422 by Punctul

O SIGHIŞOREANCĂ, ÎN TOP 10

www.punctul.ro

MENTORI PENTRU ROMÂNIA

Punctul Anul VII, Nr. 422, 15 - 21 aprilie 2013, Preţ: 0,99 RON

MARIA PRECUP APĂRĂ FEMEILE

CU PFA-UL LA PRIMĂRIE

www.punctul.ro

MUREȘENII ,,BABANI”, SOLIDARI FORȚAȚI 04-05

www.punctul.ro

Guvernul, prin vocea premierului Victor Ponta, ar dori introducerea unei noi taxe pe salariu, de această dată doar la angajaţii Statului cu lefuri mai mari de 1.000 de euro. Aceştia, ar urma să plătească aşa-numita „taxă de solidaritate”, care s-ar aplica, de asemenea, şi la pensionarii cu pensii de la Stat, care trec de acest plafon de 1.000 de euro. Primul-ministru Victor Ponta şi-a anunţat clar intenţia deşi a observat opoziţia categorică a partenerilor de guvernare liberali… La nivelul judeţului Mureş sunt sute de angajaţi de la stat, poate chiar peste 1.000, care s-ar încadra lejer la impozitarea de 10% propusă de premier. Despre oportunitatea unei astfel de măsuri de impozitare care numai munca n-o încurajează, este de discutat. Cu atât mai mult cu cât impozitare salariilor este oricum la un nivel exagerat în România. Citiţi în paginile 4-5 cine sunt demnitarii mureşeni care ar putea fi atinşi de ,,taxa de solidaritate”, ce salarii au, care sunt instituţiile cele mai bănoase din municipiu şi ce companii de stat mureşene sunt în topul cu cei mai bine remuneraţi directori, maiştri etc…

EDITORIAL IDEI ANTICREŞTINE ÎN PARLAMENT Ați auzit de Remus Cernea? Este președintele executiv al Partidului Verde, actualmente deputat în Parlamentul României. Este un parlamentar cu chip de călugăr (barbă și păr lung, prins în coadă), dar cu idei anticreștine. De ce spun anticreștine? Păi, pe lângă faptul că acum câțiva ani critica prezența icoanelor în școli (după cum arată și un filmuleț postat pe propriul blog), mai recent Cernea a propus ca biserica să nu mai fie finanţată din bugetul de stat. Ultima găselniță: reglementarea parteneriatului civil între heterosexuali şi între persoanele de acelaşi sex. Referitor la acest lucru, citez din cele spuse de deputat: „Eu susţin şi noi, Verzii, susţinem Drepturile Omului pentru toţi cetăţenii. Noi nu considerăm că anumiţi cetăţeni ar trebui discriminaţi în vreun fel pentru niciun motiv pentru că ar fi femei, pentru că ar aparţine unei minorităţi naţionale sau unei

minorităţi sexuale. În Europa foarte multe ţări deja acceptă parteneriatele civile sau căsătoriile între persoanele de acelaşi sex”. Ridic, în acest context câteva probleme. 1) Drepturile Omului, cum sunt ele percepute în sens modern, sunt de fapt drepturile Diavolului, după cum zicea părintele Timotei de la Vaduri. Vă dau un singur exemplu, dar foarte important: azi avortul e legal… dar unde e creștinismul în acest „drept”? Azi a ucide un copil nenăscut e considerat de oameni considerați moderni și democrați a fi un „drept” al femeii. Dar legea lui Iisus se întemeiază pe sacrificiu de sine și iubirea aproapelui, nu pe iubirea de sine și uciderea aproapelui. Nu Drepturile Omului ar trebui să primeze, ci drepturile Domnului. 2) Cernea vorbește aprobator despre parteneriate sau căsătorii între persoane homosexuale. Iarăși un lucru cu totul combătut de către Biserică. E drept, pot exista persoane care se nasc cu o înclinaţie mai crescută pentru

a deveni homosexuali, după cum există oameni care se nasc cu o înclinaţie către violenţă sau către alte păcate. Dar, dacă o persoană se naşte cu o înclinaţie mai crescută către furie, îi dă asta dreptul să se dedice furiei şi să practice furia în viaţa sa? Cu siguranţă că nu! Acelaşi lucru este perfect valabil şi în cazul homosexualităţii. 3) Deputatul aduce ca argument că în Europa există căsătorii gay. Argumentul e pueril. Chiar trebuie să importăm toate prostiile din Europa? Hai să importăm nivelul de trai de acolo și alte lucruri bune, apoi să ne concentrăm pe căsătorii gay. 4) Vi se pare că propunerea lui Cernea este de bun-simț într-o țară cu atâtea probleme reale de rezolvat? Dacă tot e reprezentantul Partidului Verde, ar avea alte lucruri de analizat și soluționat, fiindcă trăiește în țara aflată pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește gestionarea deșeurilor… Titi DÃLÃLÃU

Caravana carierei răsplătește tinerii merituoși Blocul Național Sindical oferă netbook-uri într-un proiect de anvergură destinat elevilor. Pe data de 16 aprilie 2013, Blocul Național Sindical va premia, cu câte un netbook, 25 de elevi de la Colegiul Agricol „Traian Săvulescu” din Tîrgu-Mureș și 25 de elevi de la Grupul Școlar Industrial din Luduș, care au obținut cele mai bune rezultate în urma testării realizate în cadrul evenimentelor implementate în liceele din

județul Mureș, în cadrul proiectului „Caravana Carierei”. O echipă formată din experți ai „Caravanei Carierei” se va deplasa în fiecare din liceele vizitate pentru a înmâna premiile elevilor, după cum urmează: Județul Mureș – marți, 16 aprilie 2013; Tîrgu-Mureș – Colegiul Agricol „Traian Săvulescu” – ora 08:00; Luduș – Grupul Școlar Industrial – ora 13:00. PROIECTUL… …se adresează elevilor din ultimul an de liceu, iar ca mai importantă activitate a acestuia constă într-o cam-

Până în prezent, au fost consiliați aproape 3.300 de elevi din anii terminali de liceu. Ei au participat la seminarii și au susținut un test în urma căruia 950 dintre ei au câștigat câte un notebook. În cei aproape doi ani de activități în teren, caravana va oferi 1.050 astfel de netbook-uri celor mai merituoși dintre cei aproximativ 3.500 panie amplă de consiliere demarată de participanți la seminarii. în 42 de școli din 21 de județe. În Echipa de proiect „Caravana Cariperioada decembrie 2011 – februarie erei” felicită toți elevii participanți la 2013 s-au organizat o serie de activități evenimentele caravanei. în cursul cărora experții din cadrul Proiectul Caravana Carierei este proiectului i-au instruit pe liceeni pri- cofinanțat din Fondul Social Eurovind modalitățile cele mai eficiente de pean, prin Programul Operațional alegere a unei cariere, pașii ce trebuie Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umaurmați în planificare carierei, precum ne 2007-2013, investește în oameni! și corelarea lor cu cerințele reale ale pieței muncii. Manager proiect Dumitru Costin Caravana va fi pe traseu până la juPentru informații suplimentare mătatea anului 2013. Blocul Național contactați: Sindical și partenerii săi și-au propus Papuc Alexandru – 0745-480.164 să consilieze minimum 3.500 de elevi Constantinescu George – pentru a le facilita accesul pe piața 0766.268.263 muncii și a-i ajuta să urmeze cariera pe care și-o doresc. Ligia VORO

BS MUREŞ

Se acordă echipei de baschet masculin BC Mureș pentru câștigarea primului meci din play off cu CS Municipal București. Azi de la ora 19 se va desfășura al doilea meci, le dorim succes mureșenilor.

