454

06

07

DATINI DE ZIUA NAŢIONALĂ

ZIUA NAŢIONALĂ, ÎN PARCUL UNIRII

11

Punctul

CONSILIER PE STRADA MEA

S@pt@mânal de Mure} }i Harghita

www.punctul.ro

Anul VIII, Nr. 454, 2 - 8 decembrie 2013, Preţ: 0,99 RON

Nicolas Vartan aduce Moulin Rouge la Tîrgu-Mureș

05 www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

02-03 EDITORIAL Post 1 Decembrie Eu îmi doresc să fim patrioţi şi după ce trece Ziua Naţională. Să ne facem treaba fiecare acolo unde suntem.

Să nu ne batem joc de ceea ce facem ca proprietari sau ca angajaţi, să fim conştienţi că fiecare punem câte o cărămidă la cum arată această ţară. Să ne dăm zi de zi seama că nu putem arăta la nesfârşit către nişte guvernanţi care, aşa cum bine spunea cineva recent, au plecat din rândurile noastre. Care sunt construiţi după chipul şi asemănarea noastră şi care ne reflectă pe noi ca indivizi şi ca societate.

Eu îmi doresc ca şi după ce trece Ziua Naţională să păstrăm această bucurie de a fi români şi să nu scuipăm zi de zi asupra bătrânelor sale oase, ruşinând-o.

Eu îmi doresc ca şi după ce nu mai e 1 Decembrie să avem decenţa de a ne respecta unii pe alţii, de a nu ne înjura în trafic, în magazine, la cinema. De a înţelege că fi-

ecare acolo unde e este important în acest puzzle al nostru de aproape 240.000 de km pătraţi şi vreo 20 de milioane de locuitori.

Eu îmi doresc ca Ziua Naţională să fie în fiecare zi în gândul nostru. Iar acest gând să nu ne permită să murdărim apele, să tăiem pădurile de dragul banului, să poluăm generic vorbind.

Eu îmi doresc ca post Ziua Naţională să ne gândim în fiecare zi la generaţiile care vin. Ce exemplu le dăm, ce educaţie sau ce cultură şi civilizaţie le lăsăm moştenire.

Eu îmi doresc ca în România şi după Ziua Naţională să fim demni şi să nu stăm în genunchi de dragul neimportantului, materialismului feroce etc., să avem coloană vertebrală, să nu minţim, să nu ne furăm noi căciula, să nu fim intoleranţi, răi, duşmănoşi, invidioşi, adică să fim oameni.

Eu îmi doresc ca în viaţa noastră de zi cu zi să reac-

ŞEDINŢĂ FESTIVĂ LA CONSILIUL JUDEŢEAN

Pe 31 decembrie Parisul va fi la Tîrgu-Mureş, în restaurantul Maris cu spectacol Moulin Rouge de cabaret, cu pene, cu ştrasuri, cu fete frumoase, sâni goi; senzualitate şi rafinament, bineînţeles. Cu animaţie şi meniu de tip francez, care este singura bucătărie pe care UNESCO a inclus în 2013 în patrimoniul imaterial al umanităţii…

De ce? Pentru că „Vrem să demonstrăm împotriva tuturor inerţiilor negative că şi la TîrguMureş există oameni cu pretenţii, există oameni cărora le place frumosul, se îmbracă elegant şi pot petrece un moment de neuitat”, a spus Nicolas Vartan - un moţ din Ţara Moţilor renăscut în Paris - consilier de imagine non-verbală, cu o putere de muncă şi energie debordantă şi un portofoliu de clienţi impresionant…

Citiţi în acest număr al săptămânalului Punctul despre omul care, după ce a strigat în ’89, cu microfonul în mână, din balconul operei din Timişoara, a înţeles că totul a fost doar un carnaval grotesc, o minciună ordinară, după care „am plecat la Paris, unde locuiesc şi în prezent”; despre proiectele sale şi ascensiunea extraordinară în domeniul … imaginii non-verbale şi, nu în ultimul rând, despre proiectul Restaurantului Maris…

ţionăm atunci când e de reacţionat cu argumente şi în cunoştinţă de cauză, să criticăm decent şi echilibrat, atunci când e de criticat.

Eu îmi doresc ca în fiecare zi să fim mai atenţi la semenii noştri, la problemele lor, să fim conştienţi că ridicândui şi ajutându-i pe cei din jurul nostru ne ridicăm pe noi ca naţiune. Şi mai sunt multe pe care mi le doresc. Cred că fiecare dintre noi ar putea completa această listă cu propriile sale dorinţe şi sunt sigură că ar fi multe.

