433

09

CU LUPA PE MEDIUL DE AFACERI

www.punctul.ro

10

SUCCES TOTAL: ZILELE MUNICIPIULUI 2013

Punctul Anul VII, Nr. 433, 8 - 14 iulie 2013, Preţ: 0,99 RON

GHEJA. OAMENI, FAPTE ȘI SĂRBĂTOARE

11

02 www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

02-03

SALVAŢI JUDECĂTORIA!

FABRICA DE CLEI, UN SUBIECT TĂIOS

Pentru că în acest sfârşit de săptămână se desfăşoară un eveniment mai aparte pentru comunitatea luduşeană, şi anume Zilele Cartierului Gheja, Săptămânalul Punctul a făcut o mică incursiune prin localitate. Şi am descoperit …

La aproximativ trei kilometri de oraşul Luduş se află cartierul Gheja. Gheja este un cartier mic cu oameni mari, în care pasiunea pentru păsări a ,,născut” 50 de trofee cucerite în doar câţiva ani de participare la competiţii sportive, cu oameni care iubesc cu adevărat micul lor ,,sătuc” şi artişti simpatici…

Zilele Cartierului vor aduce multe activităţi interesante, muzică şi voie bună … pentru că ghejenii merită! Crosul tinereţii, Expoziţie chinologică ,,Parada raţelor”, Expoziţie de bovine, Expoziţie de păsări de curte şi porumbei, Concursuri trăsnite cu premii trăsnite multă muzică şi voie bună sunt doar câteva dintre evenimentele la care pot participa luduşenii

EDITORIAL IAR VEŢI PICA BAC-UL Și nu mă refer la elevii absolvenți care susțin examenul de bacalaureat în acest an. Mă refer la aceeași birocrați din ministere și ISJ-uri, la aceeași politicieni care n-au reușit în 23 de ani să facă mai nimic, iar astfel Învățământul a rămas unul din cele mai nereformate și lăsate în urmă sisteme din România. Nu e nici vina elevilor și nici vina profesorilor prin excelență și din cauza asta vom avea în continuare mult de lucru până când vom vedea rezultate. Până când profesorul nu va primi puterea și libertatea de a educa (de a-și alege metodele de predare în funcție de fiecare clasă sau

chiar elev, nu de abilitatea unui politruc ordinar numit prin minister sau ISJ-uri de a transmite rețeta minune de educare aplicabilă oricui), salariul pe măsură și recunoașterea muncii, vom avea nevoie de procurori și SRI la susținerea examenelor de Bacalaureat. Până când corupția care începe de la consiliile profesorale din majoritatea școlilor, urcă la ISJ-uri și se lăfăie prin minister nu va fi stăvilită, elevii vor pica pe capete la Bac, iar noi vom sta și vom analiza de ce.

Politicianului român îi curge în continuare comunismul prin vene și îi este frică să dea libertate categoriilor profesionale, iar din cauza asta ele sunt împiedicate să-și facă treaba. Profesorul bunăoară este tracasat, plimbat și

umilit de birocrația prin care trebuie să treacă începând de la sala profesorală și terminând pe holurile ISJ, unde ori apleci capul în fața mai-marilor, ori riști să rămâi fără post cu dreptatea-n mână, pentru că l-a luat rubedenia ori cunoștința lui X sau Y. Până ceva nu se fisurează major în acest găunos sistem rămas în urmă, ori se va pica pe capete la Bac, ori ne furăm căciula și examenul va fi promovat de iluștri analfabeți.

Repet, nu din vina lor sau a profesorilor care i-au adus în pragul Bac-ului, ci din cauza sistemului prost gândit și total anacronic.

Cãtãlin HEGHEŞ

02

ANALIZĂ

Fabrica de clei, încă un subiect tăios.

La începutul lunii februarie 2013, Agenția de Protecție a Mediului Mureș anunţa faptul că s-a depus o solicitare de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Construire fabrică de clei...” la Reghin, titular fiind S.C. KASTAMONU ROMANIA S.A. Drept consecință, mii de oameni au protestat on-line sau pe stradă cu privire la intenția celor de la S.C. KASTAMONU ROMANIA S.A. de a construi cea mai mare fabrică de clei pe bază de formaldehidă din România la Reghin, pe strada Ierbuș, nr. 37. Cu toate acestea, procedurile de punere în funcțiune a fabricii continuă. Reghinenii sunt speriați că fabrica va deveni ,,o adevărată bombă ecologică care va cuprinde, în scurt timp, Pădurea Mociar, Valea Gurghiului, Lăpușna…”. Peste toate acestea, se suprapune vestea că Fabrica de PAL de pe platforma Kastamonu funcționează de aproximativ un an fără autorizație de mediu.

Cum e posibil așa ceva? Numeroase persoane, inclusiv senatorul Marius Pașcan, acuză autoritățile române de corupție, de faptul că au fost cumpărate pentru a servi interesele firmei turcești...

Important este ca legile să fie respectate, iar mediul protejat. Este adevărat, Reghinul are nevoie de investiții, are nevoie de industrie, dar investițiile trebuie realizate cu respect față de mediu și față de cetățeni. Nu este normal ca firmele străine să investească în România gândindu-se doar la profitul propriu, iar apoi lăsând în urma lor localități poluate, resurse epuizate, oameni nemulțumiți...

Săptămânalul Punctul vă prezintă, în continuare, părerea ambelor părți: atât a societății Kastamonu, cât și a reghinenilor în legătură cu un subiect care stârneşte spiritele şi provoacă spaimă.

KASTAMONU RĂSPUNDE

Spaima reghinenilor încă nu a trecut. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, formaldehida este clasată în grupa I a agenţilor cancerigeni pentru om, cu un nivel de toxicitate acută

Mureș. Răspunsul l-am obținut de la ing.

Nicolae Bădin, director în cadrul companiei Kastamonu, care ne-a vorbit despre avantajele economice și sociale ale realizării proiectului: „Construirea Fabricii de clei pe platforma Kastamonu Romania reprezintă o investiţie majoră din punct de vedere economic atât pentru municipiul Reghin, cât şi pentru judeţul Mureș. Rolul acestei fabrici fiind acela de a crea baza de materii prime (clei) pentru fabricaţia de PAL, PAL melaminat şi feţe uşi din HDF existente la această oră pe platformă, dar ne permite şi să ne continuăm investiţiile într-o viitoare linie de fabricaţie a plăcilor de MDF. Această investiţie în fabrica de clei va crea 22 de noi locuri de muncă pentru personal direct productiv şi 16 noi locuri de muncă pentru personal auxiliar de întreținere. Din cele 22 de noi locuri de muncă patru vor fi pentru personal cu studii superioare.

O altă perspectivă a acestei investiţii este aceea de a crea un departament de cercetaredezvoltare care să ne permită crearea de noi adezivi pentru producerea de plăci de PAL, HDF şi MDF cu un nivel de emisii foarte scăzut”.

CÂT VA POLUA?

Începem prin a reda opinia firmei, dat fiind faptul că despre posibilele efecte negative ale poluării s-a mai scris în presa mureșeană.

De asemenea, ing. Nicolae Bădin ne-a Astfel, ne-am interesat care ar fi beneficii- transmis informații referitoare și la nivelul de le realizării proiectului „Construire fabrică poluare produs de fabrica de PAL, spunând că de clei…” pentru Reghin și pentru județul aceasta este proiectată pentru a îndeplini toate

IDEI

Se acordă localităților din județul Mureș care participă cu proiecte la concursul ,,Idei din Țara lui Andrei”. săptămânalul Punctul le dorește mult succes.

standardele de securitate ecologică: „Instalaţia de producere a formaldehidei este proiectată de compania Alder din Italia şi respectă toate normele europene de sănătate şi securitate a muncii, precum şi cele de protecţia mediului.

Instalaţia este proiectată la cel mai înalt nivel de securitate. Nivelul total de emisii de COV va fi de 20 mg/mc, iar din această valoare sub 25% va fi formaldehidă. Nivelul maxim de emisii admis de reglementările naţionale (HG 699/2003 cu modificările şi completările aduse de HG 1902/2004, HG 735/2006, HG 1336/2006 şi HG 371/2010) şi europene impun un nivel de emisii de COV de 50 mg/ mc. Emisiile fugitive estimate de proiectantul instalaţiei este de sub 7 mg/mc, iar reglementările în vigoare admit un nivel de emisii fugitive de COV de 25 mg/mc”.

PROBLEMA AUTORIZAŢIEI Le-am transmis celor de la Kastamonu S.A că Agenția pentru Protecția Mediului Mureș ne-a informat că Fabrica de PAL, amplasată în loc. Reghin, str. Ierbuș, nr. 37, jud.

Mureş, S.C. KASTAMONU ROMANIA S.A., nu deţine autorizaţie integrată de mediu, solicitarea şi documentaţia de susţinere privind emiterea AIM fiind depusă la APM Mureş, cu nr. 1780/11.03.2013, activitatea fiind în curs de reglementare. Astfel, la întrebările: „Cum a funcționat fabrica până acum fără Autorizație de mediu? Se încadrează acest lucru în normele legale?”, ing. Bădin ne-a

transmis următoarele lămuriri, precizând că fabrica a funcționat doar într-o perioadă de probe: „În data de 11. 03. 2013 societatea noastră a depus solicitare pentru obținerea AIM. Procedura de obținere a AIM prevede mai multe etape şi o perioadă destul de lungă pentru obținere. Astfel, de la depunerea solicitării, APM, conform procedurilor, ne-a solicitat mai multe studii privind protecția mediului, studii de sănătate, de biodiversitate etc. pe care societatea noastră le-a întocmit prin societăţi autorizate şi le-a depus în cadrul procedurii.

După depunerea acestor solicitări şi completări, am avut diferite termene, de la 2-3 zile până la 30 de zile, perioadă în care se studia documentaţia de către autorităţi sau de public. În tot acest timp, societatea noastră s-a aflat într-o perioadă de probe, teste şi încercări pentru a ajunge la parametrii doriți din punctul de vedere al producției şi al calității produsului.

Deoarece este o investiție foarte mare şi foarte complexă, această perioadă de probe s-a întins pe parcursul mai multor luni. În momentul de faţă, în cadrul procedurii de obținere a AIM, am trecut de faza dezbaterii publice şi mai avem o ședință a Comisiei de Avizare Tehnică din cadrul APM. În urma acestora se va întocmi AIM, în care se va ţine cont şi de sugestiile venite din partea publicului sau autorităţilor şi în cel mai scurt timp, vom obține AIM”.