Punctul pe i

ANALIZĂ

Mediu. Gimnaziul ,,Europa” din TîrguMureş şi Gimnaziul ,,Alexandru Ceuşianu” din Reghin au participat la proiectul de educaţie pentru mediu ,,Protejăm natura pentru viaţă” iniţiat de Ministerul Pădurilor, Apelor şi Pisciculturii în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale, în săptămâna ,,Să ştii mai multe să fii mai bun”. Potrivit Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Mureş, elevii celor două şcoli au participat la acţiuni de ecologizare a râului Mureş, la Tîrgu-Mureş şi Reghin, la plantări de puieţi, au organizat expoziţii de picturi, desene şi afişe pe teme de protecţia mediului şi au efectuat vizite la obiective de gospodărire a apelor, cum ar fi laboratoare de analize fizicochimice şi biologice, prize de apă, baraje şi lucrări de apărare împotriva inundaţiilor. Țigani. Campania de informare ,,Previne înainte să tratezi!”, derulată de Centrul de Incluziune Socială pentru Persoanele de Etnie Romă (CISPER), în perioada iulie 2012 - aprilie 2013, în comunităţile mari de romi din Tîrgu-Mureş, Tonciu şi Glodeni au evidenţiat faptul că nici 10% dintre membrii acestora nu au locuri de muncă. ,,Întâlnirile cu membrii comunităţi au relevat că în unele comunităţi nici 10% dintre cei care sunt apţi de muncă nu au loc de muncă şi, în consecinţă, nici acces la serviciile publice medicale gratuite. Ceea ce este şi mai îngrijorător este faptul că există copii care, de asemenea, nu au acces la aceste servicii pentru că nu deţin certificate de naştere. Unele obiceiuri de igienă ale copiilor încă nu sunt corespunzătoare şi se datorează condiţiilor de locuire şi sărăcie în care aceştia trăiesc”, a arătat directorul regional CISPER Centru Tîrgu-Mureş, Maria Koreck. Potrivit acesteia, campania de informare şi conştientizare ,,Previne înainte să tratezi!” a avut ca scop conştientizarea romilor asupra importanţei prevenirii, dar şi diseminarea informaţiilor cu privire la accesarea gratuită a serviciilor medicale. Învățământ. La jumătatea perioadei de înscriere a copiilor în clasa pregătitoare, doar 35% din totalul copiilor recenzaţi au fost înscrişi de părinţi, în timp ce pentru înscrierea în clasa I-a au fost depuse doar 163 de cereri. Conducerea Inspectoratului Școlar Județean Mureş a subliniat că pentru evitarea aglomeraţiei de la sfârşitul perioadei menţionate, invită părinţii să se prezinte la timp în unităţile şcolare arondate pentru îndeplinirea formalităţilor de depunere şi înregistrare a cererilor tip. Înscrierile au început în data de 2 aprilie şi se vor încheia în 22 aprilie. La nivelul judeţului de preconizează înfiinţarea a 307 clase pregătitoare - 187 case în limba română, 115 clase la secţia maghiară, 4 clase în limba germană şi o clasă în limba romani cu 20 de copii.

Se acordă responsabililor din Primăria Tîrgu-Mureș care nu au făcut demersurile necesare penru anunțarea bugetului local înainte cu 30 de zile, așa cum spune legea transparenței.

BUGET

ÎNVĂŢĂMÂNT

Hotărârea de Guvern (din martie 2012) potrivit căreia la Universitatea de Medicină și Farmacie Tîrgu-Mureș se vor înființa liniile maghiare de studiu, la universitate urmând să se înființeze o nouă facultate cu programe în limbile română, maghiară şi engleză a primit o nouă palmă. După ce în 4 mai 2012 aplicarea a HG a fost suspendată, în urma unei decizii a Curţii de Apel Tîrgu-Mureş, în urmă cu câteva zile Hotărârea de Guvern din martie 2012 a fost anulată de Curtea de Apel Tîrgu-Mureș. ,,Bătălia etnică” este însă departe de a fi terminată, întrucât (deși există reacții pozitive) liderii politici UDMR au solicitat conducerii Guvernului să facă recurs la sentinţa Curţii de Apel Tîrgu-Mureş sau să găsească o soluție…

rectorul UMF a completat: „Este o hotărâre pe care noi trebuie să o respectăm. Se sincronizează foarte bine cu hotărârea de suspendare de anul trecut. Revenim la o stare de normalitate”. REACŢII CONTRA

A-NCEPUT ÎN MARTIE La sfârșitul lunii martie 2012, Cabinetul Ungureanu aproba Hotărârea de Guvern care hotăra înfiinţarea liniilor maghiare de studii la UMF Tîrgu-Mureş. Actul normativ stabilea că la universitate va fi înfiinţată o nouă facultate, cu programe în limbile română, maghiară şi engleză: „În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 132 alin. (5) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ART. 1 (1) În cadrul Universitãţii de Medicină şi Farmacie din Tîrgu-Mureş se înfiinţează o nouă facultate, Facultatea de Medicină şi Farmacie, cu programe în limbile română, maghiară şi engleză, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre” – se arăta în HG 230 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 208 din 29 martie 2012. Mai exact, HG nr. 230/2012 viza înfiinţarea unei noi facultăţi cu patru specializări: asistenţă generală (în limbile română şi maghiară), medicină (maghiară), Medicină (engleză) şi Farmacie (maghiară). UMF Tîrgu-Mureş şi o serie de persoane fizice au cerut anularea actului administrativ reprezentând HG 230/27 martie 2012, însă instanţa de judecată a suspendat executarea înfiinţării noii facultăţi în cadrul Universităţii, până la pronunţarea pe fond în această cauză. Cererea de anulare a mele moţiunii de cenzură a USL în urma HG 230/27.03.2012 a fost înregistrată în căreia a căzut Guvernul Ungureanu. data de 10 aprilie pe rolul Curţii de Apel Apoi, acum câteva zile, Hotărârea de Tîrgu-Mureş. Guvern din martie 2012 a fost anulată de Curtea de Apel Tîrgu-Mureș, decizia nefiSUSPENDARE ŞI ANULARE ind însă definitivă. „A fost admisă acţiunea reclamantului UMF Tîrgu-Mureş şi a fost anulată HG 230 din 27 martie 2012. DeciAplicarea HG a fost suspendată, în 4 zia pe fond este atacabilă cu recurs la Înalta mai 2012, în urma unei decizii a Curţii de Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de Apel Tîrgu-Mureş, care a admis o solici- 15 zile de la comunicarea sa către părţi”, a tare în acest sens formulată de conducerea declarat Anuţa Liliac, Purtătorul de cuvânt UMF. Guvernul Ungureanu a declarat re- al Curţii de Apel Tîrgu-Mureş. Hotărârea curs faţă de sentinţa de suspendare a HG, Curţii de Apel Tîrgu-Mureş este executoînsă ulterior Guvernul Ponta a retras acţi- rie, dar poate fi atacată cu recurs în 15 zile unea. Respectiva HG a fost una dintre te- de la pronunţare.

www.punctul.ro

Bătălia universitară: hop și de la capăt

Anularea de către Curtea de Apel a Hotărârii de Guvern din martie 2012, privind înfiinţarea unei noi facultăţi la UMF Tîrgu-Mureş, cu programe în limbile română, maghiară şi engleză, este o decizie politică şi reprezintă un abuz, iar Guvernul trebuie să o atace, a spus liderul UDMR, Kelemen Hunor: „Consider că anularea HG privind înfiinţarea unei noi facultăţi în cadrul UMF Tîrgu-Mureş a fost o decizie politică a instanţei Curţii de Apel, un fel de abuz din partea instanţei”. La rândul său, deputatul UDMR de Covasna, Marko Attila, solicită conducerii Guvernului să facă recurs la sentinţa Curţii de Apel Tîrgu-Mureş, care a anulat hotărârea de înfiinţare a Facultăţii de Medicină şi Farmacie în limba maghiară sau să găsească o altă soluţie pentru ca drepturile minorităţii maghiare să fie respectate. Marko Attila a declarat săptămâna trecută că această sentinţă a pus Guvernul Ponta în dificultate pentru că, pe de o parte, are obligaţia de a respecta şi implementa legea, iar pe de altă parte, USL s-a opus înfiinţării secţiei maghiare a Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) din Tîrgu-Mureş, introducând şi o moţiune de cenzură pe această temă care a condus la căderea fostului Executiv. „E un fel de harachiri (...) Legea trebuie respectată, nimeni nu poate îngrădi un drept deja câştigat (...) Soluţia corectă este ca Guvernul să facă recurs, iar dacă nu face, atunci va trebui să găsească o altă soluţie, oricare”, a spus Marko Attila. ANTICIPARE

Pe de altă parte, hotărârea Curții de Apel este în concordanță și cu mai vechile doleanțe ale unor lideri politici. Astfel, în septembrie 2012, premierul Victor Ponta, prezent la Tîrgu-Mureș, a declarat că nu este o idee bună şi nu trebuie să existe facultăţi separate: „Din punctul meu de vedere, şi am REACŢII PRO spus lucrul acesta şi când eram în opoziţie, îl spun cu atât mai mult acum când sunt la conducerea Guvernului, nu este o idee bună Rectorul UMF Tîrgu-Mureş, prof. şi nu trebuie să avem facultăţi separate”. univ. dr. Leonard Azamfirei, a declarat că Totodată, primarul municipiului Tîrguse aştepta la o astfel de decizie a instanţei: Mureș, Dorin Florea, considera tot anul „Este o decizie normală, care vine din partea trecut, că soluția este ca UMF să rămână justiţiei şi aduce lucrurile unde trebuie să fie o universitate puternică, multiculturală, cu şi care confirmă faptul că peste autonomia două linii de predare - română și maghiară: universitară nimeni, mai ales politicul, nu „Universitatea noastră este puternică, dacă trebuie să treacă. Aşteptam această decizie, rămânem împreună. Dacă ne-am diviza, pentru că suspendarea executării, de anul automat ne înghit celelalte universități. Suntrecut, a fost foarte bine argumentată şi cred tem într-o lume concurențială! Asta trebuie că în acest moment lucrurile sunt clare şi să înțeleagă universitarii, restul este isterie, bănuiesc că nu va mai fi o astfel de situa- este circăraie politică”. ţie cu nicio universitate din ţară”. Totodată, Vasile DANCEA

