450

06

FESTIVALUL TINERELOR TALENTE

07

ASOCIAŢIA IMPULS, LA 1 AN

11

Punctul

FLORIN SIM, NOUL VICEPRIMAR DIN TÂRNĂVENI

S@pt@mânal de Mure} }i Harghita

www.punctul.ro

Anul VIII, Nr. 450, 4 - 10 noiembrie 2013, Preţ: 0,99 RON

Zâzanie în CJ

04 www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

02-03 EDITORIAL Micul, ca strategie de guvernare În județul Mureș nu există absolut niciun proiect mare în derulare din fonduri de la bugetele locale, cel al CJ sau de la bugetul de stat. Inclusiv promisiunea autostrăzilor s-a dus pe apa sâmbetei. Singurele proiecte mari în derulare, sunt cu finanțare europeană – deșeurile și apa-canalizarea sunt cele mai mari. Aeroportul zace în lipsă de strategie, lipsă de management și viziune. Drumurile arată cum știți și voi că arată. La spitale e bine să eviți orice drum, dacă nu ești înarmat cu șpagă pentru medici. La fiecare început de an școlar păriții investesc din nou bani într-un sistem de învățământ unde parchetul din sala de clasă îl pune mama și tata, nu primăria. Și putem lua orice domeniu vreți dumneavoastră și o să vedeți la orice analiză superficială că stimabilii care ne conduc ori sunt de rea credință, ori cumplit de incompetenți.

Banii însă se toacă, bugetele fiind burdușite de tot felul de cheltuieli, unele mai hilare decât celelalte. De pildă, dacă ne uităm câte zeci de milioane de euro a tocat Primăria Tîrgu-Mureș în ultimii ani pe sportul așa-zis de performanță, am zice că asta e direcția de dezvoltare a orașului. Pe asta mizăm. Și pe festivaluri. Cireașa de pe tortul sărăciei a fost concertul Julio Iglesias, unde sumele vehiculate pentru onorariu variază între 150 și 400 de mii de euro. Peste drum, CJ plusează cu peste 1,4 milioane de lei noi cheltuiți până acum doar pe centenarul Palatului Culturii.

Așadar, constatăm că circul, distracția, pomana sunt linii ghidatoare. Iar confruntările politice nu se duc pe teme de interes capital. Nu știm încotro merge orașul reședință de județ sau chiar județul. Știm însă că marea problemă e a avea sau nu un ținut secuiesc, o regionalizare mestecată

COMPETIŢIA FIRMELOR DE TOP

După ce a crescut luni de zile, la ultima şedinţă ordinară a Consiliului Judeţean de săptămâna trecută, „buba” s-a spart şi declaraţiile tăioase s-au ţinut lanţ. Vorbim, mai exact, despre un conflict mocnit între preşedintele CJ, Ciprian Dobre, şi vicepreşedintele CJ, Lokodi Edita.

Mai mult, cei prezenţi au asistat la o situaţie destul de bizară, care în ultimii 10 ani nu s-a mai produs la nivelul conducerii CJ: în plină şedinţă de plen, vicepreşedintele Lokodi a făcut publică o listă cu nemulţumiri şi a cerut socoteală, practic, şefului său direct, preşedintele CJ. Astfel, mai în glumă, în prima parte a mandatului, mai în serios începând cu acest an, disputa Dobre - Lokodi a izbucnit de-a dreptul. În vară, se punea, la un moment dat, inclusiv problema schimbării de către UDMR a doamnei Lokodi, însă iată că ea a reuşit să-şi menţină influenţa în UDMR într-atât încât să-şi menţină funcţia din CJ. Dacă va reuşi acest lucru şi pe viitor, e greu de estimat acum, când conflictul mocnit a devenit cât se poate de public...

în declarații sforăitoare din care județul Mureș iese extrem de prost pentru că politicienii și-au demonstrat lipsa de influență și putere de lobby. Așadar, ne complacem într-o răfuială puerilă de maidan, în care ne jucăm cu steagurile secuiești, cu plăcuțele bilingve sau cu eticheta de pe castraveții din piață, pentru ca seara să mergem să mai mâncăm un mic la festivalul vinului, în care ne permitem să dăm prostimii lacrimi smulse de Iglesias pe bani grei.

Iar câtă vreme vom accepta situația, ei vor continua să ne furnizeze aceeași marfă. Pentru că simpla constatare, fie ea ridicată la nivel de editorial, nu ajută la nimic. Câtă vreme ne pierdem în concerte, festivaluri, meciuri și nu vedem că școala, sănătatea, infrastructura etc. sunt vai de capul lor, ei vor continua să ne furnizeze aceleași concerte, festivaluri și meciuri.

Cãtãlin HEGHEŞ

02

ADMINISTRAŢIE

Conflict deschis la vârful După ce a crescut luni de zile, la ultima ședință ordinară a Consiliului Județean de săptămâna trecută, „buba” s-a spart și declarațiile tăioase s-au ținut lanț. Vorbim, mai exact, despre un conflict mocnit între președintele CJ, Ciprian Dobre (fost vicepreședinte pentru o vreme în mandatul trecut), și vicepreședintele CJ, Lokodi Edita (fostă președinte pentru două mandate).

Clinica Buco-maxilo-facială, unde existau, pe fiecare cabinet, inscripții bilingve. Ceea ce se constată acum, este că de la ușa asistenteișef și al șefului clinicii sunt dispărute aceste inscripții. De asemenea, la Spitalul Clinic Județean de Urgență, la ambulatoriul de specialitate, exista o tablă pe care se scria și pentru bolnavii care nu vorbesc limba română, iar această tablă a dispărut. Rog ca neoficial să întrebăm spitalul de ce se întâmplă aceste lucruri”.

OPOZIŢIA Ședința a stat sub auspiciile schimburilor de amabilități între cei doi, dar nici opoziția PDL nu s-a lăsat așteptată. De fapt, prima declarație mai tăioasă i-a aparținut consilierului PDL Vasile Filimon, care a tras un semnal de alarmă legat de cheltuielile pentru centenarul Palatului Culturii: „Vreau să mulțumesc executivului că, după 35 de zile, am primit un răspuns la interpelarea pe care am făcut-o, în ședința extraordinară din 26 octombrie, cu privire la cheltuirea banului public, pentru activitatea mare „100 de ani de cultură” la Palatul Culturii. Vreau să informez colegii mei că suma totală cheltuită până în acest moment este de 1.466.126 lei.

Las la latitudinea tuturor să comenteze ceea ce s-a întâmplat cu acești bani. N-o să comentez mai departe, dar dați-mi posibilitatea ca măcar prin mass media să informăm cetățenii acestui județ, pentru că au nevoie să știe ce se întâmplă cu banii din buget”.

DRUMUL PROBLEMĂ Disputa dintre vicepreședintele Lokodi și președintele Dobre a început de la intervenția doamnei Lokodi, care a criticat modul de abordare a drumului Glodeni – Voivodeni - Breaza, pe care Lokodi dorea să-l lărgească între Glodeni și Voivodeni, înainte de conectarea cu Breaza, pe când Dobre vrea să-l conecteze mai întâi de Breaza și abia apoi să facă eventuale lărgiri. Din acest motiv, Lokodi Edita a spus: „În 2012 a avut loc o licitație la CJ pentru lărgirea drumului dintre Voievodeni și Glodeni, licitație care s-a desfășurat până la atribuirea contractului. Pe acel drum, din păcate, chiar dacă noi facem această lucrare, se circulă

ULTIMA PROBLEMĂ COMPLICĂ LUCRURILE...

anevoios. Este un drum îngust. O soluție s-a găsit încă dinainte de 2004, adică să se facă niște buzunare, însă terenul este foarte sinuos, sunt multe curbe, iar când vine ceva din sensul opus nu se văd din timp mașinile care circulă. Dacă noi facem această parte de drum și nu lărgim la parametrii normali... Și vă previn, acolo astăzi circulă tiruri care doresc să ocolească aglomerația dinspre Bistrița și Cluj, ca să nu treacă prin Reghin și să vină pe drumul național. De aceea e bine-venit acest proiect, să se continue legarea Voievodeniului cu Breaza, dar eu rog executivul să punem înapoi pe ordinea de zi și lărgirea drumului, ca să putem asigura o circulație normală.

Altfel, vom avea multe accidente pe această porțiune”.

și să putem discuta în cunoștință de cauză”.

A urmat răspunsul președintelui Ciprian Dobre pentru ambii consilieri: „E undeva la 20 de miliarde de lei noi necesari în special pentru poduri de reparat. Vreau însă să vă spun următorul lucru. Cred că putem discuta despre orice, dar când discutăm despre un drum de pământ și discutăm și despre lățirea drumului deja existent asfaltat, care se termină în câmp, la 4 kilometri de Breaza, mi s-ar părea că aș jigni inteligența auditoriului meu. Îmi pare rău, n-am să explic de ce fac 4 kilometri de drum de pământ și nu lățesc asfaltul unde-l am”.

DISCUŢIA S-A EXTINS…

...pentru o situație destul de bizară, care în ultimii 10 ani nu s-a mai produs la nivelul conducerii CJ. Mai exact, în plină ședință de plen, unul din vicepreședinți a făcut publică o listă cu nemulțumiri și a cerut socoteală, practic, șefului său direct, președintele CJ. Lokodi Edita a venit cu o listă de trei mari nemulțumiri. Primele două ar fi ceva mai mărunte și sunt legate de Parcul auto pentru sporturi cu motor și diferite inscripții: „Acest proiect trebuia să se termine în acest an. Știu că s-a obținut o prelungire, dar ceea ce am observat personal trecând prin zonă, e că nu există nicio activitate pe șantier, ba mai mult și bariera este pusă. Întrebarea doi. Am reușit să predăm până în 2012 un nou spital pentru

…apoi la rețeaua de drumuri județene, Vasile Filimon fiind cel care a cerut o situație completă a nevoii de investiții: „Cunosc și eu foarte bine acea zonă de la Voievodeni la Glodeni, într-adevăr arată înfiorător în acest moment. E un drum fără fundație care, dacă în acest moment noi construim de la Breaza la Voievodeni, pare că e un drum cu temă, făcut pentru ceva anume. N-o să explic acum. (...)

Rog Direcția Tehnică, nu numai mie, să pună la dispoziție până la ședința viitoare tot ceea ce înseamnă drumuri județene care au nevoie de reparații capitale, ca să avem toată situația

Se acordă politicienilor din Consiliul Județean pentru că sunt mai preocupați de certurile și rivalitățile politice decât de problemele de interes public.

RIVALITATI, )

ANIVERSARE

Se acordă Radio România pentru împlinirea a 85 de ani de la prima transmisie în eter și pentru rolul său de promotor şi susţinător al culturii şi civilizaţiei româneşti.

A FOST DOAR ÎNCĂLZIREA...

...pentru că vicepreședintele Lokodi Edita practic a spus că este ignorată în activitatea CJ, tocmai acolo unde ar trebui să fie cel mai mult implicată. Mai mult, Lokodi a pus problema inclusiv politic, subliniind că reprezintă UDMR și nu vorbește doar în nume personal, astfel că problema s-ar putea complica și mai tare. Asta deoarece majoritatea pe care Dobre se bazează să-și treacă proiectele la vot este USL-UDMR. Revenind la Lokodi Edita, aceasta spunea: „Dumneavoastră ați dispus ca persoana mea să coordoneze activitatea instituțiilor culturale. Cred că dumneavoastră doriți să respectați ceea ce ați spus în momentul în care ați fost validat în funcția de președinte, că veți respecta legea. E dispoziția dumneavoastră, domnule președinte, iar la discuțiile pe care le purtați cu directorii instituțiilor culturale, pur și simplu ignorați persoana mea.

Dumneavoastră sunteți cel care vă luptați cu edilul-șef de la Tîrgu-Mureș pentru atitudinea lui față de viceprimarul care face parte din partidul dumneavoastră, dar cu aceeași monedă plătiți față de mine. Vă convine sau nu persoana mea, dumneavoastră trebuie să respectați UDMR-ul. Deocamdată UDMR nu m-a revocat din această funcție, așa că în acele acțiuni pe care dumneavoastră le-ați dat vicepreședintelui care a avut 96.000 de voturi, ar trebui să aveți în vedere dispoziția dumneavoastră și să mă invitați la aceste discuții. Ulterior și așa aflu ce discuții s-au purtat și n-o să fiu fără informații”.

La toată această rafală de acuzații, Dobre s-a ferit să răspundă și a preferat abia după ședință să dea declarații presei. Totuși,

03

Consiliului Județean după ce Lokodi a insistat, la punctul diver- erilor UDMR să le fie asigurat serviciul de se, să primească un răspuns public, Dobre traducere. i-a tăiat-o sec, spunându-i să se prezinte a Primul care a reacționat la această solicidoua zi la el în birou, la ora 8 dimineața. tare a fost consilierul PDL, Ioan Șopterean: „Până în 2008 eu am fost consilier județean, LIMBA MAGHIARĂ, LIMBĂ dumneavoastră președinte. Niciodată nu OFICIALĂ ÎN CJ v-ați manifestat dorința de a avea un translator la ședințele CJ. Acum, astăzi v-ați manifestat-o, aveți tot dreptul, dar eu consider că În ședința de săptămâna trecută, am este un moft al dumneavoastră. Sunt în al asistat, de asemenea, la o nouă premieră cincilea an de când sunt consilier și niciodată în plenul CJ Mureș: grupul UDMR a spus nu am asistat la o astfel de dispută pe care tare și răspicat că se va folosi de dreptul dumneavoastră ați demarat-o astăzi față de legal de a se adresa în ședințele publice în colegul nostru președinte. Cred că nici allimba maghiară. Inițiativa i-a aparținut tora nu le convine așa ceva. Dorim armonie, aceleiași doamne Lokodi, care a cerut să i dorim o atitudine omenească”. se asigure translator, iar preț de câteva moÎn același timp, Dobre a fost scurt și mente stânjenitoare a fost ignorată complet concis, spunând că va asigura acest servide președintele Dobre. Mai apoi, Lokodi ciu, dar trebuia anunțată din timp intenția: a vorbit în maghiară și și-a asigurat singu- „Suntem pregătiți. Tot ceea ce trebuia era să ră traducerea, solicitând însă de trei ori în fiu prevenit și să aducem traducătorul și să timpul ședinței, ca de luna viitoare consili- dăm drumul la instalație. Asta era absolut tot.