RĂSPUNSURI REZONABILE… Referitor la îngrijorarea reghinenilor pentru o eventuală poluare de proporții produsă de Fabrica de Clei, reprezentanții Kastamonu ne-au informat că în țară și în Europa mai există astfel de fabrici și că fabrica din Reghin va fi mai prietenoasă cu mediul decât acestea, astfel încât reghineni nu ar trebui să aibă niciun motiv de temere referitor la o poluare ieșită din comun: „În prezent, suntem la stadiul de colectare a documentelor necesare pentru investiția Fabrică de Clei în confor-

Se acordă vânzătorilor și firmelor care comercializează produse expirate în magazine. Mai multe magazine din județ au fost găsite cu nereguli în urma controalelor OJPC.

NEREGULI

03

ANALIZĂ

www.punctul.ro

Kastamonu răspunde săptămânalului Punctul mitate cu cerințele legale din România și din Uniunea Europeană.

Dacă privim în ansamblu, în UE există 65, iar în România trei fabrici de clei pe bază de formaldehidă pentru care s-au eliberat autorizații de către instituțiile avizate şi care îşi desfăşoară activitatea de ani de zile. În comparație cu fabricile care există în prezent, fabrica ce va fi construită de Kastamonu Romania va fi la un nivel mai avansat atât din punctul de vedere al tehnologiei, dar şi ca sensibilitate la sănătatea oamenilor şi la protecția Compania Kastamonu are şi unele avantaje… mediului. Avem răspunsuri rezonabile pentru toate întrebările referitoare la fabrica de clei pe bază de formaldehidă, răspunsuri care pot în- Apă Mureş, aviz emis de Direcţia de Sănătate la APM Mureş, cu nr. 1780/11.03.2013, aclătura orice temere a cetățenilor din Reghin”. Publică Mureş”. tivitatea fiind în curs de reglementare. [...] În data de 1 aprilie a avut loc verificarea amplasaDETALII DESPRE PROIECT ADVERSARII mentului în cadrul procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu şi verificarea îndeplinirii condiţiilor din acordurile de mediu Detalii despre proiect și despre procedura Anul acesta, zeci de persoane au protestat, în baza cărora a fost realizată Fabrica de PAL, de obținere a autorizației de mediu am obținut de mai multe ori, împotriva construirii la Re- s-a constatat faptul că investiţia s-a realizat cu de la ing. Dănuț Ștefănescu, director executiv ghin a celei mai mari fabrici de clei, pe baza respectarea condiţiilor impuse în acorduri”. la Agenția pentru Protecția Mediului Mureș: de formaldehidă, din România. Protestele fac „S.C. KASTAMONU ROMANIA parte dintr-o amplă campanie, ce se desfăşoaMII DE REGHINENI CONTRA S.A., cu sediul în loc. Reghin, str. Ierbuş, ră în această perioadă. Campania ,,Viitor pennr. 37, jud. Mureş, a solicitat emiterea acor- tru Reghin” constă într-o varietate de acțiuni dului de mediu pentru proiectul ,,Construire implementate on-line şi off-line, activitatea de O bună parte din protestatari (aproximafabrică de clei – depozit uree, rezervoare de informare şi strângere de semnături, acțiuni tiv 2.000 de persoane) au semnat deja petiția metanol, fabrică de clei, depozit melamină, în instanță şi de protest. Protestatarii (în on-line, unde se precizează că Fabrica de Pal birouri, laborator, generator, fabrică de for- frunte cu Organizaţia non-guvernamentală este o adevărată bombă ecologică; această maldehidă (compus din instalaţie de fabricare intitulată Iniţiativa Civică Reghin) acuză că, petiție este una dintre căile prin care se încearformaldehidă+platforme), turnuri răcire patru sub pretextul creării între 50 şi 100 de locuri că stoparea activității fabricii. Comentariile buc., instalaţii de purificare a apei (compus de muncă, fabrica va afecta, pe termen lung, postate le puteți citi pe www.petitieonline.ro/ din instalaţii de tratare a apei tehnologice + comunitatea, sănătatea cetățenilor şi mediul petitie/39290152/semnaturi. instalaţii de tratare a apei uzate), unitate de ră- înconjurător prin poluarea aerului cu subcire (Chiller), platformă rezervoare, drumuri stanţe periculoase (formaldehida, metanol şi FĂRĂ IMPACT NEGATIV? + platforme de circulaţie” propus a fi amplasat dimetil-eter), solului şi apei (metanol, soluție în loc. Reghin, str. , nr. 37, jud. Mureş. Solici- de formaldehidă), şi implicit prin declasarea tarea a fost înregistrată la APM Mureş cu nr. din punct de vedere turistic a zonei şi limitaLa una dintre ultimele dezbateri publice 550/24.01.2012. rea oportunităților de dezvoltare. Ei consideră din Reghin pe tema Fabricii de PAL situată Proiectul propune realizarea următoare- că chiar dacă fabrica va primi avizul de mediu, pe platforma Kastamonu, care s-a desfăşurat lor instalaţii: legislația de mediu va fi ulterior încălcată, așa în luna mai, s-a prezentat un studiu asupra a) instalaţie de fabricare a formaldehidei cum se întâmplă și în cazul altor întreprinderi impactului fabricii asupra mediului, precum (capacitate 100.000 t/an formaldehidă, sol. industriale din România. şi asupra sănătăţii umane, studiu comandat 37%), alcătuită din două reactoare de oxidare În plus, Inițiativa Civică Reghin a făcut de Kastamonu şi realizat de către SC Ocon catalitică a metanolului, două coloane de ab- nenumărate adrese la Ministerul Mediu- Ecorisc SRL, din Turda. sorbţie a formaldehidei şi unitate de epurare lui, la Garda Naţională de Mediu şi chiar la Concluziile privind impactul asupra sănăcatalitică a gazelor reziduale; Comisarul european pe teme de mediu de la tăţii au fost prezentate de către prof. dr. Eugen b) instalaţie de fabricare a răşinilor (capa- Bruxelles pentru a sesiza faptul că proaspăta Stelian Gurzău, din cadrul Centrului de Mecitate 136.000 t/an răşini) alcătuită din trei retehnologizată fabrică de PAL de la Reghin diu şi Sănătate din Cluj-Napoca: „Concluziile reactoare de preparare a răşinilor ureo-formal- funcţionează fără Autorizaţie. Atât Ministerul arată că funcţionarea acestui obiectiv nu ridică dehidice şi un reactor pentru preparare răşini de resort, cât şi Garda Naţională de Mediu probleme asupra impactului asupra stării de melamino-formaldehidice. susţin că întreprinderea se află încă în faza sănătate. În ciuda acestui fapt, noi am făcut În urma etapelor procedurale parcurse, probelor tehnologice, mai exact funcţionează nişte recomandări puţin mai severe. Considerespectiv etapa de evaluare iniţială şi etapa de doar la 65% din capacitate. răm că o dată cu intrarea în folosinţă a acestui definire a domeniului evaluării în procedura Funcționarea fără autorizație a fost con- obiectiv la capacitate maximă este necesară o de evaluare a impactului asupra mediului şi de firmată și de ing. Dănuț Ștefănescu, directo- evaluare extrem de complexă a emisiilor în încadrare în procedura de evaluare adecvată, rul APM Mureș, însă acesta a precizat că soci- relaţie cu emisiile. Am propus monitorizarea au fost solicitate completări la documentaţie, etatea respectă prevederile de mediu: „Fabrica unor indicatori de sănătate extrem de specişi anume: Raport privind impactul asupra de PAL amplasată în loc. Reghin, str. Ierbuş, fici care pot să ne de-a informaţii în timp util mediului, Studiu de evaluare adecvată, Ra- nr. 37, jud. Mureş, S.C. KASTAMONU înainte ca un efect să se poată dezvolta asupra port de securitate, Plan de urgenţă internă, ROMANIA S.A. nu deţine autorizaţie inte- stării de sănătate. Am considerat că trebuie să act de reglementare emis de A.N. „APELE grată de mediu, solicitarea şi documentaţia de fim puţin mai drastici, să impunem unele măROMÂNE” – Administraţia Bazinală de susţinere privind emiterea AIM fiind depusă suri mai drastice. Nu cred că recomandările

noastre fac în general o bucurie investitorului, întrucât sunt costisitoare, dar considerăm că ele sunt necesare. Tot aşa cum considerăm că implicarea comunităţii prin reprezentarea ei în stabilirea şi controlul acestor măsuri este absolut necesară”.

PAŞCAN, ALĂTURI DE CONTESTATARI Totuși, senatorul de Mureș Marius Pașcan consideră că reprezentanții Kastamonu, precum și autoritățile ascund adevărul și că situația este mai gravă decât o prezintă aceștia.

Astfel, Pașcan a făcut o interpelare adresată primului-ministru Victor Ponta, doamnei ministru Rovana Plumb și domnului ministru Daniel Chițoiu privind situația investiției vizând fabrica de clei/formaldehida din Reghin, pe care o consideră periculoasă și suspectă, cerându-le acestora să demareze investigații în acest sens. Redăm în continuare, câteva dintre aspectele cele mai importante ale acestei interpelări (textul integral poate fi accesat pe pagina www.mariuspascan.ro): „[...] Dacă mai punem la socoteală că materia primă (metanolul) va fi importat din China, se pune întrebarea de ce Grupul Hayat din Istanbul nu a construit un asemenea obiectiv industrial în Turcia, şi nu în România? Răspunsul să fie, oare, preţul mic de ,,vânzare” a funcţionarilor din administraţie şi mediu de la noi? Probabil că da! Se vorbeşte tot mai apăsat despre şpăgi mari date administraţiei, Primăriei Reghin, Consiliului Judeţean Mureş, şefilor instituţiilor care gestionează securitatea mediului şi chiar unor miniştri liberali! […] Din păcate, s-a dovedit până acum că instituţiile statului tolerează, în mod repetat, ilegalităţile săvârşite de conducerea S.C. Kastamonu Romania S.A. în domeniul protecţiei mediului, în condiţiile în care, pentru o societate comercială de mărime mică sancţiunile sunt prompte.

