451

06

07

REGHINEAN PREMIAT LA GALA ECOMMERCE

O NOUĂ GRĂDINIŢĂ

Punctul

11

INVESTITORI CHINEZI, LA TÂRNĂVENI

S@pt@mânal de Mure} }i Harghita

www.punctul.ro

Anul VIII, Nr. 451, 11 - 17 noiembrie 2013, Preţ: 0,99 RON

Descentralizarea în România, între concept și realitate

05 www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

EDITORIAL Autostrăzile de dincolo de noi Îmi amintesc că, pe vremuri, mă uitam la Dosarele X şi tot încercam să înţeleg ce vor să spună realizatorii serialului cu „Adevărul e dincolo de noi”, propoziţia de încheiere a fiecărui episod. Mi-am amintit de aceste câteva cuvinte încercând să pricep povestea aceasta atât de discret mediatizată a autostrăzilor din România. Mai ales acum în contextul întocmirii proiectului de buget pe anul viitor.

Astfel, din ce am citit până acum, în primul rând aş remarca faptul că miniştrii români ce se ocupă de infrastructură sunt puşi din nou pe improvizaţii, abătându-se de la ceea ce Uniunea Europeană a stabilit deja, şi anume cum a trasat coridorul patru pan-european prin ţara noastră. Astfel, Dan Şova, ministrul Marilor Proiecte, propune acum ca autostrada ce vine de la Nădlac pe la Sibiu să nu coboare pe la Piteşti, ci să meargă spre Braşov şi de acolo spre Constanţa.

De asemenea, a fost reactivat proiectul autostrăzii Braşov – Comarnic, ce urmează a fi realizat din fonduri private – în special –, proiect pentru care se duelează trei ofertanţi chiar în această lună.

Despre jumătate din biata Moldova nu se suflă nicio vorbuliţă că ar putea să fie vreodată traversată de vreo autostradă.

Doar ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a dat puţin cu subsemnata la câţiva politicieni moldoveni nemulţumiţi că proiectul de autostradă Ungheni – Iaşi – Tîrgu-Mureş nu e prea clar ce se va întâmpla cu el. Mănescu a scăldat-o elegant susţinând că studiul de fezabilitate nu era tocmai în regulă pentru că costurile per kilometru erau uriaşe – vreo 30 de milioane de euro, dacă ţin bine minte. Altfel spus, trebuie întocmit altul, în funcţie de acesta se va stabili dacă autostrada e rentabilă şi oportună, iar şansele ca în acest ciclu parlamentar să înceapă construcţia se aproprie de zero. Mai ales că pe traseul respectiv, Comisia Europeană a inclus în TEN-T o cale

MAI TRANSPARENŢI

Un subiect mult-disputat şi discutat de fiecare guvernare care s-a perindat de peste 20 de ani la conducerea ţării este descentralizarea. Şi iată că după 20 de ani, cu tot efortul de a se ajunge la o descentralizare reală, suntem în acelaşi impas. Niciodată două guverne succesive nu au abordat descentralizarea, ca şi proces, într-o viziune unitară, astfel încât să înregistrăm progrese reale în reforma administraţiei publice locale.

Preşedintele Asociaţiei Secretarilor Unităţilor Administrativ - Teritoriale din Judeţul Mureş, juristul Iulian BADEA, a realizat o analiză despre ceea ce se întâmplă la ora actuală în ţară şi a adus propuneri concrete pentru ceea ce înseamnă descentralizare sau reforma administraţiei publice locale.

Care sunt principiile pe baza cărora ar trebui să se desfăşoare procesul descentralizării, ce putere ar trebui să aibă factorul politic în gestionarea resurselor umane, cum să nu mai ,,îngropăm” banii comunitari, de ce toată lumea comandă şi nimeni nu plăteşte sunt câteva dintre punctele fierbinţi pe care juristul Iulian BADEA le-a analizat …

ferată ca fiind prioritară.

Nici Transilvania nu este mai favorizată. Intenţiile guvernamentale sunt de a finanţa tronsonul Borş – Suplacu de Barcău, adică aproape 70 de km, care să nu prea ducă nicăieri.

Poate pe bihoreni şi sătmăreni spre Ungaria. Anunţul că acest tronson ar putea fi finanţat a venit după ce s-au învolburat spiritele preşedinţilor de consilii judeţene şi ale parlamentarilor din Regiunea Nord-Vest pentru că altfel, probabil, Ponta ne mai sărea un an din buget. În ritmul acesta de finanţare, speranţele că Autostrada Transilvania va fi gata în următorii cinci ani se apropie, de asemenea, de zero. În aceste condiţii mă tot întreb de ce om tot finanţa un guvern, un parlament, nişte ministere ce îşi asigură deplasarea cât mai uşoară la staţiunile de pe Valea Prahovei şi de ce nu protestăm printr-o grevă fiscală împotriva acestor politicieni care ne cheltuiesc banii după bunul plac?

Ligia VORO

02

ADMINISTRAŢIE

Descentralizarea în România, Privită cu ochii profesionistului, înțelegând prin aceasta funcționarul de carieră și nu funcționarul public de ocupație, descentralizarea ca proces, parafrazând un confrate, se vede „ca o mai des centralizare”.

Fac această aserțiune având la bază atât elemente de ordin politico-juridice, cât și elemente economico-financiare. Niciodată și nicăieri în lume nu se poate concepe ca un serviciu prestat pentru cetățean să nu fie executat de către persoane fizice sau juridice având o anumită calificare și o legitimitate dobândită în urma unui proces democratic sau a unei selecții riguroase, fără să aibă la bază asigurate resursele financiare.

De asemenea, sunt stabilite o serie întreagă de reguli generale: etapele transferului de competență, cadrul instituțional al procesului de descentralizare. După opinia mea, principiile pe baza cărora ar trebui să se desfășoare procesul descentralizării, pe care am să le enumăr aleatoriu, sunt: - principiul asigurării resurselor, care trebuie să se situeze la concurența competențelor transferate; principiul responsabilității administrației publice locale în raport cu competențele ce le revin și care impune obligativitatea standardelor de calitate în furnizarea serviciilor publice; - principiul subsidiarității, care presupune exercitarea competențelor de autoritatea administrației publice locale situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetățean; - principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil, predictibil, bazat pe criterii și reguli obiective care să nu constrângă autoritatea administrației publice locale și să limiteze autonomia financiară locală; - principiul legalității care trebuie să se situeze și să se manifeste ca un corolar al tuturor principiilor enumerate anterior.

cunoscut este și faptul că fiecare guvern a abordat o anumită paradigmă a descentralizării, unele eludând altele, adăugând metode și procedee, care să conducă la o descentralizare reală. Această paradigmă consider că a fost rezultatul viziunii politice elaborată de fiecare cabinet în parte referitor la descentralizare. Niciodată două guverne succesive nu au abordat descentralizarea, ca și proces, într-o viziune unitară, astfel încât să înregistrăm progrese reale în reforma administrației publice locale.

Fiecare, ca rezultat al viziunii sale, a adăugat „o valoare” la cea existentă, dar nu să contribuie concret la accelerarea procesului de reformă ci, uneori, înregistrându-se un recul în materia descentralizării.

politice, indiferent la ce nivel se situează funcția respectivă.

Capacitatea administrativă a unei unități administrativ-teritoriale, indiferent de mărimea acesteia, trebuie să aibă la bază și componenta resursei umane, respectiv profesionalismul corpului funcționarilor publici existent la un moment dat.

Această capacitate tehnică, care cuprinde și managementul resurselor umane, se regăsește, în mod inevitabil, în calitatea serviciilor publice prestate către cetățean și în nivelul de satisfacere a interesului general al cetățeanului. Într-un proces de reformă, cu semnificații profunde în domeniul schimbării, atât de ordin instituțional, cât și funcțional, după opinia mea, este nevoie de un corp de funcționari publici de cariO ALTĂ CAUZĂ … eră și nicidecum de funcționari numiți pe așa-zisul concept spoill system, în care fiecare guvernare, până la un anumit nivel, … care după opinia mea, contribu- își aduce și își numește funcționarii de care ie la stagnarea procesului de reformă în are nevoie și de care-i leagă anumite datorii ÎNCERCĂRI administrație este și modalitatea reală de post-electorale. gestionare a resurselor umane pe anumite niveluri. Consider că în gestionarea resurSUNT ADEPTUL FUNCŢIONARULUI Este bine cunoscut faptul că în pro- selor umane, factorul politic ar trebui să se DE CARIERĂ… gramul de guvernare al fiecărui guvern limiteze la stabilirea politicilor publice în care s-a succedat după anul 1990 încoace, acest domeniu și nicidecum la recrutarea, un capitol distinct l-a constituit „Reforma promovarea și avansarea în cariera profesi… și datorită faptului că în administrației publice locale”. Tot la fel de onală a funcționarilor publici după criterii administrația publică locală sunt probleme

FILM

Se acordă organizatorilor Festivalului Internaţional de Film de Scurt-metraj Alter-Native care reușesc, an de an, să stabilească la Tîrgu-Mureș capitala filmului de scurt-metraj.

diverse care necesită o aplecare totală din partea funcționarului public asupra acestora și care incumbă responsabilități și anumite restricții din partea titularului funcției. Nu în ultimul rând, rezistența la reformă și la descentralizarea serviciilor publice poate să fie rezultatul unei injuste motivări a sectoarelor publice, astfel încât alternativa și atractivitatea sectorului privat să conducă la diminuarea numărului de profesioniști din administrația publică locală.

Există pericolul ca în iureșul actual manifestat în rândul majorității unităților administrativ-teritoriale de a accesa fonduri structurale, să se adâncească disparitățile actuale existente din cauza strategiilor greșit întocmite și aprobate de către autoritățile publice locale.

Explicația acestui fenomen constă în faptul că nu există corelare între diagnoza comunității și strategia de dezvoltare pentru perioada 2007 - 2013.

Toate inițiativele de accesare de fonduri europene trebuie să aibă la bază o analiză a nevoilor care să fie în concordanță cu așteptările cetățenilor și care să nu conducă la o acumulare de servicii pe stoc, fără să contribuie la dezvoltarea economico-socială a comunității. În acest caz, printr-o însumare aritmetică a indicatorilor, unitatea administrativ-teritorială, teoretic, are capacitate administrativă, iar când această capacitate administrativă va trebui să probeze și să pună în practică portofoliul de servicii publice existente să avem surpriza să înregistrăm un fiasco în diferite domenii.

Exemple în acest sens avem destule în care au fost „îngropați” bani comunitari fără ca investiția, odată finalizată, să conducă la realizarea de profit, în cazul administrației publice locale profitul numindu-se realizarea interesului public.

Privită din altă perspectivă, capacitatea administrativă, definită ca fiind ansamblul resurselor materiale, instituționale și umane de care dispune o unitate administrativ-teritorială, precum și acțiunile pe care le desfășoară aceasta pentru exercitarea competențelor stabilite prin lege, împarte unitățile administrativ-teritoriale în două categorii. O primă categorie este cea constituită din unitățile administrativ-teritoriale care pot să își exercite pe deplin și eficient

Se acordă persoanelor care, aflate în stare de ebrietate, disturbă liniștea publică pe timpul nopții și, adeseori, sparg sticle de băutură prin parcuri.

ALCOOL

03

între concept și realitate și imediat competențele transferate și, pe de altă parte, o altă categorie care nu dispune de o capacitate administrativă care să se situeze la concurența competențelor transferate. Aici includem și categoria unităților administrativ-teritoriale a căror „capacitate administrativă se afla pe stoc”.

Cu alte cuvinte, asistăm la un paradox în administrația publică locală în sensul că în loc ca delegarea de materii să se facă în stricta concordanța cu delegarea de autoritate, cum este de altfel și firesc, în administrația publică românească actuala delegarea de autoritate are un sens invers față de delegarea de materii. În acest caz, autoritățile publice locale FĂCÂND O DIAGNOZĂ A sunt sufocate de atribuții și responsabilități, ADMINISTRAŢIEI… exclusive, partajate sau delegate, fără ca toate acestea să se afle și să se situeze în sfera exclusivă decizională a acestora. Există un soi …publice locale actuale, mai rezultă o de codecizie, o suprapunere nejustificată de cauză care conduce la incoerența procesului autoritate, un control de multe ori ofensiv de reformă în administrația publică și anu- asupra autorităților publice locale de către me rezistența autorităților centrale la ideea instituțiile deconcentrate care de multe ori de a transfera delegarea de autoritate și de abuzează în relația cu autoritățile publice lomaterii către autoritățile publice locale. cale etc. Sintetizând, putem spune că …

Deși la ora actuală autoritățile publice locale nu duc lipsă de atribuții (delegare …TOATĂ LUMEA COMANDĂ de materii), nu același lucru se poate spuŞI NIMENI NU PLĂTEŞTE… ne când intrăm în sfera decizională și observăm că sfera discreționară a autorităților publice locale se îngustează.