ANALIZĂ

Mureșenii ,,babani” salariu de aproape 80.000 de lei/ an, adică peste 6.500 de lei/lună. Rămânem tot în adminis trație, unde foarte bine remunerați sunt parlamentarii, 12 la număr. Salariile în aceste cazuri pot ajunge până la 6.000 de lei/lună, însă aici este greu de evaluat câți bani încasează efectiv un ales, pentru că mai are dreptul și la cheltuieli pentru cabinet, pentru deconturile deplasărilor și pentru cazări. Așadar, dacă jonglează bine cu deconturile, un ales poate să treacă bine de 6.000 de lei/lună. Guvernul, prin vocea premierului Victor Ponta, ar dori introducerea unei noi taxe pe salariu, de această dată doar la angajații Statului cu lefuri mai mari de 1.000 de euro. Aceștia, ar urma să plătească așa-numita „taxă de solidaritate”, care s-ar aplica, de asemenea, și la pensionarii cu pensii de la Stat, care trec de acest plafon de 1.000 de euro. Primul-ministru Victor Ponta și-a anunțat clar intenția deși a observat opoziția categorică a partenerilor de guvernare liberali: „Taxa aceea de 10% aplicată asupra tuturor, nu asupra celor din aparatul central, ci asupra tuturor celor care primesc salarii și pensii de la buget. Sunt cam 6.000 de pensii peste 1.000 de euro. Era vorba de toate veniturile bugetare, pensiile din bugetul de stat. Neexistând acordul în coaliție, cel puțin pentru moment, nu putem face acest lucru și trebuie să găsim o altă sursă bugetară”. De cealaltă parte, copreședintele USL Crin Antonescu spune că PNL nu va susține o astfel de măsură, întrucât s-a an-

www.punctul.ro

Nici primarul Dorin Florea şi nici preşedintele Consiliului Judeţan Mureş, Ciprian Dobre, nu sunt vizaţi de taxa de solidaritate

gajat să nu crească taxele și impozitele: „PNL se opune categoric oricărei supraimpozitări sau creşteri de fiscalitate şi datorită ataşamentului său la principiul cotei unice şi mai ales pentru că unul din angajamentele majore ale USL, la care ţinem toţi în aceeaşi măsură, liberali sau social-democraţi, este acela că nu vor creşte taxele şi impozitele. Poziţiile sunt clare şi soluţiile nu pot veni nici pentru rectificarea bugetară, nici pentru toate celelalte nevoi publice, nu foarte mari ce-i drept, nu pot veni din sume care nu sunt semnificative şi care s-ar obţine dintr-o taxare a veniturilor mai mari de 1.000 de euro şi aşa mai departe”. MUREŞENII VIZAŢI A FI TAXAŢI CU 10% Am analizat în continuare cine e în cauză și aproximativ

Punctul

Premiul Dumitru Tinu 2007 Cristian TEODORESCU Marius LIBEG Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L. Str. Horea, nr. 11 Tîrgu-Mureş, cod 540502 Tel: 0371 496 125 Fax: 0265 22 00 44 ISSN: 1841 - 0699

Redactori: Ligia VORO Cătălin HEGHEŞ Cristina VANCEA Ioan A. BORGOVAN Mircea BARBU

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate. Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Editor: LIBEG Zsuzsanna Secretaiat: Mihaela KOZAK IT/DTP: Ovidiu MORAR

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

câți angajați ar urma să se supună acestei noi taxe. Astfel, la Primăria TîrguMureș, câștigă un salariul anual de 66.347 lei (puțin peste 5.500 de lei/lună) secretarul CL Maria Ciobanu. Directorul economic Kiss Imola are un salariu de 75.095 lei pe an, adică o leafă lunară 6.257 de lei. Arhitectul-șef al orașului Dana Miheț are și ea un salariu anual de 64.324 de lei, adică un venit lunar de 5.360 lei. Sub aceste trei salarii, nici măcar primarul Dorin Florea nu ajunge să câștige un venit lunar 1.000 de euro, pentru că primarul încasează anual din salariul de la Primărie doar 37.694 lei, adică 3.141 de lei/lună. La Consiliul Județean încasează salarii mari directorul Direcției Economice, Bartha Io-

sif, care potrivit declarației de avere are un venit anual de 51.823, adică un salariu lunar de 4.318 lei, așadar e la limita impozitării. În schimb, Paul Cosma, secretarul CJ, are un venit de 71.979 lei/an, adică aproximativ 6.000 de lei/lună. Tot undeva la limita impozitării este și directorul Direcției Integrare Europeană din CJ Valer Bățagă, cel care are un venit anual de 53.133 de lei, care corespunde unui salariu de 4.427 lei/lună. Nu intră la impozitare nici arhitectul-șef al județului și nici președintele CJ. Ciprian Dobre care are în declarația de avere veniturile din vremea când era deputat, însă fostul președinte CJ Lokodi Edita încasa un salariu anual de 47.988 lei, adică lunar câte aproximativ 4.000 de lei. La Prefectură câștigă salarii de peste 1.000 de euro prefectul, subprefectul și câțiva șefi de servicii. Prefectul, de pildă, are un

COMPANIILE DE STAT … Salariile cu adevărat mari nu sunt însă neapărat la instituțiile din administrația publică, ci companiile cu capital de stat și în anumite regii cu un buget autonom. De exemplu la societatea SNGN Romgaz SA, salariile de peste 1.000 de euro merg jos pe organigramă până la un maistru care câștigă anual peste 58.000 de lei, adică un salariu lunar de peste 4.800 de lei… în județul Mureș, Romgaz are sute de angajați. Dacă mergem la Electrica, Ovidiu Georgescu directorul Sucursalei de Distribuție a Energiei Electrice Tîrgu-Mureș are un venit anual de 80.314 lei, adică un salariu de aproximativ 6.700 de lei/lună. Dar sunt și alți directori cu salarii chiar mai mari, cum e Sorin Vărzaru, director Electrica Furnizare AFEE Mureș, care încasează aproximativ 87.000 de lei/an, adică peste 7.200 de lei/

ANALIZĂ

devin solidari forțați lună (n. red. - chiar în aceste zile se aşteaptă numirea unui nou director în locul lui Sorin Vărzaru). O regie unde conducerea câștigă salarii foarte mari este și Aeroportul Transilvania TîrguMureș. Aici, consilierii județeni au votat de curând ca managerul să câștige minim 1.500 de euro pe lună, însă retribuția lui poate urca până la 3.500 de euro/lună. Deocamdată instituția are o conducere interimară, pentru că se află în derulare procedura de selecție a unui nou manager, după plecarea lui Mihail Poruțiu. În conducerea Romsilva de la Mureș se poate câștiga, de asemenea, bani frumoși. De pildă, directorul tehnic Anton Dogaru a încasat anul trecut 60.000 de la Romsilva și aproape 70.000 din salariul de profesor universitar la „Petru Maior”. Directorul economic al aceleiași instituții încasează anual peste 67.000 de lei. Mai jos pe organigramă, declarațiile de avere nu mai apar. La fel, o situație ciudată este și la Administrația Bazinală de Apă Mureș, unde sunt salarii peste medie, însă doar directorul Apelor Române de la centrul este obligat să-și publice declarația de avere.

www.punctul.ro

UNIVERSITARII În mediul universitar se poate câștiga de asemenea foarte bine. De pildă, în declarația de avere pe anul 2012 (în care încă nu apare salariul de rector) a rectorului UMF Leonard Azamfirei, apar venituri din nu mai puțin de 10 surse. Adunate toate, rezultă că Azamfirei a câștigat anul trecut nu mai puțin de 19.300 de lei/ lună, adică peste 4.300 de euro. În general dascălii de la UMF care ajung la titlul de profesor universitar câștigă bine, întrucât salariul de la UMF ajunge undeva la 70.000 de lei/an, la care se adaugă banii obținuți la spital sau clinicile private unde profesează. La aceștia se mai adaugă directorii din administrație. Dacă mergem la Universitatea „Petru Maior”, actualul rector încasa anul trecut din salariul de prorector 72.876 lei/an (aproximativ 6.000 de lei/lună), la care, în acest caz, se adaugă și veniturile substanțiale obținute din

mediul privat. Fostul rector Liviu Marian a încasat anul trecut de la universitate un venit total de 175.650 de lei, adică lunar câte 14.600 de lei. Pe lângă profesorii din conducere, mai sunt și câțiva directori din administrație, cum ar fi de exemplu un director de departament, care încasează anual până la 68.000 de lei. La UAT, rectorul Sorin Ion Crișan, și-a trecut în declarația de avere de anul trecut un venit anual de 131.879 lei, adică aproape 11.000 de lei/lună.