Chiar nimeni n-are niciun fel de problemă și nu există niciun fel de inconvenient dar, întradevăr, remarca domnului Șopterean a fost inteligentă”.

LA FINAL... ...după terminarea ședinței, Ciprian Dobre și-a reafirmat poziția față de problematicul drum județean, după care a făcut și câteva remarci acide la adresa vicepreședintelui Lokodi Edita: „Eu nu pot să spun că e un conflict. Mie mi-a plăcut foarte mult remarca domnului Șopterean, care a spus că a venit cu probleme personale în CJ, lucru inadmisibil, și l-a clasificat ca fiind un moft al acestei doamne. Am înțeles că niciodată cât a fost președinte al CJ, timp de opt ani, nu a vorbit în limba maghiară. N-a fost o problemă pentru această doamnă să vorbească în limba română, acum dacă nu mai este președinte,

ADMINISTRAŢIE

vrea să vorbească în maghiară. O să-i facem și acest moft. Chiar nu ne împiedicăm de această doamnă. Dumneaei trebuie să se obișnuiască că nu mai este președinte CJ, altcineva este președinte, iar ea e doar vicepreședinte. Poate că-i mai ia încă timp ca să se obișnuiască cu acest statut. Voi cere o clarificare din partea UDMR în ceea ce privește atitudinea acestei doamne”.

Mai în glumă, în prima parte a mandatului, mai în serios începând cu acest an, disputa Dobre - Lokodi a izbucnit de-a dreptul. În vară, se punea, la un moment dat, inclusiv problema schimbării de către UDMR a doamnei Lokodi, însă iată că ea a reușit să-și mențină influența în UDMR într-atât încât să-și mențină funcția din CJ. Dacă va reuși acest lucru și pe viitor, e greu de estimat acum, când conflictul mocnit a devenit cât se poate de public. Rămâne de văzut...

Cãtãlin HEGHEŞ

Istoria radioului public, Radio România La 1 noiembrie 2013 Radio România a sărbătorit împlinirea a 85 de ani de la prima transmisie în eter. La 1 noiembrie 1928 se difuza prima emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică, aşa cum era denumit serviciul public de radiodifuziune în actul oficial de constituire. Atunci, românii au putut auzi pentru prima dată pe post cuvintele „Alo, Alo, aici Radio Bucureşti!”. Încă de la înfiinţare, radioul public s-a afirmat ca promotor şi susţinător al culturii şi civilizaţiei româneşti, vector important în formarea spiritului civic şi al coeziunii comunitare.

PRIMII ANI ŞI RĂZBOIUL În acord cu misiunea sa de promotor al culturii, şi pentru a răspunde cerinţelor muzicale ale recent înfiinţatei Radiodifuziuni Române, dirijorul Mihai Jora a înființat Orchestra Radio, care a intrat în circuitul stagiunilor publice în 1932. Prima emisie de teatru radiofonic a avut loc la 18 februarie 1929.

Conform „Programului de dezvoltare a reţelei naţionale de radiodifuziune”, aprobat de Consiliul de Miniştri în martie 1933, Radiodifuziunea a început planificarea unei reţele de posturi regionale, primul fiind cel de la Chişinău, care și-a început emisia la 8 octombrie 1939. În 1941 s-a înfiinţat Corul Radio, prima formaţie corală a radioului public.

După izbucnirea celui de-al doilea război mondial, radiodifuziunea şi-a luat măsuri de precauţie referitoare la eventuala distrugere a posturilor principale. În acest sens, s-a creat o reţea de posturi experimentale pe unde scurte de 75 w în diferite puncte ale ţării.

La 23 august 1944 s-a difuzat mesajul regelui către ţară şi proclamaţia guvernului.

Sediul central din Str. General Berthelot nr. 60 a fost bombardat şi distrus în întregime. Emisiunea a continuat să fie transmisă din studiourile de ajutor din zona Bod – Braşov până la 28 august, când un atac de 20 de avioane, care au aruncat 70 de tone de bombe, a scos din funcţiune postul Radio România.

Până la construirea noului sediu, dat în folosinţă parţial în 1947, Radio România îşi va continua activitatea din studiouri improvizate.

PERIOADA COMUNISTĂ

Perioada imediat următoare războiului a fost prielnică laturii muzicale a radiodifuziunii: în 1945 s-a înfiinţat Corul de Copii Radio; doi ani mai târziu a luat ființă Orchestra de Estradă Radio, actuala Orchestră de Cameră, iar în 1949 a apărut Orchestra Populară Radio. În perioada 1945 – 1955, s-a construit sediului actual al Radiodifuziunii.

După război, s-au reluat discuţiile referitoare la extinderea teritorială a postului public de radio. Postul teritorial de la Tîrgu-Mureş a început să emită în 1958; Radio Vacanţa în 1967. În 1956 a apărut Televiziunea Română, cu care Radio România a fuzionat, formând împreună instituţia numită Radioteleviziunea Română. În anii ’80, Radioteleviziunea, aflată sub controlul direct al statului din 1948, în urma decretului de naţionalizare, a început să resimtă acut presiunile statului. În 1985, din ordin de partid, au fost desfiinţate studiourile teritoriale de radio. În data de 22 decembrie 1989 – ora 12:27, Radiodifuziunea Română a transmis primul mesaj al revoluţionarilor din capitală. În aceeaşi noapte, la îndemnul cetăţenilor, studiourile teritoriale și-au reluat activitatea.

REORGANIZAREA În 1992 a început să emită Antena Satelor, singurul post exclusiv pentru mediul rural din Europa. În 1994, conform Legii nr. 41 din 17 iunie, Radioteleviziunea Română s-a scindat în Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, care au devenit servicii publice autonome, de interes naţional şi independente editorial. În 1996, după modelul Radio France, s-a decis reorganizarea programelor de emisie astfel: Programul I a devenit Radio România Actualităţi – post de informaţie cu emisie 24 h/zi, Programul II a devenit Radio România Cultural – post cu emisiuni de literatură, teatru, ştiinţă, cultură muzicală şi muzică simfonică, operă, corală etc., Programul III și-a schimbat numele în Radio România Tineret – post dedicat tinerei generaţii.

www.punctul.ro

Pașcan, președinte PDL Tîrgu-Mureș Săptămâna trecută au avut loc alegeri în cadrul Partidului Democrat Liberal TîrguMureș. Senatorul Marius Paşcan a fost ales noul preşedinte al organizaţiei municipale PDL Tîrgu-Mureş, pentru următorii doi ani. Marius Paşcan a fost singurul care a candidat pentru funcția de președinte, întrucât fostul lider, Doru Oprişcan, nu a mai dorit să se înscrie în cursa pentru un nou mandat.

„Domnul Oprişcan a declarat că e cazul să nu mai candideze, după ce s-a aflat şapte ani în fruntea PDL Tîrgu-Mureş, întrucât consideră că e nevoie de un suflu nou în organizaţie”, a precizat Ioana Roman, purtătorul de cuvânt al organizației municipale.

Marius Paşcan îi va avea, în echipa de conducere, ca prim-vicepreşedinţi pe Mihail Poruţiu şi pe Ioana Roman, iar pe Liviu Todoran, ca secretar general.

Tot atunci s-a hotărât înfiinţarea celui de-al patrulea post al Radiodifuziunii: Radio România Muzical. Acesta și-a început activitatea propriuzisă la 24 martie 1997.

MODERNIZARE În 1998 a apărut Editura „Casa Radio”, în cadrul căreia sunt publicate CD-uri, cărţi şi alte materiale proprii radiodifuziunii. Un an mai târziu, a fost inaugurată subredacţia Studioului Teritorial Tîrgu-Mureş, Antena Braşovului.

Din 16 noiembrie 2004 Radio România Tineret a dispărut din FM şi s-a transformat în Radio3Net, primul post public emiţând exclusiv pe internet la www.radio3net.ro.

La 18 decembrie 2008, Radio România a lansat oficial Kids Radio, din a cărui echipă de moderatori fac parte redactori ai Radio3Net şi copii – moderatori. În vara anului 2009, în pauza dintre stagiuni, Sala Radio – considerată din punct de vedere acustic cea mai bună sală de concerte simfonice din Bucureşti – şi orga – cea mai mare din România – au trecut printr-un amplu proces de renovare şi recondiţionare. Este vorba de prima renovare de la inaugurarea sălii în 1961. Inaugurarea sălii s-a realizat la 30 octombrie 2009, printr-un concert de gală susţinut de Orchestra Naţională Radio cu ocazia Zilei Naţiunilor Unite. În septembrie 2009, odată cu lansarea grilelor de toamnă, Radio România a lansat stream-uri de muzică populară, de muzică de operă şi de teatru radiofonic, pe site-urile sale proprii, precum şi două noi siteuri: www.politicaromaneasca.ro şi www.e-teatru.ro – primul portal de teatru radiofonic din România. Tot atunci a avut loc lansarea noului site al principalului post public de radio – Radio România Actualităţi (www.romania-actualitati.ro). În aprilie 2010, Radio România, prin Preşedintele Director-General, Maria Ţoghină, a fost ales la Paris, cu unanimitate de voturi, membru al Comitetului director al Conferinţei Permanente a Audiovizualului Mediteranean (COPEAM).

04

ECONOMIC

Competiția firmelor de top Săptămâna trecută a avut loc a 20-a ediție a „Topului firmelor din județul Mureș”, o competiție a operatorilor economici cu cele mai bune rezultate economico-financiare (elita mediului de afaceri mureșean), organizată anual de Camera de Comerț și Industrie Mureș. Evenimentul s-a concretizat prin înmânarea către participanți a Catalogului care cuprinde firmele de top din județul Mureș, prin discursurile unor personalități mureșene, prin premierea propriu-zisă a firmelor de top, dar și prin diverse momente artistice menite să descrețească frunțile oamenilor de afaceri.

15.670 DE FIRME În discursul său, președintele Camerei de Comerț și Industrie Mureș, Vasile Pop, a prezentat criteriile după care a fost realizat clasamentul firmelor mureșene: „cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficiența utilizării resurselor umane și eficiența utilizării capitalului angajat”. Apoi, Vasile Pop s-a referit la numărul firmelor premiate: „La întocmirea clasamentului, au participat un număr de 15.670 societăți comerciale care au depus bilanțul contabil la Direcția Generală a Finanțelor Publice Mureș.

Dintre acestea, în Catalogul „Topul firmelor din județul Mureș” se regăsesc 815 firme, dintre care 680 sunt laureate ale primelor 3 locuri, locul 1 revenind unui număr de 432 firme”.

firmelor din județul Mureș”.

Astfel, prefectul dr. Corneliu Grosu și-a reafirmat încrederea în potențialul economic al județului: „Experiența vastă de peste 40 de ani în domeniul economic, financiar-bancar, comercial, fiind și doctor în finanțe de peste 20 de ani, cu o activitate derulată în relație permanentă cu mediul de afaceri, toate acestea mă îndreptățesc să afirm că, în județul Mureș, există un potențial de dezvoltare economic și social bogat care poate fi exploatat”.

La rândul său, președintele Consiliului Județean, Ciprian Dobre, a prezentat câteva dintre orientările strategice ale CJ Mureș, în vederea sprijinirii mediului de afaceri local și a stimulării investițiilor economice în județul Mureș, făcând referire la crearea de noi parcuri industriale, la promovarea producătorilor locali, la crearea unui cluster în domeniul medico-farmaceutic: „Consiliul Județean Mureș va continua și dezvolta programele inițiate până acum la nivelul instituției, în direcția infrastructurii utilitare, orașele Reghin, Luduș și Târnăveni urmând să aibă parcuri industriale proprii. […] În județul Mureș există premise de competitivitate și excelență în industria medico-farmaceutică. În context, crearea unui cluster în acest domeniu, va înscrie județul Mureș pe harta centrelor medico-farmaceutice de importanță națională și internațională”.

EXCELENŢĂ ŞI EXPORTATORI

MESAJELE POLITICIENILOR

Alături de premiile acordate în funcție de diferitele domenii de activitate, CCI Mureș a acordat și diploDeși nu au fost cu toții prezenți me și trofee de excelență societăților la eveniment, liderii politici de vârf comerciale clasificate timp de 5 ani din județ au ținut să transmită pe locul I în top: Azomureș SA, punctul lor de vedere în legătură cu Compania Aquaserv SA, Foraj Sonmediul de afaceri mureșean, prin de SA, Hora SA, Irum SA, Cromatic intermediul unor reprezentanți ai Tipo SRL, Gedeon Richter Româinstituțiilor pe care le conduc sau nia SA, Mondo Trade SRL, Palas prin intermediul Catalogului „Topul Com SRL, Sandoz SA, Renania

www.punctul.ro

Punctul

Premiul Dumitru Tinu 2007 Cristian TEODORESCU Marius LIBEG Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L. Str. Horea, nr. 11 Tîrgu-Mureş, cod 540502 Tel: 0371 496 125 Fax: 0265 22 00 44 ISSN: 1841 - 0699

Redactori: Ligia VORO

Cătălin HEGHEŞ

Cristina VANCEA

Ioan A. BORGOVAN

Mircea BARBU

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate.

Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Editor: LIBEG Zsuzsanna Secretaiat: Mihaela KOZAK IT/DTP: Ovidiu MORAR

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

I la „Fabricarea altor produse alimentare”. Totodată, un alt loc I merge la Luduș pentru firma Menelv Borse SRL („Fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie și a articolelor de harnașament”).

Domeniul „Fabricarea încălțămintei” este dominat de Reghin: Alpina Shoe Production – locul I, întreprinderi mari; Regsan Prodimpex SRL – locul I, microintreprinderi.

Dacă ne referim la „prelucrarea lemnului și la fabricarea produselor din lemn”, putem spune că TîrguMureșul aproape că lipsește dintre Dan Valeria, Director General al companiei multiplele firme câștigătoare. ÎntâlGedeon Richter România S.A., primind nim, din nou, Reghinul (Kastamodiploma de la Vasile Pop, preşedintele CCI nu România SA, Octa Trade SRL, Eco Euro Doors SRL, Depalmur Gedeon Richter România SA este una dintre SRL etc.), dar și firme din zonele cele mai importante companii mureşene, cu o rurale. prezenţă constantă în Topul Firmelor din judeţul Domeniul farmaceutic este doMureş. De aceea, anul acesta companiei i-a fost decernată diploma de excelenţă pentru minat de firme târgumureșene: Gecă s-a clasificat timp de 5 ani pe locul I în deon Richter România SA – „Fabtop. Mai mult, Gedeon Richter a fost inclusă ricarea preparatelor farmaceutice”; în Top 10 exportatori ai judeţului Mureş. La Sandoz SA – „Fabricarea produselor ediţia de anul acesta, compania a obţinut farmaceutice de bază, întreprindere locul I la domeniul „Fabricarea preparatelor mare”; Aesculap Prod SRL, același farmaceutice, întreprinderi mari”. Acest lucru nu este de mirare, având în vedere că domeniu, întreprindere mică.

Gedeon Richter are aproximativ 100 de ani de Municipiul Târnăveni domină experienţă în domeniul producţiei, cercetării industria sticlei: Gecsat SA – „Preluşi dezvoltării, fiind un lider al companiilor crarea și fasonarea sticlei plate”; Gecfarmaceutice din Europa Centrală şi de Est, satherm SA – „Fabricarea fibrelor din prezent cu terapii moderne în peste 100 de ţări. sticlă”. Tot la Târnăveni activează Ruck Ventilatoare SRL – „FabriTrade SRL, Zahărul Luduș SA etc. Electromureș). carea echipamentelor de ventilație și Totodată, Catalogul „Topul firmelor În „Tehnologia informației” se frigorifice”. din județul Mureș” prezintă și topul remarcă REEA SRL sau Bestjobs Cum era de așteptat, clasamenprimilor 10 exportatori ai județului: Recrutare SA. tul pentru Fabricarea instrumentelor Hirschmann Automotive GmbH muzicale este dominat de Reghin: Austria - reprezentant fiscal SC INDUSTRIE Hora SA – întreprindere mare; Gliga Hirschmann România SRL, KasInstrumente Muzicale SA – întretamonu România SA, Romcab SA, prindere mijlocie; Gyl SRL – întreCableteam SRL, Cesiro SA, CIE Cel mai consistent domeniu, prindere mică.

Matricon SA, Hirschmann Româ- cu cele mai multe firme prezente în nia SRL, Gedeon Richter România Catalog, este cel al Industriei. Mai SERVICII SA, Allbright Com SRL. întâi, întâlnim firmele care activează în domeniul forestier. De exemplu, CERCETARE, DEZVOLTARE locul I la „Exploatarea forestieră” este Cea mai mare firmă din județ ŞI HIGH TECH ocupat de Grimavas Impex SRL care se ocupă de „recuperarea matedin Meștera; locul I la „Extracția pi- rialelor reciclabile sortate” este Profesetrei, nisipului și argilei” este deținut sional Recycle Tîrgu-Mureș. Tot în În continuare, vă prezentăm de o firmă din Stânceni – Hoda- municipiul reședință de județ acticâteva dintre firmele câștigătoare, co Prodcomplex SRL. Desigur, la vează, cu același domeniu de activila cele mai interesante domenii de „Activități de servicii anexe extracției tate Returpack SRL (întreprindere activitate. petrolului brut și gazelor naturale” mică).

Astfel, la capitolul „Cercetare, prima poziție este ocupată de Foraj La Activități de traducere scrisă dezvoltare și high tech” întâlnim fir- Sonde SA, firmă condusă de Aron și orală întâlnim o singură firmă – me ocupante ale locului I, precum: Vasile.

Pro verbo SRL din Tîrgu-Mureș.

Nakita Prod Comimpex (întreprinLa „Fabricarea produselor lactate” Domeniul Activități de protecție dere mică), având domeniu de ac- întâlnim nume cunoscute, ocupante și gardă este dominat de Gondor Setivitate „Fabricarea de echipamente ale locurilor I: Hochland România curity SRL Tîrgu-Mureș, Tiger Sede măsură, verificare, control și SRL (întreprindere mare), Therezia curity Cristești, BSG Security și Pronavigație”.

Prodcom SRL (întreprindere mij- fesional Guard din Tîrgu-Mureș. La Domeniul „Fabricarea de fire locie) și Indlacto Mures SRL (între- microinterprinderi amintim VDG și cabluri; fabricarea dispozitivelor prindere mică).

Security SRL, tot din Tîrgu-Mureș. de conexiune pentru acestea”, este Ludușul este reprezentat desidominat de Romcab SA (urmașa gur, prin Zahărul Luduș SA, locul Vasile DANCEA

05

SPORT

„Iubesc baschetul!”, campanie a BC Mureş Baschet Club Mureş TîrguMureş încearcă să readucă publicul în Sala Sporturilor promovând echipa, baschetul şi sportul, în general, în liceele mureşene. Cu toate că au câştigat medaliile de argint în sezonul competiţional trecut, suporterii nu prea au agreat scumpirea preţului biletelor de intrare şi a abonamentelor, iar acesta este unul dintre motivele pentru care sala nu mai este arhiplină.

Alţii spun că aşa se întâmplă la începutul fiecărui sezon. Dacă se va schimba ceva, vom vedea până la sfârşitul turului. Oricum iniţiativa de a relua promovarea sportului în liceele şi şcolile târgumureşene, prin campania „Iubesc baschetul!”, e de apreciat.

www.punctul.ro

LA „UNIREA” Primul liceu vizitat de componenţi ai vicecampioanei României la baschet masculin, BC Mureş, a fost Colegiul Naţional „Unirea”.

Elevii i-au aşteptat entuziasmaţi pe tigri ca să îi vadă la lucru pe terenul din curtea şcolii, în picioare sau aşezaţi pe băncuţe. Pentru unii, bucuria a fost de scurtă durată, fiind retraşi de dascăli în sălile de clasă după ce s-a auzit clopoţelul (soneria) de intrare. Cei mai norocoşi au putut însă să asiste la un meci demonstrativ între BC Mureş şi echipa colegiului, marea majoritate a elevilor fiind şi componenţi ai loturilor de juniori ale clubului târgumureşean. Prezentarea echipelor a urmat rutina oricărui meci oficial când componenţii ambelor echipe intră pe teren în aplauzele publicului. Uniriştii i-au ovaţionat mai ales pe colegii lor, fiind mai timizi cu aplauzele faţă de componenţii BC Mureş.

BC Mureş i-a avut pe teren pe conducătorii de joc Goran Martinic şi Tyronn Mitchell, pivoţii Dan Păltinişanu şi Jakab Cristian, pe Vaidotas Peciukas şi pe juniorii Steff Norbert şi Adrian Oprea, sub bagheta lui Szászgáspár Barnabás, secundul lui Srecko Sekulovic.

Din echipa Colegiului „Unirea” au făcut parte, printre alţii, Bölöni Tamás, Kádár Csongor Krisztián, Paul Marta, Mădălin Potcoavă, Szombat Miki, Tamás Toni, Dávid Keresztesi Kis. George Trif, cel care se ocupă de o parte din

juniorii BC Mureş, şi-a supravegheat, de asemenea, atent elevii.

„Ne-am bucurat mult să ne aflăm între copii, BC Mureş nu este la prima experienţă de acest gen, dar VICTORIE DE AMBELE PĂRŢI sperăm să ne permită şi programul să participăm la mai multe licee. Eu zic că a fost frumos. Încercăm prin Cele două echipe au disputat aceste acţiuni să-i educăm pe copii două sferturi. În pauza dintre cele să fie alături de sport, să socializeze teren au intrat atât echipa de fete, două reprize, copiii au avut oca- mai mult şi să crească sănătos într- cât şi cea de băieţi a liceului. Penzia să participe la un concurs de un mediu sportiv”. tru Liceul „Bolyai” au jucat, la fete: aruncare la coş. Pivotul Dan PălBarabás Szidónia, Karsai Anett, tinişanu s-a implicat în concurs şi ÎN CURTE LA BOLYAI Kiss Melinda, Gálfi Andrea, Babos le-a arătat școlarilor cum să arunce Andrea, Gombos Andrea, Fehér la coş.

Delinke, Bende Csilla. La băieţi Cei care au reuşit să înscrie Vremea frumoasă a permis ca au intrat pe teren: György Zsolt, au câştigat tricouri cu „I love BC acţiunea să continue, săptămâna Nagy Örs, Barabási Csongor, BönMureş”. Cei care nu au reuşit, au trecută, tot în aer liber, în curtea di Tamás, Madaras Álmos, Pál primit câte o invitaţie la meci. De Liceului Teoretic „Bolyai Farkas” şi Tamás, Csécs Zoltán, Hegedüs asemenea, tigrii au împărţit calen- a Colegiului Reformat, instituţii de Ervin, Darabán István, Jakó Zsolt, dare cu membrii echipei. Adică învăţământ care îşi împart frăţeşte Demeter Márk, Kovács Andor. s-au autopromovat. aceleaşi clădiri.

Profesorii celor două echipe sunt: Dacă ne întrebaţi cine a câştiJucătorii BC Mureş – căpi- Bálint Júlia, Jakab Barna, Albertini gat, nu am putea să vă răspundem. tanul Tudor Jucan, Aleksandar Zoltán.

Am încercat până la un punct să „Percepţia a fost total greşită referitor la ţinem o evidenţă a scorului, dar nu schimbarea grupelor, BC Mureş nu are niciun acesta a fost rostul întâlnirii. Câşscop de a nu avea echipe la anumite categorii tigători au fost până la urmă toţi, de vârstă, atât doar că la categoriile de vârstă de care aminteam la început, BC Mureş avea jucătorii pentru că s-au simţit aprenişte echipe destul de necompetitive, iar ciaţi de copii, elevii pentru că au prin acţiunile de popularizare o să apară alţi văzut în şcoală una dintre cele mai jucători şi pepiniera de la baby şi minibaschet îndrăgite echipe şi poate vor fi teno să se perpetueze şi sunt convins că la taţi să facă sport de performanţă. echipele de juniori o să ajungă la BC Mureş În acest context, putem aminmult mai mulţi jucători buni”, a declarat Cornel Lungu, preşedinte BC Mureş. ti că așa au început să îndrăgească acest sport şi tigrii. „Cred că tata m-a luat cu el, şi tata juca baschet, la antrenamente; eu şi fratele meu Mladenovic, juniorii Steff Norbert MOMENT INEDIT ne jucam şi aruncam, cred că acolo şi Adrian Oprea, Goran Martinic ne-a prins şi apoi am început să şi Baczó Balázs au fost însoţiţi de jucăm baschet. E bine pentru ei să fie această dată de preşedintele cluElevii au fost antrenaţi în conmotivaţi, noi am avut un sezon bun bului, Cornel Lungu, managerul cursuri şi au putut să câştige şepcuţe anul trecut, toată lumea ne ştie de la sportiv Bruno Roschnafschy şi cu sigla clubului BC Mureş în pautelevizor, iar ei dacă vor să aibă ce antrenorii Szászgáspár Barnabás şi za dintre meciurile demonstrative, avem noi sau să-şi atingă obiectivele, George Trif. Înainte de meciurile dacă reuşeau să înscrie aruncând la suntem un bun exemplu”, a povestit, demonstrative, Cornel Lungu a coş. Premiile de consolare au fost succint, Vaidotas Peciukas, tigrul oferit directorului de la „Bolyai”, calendarele cu jucătorii echipei. lituanian.

Bálint István, o minge de baschet Elevii de la „Bolyai” au avut De această acţiune s-a simţit cu autografele jucătorilor. Compo- parte şi de un moment inedit, încântat și antrenorul secund al nenţii BC Mureş au avut de jucat pentru că Ivan Jelenic, noul comBC Mureş, Szászgáspár Barnabás: două partide amicale, deoarece pe ponent al lotului tigrilor, a fost prezent pentru prima dată pe terenul lor de sport înainte de a debuta în faţa suporterilor târgumureşeni.

Pivotul BC Mureş, Aleksandar Mladenovic, susţine că aceste acţiuni sunt binevenite şi a făcut o paralelă cu ceea ce se întâmplă în baschetul sârbesc, unde se simte lipsa acestor campanii: „Sunt acţiuni foarte bune, îmi place foarte mult tipul acestea de acţiuni în comunitate, în Serbia nu prea avem aşa ceva şi a început să fie o problemă, pentru că mulţi copii nu fac sport şi sunt

interesaţi de alte lucruri. Din punctul meu de vedere este bine să popularizezi acest sport şi, bineînţeles, clubul nostru”.

De asemenea, preşedintele BC Mureş, Cornel Lungu, susţine această campanie de promovare a baschetului şi a sportului: „După părerea noastră şi a managementului clubului, este importantă o asemenea acţiune pentru popularizarea baschetului în general. Aşa după cum ştiţi, baschetul este cel mai popular de pe planetă, nu vrem să ridicăm ştacheta prea mult, dar acesta este adevărul, în toată lumea se joacă baschet. Prin acţiunile pe care le facem, încercăm să facem în primul rând imagine clubului şi, în al doilea rând, baschetului în general”.