De multe ori suntem puși în situația de

a fi derutați în actul de decizie din cauza inconsecvenței programelor de guvernare referitoare la reforma în administrația publică locală, pe de o parte, și pe de altă parte, datorită competențelor eterogene exclusive, partajate și delegate ce le au autoritățile publice locale. Acest lucru ne conduce la ideea că permanent în România vor fi motive ca total sau parțial, în funcție de diferite aprecieri sau interese, către unele unități administrativ-teritoriale se vor descentraliza o serie de activități și către altele nu.

Dincolo de subiectivismul aprecierilor, aceasta este însă o dovadă că ne este teamă sau nu vrem, pur și simplu, să încredințăm anumite atribuțiuni, mai multă responsabilitate și, în final, mai multă putere către administrația publică locală. Se poate pune, evident, și întrebarea: cum se poate gestiona o administrație cu mai multe „viteze“ știut fiind diversitatea și gradul diferit de expertiză în domeniul administrației publice în cele peste 3000 de unități administrativ-teri-

ADMINISTRAŢIE

toriale? Răspunsul meu la această întrebare care constituie o acumulare de experiență în domeniu este acesta: „nu trebuie să aștepți săți dea cineva, ci trebuie să-ți iei”. În acest sens este bine cunoscut faptul că la umbra competențelor stau funcțiile, iar la umbra funcțiilor stau funcționarii care, în funcție de nivelul la care se situează, unii dintre ei, contribuie „la mărirea rezistenței la schimbare și la împiedicarea implicită a implementării managementul schimbării în reforma administrativă”. Orice reformă, indiferent în ce domeniu are loc, nu se poate face cu funcționari sau oameni politici care se consideră proprietari ai funcțiilor, ci cu profesioniști a căror putere utilitară sau bazată pe principii se află în congruență cu știința administrației și cu aspirațiile cetățenilor în slujba cărora se află. jr. Iulian BADEA, Președintele Asociației Secretarilor Unităților Administrativ-Teritoriale din Județul Mureș.

www.punctul.ro

Peste 1.000 de femei sunt ținta egalității de șanse Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România-Frăţia, în parteneriat cu alte sindicate din ţară, a implementat, începând din 2011, un proiect de promovare a principiului egalității de șanse, proiect care se află aproape la final şi care şi-a prezentat concluziile în cadrul Conferinţei Naţionale „Egalitatea de şanse: Percepţii, Provocări şi Perspective”, care a avut loc săptămâna trecută, la Tîrgu-Mureş, unde au participat peste 200 de persoane, un grup ţintă reprezentat de manageri ai autorităţilor publice locale şi centrale, personal, organizaţii nonguvernamentale, parteneri sociali, patronate, sindicate şi mass-media.

Această conferință este o componentă a proiectului „Promovarea principiului egalității de șanse și de gen la nivel național în cadrul societății civile și administrației publice locale și centrale” POSDRU/97/6.3/63007, un proiect menit să promoveze principiul egalității de șanse și de gen în cadrul societății civile și centrale.

Scopul său este de a elimina practicile discriminatorii pe criterii de gen și a inegalităților structurale dintre femei și bărbați, precum și sprijinirea femeilor pentru creșterea nivelului abilităților și calificărilor, acces egal la ocuparea și la construirea unei cariere profesionale. „Egalitatea de şanse este un principiu al democraţiei şi unul al drepturilor omului şi noi, ca organizaţii sindicale, ţinem cont de acest lucru. Egalitatea de şanse este un drept de care trebuie să beneficiem cu toţii, iar în cadrul acestui proiect am căutat să abordăm, în mod deosebit, egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. Evenimentul găzduit de oraşul Tîrgu-Mureş este o conferinţă naţională care încununează un număr de 16 conferinţe regionale pe care noi le-am desfăşurat în cadrul acestui proiect”, a precizat Florentina

luna aprilie 2009 am ocupat funcţia publică de secretar al municipiului Reghin, iar în 25 octombrie 2012 am primit cu onoare propunerea de a ocupa funcţia publică de subprefect al judeţului Mureş. […] Nu există o reţetă a succesului. Există tărie de caracter, încredere, principii şi corectitudine. Şi mai este şansa, încrederea pe care ţi-o acordă cineva la un moment dat, iar eu am avut această şansă”.

OPORTUNITĂŢI, NOROC, PERSEVERENŢĂ ŞI SERIOZITATE Enache, managerul proiectului.

Proiectul are o acoperire națională și multisectorială, vizând în special sectoarele: administrația financiară, educație, comerț, chimie și petrochimie.

reprezentanţilor mass-media sunt de mare folos pentru că în acest fel suntem conştienţi că vom sensibiliza tot ceea ce înseamnă opinia publică”.

Preşedintele CNSLR Frăţia Mureş, Călin Cociş, a arătat că, pe lângă conferinţe REZULTATELE regionale, proiectul a inclus şi sesiuni de pregătire pentru reprezentanţi din grupurile sociale defavorizate.

Rezultatele concrete ale proiectului, de La rândul său, secretarul CNSLR care au beneficiat și 20 de femei din județul Frăţia Mureş, Maria Dăndărău, a sublinMureș, au fost prezentate de Florentina iat importanţa conferinţelor în dezvoltarea Enache: „Grupul ţintă, indicatorii pe care personală a celor implicaţi. noi va trebui să-i realizăm până la sfârşit, sunt 800 de femei formate în competenţe MUREŞENCE DE SUCCES generale, respectiv management, comunicare, comunicare în limbi străine şi IT. Toate aceste cursuri se vor definitiva cu acordarea unui În cadrul conferinţei naţionale „Egalicertificat recunoscut de Agenţia Naţională tatea de şanse: percepţii, provocări şi perspecde Competenţe şi, de asemenea, încă 300 de tive”, trei femei de succes din judeţul Mureş femei recalificate. Până acum putem să spu- şi-au spus povestea pentru a demonstra că nem că am format 600 de femei pe competenţe anumite funcţii de conducere nu sunt destigenerale şi 200 calificate şi recalificate. Avem nate doar bărbaţilor. de organizat 86 de evenimente dintre care 70 Astfel, Gabriela Koss, subprefect al s-au finalizat deja, am elaborat o serie de ma- județului Mureș, a spus că succesul dânsei teriale de promovare a principiului egalităţii se datorează caracterului, corectitudinii și de şanse, broşuri, pliante şi toate prezenţele șansei: „Eu sunt de profesie jurist. […] Din

„Succesul stă în voinţa de a învinge, că prima condiţie a victoriei este sacrificiul, iar pentru recunoaştere şi succes trebuie să ne străduim şi să stăruim. […] Succesul este legat de oportunităţi şi noroc. Dacă am realizat ceva în viaţă, dacă am o recunoaştere socială, este datorită perseverenţei şi seriozităţii”, a povestit Eugenia Neagoe, director executiv la Casa Judeţeană de Pensii. „Am terminat Facultatea de Drept din Sibiu. Întâmplător, am intrat în politică […].

Pentru că vorbim despre egalitate de şanse, acolo am constatat faptul că femeile au loc, au fost promovate şi pot face echipă bună cu bărbaţii. Am reuşit să înfiinţez o mulţime de organizaţii de femei cu rolul de a promova femeia. Am promovat femeile pe listele de candidaţi şi de la un mandat la altul, la nivelul judeţului Mureş, numărul femeilor a crescut. De asemenea, s-au promovat femei în funcţii de conducere în administraţia publică locală şi centrală. Femeia a avut şi are succes în judeţul Mureş”, a povestit Marcela Achim, comisar şef adjunct în cadrul Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului.

Vasile DANCEA

04

SOCIAL

Consilierii și proiectele lor Începând cu acest număr, săptămânalul Punctul dorește să facă o prezentare a proiectelor și realizărilor consilierilor locali târgumureșeni. Astfel, în fiecare număr, veți putea citi despre planurile câte unui consilier local și despre proiectele importante inițiate de acesta. Precizăm că vom urmări, îndeosebi tânăra generație de consilieri, cea care poate aduce un suflu nou în Consiliul Local, cu efecte benefice asupra dezvoltării municipiului Tîrgu-Mureș. Desigur, nu doar că vom prezenta proiectele consilierilor, ci vom urmări dacă, în timp, aceștia le duc la bun sfârșit, iar rezultatele activității lor vor fi analizate după ce respectivele proiecte au fost sau nu concretizate. ÎNCEPEM CU PETI ANDRÁS Viceprimarul Peti a precizat că, de curând, în cadrul unei ședințe de Consiliu Local, au fost votate trei proiecte de hotărâre semnificative, propuse de dânsul.

Unul dintre aceste proiecte se referea la acei solicitanți de ajutor de urgență pentru montarea unei centrale termice proprii, care din motive obiective nu și-au depus solicitările la termen. „Vorbim despre aproximativ 40 - 50 de familii care sunt într-o situație materială foarte gravă, în sensul că de 2 - 3 ani nu au rezolvat problema încălzirii și a apei calde. Noi am prelungit termenul de depunere a solicitărilor până în 31 decembrie 2013, urmând ca până în 31 martie 2014 să evaluăm și să analizăm toate aceste solicitări, iar anul viitor să includem suma necesară în bugetul orașului. Este, după părerea mea, un ajutor foarte important, dat unei pături sociale foarte expuse și sensibile, dar trebuie ținut cont că este un termen final. Solicităm tuturor celor care se încadrează în această categorie să-și depună dosarele și să nu rateze, din nou, acest termen final de depu-

www.punctul.ro

nere”, a declarat Peti András.

SIGURANŢĂ ÎN TRAFIC ŞI PISTE DE BICICLETE Al doilea proiect propus de Peti András și votat de curând în CL a vizat investiții cu privire la fluidizarea traficului și creșterea siguranței în trafic. „Acest proiect se referă la identificarea punctelor sensibile, unde se întâmplă cele mai multe accidente rutiere, cu implicații asupra vieții oamenilor, dar se referă și la supraînălțarea trecerilor de pietoni, la semaforizarea intersecțiilor, precum și la crearea de rute alternative sau folosirea de mijloace alternative de transport, cum ar fi bicicleta.

Avem o strategie cu o rețea de piste de biciclete în oraș. De curând am suplimentat fondurile necesare amenajării acestor piste de biciclete, urmând să se facă, anul acesta, legătura între Cocoșul de Aur și Complexul de Agrement Weekend”, a precizat viceprimarul Peti. Într-un final, rețeaua de piste pentru biciclete ar trebui să lege toate părțile orașului, fiind prevăzute, în acest sens, două direcții principale: o pistă principală va lega strada Livezeni de Weekend, trecând prin Centru, iar a doua va lega Combinatul de Spitalul Nou. AMFITEATRU ÎN CENTRU Apoi, viceprimarul Peti ne-a vorbit despre un alt proiect propus de dânsul și aprobat de CL: construirea unui amfiteatru permanent în Piața Teatrului, între Hotel Continental și Teatrul Național: „Acolo am prevăzut un amfiteatru și, în plus, dorim să amplasăm mai multe statui ale personalităților care au adus un aport considerabil renumelui TîrguMureșului prin creația lor artistică.

Momentan, se face un studiu de amplasament în Piața Teatrului”, a de-

Punctul

Premiul Dumitru Tinu 2007 Cristian TEODORESCU Marius LIBEG Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L. Str. Horea, nr. 11 Tîrgu-Mureş, cod 540502 Tel: 0371 496 125 Fax: 0265 22 00 44 ISSN: 1841 - 0699

Redactori: Ligia VORO

Cătălin HEGHEŞ

Cristina VANCEA

Ioan A. BORGOVAN

Mircea BARBU

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate.

Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Editor: LIBEG Zsuzsanna Secretaiat: Mihaela KOZAK IT/DTP: Ovidiu MORAR

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

Viceprimarul Peti András susţine proiecte importante din punct de vedere urbanistic, economic, social şi cultural

clarat Peti András.

PROMOVAREA LECTURII Un alt proiect important al viceprimarului Peti, dar care încă nu a fost propus în CL, se referă la încurajarea cumpărării de cărți de către elevii târgumureșeni, cu scopul principal de a ridica nivelul cultural al tinerei generații. „Aș veni cu o propunere, știind că ne confruntăm cu o lipsă acută a dorinței elevilor de a citi. Pentru a asigura condițiile financiare, ne-am gândit să alocăm o sumă pentru fiecare elev târgumureșean. Astfel, elevii ar primi un voucher sau tichet de valoare care s-ar putea utiliza exclusiv în librăriile din Tîrgu-Mureș.

Avem trei obiective: 1 – să încurajăm elevii să citească mai mult și să stea mai puțin în fața calculatoarelor și televizoarelor, prin acest lucru asigurându-și o cultură generală, o deschidere mai mare către cultură; 2 – susținem și societățile comerciale care au ca domeniu de activitatea cultura; 3 – prin faptul că ajutăm elevii din Tîrgu-Mureș să cumpere cărți cu bani de la bugetul local, acei bani se reîntorc în bugetul local prin formă de cotă repartizată din TVA, cotă repartizată din impozitul pe profit și cotă repartizată din impozitul pe salariile din cadrul librăriilor. Este un circuit închis din care târgumureșenii câștigă cu toții”, a detaliat Peti András.

