428

08

TEATRUL MODERN ŞI ACTORUL 2.0

www.punctul.ro

09

CALEA SPRE MÂNTUIRE

10

Punctul Anul VII, Nr. 428, 3 - 9 iunie 2013, Preţ: 0,99 RON

DEPOMUREŞ SA, ÎN FAŢA UNEI DILEME URBANISTICE

,,AJUTĂM ÎMPREUNĂ” ŞI LA REGHIN

02 www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

04-05

,,LUPTA” FONDURILOR EUROPENE

Oficialii Depomureş sunt aşteptaţi să ia o hotărâre legată de stabilirea unei distanţe extrem de restrictive faţă de fiecare cap de sondă de înmagazinare situate în Tîrgu-Mureş şi în alte localităţi din judeţ.

Distanţa impusă de companie, de 400 sau 450 de m, a blocat orice construcţie care se situează în perimetrul de siguranţă stabilit în raportul de securitate întocmit la cererea Depomureş de către S.C Drilling Swiss SRL Floreşti, judeţul Prahova.

De exemplu, construcţiile din cartierul Belvedere sunt blocate. Mai mult chiar, compania care construieşte în zonă, Contranscom Benţa intenţiona să ridice în cartierul Belvedere mai multe facilităţi pentru locuitorii din zonă. Aceste proiecte au fost puse în stand-by Potrivit unor informaţii de ultimă oră, reprezentanţii companiei intenţionează să dea curs solicitării prefectului judeţului Mureş, Corneliu Grosu, şi să renunţe la acea distanţă impunând una rezonabilă.

EDITORIAL FAIR-PLAY-UL CARE LIPSEŞTE CHIAR SPORTULUI Am fost o microbistă înrăită, crescută de tatăl meu pe stadionul de la ASA, cu meciurile acelea în care bărbaţii uitau de neveste, copii, probleme pentru două ore pentru a fi alături de o generaţie de fotbalişti de excepţie care au adus glorie TîrguMureşului şi României. Nu am să nominalizez pe nimeni, dar cred că multă lume ştie la cine mă refer. Am fost, de asemenea, o împătimită a handbalului pe când Mureşul juca în Europa, iar numele unor Angela Bloj, Estera Matefi sau Eva Mozsi erau cele ale unor vedete locale şi naţionale.

După 2000 însă mizeria din fotbalul românesc şi mediocritatea din handbalul mureşean – continuu să mă uit la meciurile Oltchim şi ale Naţionalei României – m-au îndepărtat de aceste sporturi. M-am apropiat încet, învăţând, greşind,

judecând, de baschet. Îmi place baschetul pentru că e spectaculos, neplictisitor, plin de adrenalină şi extrem de dinamic. De asemenea, credeam, într-o uşoară naivitate, că acest sport e mai puţin atins de tarele societăţii româneşti, subjugate cuvântului generic de corupţie. Şi totuşi… acum când BC Mureş joacă o finală de campionat împotriva unei echipe ce domină de ani buni baschetul masculin, CSU Asesoft Ploieşti, îmi pun tot mai mult întrebări legate de fairplay, corectitudine, cel mai bun să câştige, în teren. Am fost la toate meciurile finalei, cu excepţia meciului trei de la Brazi, şi am văzut cum, cu discreţie, iar alteori grosolan poţi fi furat în momente cheie, astfel încât să nu ai nicio şansă să arăţi că eşti, într-adevăr, mai bun şi că faptul că ai încheiat sezonul regulat pe primul loc nu este o întâmplare. Ştiu că vor fi tot felul de supăraţi care vor spune că arbitrajul în baschetul românesc o fi impecabil, că BC Mureş

nu a gestionat întotdeauna cu luciditate momentele cheie, doar că atunci când eşti sancţionat pentru orice fault, iar adversarul tău te poate ţine întreg meciul în coate aplicate în gură, gât, piept etc. e cam greu să fii lucid, să joci dacă se poate şi de două ori mai bine, să nu te enervezi şi să îşi vezi doar de tactica ta. Orice s-ar întâmpla la meciul al şaselea de la Brazi, la cel de-al şaptelea, dacă va fi să fie de la Tîrgu-Mureş, pentru mine şi nu sunt singura, BC Mureş e campioana acestui an, cel puţin a inimilor noastre alb-albastre chiar dacă în statistica Federaţiei Române de Baschet alt nume ar trebui consemnat.

BC Mureş e similară pentru mine cu fairplay-ul. Adversarii lor, din păcate, sunt corijenţi la ceea ce defineşte sportul.

P.S. Pe când o descindere a procurorilor pasionaţi de corupţia din fotbal şi în baschet?

Ligia VORO

02

ANALIZĂ

,,Lupta” fondurilor europene: Mureșul Județul Mureș se plasează mai bine decât alte județe din Transilvania din punctul de vedere al accesării de fonduri; dar când vine vorba de orașe mureșene, județul nostru punctează un mare minus, deoarece, cu mici excepții, celelalte orașe mureșene se lasă pe tânjeală când vine vorba de întocmit proiecte pentru a accesa bani europeni...

LA CUMPĂNĂ Anul acesta este ultimul din perioada 2007 – 2013, o primă perioadă de dezvoltare pe bani europeni. Următoarea perioadă va începe în 2014 şi se va termina în 2020. Pentru a afla ce şi câte fonduri a accesat judeţul Mureş în această primă etapă, am accesat documentele emise de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru, în special cele 13 liste cu proiectele contractate prin REGIO la nivelul Regiunii Centru.

Astfel, din analiza care urmează veți observa că, în foarte multe cazuri, județul Mureș se plasează mai bine decât alte județe din Transilvania, accesând mai multe fonduri. Un punct minus ar fi că, orașele mureșene, cu excepția reședinței de județ, nu punctează, cu mici excepții, la capitolul accesării fondurilor europene.

DEZVOLTAREA ORAŞELOR: MUREŞUL CODAŞ PRINTRE VECINI Conform listei cu proiectele contractate prin REGIO, Axa 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”, Tîrgu-Mureș este singurul oraș mureșean care a contractat proiecte prin această Axă, având doar două proiecte, din care unul finanțat în două tranșe. Comparativ, municipiul Alba Iulia a contractat 7 proiecte (Reabilitarea centrului istoric Alba Iulia – Fortificaţia de tip Vauban – căi de acces, iluminat exterior şi mobilier urban zona interioară; Intervenţie la obiectivul DN1, Sebeş - Alba Iulia, Km 378+020; Pasaj superior peste calea ferată Alba Iulia etc.).

Nici Sibiul nu s-a lăsat mai prejos, având 7 proiecte, dintre care amintim: Modernizare spaţiu

public zona centrală cartier Ţiglari (strada Cuptorului); Modernizare centru recuperare şi reabilitare copii cu handicap Aleea Streiu, nr. 8, Sibiu etc.

Mai mult, municipiul Brașov a contractat 14 proiecte (Sistem integrat de parcări – parcare spitalul militar Regina Maria; „Achiziţia și instalarea echipamentelor specifice pentru creșterea siguranţei și prevenirea criminalităţii în unităţile de învăţământ și pe domeniul public din Municipiul Brașov; Reabilitare Căminul pentru persoane vârstnice din Municipiul Brașov etc.). În Tîrgu-Mureș este vorba despre Modernizare reţea stradală la nivelul Municipiului TîrguMureş – tranşa I și II – val țoală aproape 78 de milioane de lei; Sistem de monitorizare pentru siguranța populației – val totală 3,511,549.60 lei.

Desigur, diferența de proiecte se vede clar, căci de la două proiecte la șapte sau 14 este cale lungă, dar aceasta nu înseamnă neapărat că Tîrgu-Mureșul a obținut cei mai puțin bani. De exemplu, Sibiul a avut mai multe proiecte, dar a încasat mai puțini bani: 64 de milioane de lei. În schimb, după cum s-a văzut, Brașovul a avut de aproximativ cinci ori mai multe proiecte, și o sumă considerabil mai mare: aproape 350 de milioane de lei.

