita viitorilor şcolari la cele trei clase a IV-a, invitaţie făcută de către doamnele învăţătoare în cadrul săptămânii Porţilor deschise ale şcolii, care a debutat la 1 MARTIE. Paleta acţiunilor comune va continua cu o serie de alte activităţi desfăşurate în diferite locaţii ale municipiului, ca Muzeul Municipal, Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 2 şi nu în ultimul rând diseminarea activităţilor din proiect în rândul părinţilor copiilor şcolari şi preşcolari. Mircea BARBU
Cu piciorul în cartea recordurilor Artistul plastic Iuliu Moldovan vrea Micuţii să intre în Cartea Recordurilor cu cel mai de la A96 mare tablou din lume. Tabloul urmează a pregătesc o pânză fi pictat de copiii de la Atelierul de Artă pictată în Plastică A96 cu vârste cuprinse între 5 și lungime 12 ani. de câteva Miercuri, 6 martie, de la ora 17.00, la sute de Casa de Cultură ,,Mihai Eminescu” din metri Tîrnăveni sa desfășurat vernisajul inedit de
pictură prezentată de grupa mică a Atelierului de pictură A96, condus de profesorul Iuliu Moldovan. Micuții au expus o pânză pictată chiar de ei, în lungime de 20 de metri, reprezentând primăvara. Lucrarea face parte dintr-un proiect care se va finaliza anul acesta. Lungimea lucrării de artă va fi de mai multe sute de metri, fiind cel mai mare tablou din lume pictat de către copii. Profesorul își dorește ca micii artiști să intre cu această ocazie în Cartea Recordurilor. Expoziția de miercuri intitulată „O floare pentru mama mea” a mai conținut și alte exponate cu ilustrate, felicitări, mărțișoare și planșe pictate. Mircea BARBU
PUBLICITATE
12