ATRAGEREA INVESTITORILOR Un alt proiect important gândit de viceprimarul Peti András se referă

la atragerea investitorilor în TîrguMureș, aceasta însemnând crearea de locuri de muncă și venituri suplimentare la bugetul local. Mai multe detalii am aflat tot de la Peti András: „Este un proiect promovat și pregătit de către mine cu privire la atragerea de investiții noi în oraș. Este vorba despre o schemă de ajutor de minimis, o finanțare nerambursabilă acordată în forma unei reduceri la plata impozitului pe teren și clădire.

Investiție nouă înseamnă investiție realizată și pusă în funcțiune după aprobarea schemei de ajutor. Dacă vine un investitor în Tîrgu-Mureș, achiziționează un teren, construiește o fabrică și pune în funcțiune această fabrică, și dacă valoarea acestei investiții

este mai mare de 1 milion de euro și creează locuri de muncă într-un număr definit în funcție de categoria întreprinderii (micro, mică sau mijlocie), poate beneficia de această reducere la impozitul pe clădire sau pe teren, timp de 3 ani, în valoare maximă de 200.000 de euro. Astfel, aducem investiții noi în Tîrgu-Mureș, creăm noi locuri de muncă și o bază de impozitare pe termen lung, care va aduce venituri suplimentare, prin impozit, la bugetul local. De ce? O investiție de 1 milion de euro, cu un impozit de 1,7 % pe clădire și pe teren înseamnă undeva la 17.000 de euro. Deci, noi dăm o reducere de 17.000 de euro la o investiție de 1 milion de euro și crearea de 30 de locuri de muncă însă, în schimb, firma investește aici, își înregistrează sediul aici, beneficiem din repartizarea din cota TVA și impozit pe profit și pe salarii, angajații plătesc impozitul pe salariu și o cotă revine Tîrgu-Mureșului. După expirarea celor 3 ani, acel investitor rămâne aici și plătește integral suma. Pe termen lung, avem un avantaj. Este pentru prima dată când creăm cadru pentru a sprijini și a atrage investiții noi și pentru a crea locuri de muncă în TîrguMureș. În octombrie am aprobat demararea procedurilor, am creionat regulamentul și țin legătura cu Consiliul Concurenței și cu un grup de lucru din cadrul Ministerului Economiei, departamentul pentru întreprinderi mici și mijlocii. Sper să finalizez regulamentul implicând toate observațiile primite de la aceste două foruri și cadrul de finanțare să fie adoptat la următoarea ședință ordinară de CL”.

Vasile DANCEA

05

ADMINISTRAŢIE

Mai transparenţi O idee, apoi o iniţiativă, care s-a materializat într-o propunere legislativă şi de câteva zile întro lege: după 10 ani de aplicare şchioapă a Legii privind transparenţa decizională, aceasta a fost modificată. Sperăm că în mai bine, deşi problema sancţiunilor aplicabile persoanei responsabile de nerespectarea legii a rămas, în continuare, în suspensie. Cât de repede se vor conforma autorităţile publice locale şi centrale rămâne de văzut. Cert este că societatea civilă mai are o „armă” prin care poate presa legal asupra reprezentanţilor autorităţilor publice atunci când acestea din urmă uită să acţioneze la lumină, adică transparent.

www.punctul.ro

INIŢIATIVĂ AMBIŢIOASĂ La începutul anului 2012 demara în România una dintre cele mai aventuroase şi ambiţioase iniţiative, ce viza amendarea Legii nr.

52, din 2003, privind transparenţa decizională în administraţia publică. Coaliţia 52, după denumirea legii ce se dorea modificată, alcătuită din organizaţii neguvernamentale, asociaţii profesionale, sindicate, patronate şi cetăţeni, îşi propunea următoarele: mărirea termenului în care cetăţenii şi ONG-urile pot face sugestii sau depune amendamente la un proiect de lege lansat în dezbatere publică; impunerea de sancţiuni administrative aplicabile decidentului politic dintr-o instituţie publică; nulitatea oricărui act legislativ adoptat fără respectarea procesului de dezbatere publică; impunerea, prin lege, a unui set de reguli minimale privind procedura de consultare publică.

Demersul a pornit de la o serie de studii care au arătat că autorităţile publice mimează transparenţa decizională care presupune consultarea cetăţenilor asupra proiectelor de acte normative. Astfel, Academia de Advocacy din Timişoara, iniţiatorul de facto al Coaliţiei 52, a arătat într-un studiu că: „Niciun minister din cele 15 care compun guvernul nu a furnizat Academiei de Advocacy lista cu actele normative în pregătire, în baza primei solicitări. Doar 3 consilii judeţene au răspuns cererii iniţiale, în timp ce alte 5 sunt încă în termenul legal al procedurii. Din cele 55 de primării incluse în studiu, doar una a răspuns cererii iniţiale, iar o a doua este încă în termenul le-

E de salutat modificarea Legii 52 din 2003, dar se impune introducerea unor sancţiuni concrete, astfel încât legea să îşi atingă scopul…

Povara de a suporta ineficienţa, lipsa de transparenţă, incompetenţa etc. autorităţilor publice locale va reveni tot contribuabilului.

gal al procedurii“. După ce a făcut plângere prealabilă, situaţia nu s-a îmbunătăţit prea mult deoarece 12 ministere, 19 consilii judeţene şi 34 de primării au continuat să ignore cererea Academiei de Advocacy.

De asemenea, studiul ONGului timişorean a mai arătat că peste 90% din autorităţile publice amintite mai sus nu asigură un acces facil al cetăţenilor la informaţiile de interes public, aşa cum prevede Legea nr. 544 din 2001.

De la acel moment au avut loc mai multe mese rotunde, la care au fost invitaţi parlamentarii din fiecare judeţ, cărora li s-a prezentat iniţiativa legislativă şi li s-a solicitat sprijinul pentru amendarea legii transparenţei decizionale.

Decidenţii nu vor mai putea deci final, s-a introdus obligativitatea acţiona discreţionar”, se arată într- participării la dezbaterile publice un comunicat al Coaliţiei 52. cu cetăţenii a iniţiatorilor, experţilor şi/sau specialiştilor implicaţi, CE S-A MODIFICAT CONCRET? din partea autorităţii publice care, de regulă, chiuleau de la astfel de evenimente.

Noua lege vine cu cel puţin zece modificări. Prima ar fi exÎN SUSPENSIE tinderea perioadei de consultare publică la 30 de zile lucrătoare şi nu calendaristice cum era până Ceea ce nu clarifică însă acum. A doua vizează derularea noua lege este partea referitoare la procesului de consultare publică sancțiuni. Astfel, prin noua lege, până la începerea dezbaterilor în se modifică neesenţial alineatul 1 cadrul autorităţilor publice, nu al articolului 13. Practic, se înlopână la finalizarea lor. Apoi, au- cuieşte o lege care nu mai este în torităţile publice sunt obligate să vigoare – 29 din 1990, vechea lege publice modalitatea de colectare a recomandărilor de la cetăţeni, respectiv modalitatea de înscriere şi luare a cuvântului, timpul aloUN PRIM SUCCES cat luării de cuvânt şi orice alte detalii de desfăşurare a dezbaterii publice. De asemenea, autoritatea După aproape doi ani de zile, publică trebuie să publice pe siteparlamentarii s-au aplecat asupra ul propriu şi să afişeze la sediul acestui proiect de lege şi au modi- său: minuta dezbaterii publice, reficat legea transparenţei deciziona- comandările scrise colectate, versile. Noua Lege nr. 281 din 31. 10. unile îmbunătăţite ale proiectului 2013 pentru modificarea şi com- de act normativ în diverse etape pletarea Legii nr. 52/2003 privind ale elaborării, rapoartele de avizatransparenţa decizională în admi- re, versiunea finală adoptată a acnistraţia publică a fost publicată în tului normativ. Instituţiile publice 5 noiembrie, în Monitorul Oficial vor fi obligate să ţină un registru nr. 679. al opiniilor şi propunerilor colec„Modificările aduse vechii legi tate, pentru ca acestea să rămână modernizează accesul cetăţenilor, consemnate, iar decidenţii să nu inclusiv al jurnaliştilor, la decizii- poată minţi opinia publică asupra le publice, mai ales că s-a introdus inexistenţei lor. O altă modificare obligativitatea, inclusiv la nivel lo- vizează introducerea, inclusiv la cal şi judeţean, ca studiile de impact nivel local şi judeţean, a studiilor şi/sau fezabilitate să devină obliga- de impact şi/sau fezabilitate ca torii ca documente publice anexe ale documente publice anexe proiecproiectului de act normativ propus. tului de act normativ propus. În

a contenciosului administrativ, cu noua lege, ceea ce era firesc. Astfel, noul articol, la alineatul 1 va cuprinde următoarele: „Orice persoană care se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute de prezenta lege, poate face plângere potrivit dispoziţiilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare”.

Alineatul al doilea va rămâne neschimbat.

Faţă de proiectul ambiţios iniţial prin care se urmărea introducerea unor sancţiuni care să fie suportate de către decident, în mod personal – primar, preşedinte de consiliu judeţean, consilieri, parlamentari, miniştri etc. – şi nu instituţional, rezolvarea din actuala lege este una palidă. Astfel, povara de a suporta ineficienţa, lipsa de transparenţă, incompetenţa etc. autorităţilor publice locale va reveni tot contribuabilului – persoană fizică şi juridică, care va plăti, prin taxele şi impozitele achitate, eventualele daune ce vor fi stabilite în procesele pe care autorităţile publice locale şi centrale să presupunem că le vor pierde. Cu toate că legislaţia prevede ca instituţia publică bună de plată se poate întoarce împotriva funcţionarului responsabil, în realitate, aceste cazuri sunt ,,rara avis”. În concluzie, e de salutat modificarea Legii 52 din 2003, dar poate se impune introducerea unor sancţiuni concrete, astfel încât legea să îşi atingă cu adevărat scopul.

Ligia VORO

06

REGHIN

Un reghinean, premiat la Gala Premiilor eCommerce Săptămâna trecută, un reghinean de 28 de ani a fost premiat la cea de-a VIII-a ediție a celui mai important eveniment din comerțul on-line.

CEL MAI BUN MAGAZIN ONLINE PE FASHION Bogdan Uța și-a adjudecat locul I la categoria „Cel mai bun magazin on-line pe fashion”, acesta fiind unul dintre cele mai râvnite premii din cadrul Galei Premiilor eCommerce. Trofeul GpeC, o plachetă pe care, sub titulatura Romanian eCommerce Awards Gala, stă scris și numele câștigătorului, nu este prima distincție pentru compania la care tânărul reghinean este partener și web-developer în același timp.

La ultimele două ediții, firma respectivă a fost pe podium prin două dintre magazinele sale, câștigând distincția User’s Choice, atât în 2011 cât și în 2012, Users’ Choice fiind sigurul premiu acordat pe baza voturilor publicului.

MULTĂ MUNCĂ În cadrul aceleiași gale, proiectul lui Bogdan (realizat pentru un brand renumit de încălțăminte) a obținut și locul III la categoria „Best Experienced”.

O POVESTE DE SUCCES Bogdan Uța a absolvit în urmă cu 10 ani Liceul „Petru Maior” din Reghin și tot de atunci lucreză în domeniu, deși în paralel a studiat automatizări la o facultate din TîrguMureș. La început a făcut site-uri doar ca să învețe, apoi au început să vină și banii.

S-a mutat mutat la București în anul 2009, când criza economică lovea tot mai multe companii. Împreună cu alți patru prieteni, Bogdan a lansat singura companie din țară specializată pe externalizarea serviciilor de e-commerce, printr-o platformă customizată și servicii integrate de promovare și vânzări. Au urmat multă muncă și multe sacrificii. Primul proiect a fost un mall online.

Bogdan Uţa şi-a adjudecat locul I la categoria Magazinul aduna furnizori din fashion, IT, „Cel mai bun magazin online pe fashion” electrocasnice, accesorii.

După 2 ani, compania s-a extins con„E un premiu pe care îl așteptam de ceva GALA PREMIILOR ECOMMERCE centrându-se pe magazinele monobrand, iar vreme, a declarat Bogdan Uța. Investim în fiacum, după patru ani de zile, firma a ajuns ecare dintre proiectele noastre în mod egal. În la o cifră de afaceri impresionantă. anii trecuți am fost câștigători prin cele două Gala este considerat cel mai important La ora actuală, compania la care este magazine. Anul acesta ne-am înscris doar cu eveniment referitor la comerțul electronic din acționar Bogdan Uța desfășoară patru mari un proiect la gală și focusul nostru a fost pe el. România și îşi desemnează câştigătorii anual. proiecte. Compania a ajuns un furnizor S-a lucrat extraordinar de mult la partea din Competiţia se împarte pe trei categorii: Pre- complex al tuturor resurselor necesare penspate, la funcționalități și la noul design. Pot miile proprietare Gala Premiilor eCommerce tru un magazin online de succes și oferă sersă vă spun că vacanța mea de vară a însemnat - acordate prin consultarea magazinelor on- vicii de comerț electronic pentru partenerii doar rebranding-ul pentru magazinul acesta, line; Premiile magazinelor online, în funcţie săi, prin dezvoltarea de platforme personaliînsă nu îmi pare rău. Se vede clar acum că a de votul juriului pe Categoriile de Produse/ zate, susținute în paralel de servicii de prodat rezultate”.