care fac controalele, care de asemenea au salarii de peste 1.000 de euro/lună. SCURTE CONCLUZII

Înainte să tragem linie mai adăugați salarii de peste 1.000 de euro la câțiva șefi de instituții deconcentrate (nu toți însă, de pildă la Mediu, în ciuda vechimii considerabile inclusiv pe post de conducere, Dănuț Ștefănescu directorul APM Mureș câștigă sub 1.000 de euro lunar). De ÎN JUSTIŢIE… asemenea, sunt instituții cum e Administrația Bazinală de Apă Mureș, unde sunt mai multe sa… sunt câteva zeci de angajați larii de peste 1.000 de euro/lună, cu salarii care intră în grila pe care dar unde legea prost făcută nu-I Guvernul dorește să o impoziteze. obligă pe angajați să-și publice Ne referim aici la procurori și ju- declarațiile de avere. decători, unde cele mai mari saLa alte instituții deconcenlarii pot trece de 100.000 de lei/ trate, din păcate, deși declarațiile an, adică peste 8.300 de lei/lună. lor de avere oficial sub publice, La fel stă situația și la DIICOT în practică foarte multe site-uri și DNA, unde salariile încep de ale acestor instituții sunt mizela relativ aceleași sume, adică tot rabil construite, iar la unele fie peste 100.000 de lei anual. trebuie să cauți în rândul tuturor Și șeful SRI Simion Cecan are funcționarilor din țară, fie pur și un salariu care trece de 62.000 de simplu nu funcționează oricum ai lei anual, adică peste 5.000 de lei/ căuta. lunar. Un alt contra-exemplu de La Camera de Conturi Mureș, bună-practică sunt funcționarii a un director adjunct câștigă 81.000 căror aroganță merge într-atât de de lei anual, adică peste 6.700 lei/ departe încât la secțiunea venituri lună. Pe lângă aceștia, sunt însă din declarația de avere formuleaauditori publici externi, adică cei ză fraze de tipul „salariul conform

La Administraţia Bazinală de Apă Mureş sunt salarii peste medie, însă doar directorul Apelor Române de la centrul este obligat să-şi publice declaraţia de avere

Salariile cu adevărat mari se regăsesc în companiile cu capital de stat şi în anumite regii cu un buget autonom

fișei fiscale” sau nu trec pur și simplu nimic. Asta în condițiile în care avem o instituție (Agenția Națională de Integritate) care, la fel de teoretic, verifică tocmai aceste declarații. Oricum am lua-o, la nivelul județului Mureș sunt sute de angajați de la stat, poate chiar peste 1.000, care s-ar încadra lejer la impozitarea de 10% propusă de premier. Despre oportunita-

tea unei astfel de măsuri de impozitare care numai munca n-o încurajează, este de discutat. Cu atât mai mult cu cât impozitare salariilor este oricum la un nivel exagerat în România. Pe de altă parte, la fel de interesant ar fi un exercițiu în care acești domni și doamne ar încerca să-și găsească slujbe în mediul privat, unde munca să le fie retribuită similar. Cãtãlin HEGHEŞ

ADIMINISTRŢIE

Cu PFA-ul la Primărie.

Şedinţa de Consiliu Local de săptămâna trecută a avut de toate, de la flash-mob până la demascări de consilieri locali, de la cadouri între aleşi până la părăsirea sălii de şedinţe în semn de protest. Pentru noi sunt clare câteva lucruri: bugetul local nu a fost anunţat înainte cu 30 de zile, aşa cum zice Legea transparenţei, că până la urmă ne interesează pe toţi cum ne sunt cheltuiţi an de an banii, iar Claudiu Maior nu este tocmai consilier al primarului, pe motiv de incompatibilitate. E legal însă contractul de prestări servicii ca PFA, aşteptăm opiniile juriştilor? Iar în final nu ştim pe cine a supărat Mircea Musgociu, că altfel nu ne explicăm de ce un proiect fără prea mare miză nu trece... copaci, ai căror trunchiuri le-aţi avut jos şi nu vedeţi cât de mult s-a plantat şi se plantează TĂIERILE DE ARBORI…. în Tîrgu-Mureş este o chestie de rea-voinţă şi cu asta nu mai discut. Nu o să pun în pericol monumente ale oraşului sau viaţa cetăţenilor …din municipiul Tîrgu-Mureş au reu- pentru că unii se îndrăgostesc de natură după şit să enerveze deja multă populaţie, astfel că un model aproape patologic. Uitaţi-vă cum joia trecută, înainte de şedinţa de Consiliu nu problemele importante ale oraşului penLocal, aleşii UDMR şi locuitori din oraş au tru partide devin ţinte, să ne luptăm pentru protestat paşnic faţă de modul cum se desfă- capitală, pentru mediu universitar, autostrăzi, şoară această acţiune de toaletare a arborilor. pentru oraşul de mâine şi ne ocupăm de câini Din stradă, problema a ajuns în şedinţa de vagabonzi, de cerşetori şi încercăm să arunCL Tîrgu-Mureş, preşedintele de şedinţă, căm în derizoriu toaletarea arborilor». ConPeti András, susţinând că nu este respectat silierii locali nu s-au obosit să îi răspundă şi, regulamentul privind tăierile de arbori, care de altfel, primarul a cedat din nou nervos în presupune avizarea în comisia de specialitate, şedinţă şi a plecat, ratând discursul viceprimaiar apoi supunerea spre aprobare CL Tîrgu- rului Ionela Ciotlăuş care îi era dedicat. «Îmi Mureş. A fost motivul pentru care UDMR a pare rău că a plecat domnul primar pentru că decis să boicoteze şedinţa de CL şi să participe trebuie să fac o apreciere asupra activităţii madoar la dezbaterea bugetului. Prezent după nageriale pe care dânsul o desfăşoară sau nu câteva luni la şedinţă, primarul Dorin Florea în acest oraş. Pentru că vine la şedinţe ocazia replicat: «Dacă le plângeţi de milă acestor onal, o dată la 2-3 luni şi ne reproşează faptul

Preşedintele UDMR Tîrgu Mureş şi liderul din CL al grupului UDMR, Andras Peti şi-a asumat bugetul pe 2013, alături de PD-L

că blocăm oraşul. Dar el a dat oraşul pe mâna unui consilier ilegal, din toate punctele de vedere», a spus Ciotlăuş. CONSILIERUL ILEGAL? Consilierul ilegal de care vorbea viceprimarul liberal e Claudiu Maior care s-a autointitulat de aproape un an consilier al primarului. Consilierul local Sebastian Pui a prezentat în plenul şedinţei de CL de joia trecută un contract de prestări servicii încheiat între Claudiu Maior ca persoana fizică şi Primăria Tîrgu-Mureş. Astfel că Maior nu prea e consilier al primarului şi s-ar cam încadra la articolul din Codul Penal referitor la uzurparea de calităţi oficiale.

Dacă vă întrebaţi de ce Maior nu a fost angajat, pur şi simplu, drept consilier al primarului – la fel ca Csegzi Sándor şi Ioan Chiorean -, răspunsul e simplu: atât legea privind statutul aleşilor locali, cât şi cea privind transparenţa în administraţie consemnează incompatibilitatea între calitatea de consilier local şi cea de angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al primarului. Pentru cine este pasionat de speţe, poate căuta Decizia nr. 1446/27 septembrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia Comercială şi de contencios Administrativ şi Fiscal. În schimb, în privinţa contractului de prestări servicii trăim din nou o dilemă juridică, aşa cum ni se întâmplă de obicei când vine vorba de legislaţia noastră proastă şi interpretabilă. Şi ca şi în alte ocazii, pot să argumentez de ce e proastă şi interpretabilă. Astfel, din punctul meu de vedere nu prea există nicio diferenţă între calitatea de angajat al primarului în aparatul său propriu şi cea de prestator de servicii pentru acelaşi primar, mai ales dacă vorbim de Claudiu Maior. Totuşi, legea nu prevede cum soluţionezi o situaţie ca cea de faţă. Adică ne aflăm iarăşi în faţa unui mic şi nevinovat vid legislativ, în condiţiile în care situaţiile privind conflictul de interese, respectiv incompatibilităţile sunt enumerate şi