Cum vă explicaţi, de pildă, că linia de producţie a P.A.L. – ului, inaugurată de S.C. Kastamonu România S.A. cu mare pompă în luna iulie 2012, când reprezentanţii turci s-au lăudat că au investit în construirea ei 150 de milioane de euro, funcţionează efectiv din august 2012 şi nici până în prezent autorităţile de mediu nu au emis Autorizaţie integrată de mediu? Comparativ, unei spălătorii auto din Reghin i-a fost oprită imediat activitatea pe motiv că nu deţinea un astfel de document, şi exemplele pot continua. […] Opinez că Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice este dezinformat, cu bună-ştiinţă, de către angajaţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş şi Comisariatul Gărzii de Mediu Mureş, altfel nu îmi explic cum, din august 2012, nu s-a efectuat niciun control de la nivel central la S.C. Kastamonu România S.A., dată fiind importanţa investiţiei realizate la Reghin şi semnalele din partea populaţiei”.

Vasile DANCEA

04

INTERVIU

Florin Buicu: ,,Majoritatea confortabilă Mai multe posturi scoase la concurs pentru rezidenţi, burse la cerere sau salarii mai mari sunt câteva propuneri ale deputatului dr. Florin Buicu pentru menţinerea specialiştilor din sănătate în ţară. Cum percepe regionalizarea, primele şase luni de mandat, majoritatea confortabilă a USL în Parlament, aflaţi din interviul de mai jos.

LUCRURI SIMPLE Rep.: Care au fost impresiile dumneavoastră la început de mandat şi care sunt acum?

Florin Buicu: Fiind la primul mandat de deputat am început activitatea prin a învăţa lucruri simple, de la structura clădirii Parlamentului, unde ne desfăşurăm activitatea, până la aspecte care ţin de tehnică legislativă, specifice activităţii de parlamentar. Am beneficiat de sprijinul și deschiderea colegilor mei atât a celor cu experiență de parlamentar, și mă refer la președintele PSD Mureș, deputatul Vasile Gliga, dar și a senatorului Alexandru Petru Frătean. Am pornit la drum cu dorința de a face, de a face bine, de a face tot ce am promis oamenilor. Am inițiat, alături de alți colegi, 12 propuneri legislative, care țin de legea Educației naționale, de fondul pentru mediu, de locuințele ANL, de legea dialogului social la inițiativa colegilor din Frăția, Călin Cociș și Maria Dăndărău.

Deși se spune că parlamentarii puterii nu au voie să adreseze interpelări Guvernului, am adresat aceste interpelări atunci când am considerat că trebuie lămurite public anumite aspecte. Am adresat astfel, interpelări către miniștrii Sănătății și ai Educației. Pe adresa www.cdep.ro, fiecare parlamentar are propria pagină pe care presa, dar mai ales populația pot vedea ce activitate are parlamentarul, ce și cum a votat.

La nivelul cabinetului parlamentar din Târgu-Mureș s-au prezentat, să știți, locuitori din tot județul, cu probleme diverse, care nu țin neapărat de competențele parlamentarului. Am încercat și o să încerc în continuare să găsim împreună cele mai bune soluții pentru rezolvarea acestor probleme.

Sunt optimist, de asemenea, în privința capacitații lui Victor Ponta de a promova cele mai bune măsuri pentru populație.

EDUCAŢIE ŞI SĂNĂTATE

proiecte de acte normative la care au loc discuții în mai multe întâlniri, la care sunt invitate cât mai multe părți interesate, de la reprezentanți ai ministerelor, la reprezentanți ai societății civile, beneficiarii direcți ai actelor normative, societatea de specialitate, sindicate.

Am salutat cu bucurie, de exemplu, adoptarea modificărilor necesare prin care serviciile medicale acordate persoanelor cu tulburări din spectrul autist vor putea fi decontate corect de casele de asigurări, prin includerea în contractul cadru a acestor prevederi.

De la începutul mandatului m-a preocupat legiferarea desfășurării activității de nutriție și dietetica, proiect inițiat de studenți și absolvenți ai UMF Târgu-Mureș cu această specializare.

Proiectul încă nu a fost depus, dar am lucrat la el, sper să îl finalizam la începutul viitoarei sesiuni parlamentare. În perioada sesiunii care începe în luna septembrie, voi depune un proiect de modificare al reglementărilor privind funcționarea experților independenți de medicină legală, având în vedere necesitatea armonizării legislației cu noul cod de procedură penală. Și v-am enumerat doar câteva din preocupările mele.

Pe de altă parte, aștept propunerea Ministerului Sănătății legată de pachetul minim de servicii medicale, noua listă de medicamente compensate și gratuite.

Legat de partea de Educație, la inițiativa Consiliului Județean al elevilor, și al președintelui acestui Consiliu, dl Răzvan Azamfirei, m-am implicat în problematica lipsei decontărilor sumelor pentru elevii navetiști.

Rep.: Aţi candidat pentru Educaţie şi Sănătate, în principal, care sunt propunerile dumneavoastră legislative pentru aceste două domenii?

F.B.: În timpul campaniei electorale am declarat că Educația și Sănătatea sunt domeniile spre care îmi voi concentra activitatea, acestea fiind domeniile în care m-am format și îmi desfășor activitatea, fiind cadru didactic la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureș. M-am bucurat de încrederea colegilor și a PSD, fiind promovat secretar al Comisiei pentru sănătate și familie, din Camera Deputaților. Pentru domeniul Sănătate, Camera Deputaților este for decizional, adică propunerile legislative sunt depuse și dezbătute la Senat, votul final fiind dat de Camera Deputaților, pe baza raportului întocmit de comisie. În perioada scursă de la începutul mandatului, am reușit să finalizăm restanțele legislative, adică proiecte ce priveau acte normative din 2009 până în prezent. Pe Ordinea de zi a Comisiei pentru sănătate și familie sunt săpSALARIUL MEDICILOR tămânal între 5 și 15 acte normative, care privesc de la modificări ale legii 95 din 2006, la avize acordate pe proiecte Rep.: Ce soluţii viabile aţi prode directive europene cu impact în do- pune pentru menţinerea medicilor meniile comisiei. Există bineînțeles și rezidenţi în ţară şi cum le vedeţi implementate, ţinând cont că, recent, aţi declarat că una dintre problemele ce determină plecarea acestor specialişti în străinătate este salariul?

F.B.: Măsura de scoatere la concurs la examenele de rezidențiat a unui Premiul Dumitru Tinu 2007 număr crescut de posturi cu loc, care a Cristian TEODORESCU Marius LIBEG fost un succes în cursul anului 2012, trebuie să continue. Faptul că tânărul Responsabilitatea juridică pentru conţinutul Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L. articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării Str. Horea, nr. 11 medic rezident are certitudinea postuunor articole, citarea declaraţiilor unor surse Tîrgu-Mureş, cod 540502 oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate. lui la finalizarea specializării este un Tel: 0371 496 125 Informaţii abonamente la telefon 0265 Fax: 0265 22 00 44 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile element de siguranță acordat medicuISSN: 1841 - 0699 Rodipet şi la toate oficiile poştale. lui. De asemenea, sper să continue și în Redactori: Ligia VORO Editor: LIBEG Zsuzsanna acest an și în viitorii ani, scoaterea la

Cătălin HEGHEŞ Secretaiat: concurs a posturilor în centrele medicale

Cristina VANCEA Mihaela KOZAK

Ioan A. BORGOVAN IT/DTP: Ovidiu MORAR importante.

Mircea BARBU Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L. De asemenea, este imperios necesawww.punctul.ro

Punctul

ră implementarea propunerii de a scoate personalul medical din categoria personalului bugetar, pentru a permite pe de o parte plata personalului în funcție de serviciile acordate, atât cantitativ dar mai ales calitativ. Această măsură ar permite o plată suplimentară, în funcție de veniturile realizate.

Pentru plata salariilor rezidenților, în cadrul proiectului ,,Stimularea capitalului uman - Medicina”, realizat în colaborare cu Transparency International Romania, se propune transformarea rezidenților în studenți pentru perioada specializării, plata actuală a rezidenților, adică aceleași sume cheltuite, ar permite o creștere a veniturilor rezidenților cu aproximativ 25%, pentru bursă nefiind plătite impozite.

O altă soluție ar putea fi acordarea către rezidenți a unei burse la cerere, în afara salariului, care se acordă rezidenților pe perioada specializării.

La finalizarea specializării, dacă tânărul medic rămâne în România, el nu are nimic de plătit înapoi statului. În schimb, dacă acesta vrea să plece din România după obținerea specializării, el va fi obligat să restituie banii.

Există mai multe posibile modele de creștere, este esențial să reușim să creștem salariile medicilor rezidenți, măcar de la anul.

PROGRAM DE PREVENŢIE Rep.: Cum puteţi reglementa legislativ derularea unui program de prevenţie eficient, astfel încât campaniile de prevenire a bolilor să nu fie doar campanii bifate, ci să se reflecte într-un orizont de timp în scăderea incidenţei bolilor grave în rândul populaţiei, respectiv în reducerea cheltuielilor pentru tratarea unor maladii grave ca o consecinţă a diagnosticării şi tratării lor într-o fază incipientă?

F.B.: În acest domeniu să știți că nu trebuie să inventăm nimic nou.

Avem de exemplu programul pentru boli cardiovasculare care se desfășoară în urgență. Este tot în program de prevenție, finanțat de Ministerul Sănătății, prin care se montează stenturi pe coronare la pacienți cu infarct.

De când a început acest program, mortalitatea s-a înjumătățit în asemenea cazuri prin montarea de stenturi în urgență.

Campaniile de vaccinări sunt tot programe de prevenție. Ele trebuie să continue. Oportunitatea introducerii de vaccinuri noi trebuie evaluată corect din unghiul de vedere al relației cost-

beneficiu.

Este mai ieftin să previi decât să tratezi și este necesară o orientare a reformei Sănătății spre acest aspect.

LOCUINŢELE ANL Rep.: Când veţi depune o modificare legislativă privind locuinţele ANL pentru rezidenţi, astfel încât gestionarea spaţiilor să poată fi făcută de către entităţile publice? Ce susţinere are un asemenea demers?

Am avut discuții pe această temă cu Ministerul Dezvoltării. La sfârșitul anului trecut a fost semnat un memorandum între Ministerul Sănătății și Ministerul Dezvoltării privind construcția de locuințe pentru medici în centrele universitare. Dacă la Cluj sau la București, au fost puse la dispoziție terenurile necesare pentru construcții, la Târgu-Mureș lipsa terenurilor de care să dispună UMF Târgu-Mureș sau Spitalul Clinic Județean de Urgență subordonat ministerului Sănătății, au făcut imposibilă, pentru acest an, demararea documentațiilor necesare. Implicarea autorităților locale, atât cele din municipiul Târgu-Mureș cât și cele județene, de la nivelul Consiliului Județean în sprijinirea demersurilor UMF și ale spitalelor este necesară. Dar această implicare să nu rămână doar la nivel declarativ.