Servicii Comercializate; Premiile băncilor. movare și vânzări online.

ANUNŢ privind atribuirea autorizaţiilor de taximetrie conform H.C.L. nr.10/31.01.2008 – privind transportul în regim de taxi pe raza municipiului Reghin cu modificările şi completările ulterioare Primăria Municipiului Reghin aduce la cunoştinţa celor interesaţi iniţierea procedurii de atribuire a unui număr de 81 autorizaţii taxi după cum urmează: - 73 autorizaţii pentru transport persoane ; - 8 autorizaţii pentru transport marfă .

CALENDAR: 07.11.2013 – 05.01.2014 - depunerea cererilor de înscriere şi a documentaţiei obligatorii; 06.01.2014 - 15.01.2014 - procedura de atribuire a autorizaţiilor; 18.01.2014 - afişarea rezultatului atribuirii; 18.01.2014 – 01.02.2014 - depunerea de contestaţii la rezultatul atribuirii; 11.02.2014 – soluţionarea contestaţiilor şi comunicarea acestora; 20.02.2014 – eliberarea autorizaţiilor taxi.

Documentele necesare pentru autorizaţia taxi: a) – autorizaţia de transport; b) – certificatul de înmatriculare şi cartea de identitate a autovehiculului din care să rezulte că acesta este deţinut de către transportatorul autorizat respectiv în proprietate sau în temeiul unui contract de leasing; c) – certificatul de agreare pentru autovehicule; d) – declaraţia pe propria răspundere privind criteriile de departajare prevăzute la art.14.2, alin.6 din Legea 38/2003, modificată şi completată prin Legea 265/2007, pe care autovehiculul respectiv le îndeplineşte; e) – declaraţie pe propria răspundere privind modul în care este asigurată dispecerizarea şi la ce dispecerat taxi este arondat transportatorul autorizat; f) – adeverinţă de îndeplinire a obligaţiilor de plată a impozitelor, eliberată de AF Reghin; g) – adeverinţă de îndeplinire a obligaţiilor de plată către bugetul local, eliberată de către Serviciul Taxe şi Impozite din cadrul Primăriei Municipiului Reghin.

Documentele se depun la Compartimentul Administratie Publică Locală, camera 37, între orele 09:0014:00. Data de 05.01.2014 este termen de decădere, după această dată nu se mai acceptă nici o solicitare, respectiv nici un dosar.

Criteriile de departajare: Nr. crt.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

PUNCTAJ MAXIM Plata la termen a obligaţiilor faţă de bugetul local ( pe ultimii 2 ani) Vechimea în ani de când transportatorul desfăşoară autorizat activitate de transport în regim de taxi Forma de deţinere: - proprietate - leasing Vechimea autovehiculului: < 1 an 1 – 2 ani 2 – 3 ani 3 – 4 ani 4 – 5 ani Clasificare autovehiculului conform normelor de poluare Euro: - Euro 5 - Euro 4 - Euro 3 Grad de confort, siguranţă: - airbag pasager faţă - airbag pasageri spate - ABS - aer condiţionat – cu reglare automată - cu reglare manuală Dotări suplimentare ale autovehiculului: - dispozitiv GPS de monitorizare - dispozitiv de plată prin cardul bancar

PUNCTAJ TOTAL (P) 250 p 20 p 2 p x nr. ani (max. 10 ani) 20 p 10 p 70 p 40 p 30 p 20 p 10 p 30 p 20 p 10 p 20 p 20 p 20 p 10 p 5p 10 p 10 p

]Biroul de presă al Primăriei Municipiului Reghin

07

Ajutor nesperat pentru biserica Adventistă Biserica Creştină Adventistă de limba maghiară a trimis o cerere prin care a solicitat acordarea unui sprijin financiar, în cadrul şedinţei ordinare a Consiliului Local Luduş din luna octombrie. Pastorul Halmagyi Zs. Attila cunoaşte prevederile OG 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile aparţinând cultelor religioase recunoscute în România şi a uzat de prevederile art. 4, 5 şi 18 din Normele Metodologice din anul 2002.

A PRIMIT DUBLU În cererea sa, pastorul a solicitat sprijinul pentru „terminarea lucrărilor ce se efectuează la clădirea casei de rugăciune a cultului nostru (adresa: B-dul 1 Decembrie). Asemenea solicitări au mai ajuns la Consiliul Local şi au fost rezolvate favorabil în limita fondurilor disponibile, dar este pentru prima oară când consilierii aprobă dublarea sumei solicitate. Proiectul de hotărâre a fost întocmit cu suma de 1.000 lei, suma cerută de pastor, dar viceprimarul Kis Iştvan a fost nemulţumit. De ce pentru biserica Maranata a fost aprobată suma de 2.000 de lei şi pentru Adventiştii maghiari doar 1.000 de lei? Un răspuns simplu ar fi

Clădirea a fost renovată recent

fost că proiectul de hotărâre a prevăzut suma cerută. În situaţia în care Kis a cerut dublarea sumei, au apărut două propuneri. La vot, pentru alocarea sumei de 1.000 de lei au fost 5 voturi pentru, 9 împotrivă şi 3 abţineri, propunere căzută. Pentru suma de 2.000 de lei au votat 12 consilieri „pentru”, doi împotrivă şi doi s-au abţinut.

COMENTARII

punct de pe ordinea de zi. Gelu Puia s-a arătat contrariat de modul de rezolvare: „Cum se poate, cer 1.000 de lei şi noi aprobăm 2.000 de lei?” La rândul său, Ioan Rad a afirmat: „Pentru anul 2014 să ne gândim mai mult la asemenea solicitări şi să nu mai fim mărinimoşi”. De asemenea, Ciprian Turdean a spus: „Din luna decembrie sperăm să avem criterii precise pentru acordarea unor asemenea ajutoare financiare şi să prevedem bani în bugetul local”.

Evident, au fost şi discuţii la acest

www.punctul.ro

ÎN 2014?

Primăria ştie că numărul locurilor din grădiniţele existente este insuficient, dar mai ştie că în centrul vechi al oraşului, grădiniţele îşi desfăşoară activitatea în clădiri vechi şi, în plus, pentru localul din strada Vânătorilor, chiria plătită unor cetăţeni străini cărora li s-a retrocedat imobilul este exagerată. Iată de ce, Administraţia publică a realizat un proiect pentru construirea unei grădiniţe

Cupa „Piticilor”. La Sala de sport a oraşului Luduş s-a desfăşurat o competiţie de mini fotbal la care au participat opt echipe din trei judeţe.

Echipele au fost formate din copii născuţi în anul 2004 şi mai tineri. Meciurile s-au disputat în cadrul a două grupe după care, în finală, Viitorul Luduş a învins cu 2 - 0 echipa Infinity Tîrnăveni, iar pentru locul III, LPS Bistriţa a întrecut Arsenal Bistriţa cu scorul de 2 - 1. În continuare, s-au clasat CS Mureşul Luduş, Academia „Gh. Bătrâneanu” Cîmpia Turzii şi CS Viitorul Tîrgu-Mureş. Meciurile au fost arbitrate cu competenţă de Dorel Raţiu.

Cel mai bun jucător al turneului a fost declarat Bartoş Erik de la Vitorul Luduş. Oranizatorul Cupei, Ciprian Cipăian, mulţumeşte sponsorului ing.

Ioan Armenean de la SC Zahărul TEREOS şi colaboratorului său, Cosmin Botezan.

Concert. Primăria oraşului Luduş, Casa de Cultură „Pompeiu Hărăşteanu” şi cercul de canto „Bella Musica” prezintă spectacolul „Când vine toamna...”. În recital: Timea Fekete, Bianca Boar, Adela Ciocan. Participă Alexandra Ploscar, Ramona Tritean, Edy Vlad, Mara Hădărig, Bukoşi Robert, Laszlo Noemi, Mate Adel, Alessandra Zaharia, Laurenţiu Florea, Alexandra Lakatoş, Patricia Pruneanu, Ioana Iurian, Andrada Okroş, Milena Bandits, Adriana Boca, Bianca Giurgiu, Radica Stamenovski, Daria Vereş, Mădălina Savu, Raluca Olaru, Bianca Bologa, Roxana Blaga, Denisa Baghiu. Realizator: Cornel Pop; prezintă: Ariadna Pop; lumini şi sunet: Cornel Sabău. Concertul are loc în 17 noiembrie, pe scena Casei de Cultură „Pompeiu Hărăşteanu”.

Consiliera Luminiţa Boca (dreapta) depune jurământul

noi, cu 10 săli. Terenul există, la Şcoala Gimnazială nr. 1, cofinanţarea este asigurată, trebuie doar să apară finanţarea Ministerului Educaţiei Naţionale. „Am făcut nenumărate demersuri la Minister pentru demararea acestui proiect atât de necesar, dar până acum nu am primit undă verde”, a spus directorul ADP şi APL, Daniel Şofron, într-o informare prezentată la şedinţa extraordinară a Consiliului Local din 5 noiembrie, când a prezentat şi adresa primită

Act adiţional. Contractul nr. 1865/2012, prin care SC Zahărul TEREOS Luduş sponsorizează Primăria oraşului Luduş cu suma de 150.000 de lei pentru achiziţionarea unei autoutilitare pentru stingerea incendiilor (80.000 de lei) şi extinderea sediului PSI (70.000 de lei), a fost completat de un act adiţional semnat de cele două părţi: Ioan Armenean şi Muzsi Andraş (Tereos) şi Cristian Moldovan şi Maria Suciu (Primăria). Prin acest act se menţine suma de 80.000 de lei pentru autospeciala de stins incendii, dar cei 70.000 de lei prevăzuţi pentru sediul PSI primesc o altă destinaţie. Referatul prezentat Consiliului Local de Daniel Şofron menţionează că, după o analiză a priorităţile acestui sfârşit de an, este oportună achiziţionarea unor utilaje pentru Biroul „Drumuri, Intervenţii şi Transport” după cum urmează: lamă pentru deszăpezire – 23.000 de lei; utilaj pentru împrăştiat material antiderapant – 37.000 de lei; placă vibratoare – 4.000 de lei; utilaj pentru tăiat beton şi asfalt – 6.000 de lei. „Cu aceste utilaje în dotarea proprie vom scădea cheltuielile lucrărilor pe care le realizăm în regie proprie”, a spus Sorinel Tripon.

Consilierii locali au aprobat actul adiţional prezentat de Executivul Primăriei.

Ioan A. BORGOVAN

Promisiuni pentru o nouă grădiniță Conform unor studii şi a unor prognoze emise în ultimii ani, natalitatea la români este pe un trend descendent, iar populaţia României scade în mod accentuat. Nu ştim cât de realiste sunt aceste previziuni, dar în ceea ce priveşte viitorul oraşului Luduş se pare că nu este chiar aşa. Cei care spun că numărul locuitorilor a scăzut au dreptate, multe persoane în vârstă plecând în satele de origine. Însă, la fel de adevărat este că numărul copiilor preşcolari este în creştere.

Punctul pe i

LUDUŞ

de la MEN, în care se scrie: „Grădiniţa cu program prelungit cu 10 săli de clasă din Luduş este inclusă în Proiectul privind Reforma Educaţiei Timpurii din România (PRET), dar nu vă putem spune cu exactitate momentul începerii lucrărilor la acest obiectiv. În funcţie de alocările bugetare pentru anul 2014 se va avea în vedere posibilitatea scoaterii la licitaţie şi finanţării tuturor obiectivelor rămase de executat”.

Ioan A. BORGOVAN

SPORT

A patra victorie pentru BC Mureș Echipa de baschet BC Mureș a câștigat partida disputată pe teren propriu împotriva bucureștenilor de la Steaua CSM, scor 92 – 89. Acest rezultat reprezintă al patrulea succes stagional pentru târgumureșeni.

Cel mai bun jucător de pe teren a fost

Aleksandar Mladenovic, de la BC Mureș, care a reușit să înscrie 32 de puncte și să recupereze cinci mingi.

Cel mai bun jucător de la Steaua a fost Virgil Stănescu, care a marcat 18 puncte, a reușit 4 recuperări și 3 pase decisive.

Nou centru

08

Mondo Trade, partener francizat vine acum pe piața locală a service-ului și real Goodyear încă din 2010, și-a extins tail-ului cu anvelope cu un nou centru Premio activitățile operaționale în lanțul de franci- deschis cu franciză de la Goodyear. ză Premio din România, deschizând un nou centru de profil în Tîrgu-Mureș.

PREMIO 2 GOODYEAR ŞI MONDO TRADE Goodyear Dunlop Tires România și partenerul său francizat Mondo Trade au deschis oficial cel de-al doilea centru Premio din Tîrgu-Mureș. Acest al doilea centru de service și retail cu anvelope, deținut în sistem franciză de partenerul târgumureșean al Goodyear, certifică succesul pe piață al programului propus de Goodyear în 2009 clienților săi și extinde gama de servicii către noi categorii de utilizatori și beneficiari din orașul Tîrgu-Mureș și zonele limitrofe ale acestuia.