ADIMINISTRŢIE

Buget, fără dezbatere de strictă interpretare. Aşa că, după ce am citit contractul lui Maior prin care acesta presta inclusiv servicii religioase şi culturale Primăriei, ca să le amintim pe cele mai amuzante, pentru care a primit în primă fază vreo 5.000 de lei lunar, iar apoi de la sfârşitul anului trecut doar jumătate, am răsfoit legislaţia, am ajuns la concluzia că nu ştim dacă e sau nu incompatibil. Poate punctul de vedere al secretarului municipiului Maria Ciobanu – un «interpret » aparte al legislaţiei – ne va lămuri care e situaţia lui Maior. Şi cum avem 12 parlamentari poate studiază şi această curiozitate legislativă ce lasă loc, din nou, de interpretări. MUSGOCIU, PAS

www.punctul.ro

Trecând de statutul profesional al lui Maior în Primărie, am remarca modul în care ştie să numere Maria Ciobanu şi cum 11 cu 11 nu e egal 22 în matematica sa, apoi cum alesul local PD-L Ioana Roman a simţit nevoia să îi dea un mesaj viceprimarului Ionela Ciotlăuş înmânându-i un abonament la teatru şi cum primarul Dorin Florea repetă cam aceleaşi 200 de cuvinte de vreo 12 ani. Iar trecând la lucruri mai serioase, am aminti că, pentru a doua oară în ultimele luni pe ordinea de zi a şedinţei CL a apărut proiectul privind schimbul de terenuri dintre Primărie şi omul de afaceri Mircea Musgociu. Deşi proiectul a fost susţinut de către Claudiu Maior să fie inclus pe ordinea de zi, consilierii locali au spus pas. Musgociu a simţit nevoia să se adreseze CL, considerând că aleşii au informaţii trunchiate: «În urmă cu doi ani de zile a venit la mine domnul Józsa Tibor, care mi-a spus că ştie că am mai multe terenuri şi să rezolvăm problema cu Calea Sighişoarei. Preţul oferit de Primărie era prea mic faţă de aşteptările oamenilor din zona respectivă, am vorbit cu cei de acolo, toţi am fost de acord să se facă un schimb de terenuri. S-au identificat terenurile, pentru care s-au făcut evaluări, la ora respectivă, eu nu aveam nevoie de niciun teren cu care să fac schimb cu Primăria Tîrgu-Mureş, s-a acceptat în Consiliu Local să se facă schimbul, inclusiv schimbul meu, s-a făcut schimbul şi am ajuns

şi eu în Consiliu după ce am cumpărat două centrale termice unde se vor realiza un supermarket şi un bloc de locuinţe pentru medici fiind aproape de spital, investiţii care mai creează nişte locuri de muncă şi mai aduc nişte venituri constructorilor din oraş. Şi am ajuns în şedinţa de Consiliu Local ca să fiu refuzat de două ori, ca să mi se aplice acest schimb de terenuri, pentru care am acceptat preţul de evaluare de 58 de euro per metru pătrat, şi totuşi investiţiile mele sunt în Tîrgu-Mureş, dacă se întâmplă asta şi altor investitori poate vom pleca din oraş pentru că eu investesc aici de când m-am născut, dar sunt situaţii în care nu am explicaţii, cum este şi situaţia de faţă şi sunt convins că aţi făcut-o din cauza informaţiilor pe care le aveţi». Aşa cum nici Musgociu nu a înţeles de ce proiectul său este amânat a doua oară, blocându-i investiţiile, aşa nici noi nu am înţeles. Poate şi-o fi ales prost momentul sau poate are nişte «prieteni» influenţi. Bine că nu a fost respins că mai apărea pe ordinea de zi peste vreo trei luni.

abia recepţionate. «După ce se cheltuiesc 100 de miliarde de lei pentru reabilitarea Pieţei Teatrului în câţiva ani de zile, în acest an ni se mai propune încă o cheltuială de 20 de milioane de lei pentru Piaţa Teatrului, pentru reparaţii. Reparăm ceva ce abia am dat în funcţiune. Reparăm de zor la Cinematograf. Care nu este generator de venituri. Sunt bani aruncaţi pe geam. Nu sunt precizate sursele de finanţare, aşa cum ne-a trimis Guvernul modelul de buget. Nu există niciun proiect de dezvoltare care să genereze venituri, vorbim de cheltuieli de 40 de milioane de lei cu reparaţii. Avem în schimb oraş digital care o să apară şi în 2014 şi tot aşa şi nu o să se facă nimic», a mai criticat Ciotlăuş. De altfel, consilierii locali ai USL au plecat din sală la votarea bugetului, care a trecut cu 15 voturi pentru. PROBLEME DE PROIECT

Cum suntem perseverenţi dorim să le reamintim consilierilor locali conţinutul legii BUGETUL, PE LÂNGĂ LEGE 52 din 2003 privind transparenţa decizională. Astfel, la articolul şase se prevede că: ,,În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor Cel mai mare scandal l-a iscat punctul de acte normative autoritatea administraţiei privind adoptarea bugetului municipiului pe publice are obligaţia să publice un anunţ re2013. Aici consemnăm opinia viceprimarului feritor la această acţiune în site-ul propriu, să-l Ciotlăuş: «Vrem suspendarea lucrărilor şedin- afişeze la sediul propriu, într-un spațiu acceţei, am constatat acest act de ilegalitate (n.a. sibil publicului, şi să-l transmită către massreferitor la contractul lui Maior ca PFA cu Primăria Tîrgu-Mureş), în continuarea ilegalităţilor pe care dvs. le-aţi semnalat în ceea ce priveşte spaţiile verzi, aveţi dreptate şi vă susţinem pentru că credem că este un masacru verde în întreg oraşul Tîrgu-Mureş, de asemenea sunt o serie de alte ilegalităţi în ceea ce priveşte construcţia bugetului, considerăm că mai este timp până în 15 aprilie să facem o şedinţă în care bugetul să ne fie prezentat într-o formă legală. Astăzi nu ne este prezentat în forma în care Ministerul Finanţelor ne-a transmis-o într-o scrisoare cadru». De asemenea, aceasta a mai subliniat că în proiectul de buget apar 50 miliarde restanţe în 2013, nebugetate şi neaprobate de Consiliul Local în 2012, precum şi cheltuieli cu reparaţia a unor obiective

media centrală sau locală, după caz, cu 30 de zile înainte de supunerea spre analiză, avizare şi adoptare de către autorităţile publice”. Nu mai insistăm asupra poveştii cu dezbaterea publică etc.. De ce am revenit asupra acestei legi? Pentru că, deşi bugetul de stat a fost publicat în Monitorul Oficial în 22 februarie 2013, proiectul de buget al municipiului era structurat în mare, abia în 27 martie pleacă de la Direcţia Economică proiectul de buget însoţit de expunerea de motive. Bineînţeles, publicarea pe site-ul Primăriei s-a făcut după această dată, iar în 11 aprilie, fără nicio jenă, a intrat în dezbaterea CL. Suntem curioşi ce va face prefectul în ceea ce priveşte această hotărâre şi în al doilea rând poate că ar fi timpul ca locuitorii Tîrgu-Mureşului să dea o lecţie aleşilor locali uzând de prevederile articolului 13 din Legea 52 din 2003 potrivit căruia «Orice persoană care se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute de prezenta lege, poate face plângere în condiţiile Legii contenciosului administrativ… Plângerea şi recursul se judecă în procedura de urgenţă şi sunt scutite de taxa de timbru». Ca o paranteză, la Tăureni se poate organiza dezbatere publică pe buget, dar la Tîrgu-Mureş – ba. Despre cum arată bugetul, vom reveni în ediţiile viitoare după ce hotărârea primeşte viza de legalitate de la Instituţia Prefectului. Dacă o primeşte. Pentru că în momentul de faţă ni se pare o discuţie prematură. Ligia VORO

SIGHIŞOARA

O sighișoreancă, în top 10 Mentori pentru România PREMIUL MENTOR 2012 PREMIANŢII

În cadrul programului MOL ,,Premiul Mentor pentru excelență în educație" ediția 2012, au fost depuse 171 de propuneri, fiind nominalizate 109 persoane. Nominalizările au fost evaluate în cursul lunii ianuarie, anul curent. Consiliul Director al Fundației Pentru Comunitate s-a întrunit în data de 9 februarie 2013 și a decis asupra acordării Premiului Mentor 2012. Cel care a făcut onorurile festivității de decernare a premiilor din 10 aprilie 2013- La Casino – Centrul de Cultura Urbana din Cluj Napoca - a fost dl Marius Tabacu, director general al Filarmonicii de Stat

10 dascăli, de nota 10

,,Transilvania’’, membru în Consiliul Director al Fundaţiei pentru Comunitate, iar premiile au fost înmânate de d-na Kinga Daradics – director executiv MOL România. Despre rolul mentorilor şi relaţia mentor-discipol a vorbit scriitorul, filosoful şi eseistul Horia Roman atapievici ,,Împreună cu un grup de sighișoreni am fost ieri la Cluj Napoca pentru a fi alături de doamna Nora Ioanovici, câștigătoare a unuia din cele zece premii Mentor acordate celor mai merituoși dascăli

din România. Mariana Iuga și Mariana Mureșan, două mame recunoscătoare pentru dragostea cu care doamna Nora a șlefuit talentul copiilor lor au propus organizatorilor evenimentului nominalizarea acestui dascăl pasionat și devotat. Inițiativa lor a fost sprijinită de municipalitate și, iată cum, în această seară Sighișoara, prin Cetățeanul ei de onoare, Nora Ioanovici, a fost printre localitățile reprezentate la superlativ la Centrul de Cultură Urbană din Cluj Napoca. Felicitări doamnei Nora și mulțumiri pentru tot ceea ce a făcut și face pentru comunitate!”.