Am apelat pentru susținerea proiectului la care faceți referire la colegii medici din Camera deputaților și din Senat, discuțiile vor continua la începutul sesiunii parlamentare din septembrie.

TINERII Rep.: Cum a fost receptată iniţiativa legislativă a dumneavoastră şi a altor 17 parlamentari de a majora suprafaţa care poate fi atribuită tinerilor din mediul rural care doresc săşi construiască o locuinţă de la 500 şi 1.000 de mp?

F.B.: Să știți că a avut un real succes. A trecut atât de comisiile de specialitate, cât și de plenul camerei având un vot important pentru.

Rep.: Aţi avut consultări pe această temă cu administraţiile publice locale pentru a determina dacă există terenuri disponibile în acest sens, astfel încât o asemenea majorare a suprafeţei ce poate fi atribuită să fie justificată?

F.B.: Necesitatea a pornit de la autoritățile locale care au dorit să pună la dispoziția tinerilor care vor beneficia

05

INTERVIU

în Parlament nu aduce numai plusuri”

de proiectul acesta, spații suplimentare. Dacă la oraș, suprafața de 500 de metri este suficientă, în mediul rural, necesitatea unor construcții suplimentare, pentru depozit de lemne sau alte categorii de depozite, pe de o parte, cât și disponibilitatea autorităților locale au determinat alocarea suplimentară până la 1.000 de metri a terenului pentru construcție de case prin ANL. Pentru a transforma mediul rural într-o zonă atractivă pentru tineri trebuie luate genul acesta de măsuri, atât de autoritatea locală și acolo unde este nevoie de reglementari naționale în acest sens.

UMF Rep.: Într-o declaraţie politică recentă, aţi susţinut că Universitatea de Medicină şi Farmacie din TârguMureș nu trebuie separată pe criterii etnice, menţinându-vă punctul de vedere de dinainte de mandat. Care sunt argumentele dumneavoastră şi cum privesc colegii dumneavoastră din Cameră această poziţie, în contextul în care s-ar putea ca UMF să nu fie nici pe agenda publică a Parlamentului şi nici a colegilor deputaţi?

F.B.: Am susținut și susțin că numai împreună putem fi puternici. Divizarea în general slăbește. Divizarea pe criterii etnice la UMF nu trebuie să se întâmple. Am atacat Hotărârea de Guvern care stabilea separarea și am câștigat în instanță. Doar dialogul poate determina soluțiile cele mai bune, astfel încât studenții, beneficiarii sistemului academic de la UMF, să aibă un avantaj din faptul că se pregătesc la o universitate multilingvă. UMF Târgu-

Mureș respectiv intenția de separare etnică au fost unul din cele trei motive ale moțiunii de cenzură prin care a căzut un Guvern, prin votul din Parlament.

Trebuie împreună, români și unguri să încercăm să întărim universitatea, să menținem și să creștem prestigiul acesteia și pentru că această instituție este una dintre cele care asigură faima orașului și județului nostru.

REGIONALIZAREA

către nivelul regional aduce mult mai aproape de cetățeni, de comunitate acRep.: Suntem în plin proces tul deciziei. privind redesenarea administratiAceastă descentralizare a decizivă a României, consideraţi că acest ei nu trebuie făcută pe criterii etnice. demers este oportun, util şi eficient Criteriile care trebuie să stea la baza din punctul de vedere al resurselor acesteia sunt economice, istorice, geografinanciare, materiale şi umane? fice și de aducere a deciziei de la nivelul F.B.: Introducerea regiunilor ca ministerelor la nivel teritorial. Nimic nivel de organizare este utilă în vederea din ce există la nivel local nu se mută la atragerii fondurilor europene pentru nivel regional. exercițiul 2014-2020. Vorbim de miliarde de euro de care România are nevoCONSTITUŢIA ie. Dacă pentru exercițiul care se încheie în 2013, România ar fi atras banii disponibili, nu ar fi trebuit să reducem Rep.: Ce susţineţi şi ce nu din pensiile și salariile, am fi avut oportu- proiectul de revizuire a Constituţiei? nitatea de a dezvolta proiecte care să F.B.: Sunt membru al PSD, iar creeze locuri de muncă, am fi dezvol- USL care a propus prin intermediul tat infrastructura. Exemplul care mi comisiei de revizuire amendamentele se pare concludent este acela că sumele are sprijinul meu. Specialiștii care au care au fost gestionate de structurile re- lucrat la aceste amendamente au sprijigionale, de ADR, chiar dacă au avut o nul prin semnătura mea depusă pe propondere mică în totalul fondurilor, au iectul de revizuire. În cadrul discuțiilor, fost absorbite în proporție mare, peste prin specificul zonei pe care o reprezint 98%, în timp ce fondurile gestionate de în Parlament, am subliniat că nu ministere au fost absorbite în proporții doresc modificarea Articolului 1 din foarte mici de 5-7%. Iată că structu- Constituție. Subiectele legate de morile acestea regionale au fost eficiente. dificarea prerogativelor prezidențiale, De asemenea, transferul deciziei de la modificarea structurii Parlamentului nivelul Ministerelor, de la București, în sensul scăderii numărului de parla-

tă libertatea apariției de partide noi.

Cunosc inițiativa d-lui Dan Mașca de exemplu în acest domeniu, pe care îl cunosc și îl respect pentru inițiativele sale educaționale, pentru sprijinul acordat societății civile. Trebuie să luăm tot ceea ce este bun din inițiativele Domniei Sale și să ne limitam doar la acestea.

MAJORITATEA DIN PARLAMENT mentari, modificările în sensul definirii clare a prerogativelor puterilor în stat au, de asemenea, sprijinul meu, bazându-mă, repet, pe expertiza tehnicienilor care au lucrat la proiectul de modificare al constituției.

LEGEA PARTIDELOR Rep.: Consideraţi că este necesară, utilă şi oportună o nouă lege a partidelor politice, prin care libertatea de asociere să nu fie îngrădită?

F.B.: Consider că libertatea de asociere nu este îngrădită. Susțin libertățile atât timp cât acestea nu aduc atingere moralei și democrației. Și în acest moment cine vrea poate înființa, cred, într-o săptămână o asociație care să aibă un scop legal bine definit. Dacă vorbim de partide politice în schimb, vreau să vă aduc aminte momentele de prin 1995 când în România existau peste 100 de partide înființate doar pentru eventuale beneficii ale fondatorilor. În timp, s-a dovedit că aceste ,,partide" s-au autodizolvat. Istoria mai recentă ne arată că există totuși posibilitatea apariției de partide noi, vezi Forța civică, deci nu consider că este îngrădi-

Rep.: Faptul că USL are o majoritate confortabilă în Parlament este un plus sau un minus pentru parlamentarii ce reprezintă partidele din uniune?

F.B.: Pe de o parte este un mare plus în faptul că proiectele legislative atât cele propuse de Parlament, cât și cele propuse de Guvern pot fi promovate. Astfel, Guvernul având susținerea parlamentară confortabilă a putut să înceapă să repare ce a stricat fosta guvernare, de la pensii și salarii, la plata arieratelor lăsate de fosta guvernare, și ... credeți-mă că în acest an și parțial în anul viitor, asta facem, plătim arierate.

Pe de altă parte, măsurile de lansare economică, măsurile de protecție socială, de accelerare a absorbției fondurilor, pot fi luate de Guvern mult mai ușor având susținerea din Parlament. Deși poate părea paradoxal răspunsul meu, majoritatea confortabilă în Parlament nu aduce nimănui plusuri. Așteptările celor care ne-au votat sunt mari pe bună dreptate, iar răspunsul la aceste așteptări nu poate fi dat așa de repede pe cât mi-aș dori, și asta tot din cauza restricțiilor bugetare determinate de activitatea fostei guvernări.

A consemnat Ligia VORO

SNGN Romgaz Mediaş, cu sediul în Mediaş, Str. Gării, nr. 5, jud. Sibiu, organizează în anul 2013 săptămânal Licitaţie Publică în zilele de miercuri şi joi, la ora 11, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale:

www.punctul.ro

• Barăci

• Tehnică de calcul şi birotică • Material tubular uzat provenit din recuperări • Diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări • Alte mijloace fixe

Persoanele interesate pot obţine informaţii suplimentare la tel. 0269/201149, 0749/331149, la serviciul mecano-energetic al Sucursalei Mediaş, zilnic între orele 730 şi 1530.

06

ANIVERSARE

OAMENI ŞI FAPTE - Gheja 2013 Porumbeii păcii

Artist de excepţie, expozant în Polonia

Din tatăl, Petru, şi feciorul, Rareş Bogătean, şi pasiunea lor pentru porumbei nu putea să se nască un eşec. Nu avea cum.

Când două generaţii de iubitori de păsări îşi unesc pasiunea, cunoştinţele, dedicaţia şi stăruinţa de a continua, rezultatul nu poate fi altul decât 50 de trofee cucerite în doar câţiva ani de participare la competiţii sportive.

Petru şi Rareş Bogătean concurează în tandem din 2007 cu aproximativ 70 de porumbei la zbor, au, separat, un lot de reproducţie de 40-50 de porumbei şi aproximativ 100 de pui care sunt „viitorul” crescătoriei. Asta ar fi media.

Familia Bogătean deţine trei linii „de sânge” de porumbei, una din Ungaria, una din Italia şi una proprie, şi a reuşit în 2012 să cucerească locul 1 „As crescător” pe ţară.

Vedetele crescătoriei sunt „Bistriţeanca”, triplă campioană naţională şi mama unor pui foarte valoroşi la rândul lor, respectiv „Zeus” – producţie proprie, care în 40 de concursuri naţionale şi internaţionale s-a clasat de 36 de ori în primii 20. Aaa, şi era să uităm: Zeus a reuşit şi un record de peste 10.000 de kilometri de concurs în care s-a clasat în primii 20.