LA TRANSPORT, SIBIUL E LIDER Axa Prioritară 2 are ca obiectiv îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale. În această privinţă, județul nostru a accesat patru proiecte: Reabilitarea și modernizarea drumului județean DJ 142C; Modernizare străzi în municipiul Tîrgu-Mureș; Reabilitarea, modernizarea DJ 135 Măgherani – Sărăţeni; Dezvoltarea economică, socială și durabilă a localităţii Sângeorgiu de Pădure prin modernizarea unor străzi din oraș. Valoarea totală a acestora este de aproximativ 155 de milioane de lei.

La acest capitol stăm mai bine decât județul Alba (cu doar trei proiecte, în valoare de aproximativ 90 de milioane de lei), județele Harghita și Covasna (ambele cu

Sibiu” – în valoare de aproape 85 de milioane de lei.

SUNTEM LIDERI LA BANI ACCESAŢI ÎN TURISM Axa Prioritară 5: „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului” a adus în judeţul Mureş 124 de milioane de lei, prin 5 proiecte: modernizare și reamenajare spații publice de agrement „Platoul Cornești” din Tîrgu-Mureș; parc auto pentru sporturi cu motor; Multe firme privapuţine proiecte, în valoare de apro- modernizare şi extindere Hotel te mureşene au ximativ 40 de milioane; Harghita Grand – Tîrgu-Mureş; reamenajacontactat fonduri stă ceva mai bine, cu 10 proiecte, re şi conservare Cetatea Medievală pe Axa Prioritară în valoare de aproximativ 60 de Tîrgu-Mureş.

4 „Consolidarea milioane de lei. Din nou Braşovul Astfel, judeţul Mureş a reumediului de afaceri regional şi local” stă foarte prost, cu o valoare tota- şit să adune cam de două ori mai lă de aproximativ 30 de milioane, multe fonduri decât județul Sibiu nedepăşind 5 contracte. sau judeţul Covasna. Alba, în câte două proiecte, şi sume sub schimb, cu trei proiecte, a adunat 100 de milioane de lei), sau chiar ŞI LA AFACERI STĂM BINE, suma de aproximativ 105 milioadecât Braşov, cu doar un proiect în DAR NE BATE SIBIUL ne, iar Braşovul 80 de milioane de valoare de aproximativ 80 de mililei, cu 5 proiecte. Iată un domeniu oane de lei. în care judeţul Mureş se prezintă În schimb, județul Sibiu ne Pe Axa Prioritară 4: „Consoli- ca lider, accesând foarte mulţi bani bate din nou cu 5 proiecte, care darea mediului de afaceri regional pentru dezvoltarea turismului. însumează aproximativ 190 de şi local”, judeţul Mureş a contracmilioane de lei. tat foarte multe proiecte. Desigur, CE ADUC FONDURILE aici e vorba despre firme private.

DIN AFACERI? INFRASTRUCTURA SOCIALĂ: În general proiectele sunt de vaMUREŞUL ,,BATE” VECINII loare relativ mică, comparativ cu proiectele amintite anterior. AdeDupă cum am amintit anteriseori, vorbim despre sume sub un or, foarte multe proiecte s-au conAxa prioritară 3 – Îmbunătăţi- milion sau chiar sub 500 de mii de tractat pentru dezvoltarea afacerirea infrastructurii sociale a adus lei, existând foarte multe proiecte lor. Contracte în valoare de 25,19 alţi bani europeni în judeţele ar- care se învârt şi în jurul sumei de milioane de euro fonduri neramdelene, judeţul Mureş stând din 10 mii de lei. bursabile au fost semnate la nivelul nou foarte bine, comparativ cu Unul dintre cele mai mari Regiunii Centru de către 227 de judeţele învecinate. De data aceas- proiecte este ,,Construire clădire microîntreprinderi, procentul de ta, chiar dacă numărul proiecte- de birouri pentru sprijinirea aface- contractare depășind astfel prolor mureşene atinge cifra 13, ele rilor în municipiul Tîrgu-Mureș”, centul de 100% . Aceste fonduri sunt în general proiecte mai mici, beneficiar SC Multinvest SRL – în vor genera modernizarea a 227 de aceea suma totală se ridică la valoare de aproape 30 de milioane de microîntreprinderi şi crearea a aproximativ 100 de milioane de de lei.

870 de noi locuri de muncă. Din lei: modernizarea şcolilor generale Amintim şi proiectele: „Dez- totalul fondurilor contractate de Sînmartinul de Cîmpie şi Ulieş, voltarea şi diversificarea activită- către microîntreprinderi, deja au Comuna Râciu; modernizarea și ţilor la întreprinderea S.C. Topjoy fost decontate cheltuieli în valoadotarea Ambulatoriului Spitalului Olimpcom S.R.L. Tîrgu-Mureş re de 15,87 de milioane de euro, Clinic Judeţean Mureș; extindere prin achiziţionare de utilaje” – 1,5 iar cele 136 proiecte finalizate au Centru social Hălchiu prin man- milioane de lei, „Achiziţie echipa- generat peste 500 de noi locuri de sardare cu funcţiuni multiple și mente necesare desfăşurării activi- muncă pentru cetățenii din cele construcţie unităţi locative pen- tăţii în centru medical Puls 2009” șase județe ale regiunii, respectiv tru persoane vârstnice în curtea – aproximativ 1,5 milioane de lei. Alba, Brașov, Covasna, Harghita, centrului; extinderea centrului de O comparaţie cu celelalte ju- Mureș și Sibiu. îngrijire medico-social Niraj; „În- deţe este difícil de realizat având „Pe acest domeniu se înregisfiinţarea unui nou centru social în vedere că foarte multe firme nu trează un procent de aproape 60% pentru persoane vârstnice în satul au precizate localitățile în care-și privind finalizarea proiectelor conValea Izvoarelor, comuna Sânpaul, au sediul social (în tabelele emi- tractate. Este unul dintre domenijudeţul Mureș” etc. se de ADR Centru). Oricum, cel ile cele mai dinamice din cadrul Comparativ, Judeţul Alba a mai mare proiect din această Axa Programului Operațional Regicontractat de aproape 4 ori mai Prioritară este „Centru de afaceri onal implementat de către ADR

03

ANALIZĂ

vs Alba, Brașov, Sibiu, Covasna...

Centru la nivel de regiune. Comparativ cu celelalte domenii, aceste proiecte au bugete mici, în care se pot solicita maxim 200.000 de euro, dar contribuția lor la dezvoltarea economico-socială a regiunii este directă. Este unul dintre cele mai solicitate domenii de finanțare nerambursabilă de la nivelul Regiunii Centru, fapt demonstrat prin cele 668 de proiecte depuse spre finanțare, dar și de către oamenii care mai sună încă să întrebe dacă mai sunt fonduri disponibile.