La Mulţi Ani, România! Fie ca ziua ta să fie în sufletul şi mintea fiecăruia în fiecare zi. Fie ca principiile şi valorile să ne călăuzească zi de zi şi poate construim cărămidă cu cărămidă o Românie mai bună din toate punctele de vedere.

Ligia VORO

02

INTERVIU

Nicolas Vartan aduce Moulin Un costum albastru închis, o cămașă atent aleasă și cizme de piele impecabile, lăsate la vedere până sub genunchi – uau! „Clar e din alt film”, îmi zic în gând, zâmbesc ca să-mi disimulez uimirea și dintr-o dată mă simt prost îmbrăcat. Dar nu am timp să-mi fac autocritica și nici nu cred că aș putea să adopt moda cu lejeritatea cu care o face personajul din fața mea.

Este practic imposibil ca Nicolas Vartan – un moț din Țara Moților renăscut în Paris, sub forma unuia dintre cei mai apreciați consilieri de imagine personală sau publică – să nu te cucerească din primele cinci minute ale conversației. Nicolas Vartan este consilier de imagine non-verbală, cu o putere de muncă și energie debordantă și un portofoliu de clienți impresionant.

Locuiește de 23 de ani la Paris și vine în România pentru că îi place să se revadă cu prietenii, rudele și nepoțelul Tudor care e „o minune”.

Tudor îl aduce pe Nicolas Vartan la Târgu Mureş

am avut cea mai mare cameră din viața mea.

De vreo 100 de metri pătrați – care era de fapt o sală de repetiții. Acolo locuiam eu. Dar nu am apucat să profesez pentru că au venit evenimentele din decembrie la care a trebuit să particip pentru că așa îmi era scris – am NICOLAS VARTAN fost chiar în balconul operei din Timișoara cu microfonul în mână; unul din acele momente din viață când m-am împăcat cu gândul Rep.: Să ne cunoaștem, cine ești? că m-am născut în România, după care am Nicolas Vartan (NV): Sunt un român înțeles că totul a fost doar un carnaval grotesc, născut la Abrud, județul Alba, deci moț care o minciună ordinară, după care am plecat la a făcut studiile la Brad și Deva, după care Paris, unde locuiesc și în prezent. am făcut actoria la Tîrgu-Mureș pentru că nu mi-au plăcut miticii de la București, iar SUNT… aici rector era dl. Codrescu pe care-l admiram pentru ce a însemnat pentru cinematografia și pedagogia românească. Deci, am ales TîrguRep.: Cum te simți, român sau franMureș pentru domnul Constantin Codrescu, cez? am dat examen, am intrat bineînțeles, mi-am N.V.: Nu sunt nimic, nu sunt nici rofăcut studiile și apoi am fost repartizat la Tea- mân, nici francez. Sunt al lumii. Niciodată trul din Petroșani, din Valea Jiului pe care eu nu am avut ideea de rădăcini, de pământ, de am numit-o Jalea Viului pentru că au fost cei apartenență. Sunt un cosmopolit împuțit, un mai siniștri ani din viața mea, și nu numai decadent, de cultură occidentală și mă simt a mea… universal. Mă simt bine oriunde, mă regăsesc oriunde, mă recunosc în fiecare loc până la 89’, TIMIŞOARA, CU un anumit punct. Sunt primul cetățean cu MICROFONUL LA BALCON pașaport globalizat și universal al planetei ... ( ... și, evident, zâmbește satisfăcut)

îmi seamănă: ciudat, bogat, interesant, variat, internațional, unul din patru parizieni nici măcar nu s-au născut în Franța; e sursa mea de inspirație, de plăcere. Acolo mă simt bine. Acolo e acasă.

Rep.: Ce-ți place să faci?

NV: Să intervin în viața oamenilor și să le schimb viața. Să-i ascult ce probleme au, dacă depinde de mine și de profesia mea – consultanță în imagine personală non-verbală

Sunt un cosmopolit împuţit, un decadent, de cultură occidentală şi mă simt universal. Mă simt bine oriunde, mă regăsesc oriunde, mă recunosc în fiecare loc până la un anumit punct. Sunt primul cetăţean cu paşaport globalizat şi universal al planetei ...