Cunoscută pe piața locală ca reprezentanță Hyundai, și recent ca noul concesionar Citroen și Peugeot din Tîrgu-Mureș, precum și prin activitățile pe care le desfășoară în domenii precum vânzarea de lubrifianți și anvelope, vânzarea de mașini noi și second-hand, service, construcții, amenajări, ș.a., compania târgumureșeană MONDO TRADE SRL re-

Premio 2 Mondo Trade este situat pe strada Depozitelor, la numărul 26, în Tîrgu-Mureș, și are o suprafață totală de 1.280 de metri pătrați.

Ca suprafață de service, cel de-al doilea centru Premio târgumureșean dispune de 4 hale ce însumează o suprafață de 280 de metri pătrați. În noua locație Premio, operațiunile de service se desfășoară în 4 rampe de lucru, în care se execută lucrări de montat și demontat anvelope turisme, schimbul de ulei și mecanică ușoară, montat și demontat anvelope camion și utilaje grele, geometrie roți turisme, autoutilitare, camioane și autobuze. „Am realizat aici o nouă investiție și neam extins aria de operare pentru service-ul și distribuția de anvelope într-o nouă locație Premio. Investițiile noastre nu se vor opri însă aici.

Preconizăm să ne extindem pe plan local cu sedii noi, să angajăm cei mai specializați oameni în domeniile în care activăm, să dezvoltăm mentalitatea consumatorilor noștri și să fim tot timpul

09

AUTO

Premio, marca Mondo Trade cu un pas înaintea nevoilor lor”, a declarat Cristian Tiberiu, director general al Mondo Trade. „Suntem deschiși la tot ceea ce este nou și dorim să modernizăm și să creștem valoarea spațiilor noastre de lucru și de prezentare cu aparate noi și cu un confort sporit, pentru a putea astfel oferi clienților noștri condiții cât mai de calitate. În spațiul din locația Premio Mondo Trade din strada Depozitelor, vom amenaja, în curtea firmei, un loc de așteptare destinat clienților, pe toată perioada verii”, a completat Cristian Tiberiu.

magazine-service Premio deservind zonele: Sibiu, Sebeș, Vaslui, Brăila, Bistriţa-Năsăud, Constanţa, Teleorman, Târgu Jiu, Tulcea, Alba, Focşani, Iaşi cu două centre, Deva, Ploieşti, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Timişoara, Bacău, Galaţi (cu două centre), Arad, Suceava, Botoşani, Cluj-Napoca, Baia Mare (cu două centre), Satu Mare, Tîrgu-Mureş, Craiova, Braşov (cu două centre), Oradea, Buzău, Afumaţi, Voluntari - cartier Pipera şi Bucureşti (sectoarele 2, 4, 5 şi 6).

Programul european de franciză Premio de la Goodyear a fost introdus pe piaţa loRELAŢIE DE 8 ANI cală în cel de-al doilea trimestru al anului 2009, pe un fond descendent al interesului pentru investiţii pe piaţa internă de profil.

Partener al Goodyear Dunlop Tires RoPână în prezent, reţeaua locală de franciză mânia de 8 ani de zile, societatea comerci- al Goodyear, Mondo Trade revine pe piața strada Gheorghe Doja, la numărul 225.

Premio de la Goodyear înregistrează o vaală târgumureșeană MONDO TRADE a locală, prin Premio 2 Mondo Trade, cu o La nivel național, Premio 2 Mondo Tra- loare a investiţiei iniţiale cumulate de peste deschis primul centru Premio cu franciză investiție inițială nouă de 100.000 de euro. de este cel de-al 41-lea centru de profil din 13.850.000 de euro şi continuă să se extindă de la Goodyear în 2010. După aproape 3 Primul centru Premio deținut de Mon- lanțul de franciză de la Goodyear, alte 40 de cu noi centre de profil peste tot în ţară. ani de zile de activitate ca partener retailer do Trade în Tîrgu-Mureș se află situat pe

www.vw-vehicule-comerciale.ro

Robust, extravagant, puternic individualizat

Noul Cross C

addy

In culoarea metalizată Vipergreen, cu un look offroad autentic, Cross Caddy atrage privirile prin componente cu un design pregnant: scut cu elemente argintii în faţă, în spate și lateral, completat de ornamente de protecţie negre, de jur imprejurul mașinii.

www.punctul.ro

Iar pentru că autovehiculul spune multe despre personalitatea posesorului: Imaginea sportivă este accentuată de barele longitudinale argintii și de geamurile fumurii din spaţiul pasagerilor.

Exteriorul puternic individualizat este completat la interior de elemente de siguranţă și confort: Dotările funcţionale precum hillholderassist, tempomat, proiectoare de ceaţă, culminează cu tracţiunea 4MOTION. Totul pentru o experienţă inedită, în care se îmbină robusteţea și extravaganţa.

Vă așteptăm la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale!

Imaginea este cu titlu de prezentare. Detalii despre configuraţii, dotări și preţuri la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale.

CULTURĂ

Capitala scurt-metrajelor, pentru o săptămână

10

Timp de aproape o săptămână, Tîrgu-Mureș devine, în fiecare, an capitala filmului de scurt-metraj.

Festivalul Alter-Native, a ajuns anul acesta la ediția cu numărul 21, una specială și pentru faptul că a fost inclusă în programul centenarului Palatului Culturii. O altă premieră a fost faptul că proiecțiile s-au desfășurat pentru prima dată integral în format HD. 717 SCURTMETRAJE, 53 DE ŢĂRI „La start” s-au aliniat nu mai puțin de 717 producții, dintre care, după preselecție, 60 dintre acestea au ajuns în concurs. Despre ele, directorul festivalului, Sipos Levente, spunea: „Anul acesta 60 de scurtmetraje vor concura pentru marele premiu al festivalului. În total au fost înscrise în concurs 874 de pelicule - provenind din 53 de ţări - din care 717 au ajuns la sediul organizatorului UDTM. Din acestea au fost selectate pentru programul de concurs 60 de scurt-metraje, cu o durată totală de 11 ore. Trebuie remarcată calitatea filmelor de animaţie înscrise: din numai 101 animaţii ajunse în faţa juriului de preselecţie 27 au fost admise în concurs, lângă cele 23 de filme de ficţiune, 5 documentare şi 5 filme experimentale”.

redactor cultural la Radio Cluj-Napoca, Mihai Mardare - teatrolog-filmolog, Miklauzic Bence (Ungaria) - regizor de fim, lector la Universitatea de Teatru şi Film din Budapesta, Paul Negoescu - regizor de film, producător, asistent universitar la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”, membru al Academiei Europene de Film, membru fondator al Festivalului de Film Timishort, Papp Gábor Zsigmond (Ungaria) - regizor de film, distins cu premiul Balázs Béla, Chaim Sharir (Israel) - producător, membru al Academiei Europene de Gala de premiere Film, lector la Universitatea de Film JURIUL... şi Televiziune Sam Spiegel Jerusalim, Radovan Sibrt (Cehia) - regizor de premiu al festivalului. Astfel, Prefilm, producător. miul oferit de Consulatul General ...care a trebuit să cântăreasal Ungariei din Miercurea Ciuc că producțiile și să decidă care ÎN URMA DELIBERĂRILOR, a fost atribuit regizorului Peter sunt premianții a fost format din CÂŞTIGĂTORII...

Volkart pentru producția „Camera personalități de primă mână din țară, 606” (Elveţia). Premiul Televizidar și din străinătate: Halil Efrat (Isunii Erdely TV a mers la Felméri rael) - regizor de film, editor de ima...au fost premiați în cadrul Cecília, pentru filmul „Pastila fegine, lector la Universitatea de Film unei gale care, tradițional, e orga- ricirii” (România). Producția „Mişi Televiziune Sam Spiegel Jerusalim, nizată sâmbăta seara. Anul acesta cul blond cu un miel alb” (Franța), Gergely Zsuzsa (România) - ziarist, s-au oferit cinci premii, plus marele semnat de Eloi Henriod, a primit Premiul In Memoriam Simo Sandor pentru cel mai bun film de debut oferit de UDTM-MADISZ, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei și stiloul oferit de Comisionerul Educațional al Ungariei Aary-Tamas Lajos. Premiul Ministerului Culturii din România a fost oferit lui Pablo Munoz Gomez pentru filmul „Welkom” (Belgia), în timp ce Premiul oferit de Municipiul Tîrgu-Mureș a mers la Alessandro Falco, pentru scurt-metrajul „Strada lui Raffael” Sala mare a fost mai mereu plină de locuri (Italia). libere, chiar şi la cele mai aşteptate proiecţii În fine, cel mai vânat pre-

miu a fost Premiul Festivalului Internațional de Film de Scurt-metraj Alter-Native 21, oferit de Centrul Național al Cinematografiei, care anul acesta a fost adjudecat de Radu Jude, cu producția „O umbră de nor” (România).

PE LÂNGĂ PROGRAMUL DE CONCURS... ...Alter-Native înseamnă, însă, cinci zile de program cultural intens. Alături de producțiile de scurtmetraj care au rulat începând de joi, în program și-au făcut loc proiecții de filme de lung-metraj, proiecții de filme documentare, concerte sau vernisaje de expoziții. De pildă, încă din prima zi, la Sala mare au rulat trei lung metraje întrerupte de un concert, în timp ce în Sala mică au putut fi urmărite cinci documentare și o selecție de filme Cologne Art & Animation Festival (GER).

Una dintre cele mai așteptate

proiecții a fost cea a producției românești „Poziția copilului”, semnată de regizorul Călin Peter Netzer, care a primit anul acesta premiul Ursul de Aur la Festivalul Internațional de Film de la Berlin, fiind desemnat, de asemenea, să reprezinte România anul viitor la premiile Oscar. În plus, alte două proiecții înscrise la premiile Oscar de anul viitor au putut fi văzute la Palatul Culturii. Este vorba despre filmul „Numai vântul”, în regia lui Fliegauf Benedek, care va reprezenta Ungaria la Oscaruri și filmul „Cercuri”, în regia lui Srdan Golubovic, care va reprezenta Serbia. În ciuda biletelor relativ accesibile de acces la festival (15 lei/zi sau 40 lei/5 zile), dar și a programului destul de bine închegat, publicul nu s-a înghesuit la proiecții la fel de tare ca în anii trecuți. Sala mare a fost mai mereu plină de locuri libere, chiar și la cele mai așteptate proiecții.

Cãtãlin HEGHEŞ

11

TÂRNĂVENI

Valentin Covrig, între primi 8 mecanici din ţară În data de 30 octombrie, la Hotelul Caro din Capitală, a avut loc cea de-a treia ediție a concursului „Mecanicul Anului”, singura competiție dedicată performanței în domeniul mecanicii auto din România. Între primii 100 mecanici au existat şi trei mecanici din Târnăveni, iar printre cei opt semifinalişti s-a clasat Valentin Covrig din Târnăveni. Noutatea absolută a acestei ediții a reprezentat-o faptul că accesul la concurs a fost de tip „open” pentru toți cei care și-au dorit să ajungă la „Mecanicul Anului 2013”.

Astfel că, în urma testelor on-line și a celor

susținute în cadrul centrelor Școlii pentru Mecanici Auto AD Auto Total, s-au înscris 585 de candidați.

Prima etapă a concursului a constat într-o probă scrisă, în urma căreia, cei mai bine clasați opt concurenți s-au calificat pentru proba a doua. Această probă a fost concepută pe modelul „Știi și câștigi!”, iar competitorii au avut de răspuns la 50 întrebări din diverse ramuri ale domeniului mecanicii auto. Prezentatorul concursului a fost Pavel Bartoşi.

Investitori chinezi, la Târnăveni

Schimb de consilieri

Societatea Sol Stark Power din Timişoara, care a concesionat un teren la Târnăveni pentru construirea unui parc fotovoltaic, a solicitat un nou termen pentru plata garanţiei. Solicitarea a fost motivată ca fiind necesară pentru ca finanţatorul chinez al proiectului, grupul Hebei Anpro New Energy S&T Group Co., să finalizeze procedura de finanţare cu China Development Bank. În data de 23 ianuarie, firma din Timişoara a plătit o garanţie la Primăria Târnăveni, în valoare de 119.923 de euro. Deoarece în baza actului adiţional societatea avea obli-

Mircea BARBU

gaţia să întregească garanţia până în luna septembrie a acestui an, a fost solicitată o amânare pentru finele lui 2013, aceasta fiind aprobată de către consilieri. Firma din Timişoara nu se află la prima cerere de amânare a plăţilor, aceste solicitări având loc periodic către administraţia din Târnăveni care, în lipsa altor solicitări, a aprobat mereu amânările cerute, pentru a veni în sprijinul acestui potenţial investitor, ale cărui planuri nu s-au concretizat până acum.