VA CONTINUA… Campania „Iubesc baschetul!” va continua şi în perioada următoare. Poate exemplul BC Mureş va fi îmbrăţişat şi de alte cluburi sportive – fotbal, futsal, handbal, înot, polo etc., astfel încât cât mai mulţi copii să revină în sălile de sport nu doar ca fani, ci şi ca practicanţi.

BC Mureş nu ştim dacă şi-a atins scopul. Ştim însă că antrenorii şi jucătorii suferă din cauza absenţei suporterilor, iar la ultimul meci împotriva Concordiei Chiajna nu credem că au fost mai mult de 1.000 de oameni în sală. Motivele pentru care sala nu mai este arhiplină, deşi BC Mureş este vicecampioana României la baschet masculin, sunt numeroase şi diverse: unii vorbesc de faptul că fanii s-au supărat pentru că preţul abonamentelor a crescut de la 150 de lei la 200 de lei, iar cel al biletelor de la 5 la 8 lei, respectiv de la 10 la 13 lei; alţii spun că arbitrajul mizerabil din finală, şi nu numai, îi ţin departe pe iubitorii baschetului de Sala Sporturilor, iar alţii susţin că e început de sezon şi e firesc să fie mai puţini spectatori.

Mai mult, decizia de a se renunţa la anumite echipe de juniori nu a fost pe placul fanilor.

Ligia VORO

REGHIN

Festivalul tinerelor talente Luna noiembrie vine peste Reghin cu parfum de muzică folk și poezie. Casa de Cultură a Tineretului „George Enescu” din Reghin va găzdui, la sfârșitul acestei luni, prima ediție a Festivalului concurs de muzică folk şi poezie intitulat „Timp şi răstimp”, manifestare ce își propune descoperirea şi promovarea de noi talente din județul Mureș, atât în domeniul muzicii folk, cât şi al poeziei.

terpreta de muzică folk Angela Mărieşiu din Reghin şi Silvan Stâncel, cantautor şi profesor de chitară din Alba Iulia - se vor ocupa de secțiunea „Timp și răstimp” (muzică).

După festivitatea de premiere, Silvan Stâncel va susține un recital, împreună cu Ovidiu Scridon din Bucureşti.

PLANURI DE EXTINDERE

REGULAMENTUL CONCURSULUI… …precizează că la ambele secțiuni sunt vizați concurenţi mureșeni cu vârsta cuprinsă între 14 şi 22 de ani, iar înscrierile se pot face până în data de 20 noiembrie.

Pentru secţiunea de muzică folk repertoriul trebuie să cuprindă două creaţii muzicale originale, cu texte proprii sau aparţinând unor poeţi consacraţi, fiind acceptaţi atât interpreţi individuali, cât și grupuri. Pentru înscrierile la secţiunea „Prima iubire” (poezie), doritorii trebuie sa trimită, pe adresa de mail a instituției, trei poezii.

Toţi concurenţii de la secţiunea de muzică folk vor participa în

06

data de 30 noiembrie la o preselecţie, urmând ca cei promovaţi să participe la concursul propriu-zis.

Acesta se va desfășura în aceeași zi, de la ora 16:00, pe scena Casei de Cultură a Tineretului, în fața publicului. Festivitatea de premiere va avea loc la sfârșitul spectacolului, iar premiile vor consta în bani şi instrumente muzicale. Marcela Naste, directorul Casei de Cultură a Tineretului „George Enescu”, a

declarat că Fabrica de instrumente muzicale „Hora” va asigura premiile I, II și III, iar banii (sume mici) vor ajunge la concurenții care își vor adjudeca o mențiune.

Jurizarea poeziilor va începe imediat după ultima zi de înscriere în concurs, urmând ca autorii premiaţi să fie contactaţi telefonic pentru a fi invitaţi la festivitatea de premiere, unde își vor recita propriile creaţii. Pentru această secţi-

Ideea organizării unui asemenea festival la Reghin, spune Marcel Naste, a pornit de la ultimele activități organizate de Casa de Cultură a Tineretului, când unul dintre angajații instituției, Enea German, a cântat muzică folk împreună cu fiica sa. Datorită aprecierilor venite din partea publicului și a numeroaselor cereri de a se une, organizatorii spun că premii- organiza la Reghin o manifestare le vor consta în bani şi obiecte. dedicată folkului, s-a ajuns să se organizeze acest festival, deocamJURIUL FESTIVALULUI… dată județean. Marcel Naste spune că deja există promisiuni ferme din partea unor sponsori în ceea …va fi format din: Nicolae ce privește participarea lor cu fonBăciuţ (directorul Direcţiei pen- duri, astfel încât, la cea de-a doua tru Cultură), Sorina Bloj (director ediție, concursul ar putea deveni al Bibliotecii Municipale „Petru unul național.

Maior”) - vor coordona selecţia pentru secțiunea de poezie; inEmeşe ARDELEAN

In Memoriam Eugen Nicoară Despărțământul Reghin al Asociației Culturale ASTRA, împreună cu Protopopiatul Ortodox și Casa Municipală de Cultură din Reghin, l-au omagiat săptămâna trecută pe doctorul Eugen Nicoară, cel care a murit fără să primească o pensie de la Statul Român, deși a dat Reghinului un spital și o casă de cultură, precum și numeroase scriituri valoroase.

Pentru a marca împlinirea a 120 de ani de la nașterea omului de știință și cultură, organizatorii au pus la cale un simpozion intitulat „Dr. Eugen Nicoară în memoria contemporanilor”.

SLUJBA DE POMENIRE Manifestarea a debutat la bustul doctorului Eugen Nicoară din curtea Spitalului Municipal, unde un sobor de preoți, condus de protopopul Teodor Beldean, a oficiat o slujbă de pomenire și s-au depus jerbe și coroane de flori, în

prezența câtorva reghineni veniți special și a unora dintre bolnavii aflați în curtea spitalului. Niciun „halat alb” nu a fost zărit printre cei prezenți, fapt ce a fost ulterior comentat cu dezaprobare de unii participanți. Totuși, la festivitate a asistat discret și un reprezentant al celor care își desfășoară activitatea în incinta spitalului, respectiv directorul adjunct al spitalului, dr.

Construirea Spitalului municipal din Narcisa Fărcaș.

SESIUNEA DE COMUNICĂRI După slujba de pomenire, activitatea a continuat în sala mica a Casei de Cultură „Eugen Nicoară” unde, în cadrul simpozionului, au fost prezentate comunicări despre viața și activitatea celui omagiat.

Au vorbit celor prezenți protopopul Teodor Beldean, Lazăr Lădariu - președintele Despărțământului Central Județean Mureș al asociației ASTRA, profesorul Liviu Boaru - directorul Arhivelor Naționale Mureș și profesorul

Reghin, una dintre cele mai de seamă realizări ale doctorului Eugen Nicoară

Dimitrie Poptămaș. Au mai luat cuvântul preoții Ovidiu Moldovan și Daniel Ciolocoiu și publicistul reghinean Ilie Frandăș, sesiunea fiind moderată de fostul director al Bibliotecii Municipale „Petru Maior”, profesorul Marin Șara.

gen Nicoară, care deși a fost arestat și apoi rămas fără casă după marea naționalizare (în locuința lui se află la ora actuală Jandarmeria Reghin), a continuat să trăiască cu frenezie și a găsit resurse pentru a desfășura activități culturale și chiar medicale.

Eugen Nicoară a trăit 92 de O VIAŢĂ PLINĂ ani și a continuat să-și viziteze edificiile chiar și după ce ele au intrat în stăpânirea statului comunist.

Cei prezenți au putut afla lu- În ultimii ani de viață și-a donat cruri inedite despre doctorul Eu- manuscrisele bibliotecii munici-

pale și-a construit monumentul funerar și chiar și-a organizat oarecum propria înmormântare, lăsând prin testament instrucțiuni precise referitoare la persoanele care să fie invitate să vorbească despre el și propunând discursuri pentru unii vorbitori.

Doctorul Nicoară a publicat, în timpul vieții sale, peste 160 de lucrări științifice. În perioada 1923 - 1948, timp de 25 de ani, a fost președintele Despărțământului Reghin al ASTREI și, pentru activitatea sa, a fost decorat de Regele Carol al II-lea cu „Meritul Cultural în grad de Cavaler”, „Meritul Sanitar”, „Steaua României” și „Meritul Cultural pentru Strejărie”.

Deoarece există încă material documentar care poate fi cercetat, atât la Arhivele Naționale din TîrguMureș, cât și la Biblioteca „Petru Maior” din Reghin, participanții la simpozion au ajuns la concluzia că, în viitor, poate fi publicată o carte cu documentele personale rămase de la Eugen Nicoară.

Emeşe ARDELEAN

07

Asociaţia „Impuls”, la 1 an Centrul de zi pentru copii cu dizabilităţi severe „Impuls” din Luduş a fost înfiinţat oficial în 2 noiembrie 2012, cu sprijinul important al Primăriei, Consiliului Local şi al Parohiei Grecocatolice „Sf. Apostol Petru” din Luduş.

Marioara Şofron, preşedinta Asociaţiei, consideră că mentorii pentru rezultatele actuale au fost Asociaţia Alpha Transilvană Tîrgu-Mureş şi „Rază de soare” din Iernut.

DEZVOLTARE Acum, după 1 an de la înființarea Asociației, rezultatele sunt vizibile atât în ceea ce priveşte dotarea materială, cât şi prin creşterea numărului de copii aflaţi în îngrijire. Nu mai puţin importantă este calitatea echipei care asigură programul de fiecare zi. Actualul colectiv de muncă este format din psihopedagogul Loredana Iacob, kinetoterapeutul Edina Bosa şi pedagogul Monica Tripon, acestea din urmă fiind voluntare. Marioara Şofron a prezentat activităţile la care au participat cu ocazia zilelor de 1 Martie, 8 Martie, Ziua Copilului şi acţiunea de „Mărţişor”, ultima fiind făcută, cu sprijinul unităţilor de învăţământ, la Casa de Cultură. Pentru acest eveniment și-au dat ajutorul și Olga Pal, Ana Bordan (organizare).

De mare importanţă este Protoco-

Marioara Şofron a prezentat activitatea Centrului

lul de colaborare cu Primăria şi Consiliul Local, cu un sponsor deosebit - SC Zahărul TEREOS, cu Parohia Grecocatolică şi cu oameni de mare calitate ca Dana Banea şi Gabriela Coveşan, care au intermediat o legătură de suflet, dar şi materială, cu două Fundaţii umanitare din Olanda.

unul în sistem ambulatoriu şi, pe scurt, este nevoie de un spaţiu mai mare pentru Asociaţie care, cu ajutorul olandezilor, se poate amenaja.

La aniversarea de 1 an a Asociației „Impuls” au fost prezenţi factori de răspundere din Primărie, conducători de instituţii publice, iar de la TîrguMureş au venit Manuel Butiulcă şi SPAŢIU INSUFICIENT Raul Boroş. Primarul Cristian Moldovan a transmis salutul senatorului Akoş Mora şi a felicitat colectivul Faţă de multele aspecte pozitive, Asociaţiei pentru rezultatele obţinute semnalăm şi una care crează neajun- până acum şi a dat asigurări că Admisuri tuturor celor implicaţi: spaţiul, de- nistraţia locală va fi alături de copii şi venit insuficient. În prezent, numărul de educatorii lor. copiilor asistaţi a ajuns la nouă, plus Ioan A. BORGOVAN

www.punctul.ro

Soluții pentru șomeri Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor (CRFPA) Mureş este o instituţie de interes regional care aplică politici şi strategii în domeniul formării profesionale a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, elaborate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

De curând, la Luduş, Primăria a organizat o întâlnire la care reprezentanţi ai CRFPA au implementat proiectul „Centre autonome şi moderne de pregătire prin implementarea unei organizări noi – CAMPION”. La întâlnire a fost prezentă și ANOFM, prin Sorin Buşe, reprezentantul punctului de lucru Luduş, care a mobilizat peste o sută de şomeri indemnizaţi şi neindemnizaţi. La rândul ei, Primăria a trimis invitaţii unui număr de 73 de agenţi economici din oraş, dar au răspuns cu prezenţa doar cinci.

Punctul pe i

LUDUŞ Drept de superficie. Ca o consecinţă a dezvoltării cartierului Roşiori şi a solicitării cetăţenilor, Primăria Luduş a hotărât să construiască o Capelă mortuară care să fie folosită de întreaga comunitate din cartier, indiferent de orientarea religioasă. Terenul pentru construcţie este proprietatea Parohiei Romano-Catolice Luduş din anul 1921, de la Reforma Agrară, şi după discuţiile purtate cu preotul paroh Ambruş Vilmoş, Administraţia Locală a propus constituirea în favoarea Primăriei a unui drept de superficie asupra terenului în suprafaţă de 110 m.p., propunere acceptată. Jurista Anca Bungardi spune că superficia este dreptul de a avea sau de a edifica o construcţie pe terenul altuia, asupra căruia superficiarul dobândeşte un drept de folosinţă. Dreptul de superficie se dobândeşte în temeiul unui act juridic, pentru a cărui validitate legiuitorul cere formă autentică şi acest drept se poate constitui pe o durată de cel mult 99 de ani. După acest teremen, dreptul de superficie poate fi reînnoit. Consiliul Local a fost de acord în unanimitate cu adoptarea acestui drept.