Pe lângă echipamentele și dotările achiziționate, sediile renovate sau extinse, beneficiarii vor mai câștiga prin implementarea acestor proiecte și experiența necesară pentru a continua accesarea de noi fonduri pe viitor”, a declarat Simion Crețu, director general ADR Centru.

de aproape 56 de milioane de lei, din care contribuția Consiliului Județean (CJ) Mureș la implementarea proiectului este de peste 20,5 milioane de lei. Implementând acest proiect în localitatea Ungheni CJ Mureș dorește creșterea numărului de turiști și a numărului de înnoptări, prin construirea unui complex de agrement pentru pasionații de sporturi cu motor din țară și din străinătate. Pe lângă acest complex de agrement, se vor mai construi structuri de cazare turistică, restaurante, magazine, un circuit de viteză, tribună pentru diverse evenimente, un centru de informare, se vor amenaja drumuri de acces, parcări, stații de lucru pentru echipe. De asemenea, vor fi achiziționate echipamente specifice pentru curățarea pistei, dar și pentru remorcarea și tractarea autovehiculelor. Rezultatele fiTURISMUL CU MOTOR nale așteptate de către autoritățile județene sunt crearea a peste 180 de locuri de muncă pe termen Prin proiectul „Parc auto pen- scurt și a 35 de locuri de muncă tru sporturi cu motor”, depus de permanente, creșterea numărului către Unitatea Administrativ Teri- de turiști cu circa 10.000 de pertorială Județul Mureș, peste 20 de soane și a numărului înnoptărilor milioane de lei fonduri nerambursa- din Ungheni cu peste 22.000. bile vor fi alocate finanțării prin domeniul major de intervenție 5.2 al DEZVOLTAREA ORAŞULUI, Programului Operațional Regional, UN PILON IMPORTANT domeniu ce urmărește „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorifiProiectele „Modernizare rețea carea resurselor naturale și creșterii stradală la nivelul municipiucalității serviciilor turistice”. lui Tirgu Mureș” şi „Sistem de Proiectul are o valoare totală monitorizare pentru siguranța

deveni tot mai atractivă, atât pentru propriii cetățeni, cât și pentru investitorii români și străini”.

UN PROIECT AMBIŢIOS REABILITAREA CETĂŢII -

Cetatea Medievală după renovare: acoperi;ul schimbat, bastioanele zugrăvite, ierburile de pe ziduri înlăturate etc.

populației”, au un rol important pentru Tîrgu-Mureş, care este deja vizibil.

Detalii despre aceste proiecte a dat şi directorul ADR Centru, Simion Creţu: „Aceste două proiecte din cadrul PIDU Tîrgu-Mureș pot rezolva două probleme importante dintr-un areal urban. În primul rând, se continuă modernizarea infrastructurii de transport, care este mereu una dintre prioritățile unui oraș, fiind necesară pentru dezvoltarea sa economică. Astfel, fondurile angajate prin proiectele destinate strict domeniului infrastructurii de transport, în urma cu doi ani, sunt și mai bine valorificate, iar impactul acestor investiții va fi unul semnificativ. Munici-

piul Tîrgu-Mureș mai are încă un proiect ce urmărește modernizarea infrastructurii rutiere, care se află în faza precontractuală și care va completa aceste investiții. Astfel, se va asigura descongestionarea traficului, mai ales acum, când studiile de trafic impun fluidizarea circulației și când activitățile economice necesită flexibilitate și rapiditate, iar reducerea timpilor de parcurgere a unei rute a devenit un element de civilizație.

Proiectul pentru investiții în monitorizarea siguranței cetățenilor va duce la îmbunătățirea calității vieții și sporirea gradului de siguranță a cetățenilor municipiului TîrguMureș prin monitorizarea zonelor urbane ce prezintă pericol social și grad de infracționalitate ridicat.

Beneficiile implementării acestor proiecte, pe lângă celelalte derulate în municipiu și în județul Mureș vor fi valorificate în viitoarea perioadă, când Regiunea Centru va

Un proiect foarte important pe linia de turism este „Reamenajare și conservare Cetatea Medievală Tîrgu-Mureș” cu o valoare totală de peste 29,22 de milioane de lei, din care suma nerambursabilă solicitată se cifrează la 22,1 de milioane de lei. Obiectivul investiției vizează valorificarea Cetății Medievale Tîrgu-Mureș, prin reamenajare și conservare, în vederea creșterii numărului de turiști. Desigur, orice tîrgumureșean a observat deja efectele acestui proiect: dacă acum câteva luni creșteau copaci și buruieni din zidurile cetății, astăzi Cetatea este renovată, țiglele schimbate, bastioanele zugrăvite, ierburile înlăturate etc. „Municipiul Tîrgu-Mureș avea nevoie de investiții de acest gen. Proiectul pentru reabilitarea Cetății este un proiect ambițios, care poate îmbunătăți atractivitatea turistică a orașului. Regiunea Centru va fi mult mai bine reprezentata din punct de vedere turistic și TîrguMureș se va prezenta mult mai bine între punctele regionale de mare atracție”, a declarat domnul Simion Crețu, director general ADR Centru.

Vasile DANCEA

SNGN Romgaz Sucursala Mureş, cu sediul în Mediaş, Str. Gării, nr. 5, jud. Sibiu, organizează în anul 2013 săptămânal Licitaţie Publică în zilele de miercuri şi joi, la ora 11, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale:

www.punctul.ro

• Barăci

• Tehnică de calcul și birotică • Material tubular uzat provenit din recuperări • Diverse materiale și piese de schimb provenite din recuperări • Alte mijloace fixe

Persoanele interesate pot obține informații suplimentare la tel. 0269/201149, 0749/331149, la serviciul mecano-energetic al Sucursalei Mediaș, zilnic între orele 730 și 1530.

04

ANALIZĂ

Construcţiile din cartierul Belvedere sunt blocate

Depomureş SA în faţa unei Depomureş SA a fost înfiinţată în 2002, Până astăzi, 3 iunie, oficialii fiind la acea dată unicul operator privat Depomureş sunt aşteptaţi să ia o de înmagazinare subterană gaze naturale. hotărâre legată de stabilirea unei Acţionarii companiei erau la acea dată SNGN distanţe extrem de restrictive faţă Romgaz SA Mediaş şi Azomureş SA Tîrgude fiecare cap de sondă de înmaMureş. Capacitatea iniţială de înmagazinare gazinare situate în Tîrgu-Mureş era de 200 milioane mc gaze naturale. şi în alte localităţi din judeţ. DisÎn prezent, capacitatea de stocare de la tanţa impusă de companie, de Tîrgu-Mureş se cifrează la 300 de milioane 400 sau 450 de m, a blocat oride mc gaze naturale. În urma achiziţiei ce construcţie care se situează în pachetului majoritar deţinut de Romgaz SA perimetrul de siguranţă stabilit în la Depomureş în 2007, acţionarul principal raportul de securitate întocmit la al companiei târgumureşene a devenit Gaz de France, societatea franceză fuzionând în cererea Depomureş de către S.C 2008 cu grupul belgian Suez. În prezent, GDF Drilling Swiss SRL Floreşti, juSuez este al doilea operator din Europa în deţul Prahova. Potrivit unor indomeniul înmagazinării de gaze naturale. formaţii de ultimă oră, reprezentanţii companiei intenţionează să dea curs solicitării prefectului judeţului Mureş, Corneliu Grosu, relatat că, din cauza stabilirii aces- Urbanistic de Detaliu în zona reşi să renunţe la acea distanţă im- tui perimetru de siguranţă de 400 spectivă. punând una rezonabilă. sau 450 de metri, nu pot obţine nicio autorizaţie de construcţie ÎNCEPUTUL PROBLEMEI BLOCAT pentru ridicarea de imobile noi sau anexe gospodăreşti din partea Primăriei Tîrgu-Mureş deoarece Redactorii săptămânalului Deasupra Căii Sighişoarei, Depomureş refuză să le elibereze Punctul au mers pe firul probleîn zona cartierului Belvedere, re- avizul necesar pentru depunerea mei încercând să afle de unde a spectiv în zona Dealului Budiu- documentaţiei. De asemenea, din pornit această bizarerie, din nou, lui, orice construcţie este blocată acelaşi motiv, situarea terenuri- legală. Potrivit directivei europede mai bine de două luni. Săptă- lor în perimetrul de siguranţă, ne Seveso 2, transpuse în legislamânalul Punctul a fost sesizat de nu se poate întocmi niciun Plan ţia românească prin Hotărârea de către localnici din zonă care ne-au Urbanistic Zonal, respectiv Plan Guvern nr. 804 din 2007 asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, sondele de înmagazinare sunt incluse în categoria de risc. Potrivit legislaţiei româneşti: titularul activităţii are obligaţia Premiul Dumitru Tinu 2007 de a furniza personalului propriu Cristian TEODORESCU Marius LIBEG şi persoanelor care pot fi afectate de un accident major generat de Responsabilitatea juridică pentru conţinutul Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L. articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării Str. Horea, nr. 11 obiectivul respectiv informaţii unor articole, citarea declaraţiilor unor surse Tîrgu-Mureş, cod 540502 oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate. asupra măsurilor de securitate în Tel: 0371 496 125 Informaţii abonamente la telefon 0265 Fax: 0265 22 00 44 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile exploatare şi asupra acţiunilor neISSN: 1841 - 0699 Rodipet şi la toate oficiile poştale. cesare în cazul în care survine un Redactori: Ligia VORO Editor: LIBEG Zsuzsanna astfel de accident.