Are tata trei fetiţe/Frumuşele foc laltă. Din capul locului am remarcat ”bagajul genetic” al părinţilor, ambii profesori de sport, ambii sportivi, ambii plini de viaţă şi de armonie fizică. Aproape imposibil ca fetele să nu aibă înclinaţii spre sport; iar rezultatele nu mai sunt o surpriză: Lorena Maria Stan – locul 2 la Campionatul de cros de Familia Stan... împreună cu Gabriela Szabo la Botoşani 2012 (practică atletismul de 3 ani) Andra Elena Stan – locul 1 la Campionatul de cros de la Prima impresie când te apropii de curtea familiei Stan Botoşani 2011; locul 2 la Cupa României la cros de la Băile este că nu avuţia este punctul lor forte. Şi totuşi cât de bo- Felix 2011; locul 2 la Campionatul Naţional de cros de la gaţi sunt aceştia!

Băile Felix 2012 şi locul 1 la Cupa României la cros în 2012 Abia când îi vezi şi îi cunoşti, îţi dai seama ce familie (se antrenează de 2 ani) frumoasă, ce dar frumos au primit cei doi părinţi: trei fete, Denisa Ioana Stan – locul 3 la Campionatul Naţional una mai frumoasă ca cealaltă, una mai talentată decât cea- de copii de la Bucureşti din 2013 (se antrenează de un an).

Începând de la sfârşitul lunii aprilie 2013 până la 29 iulie 2013, Muzeul Arhiedecizal din Wroczlaw este gazda generoasă a celei mai complete expoziţii de autor din Europa. Ineditul acesteia constă în faptul că toate exponatele sunt sculpturi miniaturale vegetale.

Expune pentru publicul polonez artistul român Ioan Astăluş, vestit în întreaga lume ca „părintele artei vegetale”. În expoziţia inedită de la Wroczlaw, artistul este acompaniat de o serie de artişti invitaţi din Germania şi Italia şi vor expune sculpturi liliputane în vitrinele celebrului muzeu.

Ca un aspect de noutate, artistul Ioan Astalus va face demonstraţii practice de îndemânare şi măiestrie în perioada expoziţiei, în locaţia amintită mai sus şi în diferite locuri stabilite de organizatori. În acest mod, artistul îşi selecţionează viitorii ucenici, cărora le va preda ştafeta şi secretele sculpturii miniaturale.

Expoziţia de la Wroczlaw va cuprinde peste 100 de lucrări de sculptură miniaturală şi sculptură de mici dimensiuni, propuneri machetate de sculpturi ambientale.

(Luminiţa Wagner Brincău, corespondent PRESSCOMM AGENCY GMBH).

Despicăm Spicul în patru … … cu preşedintele Asociaţiei Sportive Spicul Gheja, Ovidiu Baghiu.

Reporter: Sunteţi sufletul acestei echipe de tradiţie, adevărat?

Ovidiu Baghiu: Aş începe prin a adresa un salut călduros tuturor consătenilor mei din Gheja, iubitorisau nu de fotbal şi tuturor cititorilor acestui interviu. Da, este adevărat, sunt legat sufleteşte de această echipă de fotbal la care activez de 30 de ani ca jucător şi de 10 ani ca şi conducător.

Am preluat conducerea Asociaţiei Sportive în 2003, într-un moment dificil, de la Petrică Roman şi Viorel Maşca, doi prieteni buni şi foşti colegi de echipă, lângă care am debutat, din vechea generaţie de fotbal, din care face parte şi actualul antrenor al echipei, Emil

Deteşan. Şi dacă a venit vorba de generaţiile trecute mi-aduc aminte cu plăcere de alţi foşti fotbalişti din Gheja: fraţii Nicoară(Piţi şi Niucu), Sabău(Tili), Stan V.(Mocu), Deteşan P., Bogătean P., Fodor A., Dâmbean I., Uţiu V., Gherman I., Pantea G., Gherman M., Gurei I., Crăciun I., Matei G., Bucur I., Hopărtean I. şi mulţi alţii, oameni pe care i-aş dori mai aproape de echipă şi mai des la stadion.

Rep..: Ce buget şi în ce condiţii vă desfăşuraţi activitatea?

O.B.: Din păcate, avem doar doi sponsori principali: Primăria şi Consiliul Local Luduş şi Rustic Caffe Bar, firma al cărei administrator sunt. La baza sportivă au fost efectuate câteva lucrări de

reparaţii şi întreţinere, deci se prezintă în condiţii acceptabile. De altfel, domnul primar Cristian Moldovan ne-a spus că vor continua lucrările pentru modernizarea arenei de fotbal şi transformarea ei în a doua bază sportivă a oraşului nostru, necesară echipelor de juniori şi seniori. La finele sezo-

nului 2012-2013 am încheiat un contract de colaborare cu Asociaţia Sportivă Mureşul Luduş, devenind echipă-satelit pentru a beneficia de sprijin material şi financiar.

Rep.: Vă mulţumesc şi să auzim de bine.

Lot actual de jucători: Portari: Rotar Gabriel, Fulop Hunor, Fekete Norbert Fundaşi: Madac Sergiu, Mărginean Dan, Stoica Sorin, Reti Ladislau, Stânga Alin, Szabo Sandor, Baranyai Robert Mijlocaşi: Baghiu Ovidiu, Iurian Sergiu, Rusu Lăurean, Săcădat Mihai, Câmpean Emil Atacanţi: Malna Sorin, Hodos Bogdan, Moldovan Sergiu, Lazăr Florin, VladGrigore

07

ANIVERSARE

Vasile Tripon – profu’ de matematică

Micuţul cu mâini fermecate

Un om care lăcrimează la simpla rememorare a profesorilor care l-au îndrumat în viaţă este cu siguranţă un om cu suflet mare. Vasile Tripon m-a rugat un singur lucru „vă rog să nu tăiaţi partea în care le

Are doar 8 ani şi îi place plastilina. Îi mai plac dinozaurii, păsările şi îi place mult mult ce face.

Are mâini fermecate şi îl cheamă Vlad Ciprian Gherman. „Fac modele din plastilină de pe la patrrru sau 5 ani şi acum trrrec în clasa a trrreia”, îmi spune cu un accent rârâit, dar pe un ton foarte încrezător Vlăduţ. E un copil frumos care-l moşteneşte pe tatăl său în îndemânare. E un co-

mulţumesc primului meu profesor de matematică din gimnaziu, domnul Viorel Uţiu din Gheja şi domnului Gheorghe Sturza de la Liceul de cultură generală din Luduş”. Vădit emoţionat, Vasile Tripon a recunoscut că îi dau lacrimile cel puţin de două ori pe an, când termină câte o generaţie de elevi şi îi vede plecând pe poarta şcolii şi când aniversările de peste an îi amintesc de tinereţile şi profesorii care l-au format. A dat examen la facultatea de matematică, deşi tatăl său ştia că va încerca la agronomie, dar nu regretă nicio clipă decizia luată.

Cinstind memoria eroilor Jertfele de sânge, date în cele două războaie mondiale, nu au ocolit nici Gheja. Dacă atunci durerea şi tristeţea au umplut multe case, în prezent ne vine greu să credem că fără sacrificiul lor am fi fost liberi sau că limba oficială era româna. Simplul gest de depunere de coroane, la Monumentul Eroilor de la Gheja spune foarte mult. Acest gest nobil făcut de Ziua eroilor de către notabilităţile oraşului, în frunte cu primarul Cristian Moldovan, de invitaţii de onoare, veterani de război şi cadre militare, în rezervă sau retragere, şi de toată suflarea cartierului va da o notă de apreciere nivelului de cultură.

Iniţiatorul şi organizatorul prezentei manifestări este consilierul local Gelu Virgil Puia, cetăţean de-

dicat comunităţii, secondat de colonelul în rezervă Gheorghe Popa, fiu al satului Gheja de peste 30 de ani.

Slujba de pomenire ţinută de către preotul paroh Ioan Cercel şi pioşenia credincioşilor a fost un moment cu adevărat înălţător.

Festivitatea s-a încheiat cu premierea făcută de către primarul Cristian Moldovan pentru veteranii de război şi urmaşii acestora. Singurul veteran în viaţă din Gheja este Iacob Baghiu.

Ca o menţiune specială trebuie amintit şi numele domnului Tănase Fanea, veteran de război, născut la Gheja, şi care în data de 5 iulie a fost ridicat la gradul de colonel.

www.punctul.ro

Gheja, timpul şi copilăria “Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu când mă gândesc” la satul copilăriei mele, parcă-mi tresare şi acum inima de bucurie. Mi-am permis să-l citez pe marele nostru scriitor Ion Creangă deoarece şi eu cred că tuturor ne este hărăzit un rai, un basm în timpul vieţii: raiul copilăriei şi, indiferent ce planuri are providenţa şi ce destin ne creăm, copilăria este paradisul fiecăruia dintre noi, unde toţi se joacă, fac năzbâtii şi-s egali în faţa sorţii: viitori ingineri, viitori profesori,viitori doctori,viitori oameni simpli, viitori oameni mari ajunşi de nevoi. Ca urmare am fost şi eu, vremelnic, unul dintre miile de copii care, de-a lungul timpului, au avut parte de acest mirific rai, pe nume Gheja, unde un scăldat în Mureş, un peşte agăţat la cui, o şezătoare de oameni tineri lung întinsă-n timp de seară, fructe pe furiş culese, lungi plimbări pe deal, pe coamă erau lucruri simple, chiar banale, dar toate fără de preţ. Şi-am ajuns să realizăm acest lucru cu nostalgie acum, mult după ce anii au trecut şi derulând puţin caseta, îmi reamintesc de toţi: oare Mani ce mai face? Mihai stă azi la oraş! Ştiu Adina e departe!… şi înşiruirea poate continua.

Timpul, căci el este marele nostrum duşman, te

scoate încet, încet afară din acest basm şi-ţi prezintă lucruri noi, oameni noi, oameni mari care ne acaparează, ne atrag asemenea unei momeli şi, la un moment dat, când e sigur că te-a prins în vârtejul lui, te-ntreabă: vrei să pleci sau vrei să stai? Vrei să creşti sau vrei să n-ai?

Mulţi aleg atunci să plece, asta nu e un păcat. Se duc purtaţi de vânt, ajungând unii aproape, alţii departe. Însă toţi, cu siguranţă, au în suflet acel rai şi trăiesc cu amintiri despre Mureş cu-al său dig – un veritabil “WALK OF FAME”, de cele două mândre dealuri – adevăraţii noştri munţi, şi de case vizitate şi de uliţi lung umblate.

Unii însă or mai sta, puţin sau până la sfârşit şi, deşi numai este vorba de basmul copilăriei, căci toţi am muşcat momeala întinsă de timp, privind zi de zi aceste locuri te simţi norocos, te simţi mai aproape de singurul rai cunoscut până acum: Raiul copilăriei!!!