Documentaţie aprobată. Cetăţenii care locuiesc în blocul nr. 5 din strada 1 Mai din Luduş au solicitat Primăriei oraşului să li se atribuie un teren din apropierea blocului pentru construirea unui număr de patru garaje. Referatul întocmit pentru aprobarea documentaţiei de atribuire prin concesionare, prin licitaţie publică deschisă a patru loturi de teren în suprafaţă de 21 m.p. fiecare pentru construirea unor garaje, construcţii provizorii, a constituit baza legală pentru iniţierea unui proiect de hotărâre care a fost aprobat în cadrul şedinţei ordinare a Consilului Local. Organizarea licitaţiei publice deschise va fi organizată de Comisia numită prin HCL nr. 21/2012.

Rectificare de buget. La şedinţa Consiliului Local Luduş din 21 octombrie, Legislativul local a aprobat diminuarea creditelor bugetare cu suma de 92.000 de lei din bugetul local şi majorarea cu aceeaşi sumă a capitolului „Învăţământ”. Rectificarea a fost necesară pentru asigurarea sumelor pentru achitarea datoriilor la bugetul de stat aferente salariilor pe luna septembrie şi virărilor de credite. Biroul „BFCRU” din Primărie a comunicat că veniturile bugetului local sunt în sumă de 25.103.000 de lei, din care la secţiunea de funcţionare – 21.174.000 de lei şi la secţiunea de dezvoltare – 3.814.000 de lei. Cheltuielile bugetului local sunt în sumă de 25.103.000 de lei, din care la secţiunea de dezvoltare – 3.929.000 de lei. Deficitul bugetar de 115.000 de lei la secţiunea dezvoltare este acoperit din excedentul anilor precedenţi.

Sprijin financiar. În ziua de 22 noiembrie 2013 va avea loc, la Tîrgu-Mureş, evenimentul „Philobiblon mureşean, Zilele Bibliotecii”, cu ocazia Centenarului Bibliotecii Judeţene Mureş. Luând în discuţie solicitarea trimisă de dr. Monica Avram, directoarea Bibliotecii Judeţene Mureş, consilierii locali au aprobat alocarea sumei de 1.000 de lei de la bugetul local pentru evenimentul la care participă oameni de cultură din ţară şi din străinătate.

INTERESANTE… DAR INEFICIENTE Daniel Şofron, director ADP şi APL ne-a informat că, după deschiderea festivă, în cadrul căreia au vorbit primarul Cristian Moldovan, Ramona Rusu, director CRFPA şi reprezentantul spaniol al Global Comercium, experţii de la ANOFM au prezentat Activitatea 3 – „Cooperarea şi dezvoltarea unei reţele de suport, colaborare şi schimb

permanent de informaţii”, cu agenţii economici importanţi de pe piaţă, cu structurile teritoriale ale solicitantului şi cu alţi actori de pe piaţă şi Activitatea 6 – „Campanii de creştere a vizibilităţii serviciilor oferite de structurile regionale de formare – Şcoala vine la tine acasă”.

Activităţile au fost interesante, dar nu ştim ce eficienţă vor avea, din cauza numărului redus al agenţilor economici din sală.

Ioan A. BORGOVAN

08

AUTO

Dacia 1300 în 2014

Un student sibian, numit Alexandru Mariș, a postat pe youtube. com un clip video care a făcut în scurt timp furori în lumea iubitorilor de mașini din România.

Cum ar arăta Dacia 1300 în 2014?

Demonstrația de design de la Sibiu ne dă un răspuns mai mult decât sugestiv: super bine! Și a adunat peste 56 de mii de vizionări într-un timp extrem de scurt ...

tasta „2014 Dacia 1300”. Experimentul de design ne dezvăluie liniile familiare ale fostei glorii Dacia într-o reinterpretare modernă și foarte... macho aș spune. Aduce un iz de muscle-car în trei volume și o linie mediană care dă impresia că Dacia 1300 este o bestie pusă pe fapte mari. Ce e și mai surprinzător în acest experiment impresionant?

Faptul că vine într-un moment „istoric” al industriei auto când marii REÎNVIEREA TRECUTULUI producători sunt în căutare de idei noi cu care să atragă clienții. Și, totodată, un moment „istoric” în care au Clipul poate fi găsit foarte ușor, reînviat rând pe rând Volkswagen atât pe Youtube cât și pe Facebook Beetle (broscuța), Fiat 500, Mini; dacă îl veți căuta pe autor sau veți Alfa Romeo, Mercedes, Citroen ex-

perimentează linii retro cu modele nou lansate.

IDEE DE MILIOANE Nu în ultimul rând, Renault caută un moment legendar din istoria proprie pentru a-l reinventa. Și acesta ar putea fi chiar fostul Renault 12, devenit mai târziu Dacia 1300.

Una peste alta, imaginile sunt impresionante și nouă, care am prins era Dacia 1300, ne-a plăcut la nebunie ideea. Vorba unuia dintre cei care au văzut clipul: „Dacă erai născut în altă țară ajungeai milionar în euro!”

Predicții bune, dar nu și pentru România!

Marii producători din domeniul auto își pot dezmorți spatele la o limonadă; predicțiile analiștilor economici arată creșteri în vânzarea de autoturisme în următorii 10 ani. Studiile de piață arată că, pe fondul creșterii cererii de autoturisme din piețele consacrate (Germania și Marea Britanie, S.U.A., Canada și Mexic), vin puternic să sprijine acest trend crescător China, India, Orientul Mijlociu. Dacă creșterea va fi minoră în prima categorie de „consumatori auto” – 1 - 1,1 %, în a doua grupă de țări creșterea va fi de peste 4 – 5 %! Per total, la nivel mondial se așteaptă creșteri în 78 de state din lume, ceea ce duce la o creștere globală a pieței auto cu până la 2.5% anual.

Având în vedere că în 2013 cifra de vânzări se va opri undeva la 73 de milioane de autoturisme, pentru 2023 aceeași cifră de vânzări ar trebui să însumeze 98 de milioane de bucăți.

Totuși, cifrele nu sunt atât de

îmbucurătoare pentru Europa. În afară de Germania și Marea Britanie, nu sunt vești prea bune. În continuare, cei doi granzi ai Europei țin ștacheta la un nivel foarte bun: Germania cu 3,4 milioane de unități preconizate a fi vândute și Marea Britanie cu 2,5 milioane; urmează Franța cu 2,4 milioane, Italia cu 1,5 milioane și Spania cu 0,8 milioane. Ultimele două, Italia și Spania, vor avea, în cel mai bun caz, stagnări ale cifrelor, dar este mai probabilă scăderea cifrelor de vânzări.

Studiul prezentat de compania de predicții de piață CORAM nu dezvoltă o secțiune și pentru România, dar cifrele de vânzări sunt direct influențate de câțiva factori: creștere economică, programul Rabla, oferta auto, prețul combustibililor etc.

Vom reveni, săptămâna viitoare, cu un studiu de caz despre piața românească.

Cristian TEODORESCU

09

AUTO

O nouă victorie pentru BC Mureș După primele 5 meciuri foarte grele din campionat, echipa de baschet BC Mureș a reputat o victorie aşteptată împotriva unei echipe, care a sosit la Tîrgu-Mureş fără cel mai prolific jucător şi cu un antrenor nou – Concordia Chiajna. Scorul final a fost 109-58 (22-14, 33-15, 24-16, 30-13).

În repriza a doua, cei de la Concordia au început să obosească, diferenţa crescând simţitor chiar şi atunci când pe teren se aflau doar rezervele tigrilor. Cea mai mare diferenţă a fost de 53 de puncte, partida încheindu-se în ovaţiile spectatorilor, care au avut în sfârşit ocazia de a aplauda şi reuşitele jucătorilor autohtoni, SPECTACOL SPORTIV dar mai ales ale lui Jakab şi Baczó.

Meciul a fost un bun prilej pentru a ajuta noul venit, Jelenic, de a se După primul sfert mai echili- integra în angrenajul echipei, dar brat, elevii lui Srecko Sekulovic şi- şi pentru alţi jucători de a-şi reveni au intrat în mână şi au început să la forma maximă. mărească diferenţa pe tabelă. Astfel antrenorul tigrilor a avut posi- DECLARAŢIILE ANTRENORILOR bilitatea de a-şi rula întregul efectiv, titularii fiind mai puţin folosiţi decât în primele meciuri din camDupă meci, Vlastimir Vukapionat. De data aceasta, Mitchell a dinovic (antrenor Chiajna) a deprins o zi bună, Srecko Sekulovic clarat: „Am făcut doar două antremenţionând după partidă: „Cam namente cu echipa după demiterea aceasta este ceea ce aş aştepta de la fostului antrenor (Vladimir Lucic), el. A făcut cea mai bună partidă a şi nu l-am putut folosi pe cel mai sa de când se află la noi”. bun marcator al nostru din cauza

Suntem pe un drum bun, sper ca şi Ciric să-şi revină după tratamente.

Pe Andrija sigur nu o să-l ducem la Minsk, dar sper să fie apt pentru meciul de sâmbăta viitoare împotriva Stelei-CSM”.

EUROCHALLENGE Vorbind despre debutul în cupa Eurochallenge, antrenorul tigrilor a precizat: „Nu mergem cu mâinile ridicate, dar pentru mine cel mai important joc este cel împotriva celor de la Bucureşti în campionat.

Srecko Sekulovic: „Sunt fericit că ne putem Sunt fericit că ne putem măsura măsura forţa cu echipe foarte bune din Europa” forţa cu echipe foarte bune din Europa, astfel toţi jucătorii vor avea unei accidentări, totuşi mi se pare mureșenilor, a fost mulțumit de şansa de a acomoda cu jocuri tari. o înfrângere prea drastică. Ştiam că prestația jucătorilor săi: „Îmi felicit Mulţumesc tuturor care au ajutat nu va fi uşor în faţa vicecampioa- jucătorii fiindcă au luat în serios echipa noastră, pentru faptul că ne nei şi nici nu am avut pretenţii partida, chiar dacă adversarul nu a vom deplasa la Minsk cu avionul, prea mari, dar nu m-am aşteptat să fost unul foarte puternic. După un astfel nu vom pierde zile pe drum, pierdem aşa. Am făcut prea multe început greu de campionat, în sfârşit ci vom pleca marţi dimineaţa de la greşeli uşoare”. am avut parte de un meci mai uşor, Tîrgu-Mureş, iar după partidă vom Srecko Sekulovic, antrenorul unde am putut folosi toţi jucătorii. şi reveni acasă”.

Graţie sponsorilor mureşeni, Julio Iglesias a susţinut primul său concert cu intrare liberă din România Primăria Municipiului Tîrgu Mureş mulţumeşte, pe această cale, Poliţiei locale, Jandarmeriei, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Poliţiei municipiului, SMURD, tuturor celor care, prin seriozitate şi profesionalism, au contribuit la buna desfăşurare a manifestărilor prilejuite de cea de a XIIIa ediţie a Sărbătorii Vinului şi Artei Meşteşugăreşti.

Totodată, mulţumim sponsorilor care s-au

alăturat eforturilor primăriei în organizarea celui mai important eveniment al anului – concertul susţinut de marele artist Julio Iglesias: SC AZOMUREŞ SA, HOTEL PRIVO, PERLA HARGHITEI, SABION, DEDEMAN, ALIAT, AMBIENT, SC GEIGER TRANSILVANIA SRL, SC CONTRASCOM BENŢA SA, SC INSTA GRUP SRL, SC ASTOR COM SRL,

SC ENERGOPLUS SRL, SC REDATRONIC SERV SRL, SC CORAL IMPEX SRL, SC TRANSALDEA SRL, SC LABORATOR LA ANGELA SRL, SC INTRA SERV SRL, SC DAFCOCHIM SRL, SC SALUBRISERV SRL, SNGN ROMGAZ SA, SC APPIA MANAGEMENT SRL, SC CONIMUR SRL, SC SILVANA SRL, SC AQUASERV SA, SC BEA

CONSTRUCT SRL, SC GEDEON RICHTER SA, FORAJ SONDE SA, SC ASPHAROM SRL. Graţie colaborării şi sprijinului financiar acordat de firmele menţionate, peste 20.000 de mureşeni au avut posibilitatea de a se bucura de prezenţa la Tîrgu Mureş a unui dintre cei mai iubiţi şi apreciaţi cântăreţi din lume.

Biroul de presă al primăriei

www.vw-vehicule-comerciale.ro

Robust, extravagant, puternic individualizat

Noul Cross C

addy

In culoarea metalizată Vipergreen, cu un look offroad autentic, Cross Caddy atrage privirile prin componente cu un design pregnant: scut cu elemente argintii în faţă, în spate și lateral, completat de ornamente de protecţie negre, de jur imprejurul mașinii.

www.punctul.ro

Iar pentru că autovehiculul spune multe despre personalitatea posesorului: Imaginea sportivă este accentuată de barele longitudinale argintii și de geamurile fumurii din spaţiul pasagerilor.

Exteriorul puternic individualizat este completat la interior de elemente de siguranţă și confort: Dotările funcţionale precum hillholderassist, tempomat, proiectoare de ceaţă, culminează cu tracţiunea 4MOTION. Totul pentru o experienţă inedită, în care se îmbină robusteţea și extravaganţa.

Vă așteptăm la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale!

Imaginea este cu titlu de prezentare. Detalii despre configuraţii, dotări și preţuri la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale.

10

SIGHIŞOARA

Arhitecta Casei Poporului, înmormântată la Sighișoara Anca Petrescu, arhitecta Casei Poporului, născută în Sighișoara, a încetat din viaţă săptămâna trecută, la vârsta de 64 de ani. În urmă cu trei luni, ea suferise un grav accident rutier. A încetat

din viaţă la Spitalul de Urgenţă apropierea localităţii Izvin, unde Floreasca din Bucureşti, după ce un autoturism Kia şi un Logan intrase în comă la sfârşitul lunii s-au ciocnit frontal. septembrie, în urma accidentului de maşină produs pe 5 august, ACTIVITATEA pe drumul Timişoara - Lugoj, în

Ajutor pentru încălzire Conform prevederilor O.U.G. Nr. 70/31.08.2011, privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, cu modificările şi completările ulterioare, familiile şi persoanele singure cu venituri reduse, care utilizează pentru încălzirea locuinţei gaze naturale, energie termică furnizată în sistem centralizat, energie electrică sau lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, beneficiază de ajutor lunar pentru încălzirea locuinţei pe perioada sezonului rece (1 noiembrie 2013 – 31 martie 2014).