Cătălin HEGHEŞ Secretaiat: Informaţiile vor cuprinde cel

Cristina VANCEA Mihaela KOZAK

Ioan A. BORGOVAN IT/DTP: Ovidiu MORAR puţin elementele prevăzute în

Mircea BARBU Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L. ANEXA 5 la HG 804 / 2007. www.punctul.ro

Punctul

Aceste informaţii se evaluează de către titularul activităţii, cu avizul autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului şi protecţie civilă, la intervale de 3 ani. Titularul activităţii are obligaţia de a pune la dispoziţia publicului raportul de securitate.

Astfel, inclusiv companiei târgumureşene i s-a solicitat întocmirea unui raport de securitate prin care să fie stabilit un perimetru de siguranţă, mai ales în cazul în care sondele de înmagazinare sunt situate în apropierea zonelor locuite. Potrivit ultimului raport de securitate întocmit de către expertul angajat de companie – din informaţiile noastre neoficiale pentru că reprezentanţii Depomureş nu ne-au răspuns solicitării noastre, acesta a fost refăcut de şapte ori, însă motivele returnării de către cele trei instituţii care trebuiau să îl avizeze, şi anume Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Horea” Mureş, Garda de Mediu şi Agenţia pentru Protecţia Mediului nu au vizat problema distanţei de siguranţă – perimetrul considerat nepericulos a fost stabilit la 400 sau 450 de metri.

CIUDAT… …în toată discuţia este că sondele de producţie nu sunt considerate periculoase, raza de siguranţă fiind de 50 de metri, în timp ce sondele de înmagazinare – da. Dar aşa este legislaţia românească. În schimb, distanța de securitate este la libera alegere a companiei. Cum a fost stabilită aceasta nu am reușit să aflăm, atâta vreme cât reprezentanții firmei nu ne-au răspuns la întrebări.

Ce reținem din această poveste este că pericolul de explozie în privința sondelor de înmagazinare din zona amintită mai sus este redus. Nu o spunem noi, ci ne-au spus specialiştii în domeniu – reprezentanţii de la Mediu.

Care ne-au şi explicat de ce: gazul este depozitat în roca mamă şi nicidecum într-o incintă. Altfel spus, pericolul de explozie, spre exemplu, este aproape inexistent, deoarece atunci s-ar putea spune că punga de gaz pe care ar fi situat Podişul Transilvaniei e un pericol continuu pentru locuitorii din mai multe judeţe.

ACELEAŞI SONDE, DISTANŢE DIFERITE O altă curiozitate a acestei probleme este faptul că, deşi Romgaz SA Mediaş deţine, de asemenea, depozite de înmagazinare a gazelor naturale, perimetrul de siguranţă diferă substanţial.

Astfel, societatea medieşeană are în patrimoniu depozite de gaz subterane în sudul ţării, prin sucursala Depogaz Ploieşti, dar distanţa de siguranţă a fost stabilită la doar 50 de metri. Sondele Depogaz Ploieşti nu diferă, bineînţeles, de cele ale Depomureş SA. Mai mult chiar, în alte zone ale Europei, perimetrul de siguranţă în cazul sondelor de înmagazinare este cuprins între 40-70 de metri. Iar excepţie nu face nici Franţa, de unde provine compania acţionar majoritar al Depomureş, Gaz de France.

Revenind însă în zona la care facem referire, ar trebui să menţionăm faptul că pe dealurile respective sunt atât sonde de

05

ANALIZĂ

dileme urbanistice

www.punctul.ro

producţie ale Romgaz – Sucursala Tîrgu-Mureş., cât şi cele de înmagazinare deţinute de Depomureş.

Dar cum legislaţia a impus că sondele de producţie, utilizate pentru a extrage gazele naturale nu sunt periculoase, în schimb cele de înmagazinare – da, avem acest paradox şi o situaţie a absurdului.

susţinut la vremea respectivă prefectul. Acesta s-a referit nu doar la zona din Tîrgu-Mureş din care au venit sesizările către săptămânalul Punctul, ci şi la alte localităţi din judeţ precum Sărmaşu şi Crăciuneşti. În urma discuţiilor cu reprezentanţii companiei, a celor trei instituţii implicate în avizarea raportului de securitate, prefecPE MASA PREFECTULUI tul judeţului a solicitat revizuirea acestuia şi analizarea posibilităţii ca acest perimetru de siguranţă Problema a ajuns în urmă cu să fie micşorat. Astăzi ar fi termai bine de o lună şi jumătate menul de 40 de zile stabilit de şi pe masa prefectului judeţului prefect pentru un răspuns din Mureş, Corneliu Grosu. Acesta partea companiei. Potrivit infora semnalat la vremea respecti- maţiilor de ultimă oră pe care le vă că din cauza perimetrului de deţinem, există posibilitatea ca resiguranţă impus de compania prezentanţii Depomureş să revină târgumureşeană, construcţiile asupra acestei distanţe. Însă vom din cartierul Belvedere sunt blo- aştepta o comunicare oficială. cate. Mai mult chiar, compania care construieşte în zonă, ConFĂRĂ RĂSPUNS transcom Benţa intenţiona să ridice în cartierul Belvedere mai multe facilităţi pentru locuitorii Săptămânalul Punctul a îndin zonă. Însă din cauza că tere- cercat să poarte un dialog cu nurile sunt situate la mai puţin de directorii Depomureş SA, depla400 sau 450 de metri de capetele sându-se la sediul companiei de de sondă, aceste proiecte au fost pe strada din Tîrgu-Mureş. Fără puse în stand-by. ,,Ne lovim aici niciun rezultat, din păcate. Apoi de o contradicţie puternică, chiar a adresat conducerii companio luptă, între realitate şi modul de ei – directorului general Răzvan aplicare a unor norme, destul de Georgescu, respectiv directorului confuze, care au dus la blocarea de operaţiuni, Giovanni Doriani lucrărilor şi care cel puţin în acest – o cerere de informaţii pentru a moment par a fi de neclintit. Este prezenta problema semnalată de vorba de modul curios pentru aproape două luni şi din punctul mine a aplicării normelor Seveso de vedere al reprezentanţilor DeII de protecţie şi de siguranţă eu- pomureş SA. Din păcate, până ropeană care privesc exploatările la închiderea ediţiei, întrebările de gaze, petrol, care recomandă noastre au rămas fără răspuns. ţărilor care exploatează, în cazul Suntem conştienţi că o comnostru gazul, măsuri de securita- panie privată nu are obligaţia de te sporită, fără a stabili cifre, date a răspunde unei solicitări în baza exacte, ce înseamnă aceste măsuri vreunei legi româneşti, dar sunşi cum se transpun în practică”, a tem în prezenţa unei situaţii de

Prefectul judeţului, Corneliu Grosu, a solicitat revizuirea normelor Seveso II de protecţie şi de siguranţă europeană şi analizarea posibilităţii ca perimetrul de siguranţă să fie micşorat

Ce este SEVESO2?

Directiva „Seveso II” – Directiva Consiliului Europei nr. 96/82/EC din 9 decembrie 1996 privind controlul riscurilor de accidente majore implicând substanţe periculoase se aplică obiectivelor în care sunt prezente substanţe periculoase în cantităţi suficiente ca să existe pericolul producerii unui accident major.