Mircea BARBU

Construirea parcului fotovoltaic de la Târnăveni este incertă

Patinoar în centru În acest an, patinoarul din Târnăveni va fi amplasat în centrul oraşului, mai exact în partea stângă a Restaurantului Târnava. Achiziţia unui patinoar demontabil de 450 de mp implică costuri mari, de circa 100 de mii de euro, fără TVA. Această sumă nu poate fi asigurată din bugetul general al municipiului Târnăveni pe anul 2013 şi cel mai oportun este închirierea unui patinoar care implică costuri mai mici, au considerat reprezentanţii administraţiei. Valoarea cea mai

mică pentru închiriere şi mentenanţă pentru o perioadă de 3 luni (decembrie, ianuarie şi februarie) este de 20.000 de euro fără TVA. În perioada celor trei luni de activitate, patinoarul va funcţiona zilnic între orele 10:00 – 22:00, cu o jumătate de oră pauză, la o oră şi jumătate de funcţionare.

Tarifele de intrare pe patinoar vor fi următoarele: taxă intrare copii – 5 lei / 1 oră şi jumătate; taxă intrare adulţi – 7 lei / 1 oră şi jumătate; taxă închiriere patine – 5 lei.

Reparaţii capitale

www.punctul.ro

Marţi, 5 noiembrie, a fost predat amplasamentul lucrărilor de investiţii şi reparaţii care se vor desfăşura în cartierele George Enescu şi Şoimilor din Târnăveni. Constructorul a preluat, de la reprezentanţii Primăriei, datele necesare pentru a începe lucrările de înlocuire a reţelei de apă, care va fi urmată de

o asfaltare completă. În cartierul Şoimilor se va realiza suplimentar şi o reţea de canalizare pluvială, care nu a existat până în prezent. Primarul Sorin Megheşan a declarat că lucrările de reparaţii se vor efectua într-o ordine logică, astfel încât să nu mai fie necesară ulterior deteriorarea carosabilului pentru alte săpături.

Consiliul Local Târnăveni are doi noi aleşi: Florin Marcu (foto sus), din partea PSD, şi Mircea Vodă (foto jos), din partea PDL. Florin Marcu ocupă postul de consilier local rămas vacant în urma demisiei lui Mohamed Barmou, care a renunţat la Consiliul Local pentru a ocupa funcţia de director al Spitalului Municipal Târnăveni. În funcţia de consilier, Florin Marcu va face parte din Comisia pentru activităţi social culturale, culte, învăţământ, sănătate şi familie, tineret şi sport.

Mircea Vodă, ocupă locul de consilier local rămas vacant în urma demisiei lui Adrian Matei. Mircea Vodă va face parte din Comisia pentru activităţi economico - financiare şi agricultură, turism. Cei doi consilieri au depus jurământul în cadrul şedinţei de joi, 31 octombrie.

12

PUBLICITATE

Depozitul de deşeuri nepericuloase Sighişoara

„Medierea - activitate de interes public”

MUNICIPIUL SIGHIŞOARA, aduce la cunoştinţa publicului interesat, organizarea dezbaterii publice privind solicitarea de revizuire a autorizaţiei integrate de mediu, pentru „Depozitul de deşeuri nepericuloase Sighişoara”, în zona Între Huli, mun. Sighişoara, jud.

Mureş.

Activitatea se încadrează în anexa nr. 1 la O.U.G. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.84/2006, cu modificările şi completările ulterioare, punctul 5.4 „Depozite de deşeuri care primesc mai mult de 10 tone/zi sau având o capacitate totală mai mare de 25 000 tone deşeuri,cu excepţia depozitelor de deşeuri inerte”.

Asociaţia Mediatorilor „Ex AEQUO” Sighişoara, asociaţie profesională înscrisă în Registrul Naţional de Evidenţă a Organizaţiilor în Domeniul Medierii, Secţiunea I prin Decizia nr. 669/18.06.2013, derulează în luna noiembrie 2013, cu sprijinul Municipiului Sighişoara, o amplă campanie de conştientizare şi informare a sighişorenilor privind medierea. În cadrul acestei campanii vor fi distribuite/afişate materiale informative şi tabloul Asociaţiei Mediatorilor „Ex Aequo” Sighişoara în următoarele punc-

Şedinţa de dezbatere publică va avea loc la sediul Primăriei, în Sala mică, în data de 14. 11. 2013, ora 16:00.

Informaţii privind potenţialul impact asupra mediului a activităţii de pe amplasament pot fi consultate la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş, loc. Târgu-Mureş, str. Podeni, nr.10 şi la Primăria mun. Sighişoara, loc. Sighişoara, str. Muzeului, nr. 7, jud.

Mureş. Observaţiile, sugestiile, propunerile publicului formulate în scris se primesc zilnic, de luni până joi, între orele 900-1400 şi vineri, între orele 900-1200, la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş, loc. Târgu Mureş, str. Podeni, nr. 10 şi pe adresa de e-mail: office@apmms.anpm.ro, până la data dezbaterii publice.

GARDA DE NOAPTE - SIGHIŞOARA - NOIEMBRIE 2013 DATA 16 noiembrie 17 noiembrie 23 noiembrie 24 noiembrie 30 noiembrie 1 decembrie

ORA FARMACIA TELEFON ADRESA 20 - 08 RUBIN 0265-771902 Str. Gării nr.7 20 - 08 RUBIN 0265-771902 Str. Gării nr.7 20 - 08 ALOE 0265-771826 Str.Octavian Goga nr.11 20 - 08 ALOE 0265-771826 Str. Octavian Goga nr.11 20 - 08 CATENA 0265-773916 Str. Mihai Viteazu nr.10 20 - 08 CATENA 0265-773916 Str. Mihai Viteazu nr.10

LA MULŢI ANI! Soborul Sfinţilor arhangheli Mihail şi Gavriil, prăznuit în data de 8 noiembrie, ne aminteşte an de an de îndatoririle pe care le avem întru săvârşirea lucrului drept. Restabilirea dreptăţii divine, precum şi vestea milei dumnezeieşti faţă de oameni sunt pilde ce merită urmate.

Tuturor sighişorenilor care purtaţi numele de Mihail şi Gavriil, precum şi derivate ale acestora, vă transmit sincere urări de sănătate, prosperitate, linişte şi pace alături de familiile dumneavoastră. La mulţi ani!

Primarul Municipiului Sighişoara, Ioan Dorin DĂNEŞAN

te: sediul Primăriei, Serviciul Public de Evidenţa Persoanei, Poliţia Locală şi Biblioteca Municipală „Zaharia Boiu”. În data de 21 noiembrie 2013, la ora 16.30, va avea loc la sediul Primăriei Dezbaterea „Medierea-activitate de interes public” la care sunt invitaţi să participe toţi sighişorenii interesaţi de informaţii privind această modalitate modernă de soluţionare amiabilă a conflictelor: cadrul legal, principii, domenii de aplicare, avantaje etc.

Asociaţia Mediatorilor „Ex Aequo” Sighişoara

Dezbatere publică pe tema „CONSTRUIRE PARC SOLAR CU CELULE FOTOVOLTAICE” Conform prevederilor Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, Municipiul Sighişoara organizează în Hetiur, Căminul Cultural, în data de 18 noiembrie 2013, ora 16.00, o dezbatere publică pe tema „CONSTRUIRE PARC SOLAR CU CELULE FOTOVOLTAICE”.

Persoanele interesate, asociaţiile de afaceri, alte asociaţii legal constituite pot transmite propuneri, sugestii sau opinii până la data de 15 noiembrie 2013 la Serviciul Relaţii Publice sau la tel/fax 0265 – 779779, respectiv e-mail: primaria@ sighisoara.org.ro.

Proiectul supus dezbaterii este afişat pe site-ul www.sighisoara.org.ro şi pe panoul de afişaj de la sediul Municipiului Sighişoara, putând fi consultat la Serviciul Relaţii Publice, camera 25.

Comunicat de presă Unul dintre obiectivele majore din totdeauna a fracţiunii UDMR din Consiliul Local Tîrgu-Mures a fost aceea de a proteja patrimoniul construit, conservarea şi restaurarea adecvată a monumentelor istorice, păstrând imaginea tradiţională a oraşului şi exploatarea sa turistică. Cetatea Medievală din TîrguMureş şi împrejurimile sale reprezintă o parte integrantă a acestei strategii, prin urmare, toate lucrările în curs, sunt monitorizate şi supravegheate permanent si de catre noi. În timpul săpăturilor arheologice din Cetate, specialiştii au descoperit edificii istorice de valoare de diferite construcţii, toate acestea urmand sa fie puse în valoare şi expuse vizitatorilor. De asemenea, considerăm la fel de importanta amenajarea zonei din imediata vecinătate a Bisericii din Cetate, ca

urmare purtăm discuţii permanente cu reprezentaţii Bisericii Reformate.

Inexplicabil insa, în ultima vreme s-au vehiculat mai multe ştiri în presa locală, în legătură cu renovarea Cetăţii, potrivit cărora, pe Bulevardul Cetăţii urmeaza sa fie realizat un nod de circulaţie şi se va amenaja o parcare auto şi autobuze. În legătură cu ştirile publicate în presă, facem următoarele precizări: Ideea amenajării Cetăţii din TîrguMureş şi a împrejurimilor sale au demarat la sfârşitul anilor ‚90 la iniţiativa primarului UDMR în funcţie şi a fracţiei UDMR din Consiliul Local din aceea vreme, în scopul de a promova exploatarea culturală şi turistică a acesteia. Lucrările sunt în curs de desfăşurare şi se preconizează că vor fi finalizate în a doua jumătate a anului viitor. Marea parte a

resurselor sunt asigurate din fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană.

O parte importantă a lucrărilor de pe Bulevardul Cetăţii, pe lângă reconstruirea zidului cetăţii şi a canalului uscat din jurul cetăţii, este aceea de amenajare a unei pieţe la intrarea dinspre strada Avram Iancu, precum şi zona centrală a Bulevardului Cetăţii, fără a afecta zona verde actuală (copaci sănătoşi existenţi). După părerea noastră în acestă parte a pieţei, în vecinătatea terenului de joacă, se vor putea organiza diferite manifestări temporare în aer liber. În conformitate cu prevederile legale actuale, în zona protejată a Cetăţii, nu se poate amenaja nici o parcare.

Acest lucru este confirmat şi de către Direcţia Monumentelor Istorice din

cadrul Ministerului Culturii prin Avizul favorabil cu privire la lucrările de reabilitare a Cetatii nr. 564-M-1998.04.22, precum şi prin Adresa de precizare nr.

2238-1998.09.25, ambele adresate Primăriei Municipiului Tîrgu–Mureş.

Pe această cale ne exprimăm speranţa, că în urma eforturilor noastre, după finalizarea lucrărilor, Cetatea şi imprejurimile sale vor deveni un centru cultural şi turistic preferat atât de localnici cât şi de turişti.

Törzsök Sándor – Preşedintele Comisiei de organizare i dezvoltare urbanistică a Consiliului local Peti András – Preşedintele Comisiei de buget-finanţe a Consiliului local

SNGN Romgaz Mediaş, cu sediul în Mediaş, Str. Gării, nr. 5, jud. Sibiu, organizează în anul 2013 săptămânal Licitaţie Publică în zilele de miercuri şi joi, la ora 11, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale:

• Barăci

• Tehnică de calcul şi birotică • Material tubular uzat provenit din recuperări • Diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări • Alte mijloace fixe

Persoanele interesate pot obţine informaţii suplimentare la tel. 0269/201149, 0749/331149, la serviciul mecano-energetic al Sucursalei Mediaş, zilnic între orele 730 şi 1530.

Anunţuri executori judecătoreşti - Publicaţii de vânzare în extras B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Toma Gheorghe Cosmin, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 03 DECEMBRIE 2013 ora 10:00, imobilul situat în Targu Mures - 540253, Str. Tisei nr. 38, ap. 2, Judetul Mures, imobil inscris in C.F. nr. 57968/II Targu Mures,

Biroul executorului judecătoresc Giunca Maria - Cristina

Dosarul execuțional 229/E/2013

nr. cadastral 98/2/8/II, compus din apartament nr. 2, in suprafata utila de 67 mp, compus din 3 (trei) camere de locuit si 6 (sase) dependinte, precum si cota parte indiviza de 8,90 % aferenta spatiilor comune ale imobilului-bloc, impreuna cu dreptul de folosinta asupra terenului aferent locuintei, la preţul de 186.000 lei (preţ de evaluare).

Locul licitației

Data și ora licitației

com. Lupeni, sat Bisericani, nr.

648/A, cam. 1, jud. Harghita

14.11.2013, ora 14,30

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să pre-

Bunul licitat

zinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicaţia poartă semnătura şi ştampila executorului judecătoresc.

Preț pornire lei RON

autovehicul marca OPEL ASTRA nr. HR 03 TOB an fabricatie 1998 nr. identificare 6.200 lei+TVA W0L0TFF35W2082603, benzină, culoare rosie, in realitate bordo, nr. km 202638

Observații PRIMUL TERMEN DE LICITAŢIE

13

HARGHITA

Plăcuțele cu denumirile străzilor, neconforme în Miercurea Ciuc Prefectul judeţului Harghita, Adrian Jean Andrei, a solicitat Primăriei Miercurea Ciuc să respecte legea privind amplasarea plăcuţelor ce conţin denumiri de străzi din municipiu şi să le inscripţioneze mai întâi în limba română şi apoi în limba maghiară.