Conform prevederilor H.G. nr.

920/21.09.2011, pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a ordonanţei menţionate, cu modificările şi completările ulterioare, se exclud de la acordarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei, familiile sau persoanele singure care au în proprietate, închiriere, comodat ori altă formă de deţinere, cel puţin unul dintre bunurile următoare: Bunuri imobile: 1. Clădiri sau alte spaţii locative în afara locuinţei de domiciliu şi a anexelor gospodăreşti; 2. Terenuri de împrejmuire a locu-

Anca Petrescu s-a născut în 20 martie 1949, la Sighişoara. În 1973 a absolvit Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”, iar şapte ani mai târziu a fost desemnată să proiecteze Casa Poporului, în prezent Palatul Parlamentului.

Anca Petrescu avea 28 de ani când s-a început construcția Casei Poporului, cea mai mare clădire civilă din lume. A condus, de aseme-

nea, numeroase proiecte în timpul La căpătâiul său au venit memerei comuniste. bri ai familiei şi prieteni, precum În legislatura 2004 - 2008 a şi o delegaţie a PRM. Conducerile fost deputat din partea PRM. Camerei Deputaţilor şi Senatului au trimis coroane de flori şi a fost ULTIMA DATĂ ÎN CASA oficiată şi o slujbă religioasă, înainte POPORULUI ca trupul să-i fie dus la Sighişoara pentru înmormântare, acest oraş fiind locul său de naştere.

Coşciugul cu trupul neînsufleMoartea arhitectei a stârnit nuţit al Ancăi Petrescu a fost depus, meroase controverse. Institutul de la sfârșitul săptămânii trecute, timp Medicină Legală a ridicat trupul de câteva ore, în holul Senatului. Ancăi Petrescu pentru a stabili cauAcest privilegiu a fost acordat fami- za decesului, după ce au existat mai liei, atât datorită fostei calităţii de multe suspiciuni potrivit cărora ea parlamentar, cât şi faptului că Pe- ar fi murit din cauza unui virus trescu a fost arhitectul ce a proiectat foarte periculos luat din spital. clădirea Palatului Parlamentului.

Vasile DANCEA

inţei şi curtea aferentă şi alte terenuri intravilane care depăşesc 1000 mp. în zona urbană şi 2000 mp. în zona rurală.

Bunuri mobile (aflate în stare de funcţionare): 1. Autoturism / autoturisme şi / sau motocicletă / motociclete cu o vechime mai mică de 10 ani, cu excepţia celor adaptate pentru persoanele cu handicap ori destinate transportului acestora sau persoanelor dependente, precum şi pentru uzul persoanelor aflate în zone greu accesibile;

2. Mai mult de un autoturism/ motocicletă cu o vechime mai mare de 10 ani; 3. Autovehicule: autoutilitare, autocamioane de orice fel cu sau fără remorci, rulote, autobuze, microbuze; 4. Şalupe, bărci cu motor, scutere de apă, iahturi; 5. Utilaje agricole: tractor, combină autopropulsantă; 6. Utilaje de prelucrare agricolă: presă de ulei, moară de cereale; 7. Utilaje de prelucrat lemnul: gater sau alte utilaje de prelucrat lemnul ac-

ţionate hidraulic, mecanic sau electric.

Depozite bancare: 1. Depozite bancare cu valoare de peste 3.000 de lei.

Terenuri / animale şi / sau păsări 1. Suprafeţe de teren, animale şi păsări a căror valoare netă de producţie anuală depăşeşte suma de 1.000 de euro pentru persoana singură, respectiv suma de 2.500 de euro pentru familie.

Purtătorul de cuvânt al Municipiului Sighişoara, Alina Aurora ALDEA.

Colegiul Farmaciştilor din Judeţul Mureş GARDA DE NOAPTE - SIGHIŞOARA - NOIEMBRIE 2013 DATA 9 noiembrie 10 noiembrie 16 noiembrie 17 noiembrie 23 noiembrie 24 noiembrie 30 noiembrie 1 decembrie

ORA 20 - 08 20 - 08 20 - 08 20 - 08 20 - 08 20 - 08 20 - 08 20 - 08

FARMACIA ROPHARMA 44 ROPHARMA 43 RUBIN RUBIN ALOE ALOE CATENA HYGEIA CATENA HYGEIA

TELEFON 0265-777735 0265-779913 0265-771902 0265-771902 0265-771826 0265-771826 0265-773916 0265-773916

ADRESA Str. Zaharia Boiu nr.44 Str. Herman Oberth nr.22 Str. Gării nr.7 Str. Gării nr.7 Str. Octavian Goga nr.11 Str. Octavian Goga nr.11 Str. Mihai Viteazu nr.10 Str. Mihai Viteazu nr.10

ANUNŢ

Primăria municipiului Tîrgu-Mureş organizează în perioada 04.11-06.12.2013, “Curăţenia generală de toamnă”, care constă în transportul grămezilor de deşeuri depozitate.

Programarea străzilor pentru săptămâna 04.1109.11.2013 este următoarea: 04.11.2013: Nordului, Prahovei, Dumbravei, Homorodului, Fragilor, Liliacului, Tolstoi, 22 Dec 1989, Făget, C.R. Vivu, Sec. Martiri, Tâmplarilor, Luceafărului, Păcii, Nufărului.

05.11.2013: Coşbuc, Constructorilor, Lăcrămioarei, Grigorescu, Aleea Cornişa, Gh.Marinescu, Parc Spitalul Nou, D. Cantemir, Dr.Ciugudeanu, Gen I.Dumitrache, Răsăritului -Ion Bob(episcop), Platoului, Ulciorului, Crângului.

06.11.2013: Pădurii, Trebely, Privighetorii, Verii, Korosi Cs. Sandor, H. Coanda, G.Aron, Garofiţei, Posada, Corneşti, Ana Ipătescu, Aluniş, Codrului, Cerbului, Argesului.

07.11.2013: M.Viteazu, Colegiului, Brigadierilor, N.Iorga, B-dul Cetăţii, Parc Bd.Cetăţii, Cibinului, Bujorului, V.Babeş, A. Şaguna, Azuga, Cosminului, Topliţa, A. Iancu, Spitalul Vechi, .Palas 08.11.2013: Viseului, Revolutiei, Parc Republicii, Republicii, Ariesului, Motrului, Vlahuta, 30 Decembrie, Tarnavei, Marasti, Parc Marasesti, Piaţa Marasesti, Eminescu, Braila,

Rozelor, Stelelor, Bistritei, Calarasilor, P. Chinezu, Sinaia.

09.11.2013: Cuza Voda, Tamas Erno, Luntrasilor, Margaretelor, Caprioarei, Livezii, Zagazului, Koos Karoly, Abrudului, Solidaritatii, Muncitorilor, Nucului, Furnicilor, Aleea Carpati, Parc Strand, Uzinei, Zona Polivalentei, M.Corvin, Morii, Arany Ianos, Closca.

Rugăm proprietarii gospodăriilor individuale şi asociaţiile de proprietari să-şi cureţe imobilele, terenurile şi spaţiile verzi aferente pe care le deţin (greblare), excepţie făcând tăierile şi corecţiile de arbori, arbuşti, gard viu şi să depună deşeurile rezultate la marginea trotuarelor (sub formă de grămezi), cu o zi înainte de programul comunicat. Deşeurile vor fi transportate de către echipele de lucru în ziua în care este programată strada respectivă.

Director A.D.P. Ing. Moldovan Florian

primar, Ioan Dorin Dăneşan

ANUNŢ

Primăria Tîrgu Mureş aduce la cunoştinţa cetăţenilor că, în data de 11.11.2013, începând cu orele 12,00 la Centrul Cultural „Mihai Eminescu” – sala mare, va avea loc dezbaterea publică privind programul tăierilor de arbori (domeniul public, asociaţii de proprietari persoane fizice şi juridice), şi a planurilor de plantare dendrofloricolă pe domeniul public al municipiului. În acest sens, invităm reprezentanţii instituţiilor de specialitate: Agenţia de Protecţie a Mediului, Garda de Me-

diu, Direcţia Silvică, SC Electrica SA, ONG-urile care au obiect de activitate în domeniu, precum şi toţi cei interesaţi, cu propuneri şi sugestii privitoare la derularea acestor programe.

Graficul privind tăierile şi plantările poate fi consultat atât la sediul Primăriei, (hol central), cât şi pe site-ul instituţiei (www.tirgumures.ro), începând cu data de 29.10.2013.

Director, Moca Teodoru

ANUNŢ

Primăria Municipiului TîrguMureş anunţă, pentru semestrul I al anului 2014 concurs de proiecte pentru sprijinirea acţiunilor instituţiilor de învăţământ.

Obiectivul general al acestui program de finanţare îl constituie dezvoltarea unor parteneriate durabile între instituţii de învăţământ, precum şi promovarea acţiunilor educative şi extraşcolare ale unităţilor de învăţământ din

municipiul Tîrgu-Mureş.

Ghidul de finanţare şi cererile de finanţare se găsesc pe pagina de web: www.tirgumures.ro. (Informaţii suplimentare la telefon 0365-882066-persoana de contact: Sztancs Erzsebet) Termenul limită de depunere a cererilor de finanţare pentru semestrul I (ianuarie – iunie) al anului 2014 este 30 noiembrie 2013.

PRIMAR, dr. Dorin Florea

11

TÂRNĂVENI

Florin Sim, noul viceprimar Candidatul propus de USL, Florin Sim, a fost votat de consilierii locali pentru funcţia de viceprimar al municipiului Târnăveni.

Cu prilejul şedinţei Consiliului Local Târnăveni, proiectul de alegere al viceprimarului la Târnăveni a fost votat joi, 31 octombrie.

Pentru postul de viceprimar au existat două propuneri, celălalt candidat fiind Pavel Ciulea de la PDL. În urma numărării voturilor exprimate secret, candidatul pro-

pus de PDL a obţinut 4 voturi, tot atâtea câţi membri are partidul în legislativul din Târnăveni. Florin Sim a obţinut restul de 15 voturi ale colegilor săi, devenind prin aceasta noul viceprimar al municipiului.

Postul a rămas vacant după ce fostul viceprimar, Mohamed Barmou, şi-a dat demisia pentru a ocupa funcţia de manager al spitalului din Târnăveni.

Mircea BARBU

Escrocii magazinelor O nouă specie de escroci își fac veacul prin zona Târnăveniului. De mai multe ori au fost văzuți în magazinele din localitate, iar metoda de operare e mereu aceeași. Escrocul intră în magazin și solicită un produs ieftin pe care vrea să îl achite cu o bancnotă de valoare mare, în principiu de 100 de lei. Pune banii pe tejghea și apoi îi distrage atenția vânzătoarei cu noi întrebări despre alte produse, determinând-o

pe aceasta să se întoarcă. În acel avut loc până acum în mai multe moment individul își ia bancno- magazine din Târnăveni, în zile ta înapoi, ia produsul și solicită restul, profitând de neatenția vânzătoarei, pe care are grijă să o ducă mereu cu vorba. Deci, își ia banii săi înapoi, precum și „restul” necuvenit și părăsește repede magazinul.

Mai exact, este vorba despre patru indivizi care au fost văzuți urcând într-un autoturism cu numere de Cluj. Acțiunile lor au

diferite.

Mircea BARBU

Bilanţul ATOP În cursul zilei de miercuri, 29 octombrie, a avut loc o şedinţă a Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică Mureş (ATOP). În cadrul şedinţei, s-a realizat un bilanţ al activităţii Poliţiei din municipiul Târnăveni cu privire la infracţiunile sesizate, constatate şi soluţionate, a cauzelor cu autori necunoscuţi şi cunoscuţi şi a infracţiunilor stradale. Tot în cadrul acestei şedinţe, s-a discutat despre asigurarea ordinii publice şi a siguranţei cetăţeanului, precum şi despre creşterea fluenţei circulaţiei şi a siguranţei rutiere pe drumurile publice. La şedinţă au participat reprezentanţi ai ATOP Mureş, primarul municipiului Târnăveni, Sorin Megheşan, precum şi reprezentanţi ai Poliţiei şi Primăriilor din zonă.

Rezultate meritorii la Judo În data de 26 octombrie 2013, echipa de judo „Spartacus” din Târnăveni a participat la concursul de judo de la Vlăhiţa. Echipa din Târnăveni s-a prezentat cu 21 de judoka. Ei au obţinut următoarele rezultate: U 9 feminin – Orosz Blanka – 24 kg – locul I, Orosz Kriszta - 34 kg – locul I şi Manea Maria la +38 kg – locul II; U 9 masculin – Gedo Botond – 24

Şapte firme se bat pentru un post de radio

www.punctul.ro

CNA a scos la concurs o frecvență pentru difuzarea serviciilor de programe de radiodifuziune pe cale radio electrică terestră la Târnăveni. Concursul de licențe este programat să înceapă în data de 18 noiembrie.