Directiva urmăreşte să prevină accidentele majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi de a limita consecinţele acestora pentru populaţie şi mediu.

Seveso este numele unei localităţi din Italia, situată la nord de Milano, unde, pe data de 10 iulie 1976, a avut loc un accident chimic la fabrica de pesticide ICMESA. Accidentul a produs eliberarea în atmosferă a circa 6 tone substanţe toxice, cu grave consecinţe: aproximativ 37.000 persoane expuse; 736 persoane relocate dintr-o zonă de 110 ha; aproximativ 4% dintre animalele de la fermele din vecinătate au murit, iar celelalte, în jur de 80.000, au fost sacrificate pentru a preveni contaminarea prin lanţul trofic; instalaţiile şi solul din jurul fabricii au fost îndepărtate şi depozitate într-o zonă de depozitare special-amenajată şi asigurată. Acest accident a impus elaborarea Directivei.

interes public major. Mai mult chiar, legislaţia prevede că titularul activităţii are obligaţia de a pune la dispoziţia publicului raportul de securitate, care, întradevăr este publicat pe site-ul companiei. De aceea, consemnăm mai jos întrebările adresate companiei, mai precis celor doi directori amintiţi anterior.

Care au fost motivele pentru care i s-a solicitat în mai multe rânduri expertului angajat de compania dvs. din partea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş, respectiv Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Horea” refacerea raportului de securitate?

La ce normative – internaţionale, europene, româneşti etc. s-a raportat expertul angajat de compania pe care o conduceţi atunci când a stabilit ca zonă de siguranţă distanţa de 400 sau 450 de metri faţă de orice zonă locuită?

Consideraţi că distanţa impusă de SNGN Romgaz SA Mediaş – 50 de metri – poate fi considerată periculoasă şi că periclitează în cazul unui accident siguranţa locuitorilor şi a imobilelor din zonă?

Cartierul Belvedere şi casele din zona Viile Dealul Budiului au fost construite în zona de siguranţă, în urmă cu 5 ani sau chiar 30 de ani, înainte ca societatea Depomureş să impună distanţa de siguranţă de 400 sau 450 de m. În cazul unei explozii, în urma căreia ar fi avariate imobile, cine ar fi responsabil?

Instituţia Prefectului Mureş v-a solicitat revizuirea raportului de securitate, în sensul micşorării zonei de siguranţă. Ce răspuns intenţionaţi să transmiteţi Instituţiei Prefectului?

Ligia VORO

06

INEDIT

Domeniul Daneș Dracula, o lume Primul Festival Judeţean al Copiilor din judeţul Mureş se va desfășura în acest sfârșit de săptămână în cunoscutul și atractivul Domeniu Dracula Daneș.

Evenimentul se organizează la inițiativa senatorului liberal Akos Mora împreună cu Asociaţia Vatra Saşilor.

Prezentatoarea festivalului va fi cunoscuta artistă Ana-Maria (Georgescu), cântăreaţă şi prezentator TV. Conceptul festivalului îi aparţine lui Marius Ichim, iniţiatorul şi organizatorul festivalurilor de pe Valea Mureşului şi Valea Gurghiului.

Oferta festivalului vine cu atractivitate înspre publicul urban cu alternativa organizării unor manifestări recreative sănătoase pentru copii, în aer liber, într-un spaţiu relativ rural, care poate oferi copiilor de la oraş prilejul inedit de a cunoaşte o parte din bucuriile vieţii rurale, joaca cu animalele domestice, în imediată vecinătate cu reconstituirea alegorică a unei lumi de basm, a

DE CE DANEŞ?

Decizia plasării festivalului la Daneş, lângă Sighişoara se datorează calităților e care le îmbină Domeniul Dracula, un loc cochet natural, rural şi istoric în acelaşi timp, racordat la modernitate printr-o infrastructură accesibilă. De asemenea, plasarea Daneşului la graniţa judeţelor Mureş şi Sibiu, permite trecutului şi a tradiţiei istorice, căsuţa poveştilor, demonstraţiile cavalereşti de călărie, atelierul simulat de săpături arheologice pentru cei mici, parada armurilor, în opoziţie cu cele mai atractive modalităţi moderne de recreare de care se vor bucura mai ales copiii din mediul rural care au posibilitatea mai rar să practice: aeroplanorismul, cartingul, tirul sportiv sau paint-ball-lul.

Din program nu vor lipsi jocurile şi competiţiile sportive, spectacolele de dansul modern, diverse concursuri ca „Master-

chef-ul copiilor” şi „Copiii au talent” etc.

Un loc aparte îl va ocupa „Târgul judeţean de jucării”, un târg în care vânzătorii şi cumpărătorii vor fi direct copiii, care îşi vor putea vinde jucăriile de care s-au plictisit, să facă schimburi cu alţi copii sau să-şi cumpere altele noi.

Tainele călăriei sunt descoperite din copilărie. La Dracula Daneş

Sport. Aer curat. Voie bună

Probabil cea mai curată şi îngrijită piscină din judeţul Mureş

PROGRAMUL CONCRET AL FESTIVALULUI Sâmbătă, 8 iunie: Ora 10.00

– Deschiderea oficială cu parada copiilor însoţită de fanfară; ora 11.00 -13.00 – Reprezentaţii folclorice ale copiilor (cântece, jocuri); ora 13.00 – 14.00 – Gala de premiere a copiilor care au obţinut performanţe; ora 15.00 – 15.30 – Reprezentaţie Teatru de păpuşi; ora 15.30 – 18.00 – Reprezentaţii de muzică uşoară, dansuri moderne; ora 18.00 -19.00 – Recital pentru copiiIvanițchi; ora 19.00 – 20.00 – Recital Ana-Maria; Ora 20.30 – Lansare de lampioane; ora 20.00 – 22.00 – Discoteca copiilor – cu animatori Alternativ: Deschiderea „Târgului de cărţi pentru copii”; Deschiderea „Târgului de jucării”; Deschiderea jocurilor şi concursurilor sportive şi divertisment; Deschiderea „Ţarcul de joacă cu animale domestice”; Lansarea concursului „Masterchef-ul copiilor”; Duminică, 9 iunie: ora 10.00 – deschiderea programului; ora 10.30 – 14.00 – Reprezentaţii folclorice ale copiilor; ora 14.00 -15.00 – Premierea copiilor câştigători la competiţiile organizate; ora 15.00 – 15.30 – Reprezentaţie Teatru de păpuşi; ora 15.30 – 18.00 – Reprezentaţii de muzică uşoară, dansuri moderne; ora 18,00 -19.00 – Recital Sore – Lala Band; ora 19.00 -20.00 – Recital Alina Erimia – Lala Band.

orientarea strategică de dezvoltare a proiectului, pentru ediţiile viitoare, la nivel inter-judeţean, Mureş-Sibiu şi ulterior, regional- Mureş, Sibiu, Braşov, Alba.

Daneș este unul dintre cele mai cochete sate săsești din Transilvania, situat la doar câțiva kilometri de legendara Cetate Medievală locuită din Sighișoara. Natura a fost darnică aici cu peisaje parcă rupte din povești.

CE POŢI GĂSI ÎN DOMENIUL DRACULA DANEŞ?

La Pensiune și Centrul Ecvestru: piscină în aer liber cu terasă, restaurant, terasa, cramă (185 locuri), specialități culinare românești și internaționale, sală de conferințe (70 de locuri): video-proiector, flip-chart, internet, tv, sală de consiliu (12 locuri), barbecue în foișor sau mese câmpenești, cu produse tradiționale, loc de joacă pentru copii, teren de mini-fotbal, bibliotecă ecvestră, fermă de animale, teren minifotbal, masă de ping-pong.

La Han: locuri amenajate pentru picnic, restaurant și terasă (70 de locuri), specialități culinare românești și internaționale, lac pentru pescuit, mini-gradină zoologică, mini-insulă cu lebede, loc de joacă pentru copii, stână amenajată, lipsă internet, semnal mobil slab.