Acesta din urmă este şi cazul meu, însă, dacă va fi puţin sau până la sfârşit, rămâne de văzut, rămâne de citit… Gheja va trăi întotdeauna prin fiii ei, oriunde-ar fi!

P.S.: Vă rog să nu uităm să mulţumim satului cu oricât şi oricând pentru basmul dăruit!

pil ce creşte pe uliţele din Gheja.

Prima lui expoziţie a fost la şcoala din Gheja, iar a doua va fi tot acolo în cadrul sărbătorii de la sfârşitul acestei săptămâni.

Când l-am întrebat „ce vrei să te faci când o să fii mare?”, mi-a răspuns – de parcă ar fi ceva logic – „artist”. Iar un copil care-şi cunoaşte menirea e de două ori mai valoros. Să fii cuminte, deştept şi valoros, Vlăduţe!

Gheja în sărbătoare PROGRAM 9.30 – Crosul tinereții (startul din fața școlii) 10.00-12.00 Expoziție chinologică ”Parada rațelor” Expoziție de bovine Expoziție de păsări de curte și porumbei 13.00 – 15.00 Concursuri trăznite cu premii trăznite

PROGRAM ARTISTIC GHEJA 13.07.2013 ORA 1. Ansamblul Transilvania(Luduş) 15:00 2. Florea Mihai 15:10 3. Ansamblul Transilvania(Câmpia Turzii) 15:15 4. Mărginean Mariana 15:25 5. Dans Ardealul 15:30 6. Raluca Mureşan 15:40 7. Dans Ardealul 15:45 8. Szep Iulia 15:55 9. Dans Ardealul 16:05 10. Sabău Adrian 16:15 11. Dans Crihalma 16:20 12. Momente vesele (Nelu Astăluş) 16:50 13. Raluca Focşan Bogătean 16:55 14. Monica Pârlea 17:15 15. Flaviu Florea 17:35 16. Ionela Moruţan 17:55

17. Mirela Mănescu 18:25 18. Ilie Medrea 18:55

19. Dans sportiv 19:35 20. Sorina Puiac (Muzică folk) 19:45 21. Cercurile Canto (Bella muzica) 20:00 22. Oana Sicobean 20:50 23. Paradox (hip-hop) 21:10 24. Mike Zetter (dance) 21:40 25. Kronica (Rock) 22:20

08

SIGHIŞOARA

3 localități mureșene în ,,Țara lui Andrei” S-au terminat înscrierile în Concursul de proiecte ,,Idei din ţara lui Andrei". Școala lui Andrei este un program de educație civică, ce se desfășoară sub forma unei competiții de proiecte adresate elevilor și cadrelor didactice din ciclurile de învățământ primare și gimnaziale (clasele I-IV și clasele V-VIII), dar după cum veți observa mai jos concursul a atras atenția și oamenilor care nu sunt implicați direct în procesul de învățământ.

Obiectivele generale sunt susținerea inițiativelor antreprenoriale în rândul elevilor și dezvoltarea comunitară în zonele de care aparțin școlile.

Concurenții trebuie să identifice o problemă sau oportunitate economico-socială din comunitate și să prezinte soluții antreprenoriale pentru rezolvarea acesteia. În același timp, este necesar ca propunerea să vizeze implicarea activă a membrilor comunității în rezolvarea problemelor. ,,Ţara lui Andrei” îi susţine pe cei care ştiu, pot şi vor să-i inspire pe cei de lângă ei. Îi susţine pe toţi cei care vor să îşi construiască singuri viitorul şi să creeze, împreună, o ţară mai bună în fiecare zi.

PROIECTELE DIN JUDEŢUL MUREŞ La concursul de proiecte ,,Idei

din Țara lui Andrei”, județul Mureș participă cu trei proiecte: municipiul Sighișoara este reprezentat de Asociația LEXXAS prin Proiectul ,,Realizarea unui portal al oraşului Sighişoara", celelalte proiecte sunt din Deda: ,,În pas cu tehnologia” și din Batoș: ,,Noi vrem o şcoală verde!”.

Foto: www.infosighisoara.ro

BATOŞ

SIGHIŞOARA Așa cum am menționat anterior, municipiul Sighișoara este reprezentat de Asociația LEXXAS prin Proiectul ,,Realizarea unui portal al oraşului Sighişoara". Obiectivele sunt crearea unui TÂRG VIRTUAL – SERVICII, INDUSTRIE şi COMERŢ care reprezintă o piaţă virtuală. Târgul virtual conține paginile de prezentare a unor persoane fizice autorizate, a unor agenți de turism, a unor agenți economici, a unor agenți comerciali, a unor organizații de stat sau ale societății civile, a unor firme, a unor agenți bancari, a unor furnizori de servicii de orice fel din Sighișoara sau din apropiere. Reprezintă practic un portal al oraşului Sighişoara.

Sustenabilitatea proiectului va fi asigurată prin cotizații, prin redirecționarea a 2% din impozitul pe venit datorat statului, afilieri, prin donații ale firmelor din Sighișoara, prin încasări din reclame. Dar și prin găzduirea gratuită de către HostVision a

tate nivelului și nevoilor elevilor, urmând ca aceștia să dobândească cunoștințe în lansarea și folosirea browserelor de internet, folosirea programului Microsoft Office: Word, PowerPoint, Excel.

site-ului LEXXAS. De asemenea, cunoştințele de HTML a celor doi membri fondatori ai Asociației Lexxas vor asigura dezvoltarea gratuită a afacerii sociale din punctul de vedere al conținutului paginilor web.

Programul se adresează în principal (dar nu numai) tinerilor care se găsesc în situaţia de a-şi câștiga singuri existenţa şi, de multe ori, de a-şi susţine financiar familiile. Prin acest program, tinerii sunt instruiţi să-şi deschidă şi să-şi întreţină o pagină de prezentare pe site. Această pagină prezintă serviciile pe care tinerii le pot oferi în funcţie de calificarea fiecăruia şi are datele de contact ale fiecăruia.

DEDA Elevii de la Liceul Tehnologic ,,Vasile Netea” din Deda își vor

Unul dintre cele mai importante domenii în care Primăria Comunei Batoș se implică este construirea unui școli în localitatea Goreni, astfel mureșenii sunt putea îmbogăți cunoștințele de îndemnați să susțină proiectul operare pe calculator în cadrul ,,Noi vrem o școală verde!”. ,,Prin unor cursuri de inițiere ce vor fi acest proiect ne propunem ameorganizate în cadrul unității de najarea curții școlii în vederea învățământ, dacă se va obține creării unui loc de joacă și a unui finanțarea necesară pentru dota- loc în care să se poată desfășura rea laboratorului de informatică ore de educație ecologică și la cu aparatură IT. care elevii să poată învăța lucruri Edilul comunei Deda a apli- esențiale despre natură”, au declacat în cadrul programului de rat inițiatorii proiectului. Pentru a responsabilitate socială ,,Idei din asigura o continuitate sustenabilă Țara lui Andrei” lansat de Petrom, a proiectului, elevii, împreună proiectul ,,În pas cu tehnologia”. cu cadrele didactice, vor asigura Prin intermediul proiectului se întreținerea spațiului creat. dorește dotarea laboratorului de Pe termen lung, se va contiinformatică nua atragerea de voluntari în reaPentru dotarea laboratorului lizarea de proiecte care să ajute la de informatică vor fi achiziționate ocrotirea mediului și a resurselor 12 calculatoare. Suma totală ne- naturale. Din punct de vedere cesară este de 4.736 de lei, iar ca financiar, vor fi utilizate resurse sursă alternativă de finanțare de ale Asociației de Părinți și sponcare se va dispune este un fond ce sorizări atrase de la terți. Spațiile va fi prevăzut în bugetul local al verzi vor asigura continuitate prin Primăriei Deda. De asemenea, vor existența lor, îmbunătățind califi organizate cursuri de inițiere în tatea vieții locuitorilor. utilizarea calculatoarelor, adapTiti DÃLÃLÃU

COMUNICAT DE PRESĂ - SISTARE APĂ DATORNICI Compania AQUASERV este nevoită ca începând cu data de 9 iulie 2013, să sisteze furnizarea apei potabile către asociaţiile de proprietari/locatari, cu datorii mari către companie. În acest moment datoriile totale ale asociaţiilor de proprietari către AQUASERV, sunt de peste 5 milioane lei. Cele 7 asociaţii de proprietari/locatari către care se va sista furnizarea apei potabile începând de luni 9 iulie, au fost selectate în funcţie de vechimea datoriilor, acestea având datorii de peste 1 milion de lei, cu o vechime de cel puţin 90 de zile.

Această decizie, deosebit de neplăcută, a fost luată după ce au fost parcurse toate etapele legale, în încercarea de a recu-

pera datoriile scadente pe care asociaţiile de proprietari, le au către AQUASERV. Datorită faptului că aceste asociaţii nu au depus suficiente eforturi pentru diminuarea datoriilor, suntem nevoiţi să recurgem la măsura extremă, dar în deplină conformitate cu legislaţia existentă în domeniu (Legea 51/2006 şi Legea 241/2006), de sistare a apei potabile.

Intenţia noastră este de a aplica măsurile restrictive, doar la punctele de consum cu datorii. În acest context solicităm de la administraţiile asociaţiilor vizate precizarea scărilor cu cele mai mari datorii.

Lista cu asociaţiile de proprietari care sunt vizate pentru sistarea apei potabile,

începând cu data de 9 iulie, este afişată la Centrul de Relaţii cu Clienţii de la sediul companiei şi se poate vizualiza pe pagina de internet www.aquaserv.ro.

Compania AQUASERV a înştiinţat cu privire la situaţia creată instituţiile interesate, şi anume: Autoritatea judeţeană de Sănătate Publică Mureş, Oficiul Judeţean pentru protecţia Consumatorului Mureş, Inspectoratul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Mureş, Primăria TîrguMureş şi Instituţia Prefectului judeţului Mureş, instituţii care înţeleg gravitatea situaţiei şi sprijină în totalitate demersurile AQUASERV. Conform Ordinului nr. 536/1997 (cu modificările şi completările ulterioare),

art. 21 şi 22 al. 2, facem apel către locuitorii din blocurile unde va fi sistată furnizarea apei potabile, să adune rezerve de apă în cantităţi suficiente pentru acoperirea necesarului fiziologic, igienei personale şi preparării hranei.