– atunci facem un plan, un proiect, apoi stabilim termenele și modalitățile de intervenție și mă angajez să obținem rezultatele pe care ni le-am propus. Asta îmi dă o satisfacție imensă pentru că văd și simt că nu trăiesc degeaba, că sunt util și văd rezultatul concret al muncii mele. De cele mai multe ori descoperim că nu avem prieteni, pentru că un prieten adevărat te critică; fără critică și autocritică nu există progres și de acolo se naște involuția, de acolo se naște depresia nervoasă și mediocritatea. …În 1989 am plecat la Timișoara la ACASĂ Ori, noi trebuie să ne sprijinim unii pe alții ca Teatrul Național, unde m-am dus la doamna să mergem înainte nu ca să stăm pe loc. directoare la care i-am zis: Nu am nimic, nu Rep.: Ai putea să remarci un vârf procunosc pe nimeni, pot să vă fac un show să vă Rep.: Unde ești acasă? fesional din viața ta? arăt ce știu și dacă mă vreți – mă vreți, dacă N.V.: La Paris. De fiecare când mă urc în NV: Fiecare proiect este un vârf. Eu nu nu, nu. Evident că m-au vrut. Nu aveam nici avion îmi zic: mă duc acasă! Și acasă e Paris. mai accept să lucrez doar ca să mă aflu-n treacasă, nici masă, locuiam în teatru. Și vă zic că Și simt așa pentru că Parisul mi se potrivește, bă. Trebuie să existe un „challenge”, o misiune

Se acordă tuturor copiilor cu ocazia sărbătorii Sfântul Nicolae.

SF. NICOLAE

aproape imposibilă. Și atunci de fiecare dată, fiecare proiect e un nou vârf. Și oricum odată ce am trecut de un vârf, acesta devine banal, trebuie să găsesc altul.

Rep.: Totuși, remarcă unul ...

N.V.: Venind în România după 10 ani de Franța, eram sigur că nimeni nu o să înțeleagă nimic din ce vorbesc și ce vreau să fac. De bunăvoință oamenii spuneau că da, înțelegem și vrem, ... dar, de fapt, nu înțelegeau; și era firesc să fie așa din moment ce eu am scris prima carte din istoria României despre consultanță în imaginea personală care a apărut la editura Polirom în 1999 „Imaginea de sine” și pe care editura a inclus-o în cele mai bune 10 noi publicații ale ei în secolul XX. Și de acolo a început deschiderea, și contactele, și să aduc ceva în România. Și ce știu eu să fac? Exact ce au ei mai multă nevoie – imagine și comunicare. La acest capitol și azi se stă foarte prost. Și să știți că prietenele mele au fost în primul rând femeile, doamnele de la București care m-au înțeles. Așa a apărut și biroul meu de la București – Imagine U – unde am acumulat în aproximativ doi ani de activitate peste 150 de personalități, oameni de afaceri, diplomați

și alte categorii de clienți.

Rep.: Ce te aduce prin Tîrgu-Mureș?

N.V.: Am prietenii din timpul studenției și toți avem melancolii și nostalgii. Apoi, am rude și nașa mea locuiește în Tîrgu-Mureș.

Am și un nepoțel Tudor de aproape doi ani care este o dulceață și pentru că el încă nu poate să vină la mine, atunci vin eu la el. Și dacă tot sunt în Tîrgu-Mureș atunci să fiu și util, că așa doar turism în România nu e genul meu, deci am venit și cu un proiect.

PROIECTUL PENTRU MUREŞ Rep.: Concret?

N.V.: În primul rând, e vorba de doamna Maria Șuică pe care am cunoscut-o în urmă

Se acordă mureșenilor care au participat la evenimentele desfășurate cu ocazia zilei de 1 Decembrie și au aruncat resturile menajere în alte locuri decât cele amenajate special.

CULTURA

03

INTERVIU

Rouge la Tîrgu-Mureș

www.punctul.ro

cu doi ani la un teasing de consultanță organizat aici în Tîrgu-Mureș la Hotel Plaza.

După ce am cunoscut-o foarte bine pe dna Șuică - această profesie fiind formată din opt discipline complet diferite care alcătuiesc un întreg și trebuie să ajungi la un nivel foarte aprofundat de cunoaștere a clientului - deci după această etapă am constatat că restaurantul Maris nu se potrivea nici cu viața ei, nici cu felul ei de a fi, nici cu personalitatea ei și m-am întrebat ce e cu restaurantul acesta?