Cristina VANCEA

07

INEDIT

cu adevărat de poveste

Manejul este cel mai căutat loc de pe Domeniul Dracula Oraşul Sângeorgiu de Pădure, jud.

Mureş

Știre

DEMARARE LUCRĂRI DE EXECUŢIE

Oraşul Sângeorgiu de Pădure, în calitate de beneficiar, anunţă demararea lucrărilor de modernizare a 14 străzi din oraş, din cadrul proiectului “Dezvoltarea economică, socială şi durabilă a localităţii Sângeorgiu de Pădure prin modernizarea unor străzi din oraş”, cod SMIS 5786. Lucrările de modernizare a străzilor au fost demarate de către executantul lucrării, Asociere între SC TERMOLANG SRL şi SC ING SERVICE SRL, în data de 18.03.2013.

Proiectul “Dezvoltarea economică, socială şi durabilă a localităţii Sângeorgiu de Pădure prin modernizarea unor străzi din oraş”, finanțat prin Programul Operațional Regional este implementat de către Oraşul Sângeorgiu de Pădure și are o valoare totală de 14.412.243,44 lei, din care 11.412.538,06 lei reprezintă finanțare nerambursabilă. Programul Operațional Regional este implementat la nivel național de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Aministrației Publice, în calitate de Autoritate de Management, iar la nivel regional de către ADR Centru, organism intermediar al programului ce monitorizează implementarea acestui proiect.

Proiectul vizează modernizarea a 14 străzi din oraş, în lungime totală de 7,39 km, în scopul reducerii costurilor de transport de mărfuri şi călători şi a duratei de transport şi a creşterii mobilităţii forţei de muncă.

Data publicării: - 03 Iunie, 2013.

www.punctul.ro

Crama cea vestită...

www.inforegio.ro

Investim in viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională

... şi restaurantul în care preparatele au devenit subiecte de poveste

Date contact beneficiar – oraşul Sângeorgiu de Pădure, jud. Mureş, str. Livezilor nr. 6, Tel/Fax: 0265.580.357, E-mail: sgpadure@cjmures.ro Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

08

CULTURĂ

Teatrul modern și actorul 2.0 Intram vineri seara în Sala Studio de la UAT, care de data asta își aștepta spectatorii cu vreo trei mese de aparatură plasate în fața scenei și un pâlc de oameni care urmau să le manevreze. Doi tutori, așezați în primul rând de scaune, așteptau și ei cu emoție să vadă cum va funcționa tot angrenajul și mai dădeau câteun ultim sfat. Pe scenă, actorii îmbrăcați toți în negru, băgați într-un soi de cutie prea neîncăpătoare pentru numărul lor, cu privirile fixate undeva în neant, păreau toți un soi de androgini.

Fără să am pretenția de critic de teatru, am fost curios să văd măcar două-trei spectacole din cele șapte produse de Teatru 74 în cadrul proiectului european „Teatru Modern - Mijloace multimedia”. Iar „Multimedia Project”, după texte de Matei Vișniec, în regia lui Șerban Puiu, se anunța a fi cel mai impresionant, motiv pentru care a și fost montat pe scena mai generoasă de la Sala Studio, față de majoritatea spectacolelor din proiect care s-au jucat la Teatru 74. Și așa a și fost: un exercițiu de virtuozitate tehnică, în care proiecțiile pe ecrane transparente sau nu, mereu plimbate și reamplasate de actori pe scenă, cu camere de filmat care transmiteau live la proiector, cu intervenția sporadică a microfonului, au creat într-adevăr o abundență de decor, care uneori părea ceva prea mult. Sau alteori te trezeai cu proiectorul din spatele scenei căți bate-n ochi. Ceea ce e perfect explicabil - toți cei care jucau pe scenă și manevrau în același timp și decorul, care numai clasic nu-l puteai numi, erau studenți, iar tot spectacolul a fost pus în scenă în doar 10 zile, adică extrem de puțin timp chiar și pentru actori profesioniști.

Chiar și așa, le-a ieșit: chiar dacă n-au fost cele mai memorabile roluri, spectacolul a avut scopul de a arăta ce se poate face cu ajutorul tehnicii și ce e aia multimedia neaoșă introdusă în spectacole.

Spectacolul a fost pus în scenă în doar 10 zile

ceput derularea la 1 ianuarie 2012, cu un buget de 2,3 milioane de lei, finanțat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Adică bani europeni, deci veniți la pachet cu dulapuri întregi de acte, birocrație, întârzieri la deconturi, nervi și tot restul. Despre ele am mai scris, nu e nici o noutate. Pe de altă parte, în perioada de derulare a proiectului, câteva zeci de studenți (specializările actorie, animație, coregrafie, regie şi scenografie) de la Universitatea de

TEATRUL REÎNTORS CU FAŢA SPRE ACTOR Proiectul „Teatru Modern - Mijloace multimedia” și-a în-

Arte din Tîrgu-Mureș, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu au avut ocazia să facă o practică reală, îndrumați de tutori cu experiență, mulți veniți din zona teatrului alternativ, a teatrului independent.

Așadar, oameni care le-au arătat cum se poate face teatru, în afara unei companii de stat care nu mai face angajări, cu resurse minime. Le-au mai arătat astfel și calea pe care teatrul se poate reîntoarce la actor, în spectacole în care nu primează regia, coregrafia sau scenografia, ci actorul. Un actor de generație nouă, căruia i se cere acum să știe să manevreze proiectoare, camere de filmat, mixere de sunet și lumini.

REVENIND LA PROIECT... ...cele șapte spectacole sunt, practic, rezultatul primului stagiu al proiectului, perioadă în care studenții au fost împărțiți în șapte „teatre moderne”, fiecare producând câteun spectacol, în care, fie decorul clasic e înlocuit cu mijloacele multimedia, fie acestea sunt folosite măcar ca modalitate estetică de exprimare. În luna martie, aceste spectacole au fost gata, au fost filmate, iar aceste înregistrări vor putea fi folosite pe viitor ca material didactic de universități sau asociații culturale interesate de ele. În fine, mini-maratonul de șapte spectacole prezentate în trei zile în weekend-ul de tocmai s-a încheiat, face parte din etapa de diseminare a rezultatelor, etapă în care publicul are ocazia să vadă rezultatele muncii. Adică cele șapte spectacole: „Iluzii” de Vasile Vîrîpaev – regia Cristian Juncu, „Almost, Maine” de John Cariani – regia Andreea Vulpe, „Terorism” de Oleg și Vladimir Presniakov – regia Ovidiu Caița, „Much” – regia Vargyas Marta, „Cernozaurii” – spectacol de animație - regia Radu Dinulescu, „Noncomunicare” – spectacol de coregrafie – coregrafie Mălina Andrei și „Multimedia Project”. „TEATRUL E ÎNCREDERE ŞI ÎNTÂLNIRE”...

Un exerciţiu de virtuozitate tehnică

...sau cel puțin așa le spunea Nicu Mihoc, unul din tutori,

studenților la conferința de presă de vinerea trecută. Tot el le mai spunea la finalul practicii că majoritatea nu-și vor găsi de lucru și că, fără multă pasiune, după terminarea facultății mulți dintre ei nu vor apuca să mai profeseze.

Organizatorii așteaptă ca munca din acest proiect să producă efecte vizibile abia după 2-3 ani. Au în spate experiența primului proiect de practică teatrală, care a scos la iveală un scenarist cum e Szekely Csaba, care este tradus deja în patru limbi, distins cu premii în țară, dar și în străinătate și, mai presus de orice, ale cărui spectacole se joacă.