La concurs pentru frecvența 87,7 FM s-au înscris 7 societăți comerciale reprezentante ale următoarelor posturi de radio temati-

ce: Radio Trinitas - religios (București); Tradițional FM - folclor (Cluj); Sport Total FM - sportiv (București); Radio Maria Erdely - religios (Oradea); Maria Radio - religios (Oradea); Alt FM - religios (Sânleani); Radio Son - socio-ocupațional (Sighișoara). În prezent, la Târnăveni dețin licențe audiovizuale două societăți comerciale pentru

kg – locul I, Molnar Tomi – 24 kg – locul II, Iordan Ianis – 24 kg – locul III şi Gaspar Darius – 27 kg – locul V; U 11 feminin – Bartos Debora – 36 kg – locul V şi Savu Ioana – 40 kg – locul I; U 11 masculin – Iurian Dragoș – 38 kg – locul V; U 13 masculin Varodi Sandor – 55 kg – locul II; U15 masculin – Moldovan Călin – 55 kg – locul III. posturile Poliglot FM, pe frecvența 107,1, și Radio Son, pe frecvența 89,3; acesta din urmă, însă, nu a emis niciodată în Târnăveni. Singurul post de radio din Târnăveni este Radio Poliglot FM, care funcționează în localitate de aproape 10 ani.

12

HARGHITA

Depozit regional de deșeuri pentru harghiteni Contractul de finanţare a proiectului european ce vizează realizarea unui sistem de management integrat al deşeurilor, în valoare de aproximativ 35 milioane de euro, a fost semnat recent la Ministerul Mediului de preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba.

DRUM LUNG Acesta a declarat că până la semnarea contractului a fost un drum lung, care durează de aproximativ opt ani, în timpul pregătirii proiectului fiind întâmpinate numeroase probleme, în special legate de locul în care va fi amplasat depozitul regional de deşeuri. Borboly Csaba a afirmat că s-a încercat amplasarea depozitului în cel puţin nouă localităţi, dar „concurenţa neloială şi politicienii maghiari care nu sunt în UDMR au pus beţe în roate”.

Depozitul regional de deşeuri va fi amplasat la marginea localităţii Remetea, după ce comunitatea a fost de acord cu acest lucru, în urma unui referendum local. Acceptarea amplasării depozitului regional de deşeuri în Remetea a atras după sine şi finanţări de un milion de euro, pe care Consiliul Judeţean le-a alocat acestei comunităţi în ultimii doi ani.

Proiectul vizează realizarea depozitului regional ecologic de la Remetea, care va include o platformă de sortare a materialelor reciclabile, platformă de compostare, celule de depozitare, staţie de epurare şi instalaţie de utilizare a biogazului. Vor exista zone verzi de protecţie, sistem de împrejmuire şi securitate şi intrare controlată.

COLECTARE SELECTIVĂ Centrul de gestionare a deşeurilor de la Remetea va fi completat prin construirea a două staţii de transfer la Miercurea-Ciuc şi Corund, iar centrul de colectare selectivă a deşeurilor de la Sânsimion va fi integrat în acest proiect. Proiectul cuprinde şi închiderea centrelor de colectare a deşeurilor orăşeneşti, cu excepţia celor de la Băile Tuşnad şi Vlăhiţa, a căror închidere se va face prin cheltuieli neeligibile, dar şi achiziţionarea autovehiculelor de mare tonaj şi a utilajelor necesare colectării deşeurilor. Va începe şi colectarea selectivă a deşeurilor. În zona rurală vor fi împărţiţi populaţiei saci pentru colectarea selectivă a deşeurilor, iar pentru colectarea deşeurilor din sticlă vor fi desemnate locuri speciale şi containere în acest sens. La oraşe se vor implementa sisteme formate din două unităţi de colectare,

Borboly Csaba a afirmat că scopul principal al proiectului este protecţia mediului şi creşterea cantităţii de deşeuri reciclabile

una pentru deşeurile biodegradabile şi alta pentru celelalte deşeuri.

reciclabile, punctând faptul că prin implementarea proiectului se vor crea şi aproximativ 200 de locuri de muncă.

LOCURI DE MUNCĂ Proiectul privind implementarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor, care trebuie finalizat în 2015, are o valoare Borboly Csaba a subliniat că scopul de aproximativ 35 milioane de euro şi este principal al acestui proiect este protecţia finanţat prin Programului Operaţional Secmediului şi creşterea cantităţii de deşeuri torial de Mediu 2007 - 2013.

Muzeu unicat, la Crişeni Singurul muzeu al pălăriilor de paie din România se află în localitatea harghiteană Crişeni şi este vizitat anual de sute de turişti atraşi de ineditul obiectiv, fiind înfiinţat în urmă cu câţiva ani de Szocs Lajos, a cărui familie se ocupă de patru generaţii de confecţionarea pălăriilor de paie şi care s-a decis să le arate celor interesaţi, în special turişti, tainele acestui meşteşug.

lor a crescut „datorită populaţiei din Crişeni care a dovedit că un sat mic poate să devină, cu eforturi mari, renumit la nivel naţional şi european”.

TABERE

RECORD MONDIAL Muzeul este găzduit de o casă ţărănească tradiţională care a fost renovată şi este deschis vizitatorilor tot timpul anului. În prima încăpere pot fi văzute aproximativ 150 de modele de pălării de paie din România, în a doua cameră sunt expuse diferite obiecte decorative sau de uz casnic, iar în ultima încăpere vizitatorul este familiarizat cu tehnica de realizare a pălăriilor - de la seceratul paielor până la produsul final, adică pălăria confecţionată şi gata de a fi purtată.

La muzeul din Crişeni poate fi văzută şi chiar probată cea mai mare pălărie din lume, cu diametrul de doi metri şi cu greutatea de peste două kilograme şi jumătate.

La confecţionarea acesteia s-au folosit 500

metri de împletitură de paie şi un kilometru şi jumătate de aţă. Toţi cei care trec pragul muzeului se fotografiază cu cea mai mare pălărie purtabilă din lume şi mulţi se distrează, afirmând că le „este pălăria prea mare”.

mai variate, de la raţă şi porumbel, până la chipuri umane sau pălării sau şepci. Tot în curte se află peste 400 de indicatoare care arată locurile de unde au venit oaspeţii pentru a admira cea mai mare pălărie din lume.

Cel mai îndepărtat loc din lume de unde au venit vizitatori este Shanghai (China), situat COLECŢIE DE PIETRE la 20.000 de kilometri distanţă faţă de sătucul harghitean.

Printre cei care au vizitat Muzeul PălăÎn curtea singurului muzeu al pălăriilor riilor de Paie din Crişeni se numără şi prede paie din România vizitatorii pot admi- şedintele Ungariei, János Áder, care a trecut ra şi o impresionantă colecţie de pietre de pragul obiectivului de mai multe ori şi, de apă, sculptate de natură, adică de apă sau fiecare dată, a primit în dar o pălărie de de vânt. Peste 600 de astfel de exemplare se paie. La vizita din acest an, preşedintele Unaflă expuse la Crişeni şi au forme dintre cele gariei a apreciat faptul că numărul turişti-

La Muzeul Pălăriilor de Paie din Crişeni se organizează, anual, tabere de împletit paie şi confecţionare de pălării în care participanţii sunt introduşi în acest univers deosebit, iar în luna iulie are loc şi un festival al pălăriilor de paie. De asemenea, fondatorul muzeului este invitat la diverse târguri şi expoziţii din întreaga ţară unde la arată vizitatorilor cum se confecţionează diferite obiecte de paie.

Arta confecţionării pălăriilor de paie şi a obiectelor decorative din paie are o tradiţie de aproximativ 150 ani la Crişeni. În 1879, aproximativ o sută de persoane din sat se ocupau cu împletirea paielor, iar astăzi aproape că nu există cineva în sat care să nu cunoască acest meşteşug. Crişenii şi-au realizat chiar şi un site pe internet în care spun că ei consideră că satul lor se află fix în mijlocul lumii, cu toate că unii cred că se află la capătul ei.

Pagină realizată cu ajutorul agerpres

13

TOPLIŢA

Criză de medici, la Miercurea Ciuc Spitalul Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc se confruntă cu o lipsă de medici specialişti, cea mai mare problemă fiind semnalată la Unitatea Primiri Urgenţe (UPU), unde este angajat un singur medic. „GĂRZILE SUNT ACOPERITE” Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc, dr.

Demeter Ferenc, a declarat că de la UPU au plecat, în ultimii doi ani, trei medici, dintre care doi au ales să meargă să profeseze în străinătate. În acest condiţii, se lucrează acum cu medici colaboratori care fac gărzi la Serviciul de Urgenţă. „Lipsa cea mai mare de medici este la UPU, din cauză că în ultimii doi ani ne-au plecat trei medici. (...) Evident că UPU funcţionează.

Medicul coordonator de la UPU

organizează în asemenea fel activitatea încât pacienţii să nu aibă de suferit atunci când apelează la Serviciul de Primiri Urgenţe. Gărzile sunt acoperite în proporţie de 90%, inclusiv cu medici specialişti, în principal medici internişti”, a explicat dr. Demeter Ferenc.

El a spus că structura ideală de personal prevede 21 de medici angajaţi la UPU, cu linie separată pentru medicină generală, pediatrie şi pentru terapie intensivă, dar recunoaşte că „acestea sunt condiţii ideale, care nu au şanse de realizare într-un viitor foarte apropiat”.

O lipsă acută de medici se resimte şi la secţiile de boli infecto-contagioase şi pneumologie, care funcţionează tot cu un singur medic şi unde sunt detaşaţi temporar medici rezidenţi.

Potrivit managerului Demeter Ferenc, „problemele arzătoare” ale lip-

imediat ce au absolvit specializarea şi au primit diploma de medici specialişti şi-au căutat locuri de muncă în alte părţi şi nici nu intenţionează să vină aici. Şi ţin blocate posturile noastre pentru o perioadă de cinci ani. Ei nu recunosc din start faptul că nu vor să vină aici, ci ocupă un post pentru a avea o siguranţă, o certitudine a zilei de mâine, dar imediat ce obţin diploma şi obţin un loc de muncă conform dorinţelor lor îşi dau demisia şi nu avem ce să le facem”, a susţinut dr.

UPU, secţiile de boli infecto-contagioase şi Demeter Ferenc. pneumologie funcţionează cu câte un singur medic El a afirmat că, în ultimii ani, sei de personal din spital s-ar putea Miercurea Ciuc o fac doar pentru a spitalul a trecut printr-un proces de rezolva cu angajarea a zece medici. obţine diploma de specialişti, după reabilitare şi de dotare cu aparatură, care îşi caută un loc de muncă în iar Consiliul Judeţean a construit MOTIVELE… altă parte şi ţin ocupate posturile de 12 locuinţe de serviciu pentru mela spitalul harghitean. dici şi există şi posibilitatea alocării „Din păcate, la rezidenţiatul pe de fonduri pentru plata chiriei me…care au dus la această situaţie post s-au înscris medici care nu au nici dicilor, în încercarea de a-i atrage pe sunt legate, potrivit dr. Demeter, în clin şi nici în mânecă cu Miercurea aceştia către unitatea din Miercurea de faptul că rezidenţii care vin la Ciuc şi cu judeţul Harghita şi care Ciuc.

59 de poștași șomeri, în Harghita Un număr de 59 de angajaţi ai Poştei din judeţul Harghita au fost disponibilizaţi, celorlalţi salariaţi diminuându-li-se normele de lucru, a anunţat în şedinţa Colegiului Prefectural, şeful Oficiului Judeţean de Poştă Harghita, Dombi Jozsef.

nu mai există excedent de personal la subunităţile poştale harghitene, după ce 59 de persoane au plecat. În plus, s-a făcut economie prin diminuarea normelor la salariaţii existenţi, echivalent cu disponibilizarea a altor 15 persoane.

Dombi Jozsef a explicat că FĂRĂ EXCEDENT au existat şi situaţii în care unii angajaţi nu au fost de acord cu diminuarea normei de lucru, care Acesta a precizat că, în prezent, presupune şi scăderea venituri-

lor salariale, motiv pentru care au decis să renunţe la locul de muncă. Şeful Oficiului Judeţean de Poştă nu a putut preciza care este numărul celor care au plecat în şomaj din cauza salariului mic, dar a recunoscut că există unele zone izolate neacoperite sau unele comune care au rămas cu un singur factor poştal, chiar dacă sunt foarte mari.

funcţionalitate a reţelei poştale şi că acolo unde numărul factorilor poştali este prea mic, sunt delegaţi poştaşi din localităţile învecinate. „Nu sunt probleme de funcţionalitate ale reţelei poştale. (...) Sunt câteva localităţi izolate, unde nu sunt factori poştali, cum ar fi Egerszeg, din zona Ciuc. Şi sunt oameni care nu au acceptat diminuarea de normă şi au plecat în şomaj.

Spre exemplu, în comuna Atid au POŞTA, FUNCŢIONALĂ fost patru salariaţi şi acum e unul singur. E foarte greu să acoperi, pentru că subunitatea poştală de la Dombi Jozsef a dat asigurări, Atid are patru localităţi în deservire însă, că nu sunt probleme de - Atid, Şiclod, Cuşmed şi Crişeni.

Dar continuitatea trebuie asigurată şi s-au luat măsuri, prin delegare un poştaş dintr-o comună merge în altă localitate vecină”, a declarat Dombi Joszef.

Acesta a adăugat că există unele nemulţumiri în rândul oamenilor care au pierdut din veniturile salariale, dar activitatea de disponibilizare s-a făcut în baza unui protocol între administraţie şi sindicat, care a fost respectat întocmai.

Liderul de sindicat de la Oficiul Judeţean de Poştă Harghita nu a putut fi contactat pentru a-şi exprima un punct de vedere.

Pagină realizată cu ajutorul agerpres

SNGN Romgaz Mediaş, cu sediul în Mediaş, Str. Gării, nr. 5, jud. Sibiu, organizează în anul 2013 săptămânal Licitaţie Publică în zilele de miercuri şi joi, la ora 11, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale:

www.punctul.ro

• Barăci

• Tehnică de calcul şi birotică • Material tubular uzat provenit din recuperări • Diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări • Alte mijloace fixe

Persoanele interesate pot obţine informaţii suplimentare la tel. 0269/201149, 0749/331149, la serviciul mecano-energetic al Sucursalei Mediaş, zilnic între orele 730 şi 1530.