RECONFECŢIONAREA PLĂCUŢELOR „Am solicitat să se ia măsuri pentru reconfecţionarea plăcuţelor, respectiv amplasarea acestora respectând legea privind utilizarea limbii minorităţilor pe teritoriul României, precum şi ordinea constituţională de utilizare a limbii minorităţilor în raport cu limba oficială a statului”, a declarat prefectul Adrian Jean Andrei.

Acesta a subliniat că plăcuţele cu denumirile de străzi, dar şi cele ce conţin numele localităţilor, trebuie inscripţionate, potrivit legii, mai întâi în limba română, urmată de traducerea textului în limba maghiară.

Termenul până la care Primăria Mier-

folosi limba maternă în administraţia publică locală”.

TRADUCERI IMPOSIBILE? În replică, purtătorul de cuvânt al Primăriei Miercurea Ciuc, viceprimarul Antal Attila, a declarat că există denumiri de străzi care nu au corespondent în limba română şi „este discutabil dacă numele proprii trebuie traduse”, el susţinând inclusiv că strada Hunyadi Janos nu poate fi tradusă în limba română, respectiv cu numele românesc al Prefectul judeţului Harghita a solicitat Primăriei acestui cunoscut personaj istoric - Iancu de Miercurea Ciuc să amplaseze plăcuţe cu denumirile Hunedoara. străzile, inscripţionate mai întâi în limba română Viceprimarul a precizat că nu poate să-şi curea Ciuc trebuie să se conformeze este ţia României, republicată şi articolele 1 şi 2 exprime un punct de vedere, dar se va anali30 noiembrie, ia în cazul în care nu va fi din legea 500/2004 privind folosirea limbii za solicitarea Prefecturii. „Dacă trebuie să ne respectat prefectul a precizat că îşi rezervă române în locuri, relaţii şi instituţii publice, conformăm, ne vom conforma”, a mai spus el. dreptul de a introduce o acţiune în instanţă, coroborate cu articolul 4 din HG 1206/2001, Majoritatea denumirilor de străzi din pentru intrarea în legalitate. pentru aprobarea normelor de aplicare a dis- Miercurea Ciuc sunt inscripţionate mai întâi Prefectul a mai menţionat că „în acest poziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor în limba maghiară şi apoi în limba română, caz sunt operabile articolul 13 din Constitu- aparţinând unei minorităţi naţionale, de a iar unele dintre ele sunt exclusiv în maghiară.

Record la Salina Praid

Salina Praid lucrează la capacitate maximă pentru a onora contractele privind livrările de sare pentru deszăpezirea drumurile, în luna octombrie înregistrându-se un record în acest sens.

www.punctul.ro

28.000 DE TONE DE SARE Directorul Salinei Praid, Seprodi Zoltan, a declarat că au fost încheiate contracte atât cu parteneri interni, în special cu Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), cât şi cu partenerii tradiţionali din Ungaria, iar livrările se fac permanent. Potrivit sursei citate, în luna octombrie, Salina Praid a înregistrat un record de livrări de sare, de aproximativ 28.000 de tone, din care 10.800 de tone au mers către partenerii interni şi restul către cei din Ungaria.

Seprodi Zoltan spune că salina are o capacitate maximă de livrare de 20.000 de tone de sare pe lună şi s-a reuşit atingerea acestui record întrucât a existat un stoc de sare realizat în timpul primăverii, când comenzile erau reduse.

CERERE MARE DIN UNGARIA Directorul Salinei a mai adăugat că pentru luna noiembrie se aşteaptă o confirmare de comandă de şase mii de tone de la partenerii interni, iar restul capacităţii de livrare este destinată partenerilor din Ungaria. „Acum avem cereri mai mari decât capacitatea de livrare. Dacă facem forţat şi lucrăm şi sâmbăta şi duminica avem o capacitate de 20.000 de tone pe lună. Iar partenerii din Ungaria ar vrea numai ei o cantitate lunară de 20.000 de tone.

În plus, nu există suficiente capacităţi de transport către Ungaria, din cauza unor lucrări care se realizează la calea ferată, la ieşirea din ţară”, a explicat Seprodi Zoltan.

Acesta s-a declarat mulţumit de contractele obţinute în acest an şi de profiturile unităţii sale. „Sunt foarte mulţumit. Şi ca venituri şi ca profit sau producţie am depăşit valorile anului trecut.

Cei de la drumuri s-au mobilizat şi au lucrat bine şi sper că acum nu vor mai spune că nu sunt pregătiţi pentru iarnă”, a conchis directorul Salinei Praid.

Dificultăți la obținerea permisului, în Harghita

Procentul de promovabilitate „Nivelul de pregătire precar la examenul pentru obţinerea per- asigurat de către şcolile de şoferi a misului de conducere este, în Har- dus la acest procent mic, judeţul ghita, cel mai mic din ţară, unul Harghita fiind ultimul din ţară, dintre motive fiind nivelul scăzut mai ales la proba teoretică. Unii de pregătire pe care îl asigură şco- candidaţi care susţin proba teoretică lile de şofer din judeţ, susţine şeful pentru prima dată acumulează de de cabinet al prefectului Harghi- la 5 la 12 puncte, din 22 minim tei, Adrian Pănescu. necesare. (...) Unii candidaţi susţin Acesta a declarat săptămâna examenul de 4 sau chiar de 5 ori trecută că datele statistice pe pri- până sunt declaraţi admişi la proba mele nouă luni ale anului arată că practică. De asemenea, altă cauză procentul de promovabilitate este este şi gradul de dezinteres al unor de 22,58 %, cel mai mic înregis- candidaţi, care nu s-au pregătit intrat la nivel naţional. dividual din legislaţia specifică”, a Potrivit sursei citate, rezultate- mai spus Adrian Pănescu.

SCURT ISTORIC le cele mai slabe se obţin la proba El a adăugat că sunt candidaţi teoretică, iar la cea practică, cei care se rezumă să completeze doar ce doresc să obţină un permis de anumite chestionare apărute pe Începuturile Salinei Praid da- conducere reuşesc să promoveze unele site-uri nespecializate, consitează încă din epoca romană. În într-un număr mai mare. derând că acest lucru este suficient apropierea comunei Praid se află şi pentru a trece cu bine examenul „Muntele de Sare”, o rezervaţie geŞCOLILE ŞI DEZINTERESUL pentru obţinerea permisului. ologică inclusă în zonele naturale protejate de interes naţional, care are aproximativ 60 de hectare şi Adrian Pănescu a spus că unde cresc plante extrem de rare, din analizele efectuate, rezultă că unele unice în România. motivul pentru care procentul de Specialiştii spun că masivul promovabilitate este atât de redus de sare de la Praid, de forma unei este legat de nivelul de pregătire pâini, are circa 3 miliarde de tone, precar asigurat de unele şcoli de într-o grosime de 1.600 de metri, şoferi, dar şi de dezinteresul unor rezerva salină de aici fiind o rarita- candidaţi. te geologică.

Pagină realizată cu ajutorul agerpres

14

MIERCUREA CIUC

Restanțe la plata navetei pentru elevi, în Harghita Inspectoratul Şcolar Judeţean Harghita (IȘJ) a reuşit să achite o mare parte din restanţa la naveta elevilor pentru anul şcolar trecut, existând intenţia ca aceasta să fie plătită integral până la finalul lui decembrie.

plătească, din economiile proprii, 900 de mii lei, urmând ca în cursul zilei de marţi, 5 noiembrie, să mai achite încă 75.000 lei, tot din bugetul propriu. Csukas Levente a spus că, astfel, va mai rămâne doar 30 la sută din restanţa anului şcolar trecut, pe care speră să o poată PESTE 2 MILIOANE DE LEI DATORIE achita până la sfârşitul lunii decembrie.

El a precizat că Ministerul a mai achitat şi contravaloarea navetei pentru primele două Contabilul şef al IȘJ Harghita, Csukas Le- săptămâni din luna septembrie, respectiv vente, a declarant că datoria totală reactualizată 80.000 lei, reprezentând prima tranşă pentru pentru naveta elevilor din judeţ în anul şcolar acest an şcolar. trecut a fost de 2.383.000 lei, din care Ministerul Educaţiei a achitat, în luna mai, suma de BANI PUŢINI 646.000 lei.

IŞJ intenţionează să plătească Ulterior, în lunile septembrie şi octombrie, integral restanţa la naveta Inspectoratul şcolar judeţean a mai reuşit să Potrivit sursei citate, conform noilor dis- elevilor, până la sfârşitul anului

ANUNŢ

ANUNŢ Primăria Tîrgu Mureş continuă campania de curăţenie de toamnă conform programului stabilit. Pentru săptămâna 11. 11 - 16. 11.

2013 programul va fi următorul: 11. 11. 2013 - str. Benefalău, Lacului, Şoimilor, Plopilor, V.Goldiş, V.Lucaciu, Nagy Szabo Ferencz, Constantin Hagi, Serafim Duicu, Apaductului, Violetelor, Sântana, St.Cicio Pop. 12. 11. 2013 - str. M. Robu, I. Roman, I. Giurchi, L. Blejnar, D. Rusu, Verde, Florilor, Voinicenilor, Agricultorilor, Ciucului, Mărului, Grigore Ploieşteanu, Pomilor, Hints Otto, Szotyori Iosif.

13. 11. 2013 - str. I. Mihuţ, I. Hodoş, Gh. Pop de Băseşti, P.Maior, Bărăganului, Decebal, Tisei, Mureşului, Podul Nou, Podeni, Apelor, Potopului, Cotului, Remetea Mică, Ioan Vescan, Vasile Săbădean, Eden.

14. 11. 2013 - str. Predeal, Lutului, Petrila, Crinului, Păşunii, Măgurei, Parângului, Suceava, Şurianu, I. Buteanu, P. Dobra, Godeanu, Koos Ferencz, Bld.1848 - nr. impare.

15. 11. 2013 - Bld. 1848 - nr. pare, Ciucaş, Ceahlău, Lămâiţei, C. D. Gherea, Szechenyi Istvan, Dâmbul Pietros, Ciucului, Turnu Roşu, Slatina, Deva, Cireşului.

16. 11. 2013 - str. Artei, Piaţa Unirii - Parc Unirii, Sportivilor, Arinului, Izvorului, Fântânii, Retezatului, Strâmbă, Liceului, Şipotului (Erou Lt. Petre Popescu), Bernady Gyorgy, Crizantemelor, Băilor, Târgului, Creangă, Kogălniceanu, Borsos Tamas, C.Avramescu, Padeş, Zefirului, Harghita, Bolyai, Ştefan cel Mare, Marton Aron, Koteles Samuel, Memorandumului, Francz Liszt, Justiţiei.

Rugăm proprietarii gospodăriilor individuale şi asociaţiile de proprietari să-şi cureţe imobilele, terenurile şi spaţiile verzi aferente pe care le deţin (greblare), excepţie făcând tăierile şi corecţiile de arbori, arbuşti, gard viu şi să depună deşeurile rezultate la marginea trotuarelor (sub formă de grămezi), cu o zi înainte de programul comunicat.

Deşeurile vor fi transportate de către echipele de lucru în ziua în care este programată strada respectivă.

DIRECTOR ADP ING. MOLDOVAN FLORIAN

ŞEF SERVICIU ING. KAGAN IL-

ANUNŢ Primăria Municipiului Tîrgu-Mureş anunţă, pentru semestrul I al anului 2014 concurs de proiecte pentru sprijinirea acţiunilor instituţiilor de învăţământ.

Obiectivul general al acestui program de finanţare îl constituie dezvoltarea unor parteneriate durabile între instituţii de învăţământ, precum şi promovarea acţiunilor educative şi extraşcolare ale unităţilor de învăţământ din municipiul Tîrgu-Mureş.

poziţii ale Ministerului Educaţiei, judeţul Harghita are dreptul, lunar, pentru decontarea navetei, la 160.000 de lei, în condiţiile în care necesarul real este de circa 350.000 de lei. Csukas Levente a explicat că judeţul nu se poate încadra în acest plafon din cauza faptului că preţul abonamentelor este mai mare decât cel prevăzut de Minister. În plus, din cauza plafonului impus, Inspectoratul Şcolar Judeţean nu va putea deconta plata navetei, din economiile proprii, aşa cum a făcut până acum. În Harghita sunt aproximativ 4.000 de şcolari care predau abonamente la Inspectoratul Şcolar, potrivit noilor reglementări acestea fiind singurele care vor fi decontate în acest an şcolar.

Ghidul de finanţare şi cererile de finanţare se găsesc pe pagina de web: www.tirgumures.ro. (Informaţii suplimentare la telefon 0365-882066-persoana de contact: Sztancs Erzsebet) Termenul limită de depunere a cererilor de finanţare pentru semestrul I (ianuarie – iunie) al anului 2014 este - 30 noiembrie 2013.

PRIMAR, dr. Dorin Florea

Flori pentru cei care au plecat…

Ca în fiecare an, ziua de 8 noiembrie este prilej de aducere aminte a celor dragi, plecaţi în eternitate. Suntem alături de concitadinii noştri în aceste momente de mare încărcătură spirituală, de reculegere, rugăciune, sobrietate şi meditaţie.