S.C. Compania AQUASERV S.A.

09

Cu lupa pe Mediul de afaceri Vineri, 28 iunie 2013, în Sala de conferinţe a Hotelului Sabis, Primăria oraşului Luduş a organizat, la recomandarea făcută de senatorul Akoş Mora, o dezbatere cu tema „Relaţia Administraţie locală – Mediul de afaceri”.

Au participat Cristian Moldovan, primarul oraşului, Sorinel Tripon – city manager, Daniel Şofron – director ADP şi APL în cadrul Primăriei, consilierii primarului, Liviu Botezan şi Ovidiu Pop, consilieri locali, conducători de instituţii publice şi un număr mare de oameni de afaceri.

Au fost prezenţi, de asemenea, senatorul Akoş Daniel Mora, Cosmin Florin Trif- consilier personal al ministrului delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, mediul de afaceri şi turism, precum şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ovidiu Dancu.

RAPORTUL AUTORITĂŢILOR În cuvântul său, Cristian Moldovan a afirmat, încă odată că oraşul se confruntă cu o acută lipsă a locurilor de muncă şi a mulţumit oamenilor de afaceri că au rezistat crizei care încă se mai resimte şi prin

eforturile lor contribuie la bugetul local. După ce a prezentat o parte din realizările actualei administraţii locale, Cristian Moldovan a vorbit despre proiectele bugetate din acest an, multe şi interesante, dar despre care vom relata cu alt prilej.

Vicepreşedintele CJ Mureş Ovidiu Dancu a vorbit despre faptul „Că fondurile europene nu se primesc, ele se iau” şi pentru aceasta anul 2014 trebuie pregătit încă de acum ştiind că legislaţia legată de construirea de Parcuri industriale, cele care aduc multe locuri de muncă, s-a modificat de curând. O altă noutate ar fi începerea finanţării măsurii 1.2.1. la modernizarea exploataţiilor agricole.

Senatorul Akoş Mora provine dintr-un mediu de afaceri pe care îl cunoaşte foarte bine pentru că din anul 1990 s-a confruntat cu tot ce înseamnă afacere privată. Senatorul vrea să organizeze asemenea întâlniri în toate oraşele din colegiul său, vrea să ajute la dezvoltarea mediului de afaceri local. Despre administraţia centrală, Akoş Mora a afirmat că există voinţa politică de a îmbunătăţi climatul economic al ţării, urmează să se vadă şi rezultatele concrete.

Cosmin Florin Trif, consilie-

La apelul Primăriei au răspuns mulţi oameni de afaceri

www.punctul.ro

ADMINISTRATORII AU FĂCUT PROPUNERI Daniel Petrică Şofron a prezentat celor prezenţi o amplă şi documentată expunere a situaţiei economice a oraşului după care au luat cuvântul Ioan Bungardi, Ioan Lăpuşan, Cornel Ercean, Ioan Daniel Călugăr, Mihai Man, Marius Petricel, Claudia Uţiu şi Gelu Puia care au prezentat aspectele din viaţa de zi cu zi cu care se confruntă în unităţile pe care le conduc şi au făcut propuneri constructive şi judicioase în domeniul lor de activitate.

CONCLUZII În ultima parte a sesiunii, cei care au condus această dezbatere au făcut precizările solicitate de vorbitori şi au consemnat problematica de rezolvat şi de clarificat în perioada următoare.

Dezbaterea de la Luduş s-a dovedit a fi utilă şi productivă, iar opinia unanimă a celor prezenţi a fost că asemenea manifestare trebuie repetată după o perioadă de timp în beneficiul ambelor părţi: Administraţia locală - Mediul de afaceri.

Ioan A. BORGOVAN

PRIMĂRIA ORAŞULUI LUDUŞ Anunţă concurs, pentru ocuparea funcţiei publice de execuţie vacantă de Consilier, grad profesional „ superior” LOCUL DE DESFĂȘURARE: PRIMĂRIA ORAŞULUI LUDUŞ, jud. MUREŞ, Sala de şedinţă a Consiliului Local Luduş DATA: - proba scrisă : 29.07.2013, ora 10,00 - interviul: 31.07.2013, ora 11,00 CONDIȚII DE PARTICIPARE LA CONCURS: - studii de specialitate: studii superioare de lungă durată absolvite cu diploma de licenţă, sau echivalentă - studii economice;

rul personal al ministrului Maria Grapini a făcut precizări despre direcţiile de acţiune ale Ministrului delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, mediul de afaceri şi turism şi şi-a manifestat disponibilitatea de a sprijini orice iniţiativă venită de la investitori.

- Vechime în specialitatea studiilor minim 9 ani; - cunoştiinţe de operare pe calculator P.C. –nivel avansat ; Data până la care se pot depune dosarele : 18 iulie 2013, ora 1500 Alte informaţii în legătură cu condiţiile de desfăşurare a concursului,condiţiile de participare la concurs, bibliografia şi actele solicitate candidaţilor pentru dosarul de înscriere se pot obţine la Sediul Primăriei oraş Luduş sau la telefonul 0265/411716 ( Resurse –Umane).

P R I M A R, Moldovan Ioan Cristian

Punctul pe i

LUDUŞ Karting. Primăria oraşului Luduş, Consiliul Local şi Clubul Copiilor Luduş au organizat un concurs interjudeţean de Karting la care au participat concurenţi la cinci categorii de vârstă. Concursul asistat de agenţi de la Poliţia oraşului Luduş şi de la Poliţia Locală s-a desfăşurat fără incidente datorită bunei organizări realizate de prof. instructor Horváth Dezideriu şi Ioan Ilian. Pe categorii, concursul a stabilit următoarele ierarhii: Categ. 8-10 ani, George Grigorescu – Iernut, Raul Şumandea şi Alexandru Turc, ambii Luduş; Categ. 10-12 ani fete: Bianca Tothăzan- Luduş, Diana Georgescu Iernut, László Leila – Luduş; Categ 10-12 ani băieţi: Ionel Baci şi Ionuţ Sologub, ambii din Luduş, Gabor Rudolf – Iernut; Categ. 12-14 ani: Darius Răşinar, Călin Haiduc, Alin Bogătean, toţi din Luduş; Categ. 15-17 ani: Emanuel Alexandru Mătieş, Alin Dondoş, Katona András, Luduş. Prin contribuţia organizatorilor şi a sponsorilor: Tereos – Zahărul Luduş, SC Prolecom, SC Eurosystem, SC Dactylis, SC TimCris, SC Autodom, SC Andepan, SC Copy Tech Computers, câştigătorii au primit cupe, medalii, diplome şi pachete cu dulciuri.

Recuperare. În şedinţa Consiliului Local din 18 iunie s-a aprobat recuperarea sumei de 140.389,69 lei achitată de Primăria oraşului, corespunzătoare cotei de contribuţie ce a revenit asociaţiilor de proprietari, aferente executării lucrărilor de intervenţie la blocurile de locuinţe de pe raza oraşului. Sumele avansate pentru asigurarea cotei de contribuţie individuală a proprietarilor se recuperează din fondul de reparaţii constituit în acest sens la nivelul asociaţiilor de proprietari sau în lipsa acestuia prin taxa de reabilitare termică.

Expo pictură. În cadrul zilelor oraşului Luduş, Primăria, Consiliului Local şi Casa de Cultură „Pompeiu Hărăşteanu” au organizat o expoziţie de pictură cu tema „Viaţă în lumină” a pictoriţei luduşene Kiss Ibolya. Cele 30 de tablouri etalate pe simeze întruchipează în acuarelă, ulei, grafică şi pastel iazuri cu apă liniştită, sate pitoreşti, coline domoale, portrete expresive şi o multitudine de flori de câmp redate cu un penel fermecat de cea care onorează, supranumele de pictor al Mureşului şi al Câmpiei pe care l-a primit din partea criticii de specialitate. Despre opera şi activitatea artistei Kiss Ibolya a vorbit Mitru Cirhagău la un vernisaj la care au fost prezenţi primarul Cristian Moldovan, viceprimarul Kiss István şi iubitori ai artei din oraş şi din localitatea Urhida din Ungaria, comunitate înfrăţită cu oraşul Luduş.

Execuţie bugetară. Consilierii locali din Luduş au aprobat contul de execuţie al bugetului local pe primul trimestru, care cuprinde la partea de venituri suma de 5.260.981 de lei, din care 5.073.221 de lei la secţiunea de funcţionare şi 187.760 de lei la secţiunea de dezvoltare; iar la partea de cheltuieli suma de 4.966.921 lei, din care 4.784.838 de lei la secţiunea de funcţionare şi 182.083 de lei la secţiunea de dezvoltare. La data de 31 martie 2013 s-a înregistrat un excedent al bugetului local în sumă de 294.060 de lei, din care 288.383 de lei la secţiunea de funcţionare şi 5.677 de lei la secţiunea de dezvoltare.

Taxe speciale. Legislativul local din Luduş a hotărât modificarea Anexei 7 la HCL 2/2013 cu privire la taxele speciale pentru buna funcţionare a activităţii Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor Luduş (SPCLEP). Noile taxe sunt: 100 de lei pentru oficierea căsătoriilor în zilele libere-sâmbăta, duminica şi în sărbătorile legale; 500 de lei pentru îndeplinirea procedurii de divorţ pe cale administrativă; 7 lei – contravaloarea cărţii de identitate; 1 leu – contravaloarea cărţii de identitate provizorie; 10 lei pentru eliberarea duplicatului la certificatele de stare civilă; 1 leu/persoană verificată conform Legii 677/2001 şi 0,35 de lei/km – o taxă specială pentru asigurarea transportului personalului din cadrul SPCLEP Luduş, în vederea deplasării la domiciliul persoanelor netransportabile, domiciliate în afara razei teritoriale a Primăriei oraşului Luduş.

Revocare. În anul 2004, prin HCL nr. 47, Consiliul Local Luduş a aprobat trecerea în administrarea SC ECOLOGICA SA a suprafeţei de teren de 3025 mp din apropierea Oborului, în vederea construirii staţiei de transfer necesară realizării investiţiei „Depozit ecologic zonal din judeţul Mureş”. Investiţia nu s-a realizat şi în consecinţă, Consiliul Local a aprobat revocarea dreptului de administrare instituit în favoarea SC ECOLOGICA SA şi, de asemenea, radierea înscrierii efectuate în acest sens din evidenţele de publicitate imobiliară.