Oficial, scopul acestor proiecte este să crească gradul de ocupare a studenților când aceștia vor fi terminat facultățile. Dar în același timp aceste proiecte au adus laolaltă studenți din două școli diferite de teatru (iar la primul proiect chiar din trei), studenți care altfel n-ar fi avut niciodată prilejul să vadă în culise cum învață, cum lucrează colegi de-ai lor de la altă universitate din țară. Iar la acest din urmă proiect, un alt scop a fost să redea actorului încrederea că el e în centrul întregului angrenaj numit teatru. Și cam așa fost. Vineri seara, pe scena de la UAT, în ciuda desfășurării de tehnică, am avut aceeași senzație pe care am avut-o la „Hoții” sau la „Cum am mâncat un câine”, spectacole în care actorul e buricul spectacolului, acea piesă din angrenaj fără de care, chiar dacă ar mai funcționa, spectacolul n-ar mai avea rost.

Cãtãlin HEGHEŞ

09

Ana Pandrea: „Scară spre mântuire”

Punctul pe i

LUDUŞ Lansare de carte. Vineri, 7 iunie, la ora 17 la Casa de Cultură „Pompeiu Hărăşteanu” Luduş are loc lansarea romanului „Imprudenţe ucigaşe” al romancierului luduşean Mircea Moldovan cu pseudonimul literar Mircea Mol-Ilarian. După romanele precedente, „Un iad vremelnic” şi „Pătimirile Laurei”, Mircea Mol-Ilarian propune cititorilor un roman de ficţiune, câteva cioburi tragice din fresca societăţii zilelor noastre.

Gest umanitar. Având în vedere situaţia materială şi medicală a cetăţeanului Claudiu – Michi Ţînţariu din Luduş, Consiliul Local a aprobat acordarea de la bugetul local a sumei de 1.107 lei pentru procurarea unei proteze de gambă medulară. Aprobarea a fost dată pe baza referatului întocmit de şefa de serviciu „Asistenţă Socială” Claudia Vereş, după efectuarea unei amănunţite anchete sociale.

Preselecţie. Comisia de organizare a Festivalului de scurt metraj „Short time” de la Casa de Cultură „Pompeiu Hărăşteanu” Luduş a anunţat numele autorilor de filme de scurt metraj care s-au calificat pentru faza următoare a concursului.

Aceştia sunt: Vlad Petac, Ioana Nicoară, Mate Imola, Mihai Andrei Moldovan, Kovacs Andreas, Cosmin Răzvan Stoica, Şimon Daniel, Csatlos Blanka, Cristian Opincariu şi Dragoş Pop.

Joi, 30 mai, Sala Mare a Casei de Cultură „Pompeiu Hărăşteanu” Luduş a fost o gazdă primitoare pentru iubitorii de artă care au asistat în număr mare la lansarea cărţii de poezie religioasă „Scară spre mântuire”.

Autoarea, Ana Pandrea, profesoară, mulţi ani directoare a Şcolii Gimnaziale „Ioan Vlăduţiu” Luduş a oferit poezii grupate în patru capitole: Rugă Sfintei Fecioare, Rugă Sfintei Treimi, Urcuş spre mântuire şi Rugă pentru neamul meu.

Poeta Ana Pandrea a reuşit să prezinte o chintesenţă a vieţii, a devenirii noastre, o sumă a calităţilor şi a defec-

Ana Pandrea acordă autografe

Au rostit cuvinte frumoase despre carte şi despre autoare protopopul Lucian Voşloban, primarul Cristian Moldovan, Ioan Săcărea, Nagy Edita, Ioan telor rasei umane cu antagonismele ei Armenean, Marin Balea, Laura Scaiu, inevitabile. ,,Este adevărat că fără durere Pavel Cîmpean, Ana Bordan, Mitru nu am preţui alinarea; Fără eşecuri nu Cirhagău, Melania Călugăr, Ana Pane-am bucura la victorii. Asta este via- raschiva, Mihai Pandrea jr. şi doctoranţa, cu luminile şi umbrele pe care ni le dul Sorin Valer Russu. proiectează pe un ecran imaginar al timMomentul poetic al zilei a fost înpului şi al timpurilor”, asta este viaţa pe cheiat de recitatorii Ana Maria Chiocare poeta Ana Pandrea ne-o prezintă rean, Andra Iacob, Mădălina Rusu, cu o acurateţe sensibilă şi tulburătoa- Andrei Oniţă şi de solista Felicia Şoş re. Mesajul cărţii este exprimat cu un care a transpus în muzică una dintre patos fervent: ,,Fiţi mai buni cu cei din creaţiile poetei Ana Pandrea. apropiere, urcaţi scara spre mântuire”.

Ioan A. BORGOVAN

GYONGYKOSZORU – Şirag de mărgăritare Iniţiat în anul 2003 pentru formaţiile artistice din ţară şi din anul 2006 cu participare internaţională, Festivalul de folclor din Bazinul Carpatic „Gyongykoszoru” – Şirag de mărgăritare - a ajuns la ediţia cu numărul 11.

www.punctul.ro

EDIŢIA A XI-A – UNSPREZECE FORMAŢII

Luduş. Casa de Cultură „Pompeiu Hărăşteanu”, Primăria oraşului, Asociaţia culturală Hajdina şi EMKE La ediţia din acest an, coincidenţă au organizat un spectacol prezentat sau nu, au participat 11 formaţii de Tóth Maria Orsolya după ce toate din trei ţări: Orchidea din Teglaş formaţiile au participat la o paradă a Ucraina, Orci Kaposvar, Ungaria; portului popular desfăşurată pe BuleBekecs – Miercurea Nirajului; Ar- vardul 1 Decembrie 1918 cu o oprire dealul şi Transilvania din Luduş, în faţa Primăriei oraşului unde au fost Pipacsom – Ciumbrud, judeţul Alba; aşteptaţi de primarul Cristian MolSzazfonat – Sîngiorgiu de Pădure; dovan, Liviu Botezan, Dorin Grama, Arvalanyhay – Mădăraşul de Cîmp- Daniel Şofron, Gelu Puia, Ovidiu ie, Hajdina, Tatarka şi Pohanka din Pop, Kocsis Csaba, Cornel Luca şi o

mulţime de cetăţeni.

Primarul Cristian Moldovan a subliniat importanţa momentului atât pentru români, cât şi pentru maghiari, apoi din partea organizatorilor, Tóth Şandor şi Kocsis Csaba, preşedintele UDMR din zona Luduş au rostit scurte alocuţiuni.

Mai târziu, la un local unde s-a desfăşurat Festivalul a vorbit preşedintele UDMR Mureş, Brassai Zsombor.

Ioan A. BORGOVAN

Mandatare. În şedinţa Consiliului Local Luduş din 21 mai, consilierii au aprobat în unanimitate un proiect de hotărâre care se referă la încuviinţarea aderării comunei Cuci la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară AQUA INVEST MUREŞ. Consilierii locali l-au mandatat pe Sorinel Tripon, administratorul public al oraşului Luduş, reprezentant al comunităţii locale în Adunarea Generală a Asociaţilor pentru a vota favorabil aderarea comunei Cuci la ADI AQUA INVEST MUREŞ şi a semnat actul adiţional la documentul constitutiv al Asociaţiei.

Raport de evaluare. Consiliul Local Luduş şi-a însuşit referatul întocmit de Anca Bungardi cu privire la raportul de evaluare pentru bunurile mobile scoase din funcţiune şi casate, aflate în proprietatea Primăriei oraşului Luduş. Consilierii au aprobat valorificarea bunurilor cuprinse în raportul de evaluare ca materiale nerecuperabile, prin predare la un centru de colecatre a deşeurilor feroase şi neferoase. Sumele rezultate din valorificarea bunurilor cuprinse în raportul de evaluare se constituie venit la bugetul local. Un alt proiect de hotărâre se refră la scoaterea din funcţiune şi casarea unei utilitare ARO 320 D şi a unui încărcător frontal tip IFRON 204 D din domeniul privat al UAT Luduş. Valorificarea acestor mijloace fixe se va face conform prevederilor legale în vigoare.