Apoi am aflat că a fost o cantină comunistă, că s-au făcut eforturi imense ca să arate așa cum arată acum, dar nici acum nu e ce ar trebui să fie, apoi faptul că e amplasat într-un cartier mai puțin bogat, prăfuit, între o firmă de pompe funebre și biserică, că nu sunt locuri de parcare, deci ce restaurant să faci aici? Și tocmai asta m-a intrigat. Iar Maria oricum vrea să facă ceva cu acest restaurant, să-l reamenajeze, și atunci ne-am gândit să dăm un alt ton acestei clădiri comuniste, urâtă și sinistră. Și atunci am studiat dosarul, am propus o metodă de intervenție radicală, explozivă și revoluționară. Deci, acest loc trebuie să devină cel mai elegant, rafinat și primitor loc din oraș. Începem cu decorațiile externe și interne și încoronăm această schimbare cu un eveniment „Revelionul 2014” care nu va fi doar o seară de Revelion, ci va fi o acțiune de comunicare gigantică pentru a schimba opinia despre acest loc. Și fac asta fiind convins că nu există inerții, că nu există fatalități și împotriva tuturor mentalităților care există la Tîrgu-

Mureș: se poate oferi oamenilor o alegere, o posibilitate de alegere. Să existe posibilitatea de a alege un tip de divertisment cu pretenții mai mari. Sunt și aici zeci de mii de studenți, există avocați, medici și o pătură socială de mijloc care are nevoie de divertisment de calitate. Și ce avem acum la Tîrgu-Mureș? Laci Csarda care e de tip rustic și nu corespunde tuturor gusturilor, iar mâncarea nu e foarte bună; sau Hotel Plaza unde s-au făcut investiții imense și din exterior arată bine, dar când am cerut macarons nici după ce le-am explicat și desenat nu au înțeles despre ce e vorba și mi-au adus fursecuri. Sunt exemple de forme fără fond și fond fără forme, de lucruri făcute pe jumătate, improvizații. Nu e suficient să faci decoruri de restaurant rustic și mâncarea să nu corespundă, la fel cum nu e suficient să faci ziduri frumoase și la servicii să fii zero, nu există coerență. Deci este vital să aducem ceva calitativ în acest oraș și este în puterea noastră să facem acest lucru.

TRANSFORMAREA MARIS Rep.: Deci transformarea restaurantului Maris se va întâmpla înainte de Revelion?

N.V.: Bineînțeles! Acum evident că depindem de termenele de comandă și execuție, dar elementele esențiale vor fi rezolvate până în noaptea de Revelion!

Rep.: Și ce înseamnă Revelion din

frumosul, se îmbracă elegant și pot petrece un moment de neuitat.

MOULIN ROUGE Rep.: Ce te face să crezi că Moulin Rouge va funcționa la Târgu Mureș?

N.V.: În primul rând, Paris este o valoare sigură: anual vin peste 30 de milioane de oameni să viziteze capitala Franței. Apoi, o vizită în Paris conține obligatoriu o seară de cabaret la Moulin Rouge, cel mai celebru din lume. În 1989 a împlinit 100 de ani, dacă ne gândim bine în 1889 România nu exista ca stat. Eu cred că fiecare visează să meargă măcar o dată în viață la Paris, să vadă un cabaret. Și asta e șansa noastră un experiment excepțional de divertisment: unii poate au fost și vor să revadă, alții poate nu au fost și vor să vadă despre ce e vorba. Nu în ultimul rând, știu că la Tîrgu-Mureș există o societate multiculturală, unde cei 50% din populație care sunt de etnie maghiară au o cultură pentru operetă, teatru de revistă și music-hall. Și asta se contaminează și la populația română, deci la oferta noastră va exista un răspuns. Și, să nu uităm că sunt parizian și e normal să aduc ceva de la mine de acasă, și aduc ce e cel mai Nicolas Vartan, un moţ din bun! ţara Moţilor renăscut în Paris Rep.: În final spune-mi cum ai regăsit - consilier de imagine nonverbală, cu o putere de muncă Tîrgu-Mureș? şi energie debordantă şi un N.V.: Schimbat și nu neapărat în bine, portofoliu de clienţi impresionant sunt și bune – salutare: aeroport, îndreptarea spre occident, semne de civilizație; dar și punctul tău de vedere, ca ofertant? în rău. Să vă spun de ce, în timpul studenției N.V.: O noapte specială în care vrei să mele acest oraș era elegant, rafinat, studenții mănânci ceva ce nu mănânci tot anul, dar de la arte din București veneau la schimb de nu mult. Revelionul nu înseamnă noaptea de umplut mațe și de stat la masă. Este o noapte de Pe 31 decembrie Parisul va fi ieșit afară, motivat! Vei găsi un la Tîrgu-Mureş, în restaurantul decor somptuos, în care te simți Maris cu spectacol Moulin bine, fără plastice, fără tablouri Rouge de cabaret, cu pene, cu kitsch, perdele de poliester. Un ştrasuri, cu fete frumoase, sâni loc în care să te simți elegant și goi; senzualitate şi rafinament, bine, să te îmbraci bine, să te bineînţeles. Cu animaţie şi parfumezi, să scoți din dulap cel mai bun costum sau doamna să meniu de tip francez... îmbrace paltonul de blană. Și se întâmplă ceva: o animație de nivel internațional, un spectacol, ca să te simți experiență la Tîrgu-Mureș în frunte cu prințul european. În Tîrgu-Mureș există un aeroport, Duda și spuneam că aici e occident, se mânca există o legătură cu capitalele europene și exis- la lacto-bar cu profesorii, că era curat, frumos, tă o șansă de neimaginat pentru un oraș așa că Piața Trandafirilor aduce cu un colț de de mic și acest domeniu e neexploatat.