,,Caramitru-Mălăele, câte'n lună şi în stele", delectează Sighișoara La iniţiativa directorului Casei de Cultură Municipale un spectacol de succes al Teatrului Naţional Bucureşti este oferit sighişorenilor. Va fi o seară de gală gândită de trei artiști - Ion Caramitru, Horaţiu Mălăele şi Adrian Naidin - care au profunzimea și harul pentru a face din orice întâlnire una memorabilă, iar dintr-o discuție liberă - o lecție de teatru și, de ce nu, o lecție de viață. Seducători, cu un umor irezistibil şi cu profunzimea care i-a făcut legende, cei doi parteneri de dialog se caută, se înţeleg şi se testează, într-un spectacol aplaudat deopotrivă de critică şi de public, o revelaţie a ultimelor sezoane, jucat cu casa închisă la Naţionalul bucureştean.

Între cei doi, Adrian Naidin, moderatorul muzical al acestui spectacol de poveste, face minuni cu violoncelul său şi o voce excepţională, croită dintr-un filon tradiţional autentic, un timbru de baladă românească din aceea care-ţi smulge sufletul din piept.

,,Caramitru-Mălăele, câte'n lună şi în stele" este un spectacol de improvizaţie, pentru că "improvizaţia este starea de graţie a unui actor", aşa cum spune Horaţiu Mălăele, prin urmare ritmul este mereu altul, se joacă mereu în forţă, spectacolul este mai plin de haz şi mai profund de la o ediţie la alta. ,,Horaţiu Mălăele este cel mai bun produs al teatrului românesc din ultimii 20 de ani. O personalitate complexă ca actor, ca regizor de teatru şi ca regizor de film mai nou", spune Ion Caramitru. "Marele artist Caramitru este alcătuit dintr-un material maleabil şi ductil, ce poate lua forma oricărui act artistic de interes public", spune Horaţiu Mălăele. www.punctul.ro

NUME

PROFESIE

LOCALITATE

Maria Arnăutu

profesor de chimie

Râmnicu Vâlcea

Daniel Bădescu

antrenor înot

Drobeta Turnu Severin

Elisa Iedida Bârzescu

profesor de pian

Bucureşti

Ioan Fernbach

profesor de vioară

Timişoara

Franczia Katalin

profesor de matematică

Satu Mare

Eleonora Ioanovici

profesor de dans

Jakócs Zoltán

antrenor atletism

Odorheiu Secuiesc

Ioan Mărneanu

antrenor atletism

Carei

Gabriel Claudiu Petre

regizor trupă de teatru

Plopeni, Prahova

Salamon András

profesor de literatură maghiară

Sfântu Gheorghe

Sighişoara

Cluj-Napoca, O.P. Nr. 1, CP 1141 • ofﬁce@pentrucomunitate.ro • www.pentrucomunitate.ro

Pentru că nimic nu e întâmplător, la festivitate, intermezzourile muzicale au fost asigurate de un cvartet de coarde condus de violonista Melinda Beres, o veterană a Cursurilor Muzicale

de la Sighișoara, mai nou invitat de onoare în festivalul născut din aceste cursuri, aflat acum la cea de-a douăzecea ediție: Academia Sighișoara. www.punctul.ro

Liberalii din Luduş au ales continuitatea Sâmbătă după-amiază, la un select restaurant din Luduş, s-a desfășurat adunarea generală de alegeri a organizaţiei locale a Partidului Naţional Liberal. Pe ordinea de zi a fost înscris Raportul de activitate al preşedintelui organizaţiei locale, de la alegerile precedente din aprilie 2009 şi până în prezent, discuţii şi alegerea noului organ de conducere. Liberalii luduşeni au fost onoraţi de prezenţa Ciprian Dobre îl preşedintelui PNL Mureş şi preşedinte felicită pe Cristian al Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Moldovan pentru Dobre; senatorul Akos Mora, preşedinta realegerea în funcţie Organizaţiei Femeilor Liberale Mureş, Sanda Huciu și Manuel Butiulcă. Au fost prezenţi preşedintele TNL Luduş, Pentru perioada următoare, Cristian Tiberiu Orban şi preşedinta OFL Luduş, Moldovan a prezentat obiectivul princiAndreea Doboş. pal, acela „de a ajunge şi de a ne menţine ca cea mai importantă forţă politică a LuEVOLUŢIE ASCENDENTĂ duşului şi de a câştiga detaşat alegerile care vor urma”. În discursurile lor, senatorul Akoş În cuvântul său, Cristian Moldo- Mora şi preşedintele CJ Mureş Ciprian van a relevat că reorganizarea liberalilor Dobre au adus elogii activităţii liberaliluduşeni din anul 2011 a constituit o lor luduşeni. „Trebuie să menţineţi ritmul cale ascendentă pentru realizarea celor de până acum, chiar dacă sunteţi cei mai mai bune performanţe din noua istorie buni”, a spus Dobre. a partidului. Totul a culminat cu o bună După constituirea comisiei de vacampanie electorală la alegerile locale, cu lidare formată din Ana Bordan, Daniel scoruri bune la alegerea preşedintelui CJ, Şofron şi Vasile Tripon, alegerea preşea Consiliului Judeţean şi la Referendum. dintelui s-a făcut prin vot deschis şi Cris-

tian Moldovan, singurul candidat, a fost reales în unanimitate. Celelalte funcţii din Biroul politic local au fost alese prin vot secret pe liste. Pentru următorii patru ani au fost aleşi în funcţia de vicepreşedinte Liviu Botezan, Gelu Puia, Ovidiu Pop, Molnar Eugen şi Adrian Deteşan. În Birou au fost aleşi Ovidiu Spătar, Radu Iftenie, Aurica Mărginean, Sebastian Sabo, Cornel Luca, Marius Olariu, Dorina Dobrău, Alexandrina Olar, Vlad Covaci. Ca membri supleanţi au fost aleşi Ovidiu Gherasim, Claudia Botezan, Lucian Oniţ, Luminiţa Boca şi Adrian Banea. În final, Cristian Moldovan a declarat: „Mă simt onorat şi fericit să reprezint o echipă atât de numeroasă, implicată, puternică, devotată şi de calitate cum sunt liberalii din Luduş. Mulţumesc pentru încrederea acordată”. Ioan A. BORGOVAN

Omagiu pentru un om deosebit Luni, 8 aprilie 2013, a doua zi după ce a fost sărbătorită Ziua Mondială a Sănătăţii, Spitalul Orăşenesc Luduş şi Asociaţia, ambele purtând numele „Dr. Valer Russu”, au organizat o festivitate de omagiere a unui medic providenţial pentru locuitorii localităţii şi nu numai. Doctorul Valer Russu ( 1900-1979) a rămas o imagine luminoasă pentru cei mulţi care l-au cunoscut şi au beneficiat de ştiinţa şi omenia sa. Pentru perpetuarea amintirii sale, dr. Iov Ionel Chişu a fondat, în anul 2006, alături de un grup de entuziaşti: Rodica Fodor, Ioan Maior, Nagy Ştefan Barna, Vasile Duma, Ramona Lechinţan, Grigore Iftenie, Ioan Domocoş, Maria Chişu, Petre Şuiu şi Iosif Mocan, Asociaţia care poartă numele ilustrului medic. De-a lungul anilor, săptămânalul Punctul a oglindit realizările Asociaţiei, multe şi importante în plan umanitar şi social.

www.punctul.ro

FONDATOR DE SPITAL În cadrul festivităţii, desfăşurată la Casa de Cultură, au vorbit despre personalitatea celui omagiat dr. Hadrian Oltean, managerul spitalului, primarul Cristian Moldovan, doctorul Iov Ionel Chişu şi istoricul Mircea Gheborean. Placa omagială fixată pe clădirea din strada Vânătorilor aminteşte trecătorilor că acolo a locuit fondatorul primu-

lui spital din Luduş în anul 1930. Placa a fost dezvelită de Cristian Moldovan, Hadrian Oltean şi Iov Ionel Chişu în prezenţa celor care au apreciat activitatea medicului şi a Asociaţiei care-i poartă numele: Ovidiu Dancu, Rodica Fodor, Kiş Iştvan, Liviu Botezan, Sorinel Tripon, Camelia Oltean, Maria Chişu, Gelu Puia, Augustin Micu, Eugen Astăluş şi Stelian Chişu. Ioan A. BORGOVAN