14

MIERCUREA CIUC

Mai multe locuri de muncă în Harghita Numărul locurilor de muncă făcute publice de angajatorii harghiteni a crescut semnificativ, după ce Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) a pus la dispoziţia acestora un portal de Internet, special conceput în acest sens, şi a declanşat o campanie de verificare a firmelor care încalcă legea.

„Sunt mulţumit, dar nu complet. Mă aşteptam ca media zilnică să fie de 85 - 90 de locuri de muncă anunţate pe zi, iar noi suntem cam la 50 de locuri de muncă făcute publice pe zi. Este mult peste ceea ce obţineam pe vremuri, dar este sub realitatea din teren, semn că vom avea, din păcate, şi firme care vor primi amenzi pentru că nu declară locurile de muncă vacante, aşa după cum prevede legea”, a declarat Tiberiu Pănescu.

CREŞTERE SEMNIFICATIVĂ Directorul AJOFM Harghita, Tiberiu Pănescu, a declarat că în doar opt zile lucrătoare au fost anunţate 396 de locuri de muncă, în condiţiile în care în aceeaşi perioadă a anului trecut angajatorii au făcut publice doar 22 de locuri de muncă, iar în întreaga lună octombrie 2012 au fost anunţate 373 de locuri de muncă.

Potrivit lui Tiberiu Pănescu, această creştere de aproape patru ori a locurilor de muncă declarate se datorează, pe de o parte, campaniei de verificare declanşate de AJOFM, în cadrul căreia angajatorii care nu declară lo-

ANGAJATORI NESERIOŞI AJOFM va impune amenzi angajatorilor care nu declară locurile de muncă vacante

curile de muncă vor fi amendaţi, dar şi unui portal de Internet prin care angajatorii pot anunţa online locurile de muncă vacante.

Cele mai multe locuri de muncă vacante, adică 18, au fost anunţate de o firmă din zona Gheorgheni. Datele statistice arată că, la nivelul judeţului, predomină locurile de muncă pentru muncitori necalificaţi, urmate

AJOFM Harghita a declanşat această campanie în contextul în care o analiză realizată arată că mulţi dintre angajatorii din judeţ de cele în ramura servicii. evită să anunţe locurile de muncă vacante. În primele opt luni, în judeţ au fost ocupate de E LOC DE MAI BINE… către angajatori 16.400 de locuri de muncă şi doar 3.146 au fost declarate la AJOFM. Tiberiu Pănescu susţine că, din cauza ofertei reTiberiu Pănescu a precizat că este parţial duse, persoanele fără loc de muncă nu se mai mulţumit de primele rezultate obţinute, dar înregistrează la AJOFM, ceea ce duce la o rată acestea nu reflectă, totuşi, realitatea din teren. a şomajului redusă, care nu reflectă realitatea.

17,6 milioane de lei pentru AJOFM Harghita Un număr de 12 firme au fost înfiinţate în Harghita de persoane care nu aveau un loc de muncă şi peste patru mii de şomeri, din opt judeţe, au participat la cursuri de formare profesională, în cadrul unui proiect european derulat de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Harghita.

PROIECT MULTIREGIONAL Cele mai populare cursuri susţinute de AJOFM Harghita sunt: coafor-frizer, iniţiere în contabilitate, manichiuristăpedichiuristă etc.

Directorul AJOFM Harghita, Tiberiu Pănescu, a declarat într-o conferinţă de presă că este vorba de un proiect multiregional, intitulat „Program Integrator al Formării Adulţilor Necalificați”, în care au mai fost implicate agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă din doara, Mureş şi Sibiu, un centru de formare judeţele Alba, Bacău, Braşov, Covasna, Hune- a adulţilor din Braşov, dar şi un partener din

Grecia.

Proiectul a fost destinat atât şomerilor necalificaţi şi tinerilor, cât şi persoanelor care au o calificare fără căutare pe piaţa muncii.

De la începerea proiectului, în noiembrie 2010, s-au efectuat activităţi de instruire şi consiliere pentru aproape 13.400 de şomeri din cele opt judeţe. De asemenea, s-au organizat 158 cursuri, la care au participat 4.057 persoane, din care 1.249 s-au şi angajat. În judeţul Harghita s-au organizat 23 cursuri la care au participat 576 persoane, din care peste 50% şi-au găsit un loc de muncă.

CELE MAI POPULARE CURSURI… …au fost de iniţiere în contabilitate, coa-

for-frizer, manichiuristă-pedichiuristă, inspector de resurse umane, dar şi lucrător în comerţ.

Tiberiu Pănescu a spus că spre sfârşitul proiectului în judeţul Harghita a fost introdusă activitatea de asistenţă şi consultanţă în afaceri, la care au participat 100 de persoane, iar 12 au reuşit să-şi înfiinţeze o afacere. Este vorba de firme din diferite domenii, de la comerţ cu amănuntul şi activităţi de creaţie artistică, până la coafură şi întreţinerea şi repararea autovehiculelor.

Proiectul implementat de AJOFM Harghita, în calitate de beneficiar, a avut o valoare totală de aproximativ 17,6 milioane de lei şi a fost finanţat de Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

Pagină realizată cu ajutorul agerpres

Anunţuri executori judecătoreşti - Publicaţii de vânzare în extras B.E.J. Ursulescu Floarea, cu sediul în Sighișoara, str. Hermann Oberth, nr.33A, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Ursulescu Floarea, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 26 NOIEMBRIE 2013, orele 10,00, imobilul situat în Neaua, nr.113, jud. Mureş înscris în CF nr.50136 a localităţii Neaua, nr.top.139B, compus din 2 camere și dependințe cu o suprafață de 51,84 mp la prețul de 9.202,50 lei(75% din prețul de evaluare conf. art. 845 alin. 8 NCPC).

Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanții sunt obligați să depună, până la termenul de vânzare, o garanție de 10% din prețul de pornire al licitației. Informații supli-

Biroul executorului judecătoresc Giunca Maria - Cristina

Dosarul execuțional 201,203/E/2013

mentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura şi ştampila executorului judecătoresc.

B.E.J. Demeter Tiberiu Claudiu, cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 2, ap. 2, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Demeter Tiberiu Claudiu, vinde prin licitaţie publică organizată la sediul său, în data de 26 NOIEMBRIE 2013, ora 10:00, imobilul “ apartament cu 3 camere si 7 dependinte, in suprafata utila de 65.29 mp, aflat la etajul 3 al unui bloc cu P+4 nivele”, situat în Luduş, str. Libertatii, bl. 5, sc. A, ap.

11, jud. Mures, înscris în C.F. nr. 6687/Ludus, nr. cad.

480/A/93/XI/A, 480/A/94/XI/A, la preţul de 89.600 lei (preț de evaluare).

Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toţi cei care doresc să cumpere imo-

Locul licitației

Data și ora licitației

Târgu Mureş, str. Retezatului, nr. 13, jud. Mureş

11.11.2013 ora 10,00

bilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanții sunt obligați să depună, până la termenul de vânzare, o garanție de 10% din prețul de pornire al licitației. Informații suplimentare pe www.registruexecutari.ro sau ne puteti contacta la E-mail: office@executarimures.ro, Tel: 0365-730-044.

Publicația poartă semnătura şi ştampila executorului judecătoresc.

B.E.J. Demeter Tiberiu Claudiu, cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 2, ap. 2, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Demeter Tiberiu Claudiu, vinde prin licitaţie publică organizată la sediul său, în data de 26 NOIEMBRIE 2013, ora 11:00, imobilul “ teren intravilan în suprafață de 1000 mp”, situat în Târgu Mureş (şoseaua de centură a oraşului, în spatele cartierului Tudor Vladimirescu, vis-a-vis de Fan Courier), înscris în C.F. nr. 92411/N/Târgu-Mureş, nr. cadastral

Bunul licitat

3775/1/11/2/7, 3775/1/12/1/2/7, 3777/1/1/2/7 (1155/7), nr. top. 3775/1/11/2/7; 3775/1/12/1/2/7; 3777/1/1/2/7 (1155/7), la preţul de 107.200 lei (preț de evaluare).

Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanții sunt obligați să depună, până la termenul de vânzare, o garanție de 10% din prețul de pornire al licitației. Informații suplimentare pe www.registruexecutari.ro sau ne puteti contacta la E-mail: office@executarimures.ro, Tel: 0365-730-044.

Publicația poartă semnătura şi ştampila executorului judecătoresc.

Preț pornire lei RON

autovehiculul marca MERCEDES BENZ, varianta 219/E320K0/CLS 320 CDI, 43.450 lei serie şasiu WDD2193221A076597, având nr. de înmatriculare MS 21 MBI

Observații 50% din preţul de evaluare, conf. art.

768 alin. 9 NCPC

15

MIERCUREA CIUC

Pușcăriași recidiviști, la Miercurea Ciuc Poliţiştii harghiteni au destructurat o grupare specializată în înşelăciuni de tip „premiu telefonic”, printre principalii suspecţi numărându-se şi deţinuţi.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Harghita, Gheorghe Filip, a declarat că, potrivit primelor cercetări, gruparea era formată din zece suspecţi, dintre care patru deţinuţi de la Penitenciarul Miercurea Ciuc, iar restul sunt din Bucureşti, Braşov şi Hunedoara.

8 PĂGUBIŢI Patru deţinuţi de la Penitenciarul Miercurea Ciuc au fost implicaţi în înşelăciuni prin telefon

Ancheta, începută în urmă cu două luni, a scos la iveală până în prezent că suspecţii au păgubit opt persoane, care au fost sunate pe telefonul mobil şi li s-a solicitat depunerea într-un anumit cont a unor sume de bani, pentru a intra în posesia unui mare premiu oferit de o companie de telefonie. Prejudiciul stabilit se ridică la aproxi-

mativ 50.000 de lei.

Există suspiciunea că apelurile telefonice prin care oamenii erau înşelaţi au fost efectuate de cei patru deţinuţi, fiind declanşate cercetări pentru a se stabili cum au putut fi introduse telefoanele mobile în Penitenciarul Miercurea Ciuc.

PERCHEZIŢII Potrivit purtătorului de cuvânt al IPJ Harghita, în cursul zilei de luni au fost efectuate 11 percheziţii, atât în Penitenciarul Miercurea Ciuc, cât şi în locuinţele suspecţilor şi au fost ridicate telefoane

www.punctul.ro

Înșelăciune în Miercurea Ciuc

Un bătrân din Miercurea Ciuc a rămas fără aproximativ 2.400 de euro după ce un fals agent de poliţie l-a sunat şi i-a spus că fiica sa a fost implicată într-un accident şi trebuie să plătească o sumă de bani pentru a rezolva incidentul.

Purtătorul de cuvânt al IPJ Harghita, Gheorghe Filip, a declarat joi că bătrânul de 71 de ani a reclamat că a fost sunat pe telefonul fix de un bărbat care s-a recomandat a fi din partea Poliţiei Rutiere şi i-a spus că trebuie să achite o

sumă de bani pentru a soluţiona situaţia fiicei sale, implicată într-un accident de circulaţie. În dorinţa de a-şi ajuta fiica, septuagenarul a mers la un oficiu de transfer rapid de bani şi, conform indicaţiilor primite, a virat suma de 2.396 de euro în contul unei femei care, după efectuarea tranzacţiei, nu a mai putut fi contactată. „Poliţiştii au obţinut deja anumite date şi indicii care pot conduce la identificarea autorilor, pentru care desfăşoară în continuare

activităţi de cercetare şi investigaţie, precum şi în vederea recuperării prejudiciului cauzat şi, totodată, trag un nou semnal de alarmă asupra faptului că potenţiale victime sunt toţi cei naivi, creduli, ce pot cădea cu uşurinţă în plasa infractorilor de acest fel”, a afirmat Gheorghe Filip. Nu este pentru prima dată când persoane vârstnice din Harghita sunt înşelate de diverşi escroci, care se folosesc de numeroase metode pentru a-i păcăli şi a intra în posesia unor sume de bani.

mobile, chitanţe, extrase bancare, înscrisuri doveditoare, precum şi alte bunuri a căror provenienţă nu a putut fi justificată.

Cercetările continuă sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune şi introducere fără drept de bunuri interzise în penitenciar, cazul fiind preluat de

Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc. În luna iunie, poliţiştii harghiteni au reuşit să destructureze un alt grup infracţional, coordonat de doi deţinuţi încarceraţi la Penitenciarul Miercurea Ciuc, care au înşelat, cu ajutorul telefonului mobil, mai multe persoane din Bucureşti.

Primarii harghiteni, necooperanți cu CNSAS Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, i-a atenţionat săptămâna trecută pe primarii din judeţ să trimită la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) informaţiile solicitate, în condiţiile în care doar 20 la sută dintre edili au respectat prevederile legale în acest sens. Într-o şedinţă la care au participat toţi primarii din judeţ, prefectul Adrian Jean Andrei a reamintit faptul că, în conformitate cu articolele 3 şi 5 din OUG 28/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Secu-

rităţii, trebuie trimise la CNSAS tabelele cu datele primarilor, viceprimarilor şi consilierilor locali, însoţite de declaraţii ale acestora pe propria răspundere dacă au fost lucrători sau colaboratori ai Securităţii.

Ulterior, Adrian Jean Andrei a declarat că atenţionarea vine în urma unei notificări trimise de CNSAS, care a precizat că 80 la sută dintre primării nu au trimis datele solicitate. „E o obligaţie legală şi pentru reprezentanţii autorităţilor publice locale din Harghita”, a punctat prefectul Harghitei.

Tot mai mulţi producători încep să crească animale pentru carne Pagină realizată cu ajutorul agerpres

PUBLICITATE

16