10

REGHIN

Succes total: Zilele Municipiului 2013 Reghinenii au petrecut timp de trei zile în acest sfârșit de săptămână, sărbătorind cu entuziasm şi efervescenţă Zilele Municipiului.

Au fost trei zile şi trei seri în care au ieşit din case, s-au plimbat, au mâncat, au băut şi chiar au făcut cumpărături, au ascultat muzică bună, au cântat şi au dansat.

Pregătirile pentru eveniment au început încă de joi, când circulația a fost restricționată în zona centrală, în așa fel încât toate activitățile anterioare pe care municipalitatea trebuia să le desfășoare pentru buna organizare a Zilelor Reghinului să poată fi duse la îndeplinire în timp util, iar eventualele probleme să poată fi redresate eficient. ,,Anul trecut am făcut o listă cu toate aspectele organizatorice de care nu am fost mulțumită, iar în acest an am încercat să mă asigur că nu vom avea aceleași probleme”, a precizat Maria Precup, primarul municipiului Reghin.

cea Mateiu, Black Leaf, Acs Josef, Florin Vos, Lora şi Direcția 5.

Seara s-a încheiat cu un spectaculos foc de artificii.

UN PUBLIC DE CALITATE Reghinenii s-au dovedit a fi mari amatori de muzică şi s-au transformat într-un public pe care şi l-ar dori orice artist. Marius Portik, coprezentatorul spectacolului, cel care în ultimii ani s-a implicat activ în buna desfăşurare a Zilelor Reghinene, a declarat că ,,Ediţia 2013 a sărbătorii a fost una de succes total şi datorită publicului, care a învăţat în timp să se manifeste şi să se bucure cu acea libertate specifică celor obişnuiţi cu un spectacol de calitate”.

Poate ar trebuie precizat şi faptul că pe parcursul celor trei zile la Reghin nu au avut loc incidente deosebite, iar zona verde din Parcul Central a rămas intactă.

Zilele Reghinului la cel mai înalt nivel

ce li s-a oferit. ,,Am dorit în acest an, spre deosebire de alte ediții ale Zilelor Reghinului, să ținem cont de gusturile muzicale deosebite pe care le au diferitele categorii de vârstă. Am insistat ca prin artiștii invitați în acest an să satisfacem preferințele muzicale și a celor foarte tineri, și a celor de vârstă mijlocie, și bineînțeles, și a celor aflați la cea de-a doua tinerețe.

CIREAŞA DE PE TORT - SCENA Am dorit să îi facem pe toți să iasă din casele lor și să se bucure de acest sfârșit de săptămână îmOamenii s-au bucurat de aces- preună cu noi”, a declarat Maria te zile ca de un concediu mult-aş- Precup. teptat şi au profitat din plin de tot Astfel, vineri, după deschi-

derea oficială, au cântat pentru reghineni Ansamblul Casei de Cultură ,,Eugen Nicoară" din Reghin împreună cu Maria şi Teodor Sântean, Leontina Pop şi Dumitru Fărcaş. Aproape de ora 21 au urcat pe scenă Andreea Morariu, Chrom din Ungaria, reghinenii de la 112, Vizi Imre, Andreea Bălan şi apoi Doru Isaroiu (Parlament) cu True Band.

Sâmbătă programul de pe scena amplasată în Piaţa ,,Petru Maior” a început cu un recital susţinut de Ansamblul Şcolii de muzică din Reghin şi a continuat cu Dumitru Gliga, Corina Florea Covaciu, David Puşcas împreună cu ansambluri de dansuri populare. Au urmat Ioan Dordoi, Marcel Avram, Camelia Moldovan şi Doru Pop, apoi s-a schimbat registrul muzical şi au urcat pe scenă Sylvie, Knock Out din Ungaria, HiQ şi Vh2. La final, reghinenii l-au revăzut şi au cântat cu Adi Molnar care a revenit pe scena de acasă cu trupa Etajul 4.

Ultima zi a sărbătorii a început cu formaţii locale de muzică pop, rock şi dance, a continuat cu

premierea câştigătorilor la competiţiile sportive şi a olimpicilor reghineni şi cu un spectacol folcloric susţinut de Ana Crişan, Maria Neag, Mihaela Botoş Lateş, Sorin Pantea, Dan Aurelian Ştefan, Gabriela Merdar şi Ciprian Ilie care au fost susţinuţi de ansambluri de dansuri populare.

După interpreţii locali a urmat un recital semnat Ramona Fabian şi un spectacol îndelungaplaudat de public, susţinut de Sergiu Cipariu, Mariana Anghel şi Vasile Coca, acompaniaţi de ansamblul instrumental condus de maestrul Ovidiu Barteş. Au mai cântat pentru reghineni Mir-

MULŢUMIRI Pentru mulţi reghineni, probabil singurul concediu din această vară a fost weekend-ul trecut, când au avut totul la îndemână la ei acasă şi s-au simţit mai importanţi, mai liberi şi fără griji.

Atât pentru ei, cât şi pentru cei care aşteaptă adevăratele vacanţe a venit şi un mesaj de mulţumire: ,,Le mulțumesc tuturor reghinenilor pentru modul în care au înțeles să se bucure de aceste zile.

Le mulțumesc pentru prezența alături de noi și sper că sunt mulțumiți de rezultatul final”, Maria Precup, primar Reghin.

11

TÂRNĂVENI

Târnăveniul pe bicicletă Pentru că interesul pentru bicicletă este tot mai ridicat, o Sală de fitness din localitate (12 Fitness Gym) a demarat organizarea unor drumeţii săptămânale cu plecare din Tîrnăveni spre localităţile învecinate şi retur. Zeci de persoane s-au prezentat la drumeţiile organizate care au demarat cu traseul Târnăveni-Zagăr-MediaşTârnăveni, urmate mai apoi de un traseu de 160 de km până în staţiunea Sovata şi retur.

Pentru a-i atrage însă şi pe cei mai puţin rezistenţi din punct de vedere fizic, organizatorii au realizat şi drumeţii mai scurte pe şoseaua de centură a municipiului.

Cei mai antrenaţi au continuat să pedaleze însă zeci de kilometri până la diverse destinaţii gen Blaj sau chiar şi Cheile Râmeţului.

Participanţii la drumeţii fac parte din toate categoriile sociale şi de vârstă, cel mai

S-a dat starul la drumeţii

în etate având 64 de ani, iar cel mai tânăr biciclist doar 13 ani.

Ultima ,,călătorie” de acest gen s-a desfășurat în data de 28 iunie, de la ora 20, când bicicliștii adunați într-un număr destul de mare au pornit în forță spre Botorca.

Organizatorii de la 12 Fitness Gym vor ca în fiecare zi de vineri a săptămânii

să stabilească ieşiri mai scurte, la care sunt bineveniţi toţi cei care doresc să facă mişcare cu bicicleta.

Pe piaţă, preţul unei biciclete noi variază de la 350 de lei până la 2.300 de lei (și chiar mai mult), dar o bicicletă la mâna a doua se poate găsi şi cu 200 de lei.

Mircea BARBU

Salvați Judecătoria!

Justiției și Parchetului General, Judecătoria din Tîrnăveni a fost propusă spre desfiinţare şi arondarea zonei către Luduş.

Primarul municipiului Tîrnăveni, Sorin Megheşan a depus memorii la CSM, la Camera Deputaților, la Senat și la Ministerul Justiției pentru salvarea Judecătoriei de la desfiinţare.

Consilierii UDMR vor aduna semnături de la primăriile din zona Tîrnăveni arondate Judecătoriei pentru a solicita păsÎn urma propunerii făcute de un grup trarea instituţiei din municipiu. format din experți ai Consiliului SuperiPrefectul judeţului Mureş Corneliu or al Magistraturii (CSM), Ministerului Grosu a redactat, de asemenea, un memo-

riu, pe care primarul municipiului Tîrnăveni, Sorin Megheşan îl va înmâna premierului României Victor Ponta, singurul care ar putea să nu avizeze proiectul. În caz contrar, decizia va aparține Parlamentului şi va fi supusă votului în plen.

Argumentele care au motivat propunerea de desfiinţare a Judecătoriei sunt: atenuarea dezechilibrelor dintre instanțe din perspectiva volumului de activitate, economii de resurse financiare şi eficientizarea actului de justiție toate la cererea Uniunii Europene.

György Ligeti, de 10 ani cetățean de onoare Cu ocazia serbării a 10 ani de la primirea titulaturii de Cetățean de Onoare al municipiului Tîrnăveni, Primăria și Muzeul municipal au organizat joi, 27 iunie, un eveniment în care a fost prezentată viaţa şi opera lui György Ligeti prin imagini însoţite de muzică avangardistă.

Evenimentul s-a desfăşurat în incinta Muzeului Municipal şi a fost prezentat de muzeografa Lucia Petru.

György Sándor Ligeti, născut la 28 mai 1923, în Târnăveni, a fost un compozitor evreu de limbă maghiară, originar din Transilvania. Ligeti este considerat unul dintre marii compozitori de muzică instrumentală ai secolului XX. Este cunoscut și prin colaborarea la realizarea de coloane sonore pentru filmele lui Stanley Kubrick: Odiseea spațială 2001, Strălucirea și Cu ochii larg închiși. György Ligeti a decedat la Viena în 12 iunie 2006. În 2003 așa cum am menționat anterior el a devenit cetăţean de onoare al oraşului Tîrnăveni, iar în anul 1997 - Membru de Onoare al Academiei Române.

Mircea BARBU

Mircea BARBU

În secolul XXI, Spitalul municipal nu are anestezist!

www.punctul.ro

De mai mulţi ani, Spitalul municipal ,,Gheorghe Marinescu” din Tîrnăveni se confruntă cu o problemă gravă: Nici până în acest moment spitalul nu are medic anestezist propriu, care să asigure bunul mers al inter-

venţiilor chirurgicale. În prezent, la spital vine, două zile pe săptămâna, un medic anestezist din Mediaș, și doar atunci se fac și operații. Problema a fost ridicată și în ultima ședință a Consiliului

Local de către consilierul Alin Mihăilescu.

Primarul Sorin Megheşan a declarat că a făcut solicitări la Ministrul Sănătății și către secretarul Raed Arafat, dar până acum nu s-a găsit nicio rezolvare pentru această problemă.

Lipsa anestezistului duce la amânarea operaţiilor, situaţie dificilă pentru pacienţii aflaţi într-o luptă permanentă cu timpul şi care sunt nevoiţi să opteze pentru un spital din afara oraşului.

PUBLICITATE

12