Punctul pe i

LUDUŞ „Sportul contra droguri”. În cadrul Zilei Mondiale a Sănătăţii, la Şcoala Gimnazială „Ioan Vlăduţiu” Luduş s-au desfăşurat activităţi care promovează sportul pentru dezvoltarea copiilor, prevenirea obezităţii şi a consumului de substanţe interzise. Copiii de la clasa a II-a A, îndrumaţi de cadrele didactice Olga Pal şi Ana Bordan, preşedinta Asociaţiei Europene pentru Siguranţă şi Antidrog, filiala Luduş au practicat diferite jocuri sportive distractive în sala de sport a şcolii. „Arbitrii”, dar şi participanţi la sport au fost şi foştii elevi ai doamnei Bordan, Alexandra Simion, Cătălin şi Antonio Sologub. Concurs de istorie. În cadrul săptămânii „Să ştii mai multe, să fii mai bun”, Şcoala Gimnazială „Petru Maior” din Căpuşul de Cîmpie a organizat pentru elevi concursul „Petru Maior şi Căpuşul de Cîmpie”. Profesorul examinator Mihai Stavilă şi juriul format din profesorii Monica Maier, Laura Mureşan, Ramona Măriucă, Viorica Moldovan şi Lucia Zamfira Stavilă care a asigurat un moment literar-muzical, au acordat premii celor mai bine pregătiţi elevi: 1. Sabina Mureşan, 2. Ariana Călin, 3. Iuliana Olah. Menţiuni au primit Mădălina Roman, Bogdan Mărginean, Carina Silaghi, Ioana Şanta, Codruţa Oltean şi Bianca Păcurar. Plan de acţiuni. În conformitate cu prevederile Legii nr. 416/2001, privind venitul minim garantat, pentru a primi ajutorul social, una dintre persoanele din familia beneficiară este obligată să presteze, la solicitarea primarului, lucrări de interes local din cele aprobate de Consiliul Local. Pentru anul 2013, beneficiarii Legii nr. 416/2001 trebuie să participe la: Curăţat gunoaie, încărcate în coşuri şi transportate la containerele din străzile şi parcurile oraşului; Curăţarea şanţurilor şi decolmatarea lor; Amenajarea şi lărgirea trotuarelor; Curăţarea trotuarelor, a drumurilor, a parcărilor şi a parcurilor; Măturat şi curăţat gunoiul din piaţa săptămânală şi din faţa Sălii de sport. Aceleaşi lucrări trebuie prestate şi în cartierele Gheja şi Roşiori.

PRIMĂRIA ORAŞULUI LUDUŞ

Anunţă concurs, pentru ocuparea funcţiei publice de execuţie temporar vacante de Consilier, grad profesional « asistent » LOCUL DE DESFĂŞURARE : PRIMĂRIA ORAŞ LUDUŞ, jud. MUREŞ, sala de şedinţă a Consiliului Local Luduş DATA: - proba scrisă 25.04.2013,ora 10,00 - interviul : 29.04.2013, ora 10,00 CONDIŢII DE PARTICIPARE LA CONCURS : - studii de specialitate : studii superioare de lungă durată absolvite cu diploma de licenţă în domeniul - Vechime în specialitatea studiilor minim 1an - cunoştiinţe de operare pe calculator P.C. –nivel avansat Data pînă la care se pot depune dosarele : 10 zile de la data publicării Alte informaţii în legătură cu condiţiile de desfăşurare a concursului,condiţiile de participare la concurs, bibliografia şi actele solicitate candidaţilor pentru dosarul de înscriere se pot obţine la Sediul Primăriei oraş Luduş sau la telefonul 0265/411716 ( Resurse –Umane). P R I M A R, Moldovan Ioan Cristian

Maria Precup apără femeile la Bruxelles Împreună cu alte 32 de femei din România, persoane publice, primarul municipiului Reghin, Maria Precup a participat săptămâna trecută la o conferinţă cu tema ,,Prevenirea şi combaterea violenţei asupra femeilor”. Conferinţa s-a desfășurat la Bruxelles, fiind organizată de Grupul Progresiv al Socialiştilor Democraţi din Parlamentul European. Din comitetul de organizare al conferinţei au făcut La Bruxelles s-a desfăşurat conferinţa ,,Prevenirea şi combaterea violenţei asupra parte Corina Creţu vicepreşedintele femeilor”, la care a participat şi primarul reghinenilor socialiştilor democraţi şi Rovana Plumb vicepreşedintele Organizaţiei de femei a Partidului Socialiştilor Eu- Femei a P.S.D. Mureş. A avut loc ast- agresate cel puţin odată şi că în fiecropeni. fel o recunoaştere a implicării celor are zi mor 7 femei în urma violenţelor două doamne din judeţul nostru în la care sunt supuse. Dezbaterile de 55.000 DE ADĂPOSTURI eradicarea discriminărilor de orice fel, la Bruxelles au scos în evidenţă şi PENTRU FEMEILE ABUZATE legate de vârstă, de sex sau etnie. Ma- faptul că o femeie agresată într-o ria Precup a fost invitată şi în calitate ţară dezvoltată precum Germania de primar în ideea că este nevoie de sau Elveţia are parte de grija unor Maria Precup spune că la nivel eu- sprijinul autorităţilor publice locale şi instituţii specializate, ea fiind mult ropean se lucrează pentru înfiinţarea atunci când vine vorba de combaterea mai protejată şi îndrumată decât a cel puţin 55.000 de adăposturi, violenţei asupra femeilor şi protejarea o femeie din România. În general pe întregul continent, pentru fe- victimelor violenţei. româncele supuse violenţelor domesmeile şi copiii care suferă de pe urma tice sunt marginalizate de cei din jur, violenţei în familie, deoarece statisSE IMPUNE O LEGE UNICĂ judecate şi neinformate despre drepticile din acest domeniu sunt foarte turile lor, motiv pentru care le este îngrijorătoare. Echipa mureşeană a ruşine să recunoască situațiile prin delegaţiei române la conferinţă a inContactată telefonic, Maria Pre- care trec. Tocmai de aceea se lucrează clus-o, alături de preşedintele P.S.D. cup a spus că ultimele statistici ofi- la o lege unică în Europa care să proReghin Maria Precup, şi pe Letiţia ciale arată faptul că 17,4 % dintre fe- tejeze victimele violenţei domestice. Iacob preşedinte al Organizaţiei de meile care locuiesc în Europa au fost Emeşe ARDELEAN

8 echipe au vrut să schimbe Reghinul La sfârșitul săptămânii trecute, Fondul Comunitar Reghin, parte a Fundației Comunitare Mureș, a organizat evenimentul de strângere de fonduri, Semimaratonul I Love Reghin, care a dat startul unei campanii fără precedent în comunitatea reghineană. 8 echipe, cu câte 7 sau 10 alergători, vor să schimbe ceva în școlile lor și pentru aceasta au depus proiecte și au căutat sprijin financiar cu condiția de a alerga la Semimaraton, un total de 21 de kilometri. Cele 8 echipe: Pingu, Transformers, Eureka, The Winners, Freedon Runners, Vivat, Tech, Voluntari pentru știință, au participat duminică, 14 aprilie 2013, ora 10, în centrul orașului Reghin la eveniment pentru a atrage susținători și fonduri necesare implementării proiectelor.