10

REGHIN

Preşcolarii ştiu să circule corect Aproximativ 20 de echipe din judeţul Mureş, Sibiu, Alba, Harghita şi Bacău au participat în urmă cu câteva zile la Concursul Naţional „Preşcolarii ştiu să circule corect”. Gazda evenimentului a fost Grădiniţa cu Program Prelungit „Voinicel” din Reghin, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale, Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş, Consiliului Judeţean Mureş, Primăria municipiului Reghin, Centrul de Consultanţă pentru Victimele Rutiere şi reprezentanţi ai Poliţiei judeţului Mureş. Deoarece Grădiniţa ,,Voinicel” este Asociată UNESCO şi în această calitate a fost prezentă în proiecte şi programe naţionale şi nici reprezentanţi ai UNESCO. copiii au fost premiaţi. Desigur internaţionale din anul 2001, la Juriul competiţiei a fost mureşenii s-au remarcat prin reconcursul de circulaţie pentru cei format din reprezentanţi ai zultatele deosebite obţinute. mici, de la Reghin, nu au lipsit instituţiilor partenere, iar toţi Emeşe ARDELEAN

,,Ajutăm împreună” și la Reghin Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 5 din Reghin a primit săptămâna trecută mobilier şi alte obiecte în valoare de 140.000 de lei, oferite printr-un proiect realizat de un hypermarket. Campania ,,Ajutăm împreună” s-a finalizat prin alegerea unităţii reghinene de învăţământ alături de alte două şcoli din judeţ, iar evenimentul a fost marcat cu fast în prezenţa oficialităţilor din instituţiile implicate.

Campania intitulată ,,Ajutăm împreună” s-a desfăşurat în perioada decembrie 2012 – martie 2013, iar sumele provenite din vânzările produselor au fost folosite pentru achiziţionarea de material didactic pentru 79 de unităţi din ţară.

La finalul festivităţii de la Reghin copiii şi-au arătat recunoştinţa printr-un scurt program artistic.

Emeşe ARDELEAN

Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 5 a primit mobilier prin campania ,,Ajutăm împreună!”

Liceeni, în febra concursului

Liber la transport

Grupul de elevi ,,Meseriaşii”de la Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr. 3 Reghin şi voluntari de la Liceul Tehnologic ,,Lucian Blaga” au plecat vineri la Piatra-Neamţ pentru a participa faza naţio-

În ultima şedinţa ordinară a Consiliului Local Municipal aleşii reghinenilor au aprobat Regulamentul privind acordarea de facilităţi la transportul local în pentru elevi, pensionari, persoane vârstnice şi alte categorii prevăzute prin legi speciale.

Astfel elevii şi vârstnicii care au venituri mici vor călători gratuit cu transportul în comun al municipiului Reghin, iar pensionarii vor avea 50% reducere.

SC RAGCL SA va elibera lunar abonamente pentru categoriile care beneficiază de facilităţi la transportul în comun, iar cheltuielile

nală a Festivalului Concurs ,,Împreună pentru viitor” programat pentru perioada 31 mai – 2 iunie. Liceenii voluntari împreună cu elevii şcolii speciale au obţinut, cu un dans tematic executat perfect, locul

Tinerii reghineni se întrec la Piatra-Neamţ

I la Faza Regională desfăşurată în urma cu două luni la Braşov. Concursul este cuprins în Strategia Naţională pentru Acţiune Comunitară şi presupune activităţi bazate pe voluntariat. Cele două instituţii de învăţământ colaborează din anul 2007.

Grupul de voluntari de la ,,Lucian Blaga” este condus de psihologul şcolar Bojte Kinga, iar coordonatorul S.N.A.C. la nivelul Reghinului este psihopedagogul Cristina Cota de la Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr. 3 Reghin.

Emeşe ARDELEAN

necesare acestei măsuri vor fi suportate din bugetul local. În timpul şedinţei primarul Maria Precup a

explicat aleşilor locali că măsura va reducere în primul rând absenteismul şcolar.

50 sau 100% reducere la transport pentru mulţi reghineni

Emeşe ARDELEAN

11

TÂRNĂVENI

Adelina Morar, ambiție în muzica populară Deşi este abia în clasa a 11-a a cântat deja în numeroase concerte şi a reuşit să îşi lanseze şi propriul CD. Lansarea la Târnăveni a CD-ului „Pe Târnave m-am născut” a fost realizată alături şi cu sprijinul cunoscutei interprete Leontina Pop. Adelina Morar, căci despre ea este vorba, a participat la mai multe concursuri de folclor din ţară de unde s-a întors mereu cu numeroase premii.

Cel mai recent concurs de muzică populară la care a participat a avut loc la Tîrgu-Mureş, de unde s-a întors cu premiul al II-lea. Prima oară a cântat în public când era în clasa a VIII-a, cu ocazia Zilei Şcolii, iar de atunci a participat alături de Junii Târnavei şi Fanfara ,,Armonia” la zeci de spectacole. Adelina nu interpretează doar folclor, ci şi muzică uşoară. În

urmă cu trei săptămâni la Sighişoara a participat la competiţia „You’ve got talent”, unde a reuşit să se califice la etapa următoare cu o melodie interpretată în limba franceză. Adelina Morar îşi doreşte să devină un

nume important în folclorul românesc şi munceşte din greu pentru aceasta, în timpul liber permis de activităţile şcolare.

Mircea BARBU

Societate Naţională de Gaze Naturale Romgaz S.A. Sucursala Tîrgu-Mureș Cu sediul în Tg.Mureş, str. Salcâmilor nr. 23 Organizează în fiecare joi la ora 09,00, la sediul Sucursalei, licitaţie publică pentru vânzare de materiale recuperate, (ţeavă şi robineţi).

Licitaţia se va organiza în fiecare joi, până la epuizarea stocului.

www.punctul.ro

Lista cu aceste materiale poate fi consultată la sediul Sucursalei.

Informaţii suplimentare la tel. 0265-402032 sau mobil 0749.332032.

Persoană de contact Diac Maria

Rezultate meritorii la judo În data de 25 mai, judocanii de la Clubul sportiv ,,Spartacus”, filiala Tîrnăveni, au participat la două concursuri de Judo, organizate la Baia Mare şi Sfântu Gheorghe.

La ediţia a X-a a Cupei Nordului din Baia Mare au fost prezente 6 ţări (Iordania, Ungaria, Moldova, Ucraina, Austria, România). România a fost reprezentată de 32 de cluburi, iar Clubul sportiv ,,Spartacus” Tîrnăveni a venit acasă cu rezultate foarte bune: - Călin Moldovan locul I - Orosz Krisztina Brigitta locul III - Iurian Dragoș locul III - Orosz Norbert Krisztián locul III De asemenea, la Zilele Sportive ,,Sfîntu-Gheorghe”, organizate anul acesta s-au prezentat 27 de cluburi de judo din România, unde judocanii din Tîrnăveni au obţinut următoarele rezultate: - Maria Manea locul I - Ioana Savu locul I - Tomi Molnár locul I - Ors Barabas locul I - Lucian Gherasim locul I - Lénárd Fülöp locul I - Orsoz Blanka locul II - Alexandru Jors locul III - Ionuț Jors locul III - Orsz Alex Robert Daniel locul III - Damian Flavius locul III Concurenţii au fost antrenaţi de Orosz Sándor şi Orosz László care au mai obţinut rezultate cu alţi șase judocani, la competițiile din Miercurea Ciuc, Tîrgu-Mureş şi Făgăraş unde s-au clasificat la finala pe ţară după cum urmează: U11 feminin – Orosz Kriszta Brigitta – 29 de kg U11 masculin – Iurian Dragoș– 34 de kg – Orosz Norbert – +50 de kg U13 masculin – Gáspár Attila – 43 de kg – Várady Sándor – 50 de kg U15 masculin – Barabás Botond – 38 de kg

PUBLICITATE

12