Reamintim că în perioada 30 octombrie – 9 noiembrie, Primăria Municipiului Tîrgu Mureş organizează, în Piaţa Trandafirilor, o expoziţie de flori cu vânzare, destinată comemorării celor care nu mai sunt printre noi.

Biroul de presă al primăriei

ADMINISTRATOR IMOBILE ŞI PIEŢE SRL scoate la licitaţie publică cu strigare, următoarele spaţii comerciale în pieţele publice - pentru închiriere: - 4 (patru) spaţii cu destinaţia birou, identificate în clădirea administrativă – sediu (fostul hotel al pieţei), etaj III, Piaţa Cuza Vodă, corp 5, în suprafaţă de 22 mp. fiecare; - spaţiu comercial cu destinaţie comerţ – îmbrăcăminte, încălţăminte, produse textile, etc. identificat în Piaţa Cuza Vodă, Hala comercială agroalimentară, corp 2, etaj, cu suprafaţă de 44 mp.; - spaţiu comercial cu destinaţia comerţ - produse alimentare şi nealimentare, identificat în Piaţa Cuza Vodă, corp 1, cu suprafaţă de 12 mp.; - spaţiu comercial cu destinaţia comerţ – produse din peşte, crustacee şi moluşte, identificat în Piaţa Cuza Vodă, corp 3, în suprafaţă de 85 mp; - spaţiu comercial cu destinaţia depozit, identificat în Piaţa 22 Decembrie 1989, parter, în suprafaţă de 72 mp;

- chioşc modernizat nr.

1, cu destinaţia comerţ - produse alimentare, etc., identificat în Piaţa 22 Decembrie 1989, în suprafaţă de 18 mp; - chioşc modernizat nr. 6, cu destinaţia comerţ - carne şi produse din carne, identificat în Piaţa 22 Decembrie 1989, în suprafaţă de 18 mp; - chioşc modernizat nr. 7, cu destinaţia comerţ – carne şi produse din carne, identificat în Piaţa 22 Decembrie 1989, în suprafaţă de 18 mp.

Licitaţia va avea loc în data 26 noiembrie 2013, ora 10, la sediul societăţii din municipiul Tîrgu Mureş, str. Cuza Vodă, nr. 89, jud. Mureş.

Informaţiile şi detaliile cu privire la condiţiile de depunere a dosarelor de licitaţie, precum şi organizarea şi desfăşurarea acesteia se găsesc la sediul societăţii, persoană de contact – Gligoraş Virgil.

Data limită de depunere a dosarelor este 22 noiembrie 2013, ora 11.00.

Cu respect,

Director,

ec. Filimon Vasile

ANUNŢ Primăria Tîrgu Mureş aduce la cunoştinţa cetăţenilor că, în data de 11.11.2013, începând cu orele 12,00 la Centrul Cultural „Mihai Eminescu” – sala mare, va avea loc dezbaterea publică privind programul tăierilor de arbori (domeniul public, asociaţii de proprietari persoane fizice şi juridice), şi a planurilor de plantare dendrofloricolă pe domeniul public al municipiului. În acest sens, invităm reprezentanţii instituţiilor de specialitate: Agenţia de Protecţie a Mediului, Garda de Mediu, Direcţia

Silvică, SC Electrica SA, ONG-urile care au obiect de activitate în domeniu, precum şi toţi cei interesaţi, cu propuneri şi sugestii privitoare la derularea acestor programe.

Graficul privind tăierile şi plantările poate fi consultat atât la sediul Primăriei, (hol central), cât şi pe site-ul instituţiei (www.tirgumures.ro), începând cu data de 29.10.2013.

Director, Moca Teodoru

CONVOCATOR În conformitate cu Dispoziţia Primarului nr. 2.898 din data de 6 noiembrie 2013, se convoacă şedinţa extraordinară a Consiliului local municipal Tîrgu Mureş, care va avea loc luni, 11 noiembrie 2013, orele 14ºº, la sediul Municipiului Tîrgu Mureş din Piaţa Victoriei, nr. 3, sala 45, cu următoarea, ORDINE DE ZI: 1. Proiect de hotărâre privind desemnarea unui mandatar judiciarîn Dosarul nr.

209.1/43/2010 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

P R I M A R, dr. Dorin Florea

15

MIERCUREA CIUC

Impozite majorate la Miercurea Ciuc Consiliul Local Miercurea Ciuc a hotărât creşterea, în medie, cu 8% a impozitului pe clădiri şi maşini în anul 2014, decizia fiind luată întrucât în ultimii trei ani nu s-a operat o majorare în acest sens.

Viceprimarul municipiului Miercurea Ciuc, Antal Attila, a declarat săptămâna trecută că decizia a fost luată întrucât era nevoie de o ajustare cu rata inflaţiei şi nu are legătură cu o eventuală decizie a Guvernului privind majorarea taxelor şi impozitelor locale. „În ultimii trei nu am majorat impozi- Viceprimarul Antal Attila nu a exclus o nouă majorare tele şi calculând cu rata inflaţiei am decis să a impozitelor din Miercurea Ciuc dacă descentralizarea indexăm impozitele pe clădiri şi pe maşini. anunţată de Guvern nu va fi însoţită şi de fonduri suficiente

Miere mai scumpă în Harghita Producţia de miere obţinută de apicultorii harghiteni este mai scăzută decât anul trecut din cauza vremii care a creat probleme în timpul primăverii şi la începutul verii, iar preţul acestui produs a crescut deja.

SEZON RĂCOROS Preşedintele Asociaţiei Apicultorilor din Harghita, Lazar Tibor, a declarat că pentru apicultorii care au rămas în judeţ a fost un an foarte slab, producţia obţinută fiind de sub 10 kilograme de miere pe familie. Motivul este faptul că în lunile mai şi iunie în zonă a fost foarte frig şi albinele nu au putut ieşi la lucru. „Când e perioada cea mai bună pentru cules, adică în lunile mai şi iunie, a fost frig şi a plouat şi albinele nu au putut ieşi la lucru. Am avut, totuşi, noroc că s-a recuperat puţin în iulie şi august dar, oricum, pentru cei rămaşi acasă anul a fost unul foarte

Acesta a mai adăugat că vremea călduroasă din ultimele săptămâni „a derutat” un pic albinele, care îşi trimit zilnic „cercetaşii” să vadă dacă pot ieşi la lucru. „Vremea ideală pentru albine ar fi, în această perioadă, de 7 - 8 grade Celsius, pentru că ele ies din stup dacă temperatura depăşeşte 12 grade Celsius. (...) Din fericire, ele ALBINE DERUTATE sunt foarte organizate şi îşi trimit zilnic cercetaşii să vadă dacă merită efortul şi energia să iasă din stup Lazar Tibor a precizat că şi sau nu. Pentru că umblatul acum preţul a crescut uşor, cu aproxima- este inutil şi presupune şi consum tiv 2 lei pe kilogram şi a ajuns la de miere degeaba”, a explicat Lazar maxim 24-25 lei, în condiţiile în Tibor. care anul trecut era de 20 - 22 lei În Harghita sunt înregistraţi pe kilogram. peste o mie de apicultori.

www.punctul.ro

Cartofi mai scumpi în Harghita

slab”, a declarat Lazar Tibor.

Referitor la apicultorii care au plecat în pastorală, acesta a precizat că ei au avut o producţie relativ bună, de 40 kilograme pe familie, similară cu cea obţinută anul trecut. Cele mai bune rezultate s-au obţinut la mierea de floarea soarelui sau tei.

Consultații medicale gratuite pentru harghiteni Câteva mii de harghiteni beneficiază, anual, de consultaţii medicale gratuite printr-un program finanţat de Consiliul Judeţean Harghita.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a declarat săptămâna trecută că ideea unui asemenea program i-a venit după ce medici voluntari din judeţele înfrăţite din Ungaria au început să vină, în fiecare an, în concediu, pentru a consulta localnici din satele harghitene, care-şi neglijează sănătatea şi care nu merg prea des la investigaţii medicale. Întrucât campaniile la care participă medicii din Ungaria au avut un succes foarte mare în rândul localnicilor, Borboly Csaba a spus că s-a gândit că ele pot fi derula-

Nu am majorat cu 20%, aşa cum ne era permis, ci cu o sumă modică”, a spus Antal Attila.

El a precizat că la acest nivel al impozitelor „se poate menţine gospodărirea oraşului în limite normale”, dar nu a exclus o nouă majorare dacă descentralizarea anunţată de Guvern nu va fi însoţită şi de fonduri suficiente. „Deocamdată nu luăm în calcul o nouă majorare, dar nu se ştie ce se va întâmpla cu pachetul de descentralizare. Dacă va trebui să susţinem financiar şi alte instituţii şi nu vom avea bani nu este exclus să se mai facă anumite ajustări”, a conchis Antal Attila.

te şi pe plan local.

Drept urmare, Consiliul Judeţean, în colaborare cu Asociaţia de Întrajutoare Caritas, a demarat programul de investigaţii paraclinice, la care s-au înscris 25 din cele 67 de primării din judeţ. Medicii specia-

lişti merg în localităţile respective şi îi consultă pe toţi cei interesaţi şi, dacă este cazul, îi trimit la spital pentru investigaţii suplimentare sau pentru tratament. „De obicei, într-o astfel de zi, între 50 şi 500 de oameni participă la program şi eu ştiu că viaţa mai multor oameni a fost salvată, în aceşti ani. Eu cred că sănătatea ne este cea mai dragă şi trebuie să fim atenţi”, a declarat Borboly Csaba.

Preşedintele CJ Harghita a spus că, în paralel, continuă şi campaniile medicilor din Ungaria, care de multe ori, atunci când au depistat boli grave, care nu puteau fi tratate în România, au luat decizia transportării pacienţilor în clinici din Ungaria, unde au beneficiat de tratament gratuit.

Preţul cartofilor la producătorii din Harghita s-a dublat faţă de anul trecut şi este cel mai bun (pentru producători) înregistrat în ultimii cinci ani, motivul fiind legat de recoltele mai reduse obţinute în ţările din Europa Centrală şi de Est. Directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Harghita, Torok Jeno, a declarat că preţul unui kilogram de cartofi este cuprins între 1,2 – 1,4 lei, în condiţiile în care anul trecut, în aceeaşi perioadă, era de maxim 0,75 lei. „Avem cel mai bun preţ la kilogramul de cartofi din ultimii cinci ani. Producţia a fost una medie, de 15,6 tone la hectar, dar preţul e foarte bun, cel mai bun din ultimii cinci ani”, a spus Torok Jeno. El a explicat că preţul depinde de producţia obţinută în ţări de Europa Centrală şi de Est, precum Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, care a fost mai redusă decât în anii precedenţi. „De aceea preţul e bun şi cartofii noştri sunt şi căutaţi”, a afirmat Torok Jeno, care a adăugat că producătorii din Harghita au relaţii tradiţionale cu comercianţi din sudul ţării, cum ar fi Bucureşti, Galaţi sau Craiova. În plus, pentru siguranţă, producătorii mari de cartofi din judeţ au încheiat contracte pe termen lung cu fabricile de chipsuri, de unde obţin un preţ mediu.

Torok Jeno a mai precizat că anul trecut, când recolta a fost foarte slabă, au existat producători

care „au ţinut la preţ” şi s-a ajuns la importuri care au dus la scăderea preţului şi nu la creşterea lui. „Anul trecut am avut producţie redusă, dar şi preţ mic. (...) Sunt unii care încearcă să speculeze şi ţin la preţ, dar pe termen lung poate ajunge în pierdere. (...) Chiar dacă producţia e mică, e bine să ai o viziune asupra valorificării producţiei şi cum va evolua acest aspect”, a spus directorul DADR Harghita.

Potrivit acestuia, se semnalează, în ultima perioadă, o schimbare a comportamentului consumatorului de cartofi, care este foarte atent la calitate şi nu mai cumpără orice. „Acum zece ani se cereau cartofi albi şi cartofi roşii. Acum ni se solicită anumite soiuri de cartofi, cele pe care le preferă consumatorii. (...) Nu se mai cumpără cartofii doar pentru că sunt mari, deoarece consumatorii au constatat că nu au o calitate extraordinară”, a susţinut Torok Jeno.

Cartoful este cultura de bază în Harghita, dar în ultimii ani a început să scadă suprafaţa cultivată, din cauză că producătorii au întâmpinat dificultăţi în valorificarea recoltei. În urmă cu doi ani, în judeţ a fost supraproducţie şi recolta nu a putut fi vândută în totalitate, iar anul trecut producţia a fost una redusă, iar piaţa a fost slabă. În acest an, pentru prima dată în istoria judeţului, suprafaţa cultivată cu cartofi a scăzut sub 10.000 de hectare, producătorii orientându-se şi spre culturi alternative.

Pagină realizată cu ajutorul agerpres

16

ika n.c om/ kids

PUBLICITATE

l .pe w ww

Descoperă-ți escoperă ți viitorul

Distracție. Culoare. Inspirație. www.pelikan.ro