Alături de ei au fost și sportivi de performanță care au avut un traseu separat de 21 de km, între Reghin și Castelul Bornemisza de la Gurghiu. Distanța pe care o aleargă aceștia se va adauga echipelor pe care le sprijină, ajutându-le să strângă mai multe fonduri pentru proiecte. Partenerii evenimentului sunt: Gliga TV, Rotary Club Reghin, RoClub Maraton, Consiliul Judetean Mures, Primăria Municipiului Reghin, Consiliul Local Reghin, Primăria Comunei Gurghiu, Intim Cafe, Dogma Pub. I LOVE REGHIN Semimaratonul este un eveniment de atragere de fonduri pentru proiecte din comunitatea reghineană, organi-

zat de FONDUL COMUNITAR REGHIN, parte a FUNDAȚIEI COMUNITARE MUREȘ. CUM FUNCŢIONEAZĂ? Școlile propun proiecte de implicare comunitară (educație, societate civilă, filantropie, dezvoltare durabilă, turism), iar alergătorii care doresc să se înscrie în competiție pot să aleagă un proiect pe care îl susțin prin taxa de participare și prin mobilizarea unui cerc de susținători care împărtășesc aceeaşi dorință. Poți fugi 1, 2, 4, 6, 8, 10 sau 21 de km, individual sau ștafetă. Cu cât alergi mai mult cu atât câștigi mai mult sprijin financiar pentru proiectul ales sau propus. Cristina VANCEA

Punctul pe i

REGHIN

Impozit. Până la 31 martie reghinenii şiau plătit impozitele în proporţie 25%. Ca în fiecare an, se pare că persoanele fizice au dat dovadă de mai mult spirit civic, ori pur şi simplu de mai multă grijă pentru propriul buzunar, astfel încât au plătit peste jumătate din valoarea totală a sumei datorate de reghineni bugetului local. Cel mai mare procent de plată a fost înregistrat pentru clădiri, respectiv 39%. În urma bonificaţiei de 10% oferită de administraţia locală celor care au achitat integral impozitul, cei care au plătit până la sfârşitul lunii martie au economisit în total peste 100 de mii de lei. Seara Piticilor. Centrul de Limbi Străine ,,Eureka” din Reghin a organizat săptămâna trecută, joi seara, un spectacol intitulat ,,Seara Piticilor”. Zeci de copii de la şcolile din Reghin au urcat pe scena Casei de Cultură a Tineretului ,,George Enescu”, au dansat, au cântat, au prezentat jocuri şi scenete de teatru, în limbile româna şi engleză, parada modei şi măşti de carnaval. Locurile din sală s-au dovedit neîncăpătoare pentru copiii şi părinţii lor veniţi să sprijine scopul caritabil al evenimentului. Eureka speră ca printr-o serie de activităţi culturale să obţină fondurile necesare instituirii unui program after-school la sediul din strada Pandurilor. Din seria evenimentelor caritabile semnate ,,Eureka” a făcut parte şi concertul de Orgă cu participarea elevilor de la Liceul de Artă din Tîrgu-Mureş, care s-a desfășurat vineri seara la Biserica Săsească. Curățarea arborilor. Secţia Sere şi Zone Verzi a Primăriei Reghin a început săptămâna trecută curăţarea arborilor din parcuri, cartiere şi străzile principale. Este vorba de toaletarea coroanelor (care trebuie făcută înainte ca arborii să înmugurească) şi tăierea arborilor periculoşi, ce pot să se rupă în urma unui vânt mai puternic. Până la sfârşitul săptămânii s-a reuşit toaletarea copacilor pe toate străzile principale deşi au existat locuri unde, din cauza maşinilor parcate, lucrătorii Primăriei nu au putut să muncească în condiţii eficiente.

TÂRNĂVENI

Săptămână altfel, în școlile și grădinițele târnăvenene IANCU“ reprezentată prin director adjunct prof. Mihaela Istrate, în cadrul proiectului în derulare între cele două unităţi de învăţământ „Explorăm, învățăm, ne jucăm împreună”. Scopul acestei activităţi s-a materializat în diseminarea practicilor de lucru cu materiale reciclabile, sensibilizarea şi conştientizarea copiilor şi a Elevii Şcolii Gimnaziale „Fagarasi Samuel” din Găneşti partenerilor educaţionali – părin- s-au deplasat împreună cu învăţătoarea la Şcoala ţii acestora, privind importanţa Gimnazială Deaj, unde au pictat şi colorat icoane ÎN VIZITĂ LA POMPIERI refolosirii materialelor reciclabile şi paleta largă de lucrări originale ce pot fi realizate. Pompierii din Tîrnăveni au Toţi copiii au fost răsplătiţi cu primit în săptămâna ,,Altfel“ zeci Diploma ,,Copil Minunat” şi au de vizitatori. Militarii le-au pre- împărtăşit impresii şi zâmbete alăzentat copiilor tehnica din dotare turi de coordonatoarele lor: profeşi modul în care lucrează cu aceas- sor pentru învăţământul primar ta la intervenţii. Copiii au folosit Claudia Adela Suciu, Laura Hanfurtunuri de apă, s-au echipat cu cu, Lucreţia Grec, Elena Corina vestele de salvare şi au urmărit Moldovan, Minodora Moldovan La Casa de Cultură ,,Mihai Eminescu” din modul de lucru al pompierilor în şi Maria Lechinţan profesor pen- Tîrnăveni, elevii Şcolii Gimnaziale Nr. 3 au sărbătorit, cazul unor intervenţii. tru învăţământul preşcolar, cele printr-un spectacol, Ziua Internaţională a Rromilor care pe tot parcursul zilei i-au în,,O COMOARĂ DIN NIMICURI” văţat ce înseamnă să fii un copil în colaborare cu Primăria munici- daoia Buckner au sărbătorit Ziua minunat. piului Tîrnăveni şi Muzeul Muni- Internațională a Rromilor. Evecipal au organizat expoziţia de artă nimentul a fost marcat printr-un ...au realizat din materiale reMUGURI DE PRIMĂVARĂ plastică ,,Muguri de primăvară”. spectacol susţinut de către elevii ciclabile, copiii de la Grădiniţa Au expus elevii claselor I-VIII, de şcolii de poezii, cântece şi dansuri cu Program Prelungit Nr. 2 Tîrla Şcoala Gimnazială Nr.3. Lu- specifice. năveni reprezentată prin directoÎn cadrul programului ,,Să ştii crările au fost realizate sub îndrurul prof. Mineria Daniela Floare mai multe, să fii mai bun”, Şcoala marea învăţătoarelor, iar la clasele ACŢIUNI DE CARITATE şi Şcoala Gimnazială ,,AVRAM Gimnazială Nr. 3 din Tîrnăveni, gimnaziale a profesoarelor Angela Hanc şi Petruţa Hălmaciu. Profesor coordonator al programului a Copiii Grădiniței cu Program fost Simona Madarasz Hălmaciu. Prelungit Nr. 4, secțiile română, maghiară și germană împreună ZIUA RROMILOR cu educatoarele și părinții au organizat în cadrul săptămânii ,,Să știi mai multe, să fii mai bun”, o Vineri 5 aprilie, la Casa de acțiune care a constat în donații Cultură ,,Mihai Eminescu” din de haine, încălțăminte și jucării Copiii de la Grădiniţa cu Program Tîrnăveni, elevii Școalii Gimna- pentru copiii defavorizați din oraș. Prelungit Nr. 2 au arătat că ştiu să recicleze ziale Nr. 3, în colaborare cu Fun-

www.punctul.ro

În săptămâna ,,Altfel“, elevii școlilor și grădinițelor din Tîrnăveni au luat parte și ei la programul național „Să ştii mai multe, să fii mai bun”. Profesorii și educatorii și-au pus la încercare imaginația pentru a le oferi copiilor o săptămână educativă, diferită de cele obișnuite. Au vizitat fabrici, ateliere, instituții publice și au creat parteneriate și spectacole.

Acțiunea s-a derulat în colaborare cu Fundația Buckner. O parte dintre copiii din Centrul de Zi au fost prezenți în data de 2 aprilie în grădiniță și s-au simțit foarte bine alături de copiii de acolo. FLORI DE PRIMĂVARĂ LA DEAJ ŞI GĂNEŞTI În cadrul programului „Să ştii mai multe, să fii mai bun”, elevii claselor a II-a A şi a IV-a A de la Şcolile Gimnaziale Deaj şi Găneşti au organizat timp de două zile un parteneriat pe tema: Punţile prieteniei. În prima zi a parteneriatului, elevii Şcolii Gimnaziale „Fagarasi Samuel” din Găneşti s-au deplasat împreună cu învăţătoarea la Şcoala Gimnazială Deaj, unde au pictat și colorat icoane. A doua zi de parteneriat a constat în deplasarea elevilor din clasa a II-a A de la Şcoala Gimnazială Deaj, la Şcoala Gimnazială Găneşti, unde activitatea de bază a fost intitulată: ,,Flori de primăvară”. Aici elevii au confecţionat din hârtie creponată viorele şi narcise. Activităţile au fost conduse de învăţătoarele Cristina Mureşan de la Şcoala Gimnazială Deaj şi Olga Fodor de la Şcoala Gimnazială „Fagarasi Samuel” din Găneşti, iar parteneriatul a fost realizat cu sprijinul directorilor de la ambele şcoli: dir. prof. Balazs-Kovacs Elisabeta şi dir. adj. Mărioara Avram de la Şcoala Gimnazială Deaj şi dir. Prof. Ladislau Pataki şi dir. adj. Elena Mâţ, de la Şcoala Gimnazială Găneşti.

Copiii Grădiniţei cu Program Prelungit Nr. 4 au donat pentru cei nevoiaşi

Mircea BARBU