Viena. Și acum s-a pierdut această frumusețe, Rep.: Și tema Revelionului? acest avans, nu știu de ce. Ori populația s-a N.V.: Aducem Paris la Tîrgu-Mureș, misi- schimbat, ori demografic s-a întâmplat ceva une aproape imposibilă. Dar pe 31 decembrie că nu mai văd oamenii aceia care mergeau la Paris va fi la Tîrgu-Mureș, în restaurantul teatru eleganți, acel public de cultură, teatru, Maris cu spectacol Moulin Rouge de cabaret, filarmonică. Acum este un târg, un oraș de hacu pene, cu ștrasuri, cu fete frumoase și sânii ine second hand ca toată România, fără nici goi, senzualitate și rafinament, bineînțeles. măcar un magazin de haine ca lumea, un oraș Și cu o animație de tip francez, cu un me- în care nu găsești absolut nimic deosebit pe moniu francez – care este singura (bucătărie – tiv că „nouă nu ne trebe”. Este trist și nu înțeleg n.red.) pe care UNESCO a inclus în 2013 în de ce e așa. Eu fac ce pot să fac, dar aici lipsește patrimoniul imaterial al umanității. Vrem o identitate. Văd că lipsește speranța, lipsește să demonstrăm împotriva tuturor inerțiilor dorința de mai bine, de a progresa și dacă acesnegative că și la Tîrgu-Mureș există oameni tea dispar atunci ce sens mai are viața? cu pretenții, există oameni cărora le place A consemnat Istrate Manu

04

ANALIZĂ

Afacere cu containere 325 de mii de euro vor fi cheltuite din bugetul local pentru achiziţionarea a 35 de containere subterane. Interesant este că alte localităţi au cumpărat astfel de containere la jumătate din preţ.

Administratorii de la câteva zeci de asociaţii de proprietari din Tîrgu-Mureş s-au prezentat joia trecută la şedinţa ordinară a Consiliului Local Tîrgu-Mureş pentru a susţine cumpărarea a 35 de containere îngropate în municipiul Tîrgu-Mureş. Altfel spus, un grup de presiune asupra consilierilor locali, ca nu care cumva să nu voteze proiectul. De altfel, deşi inclus pe ordinea de zi la numărul 15, proiectul a fost dezbătut primul, iar reprezentanţii asociaţiilor de proprietari şiau putut spune păsul cu prioritate.

Din mulţimea de preşedinţi de asociaţii de proprietari au primit cuvântul doar unul. „E un proiect pe care îl aşteptăm de multă vreme.

Mai nou ghenele arată într-o stare deplorabilă. Pentru Salubriserv poate că este un business. Pentru noi este un chin, fizic şi financiar, ca să le întreţinem”, a explicat Călin Moldovan, preşedintele uneia dintre asociaţiile de proprietari din cartierul Mureşeni, de ce este atât de necesar acest proiect, indiferent de costuri. În favoarea proiectului a pledat şi Dumitru Rus, preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari, care vă reamintim este fostul angajat al Primăriei Tîrgu-Mureş, mai precis fostul şef al Serviciului privind Relaţia cu Asociaţiile de Proprietari. „Actualul sistem de colectare a deşeurilor menajere nu mai face faţă. Vă rugăm să aprobaţi achiziţionarea containerelor, urmând ca în viitor să rezolvăm şi alte cereri“, a spus acesta.

PDL şi UDMR - şi contra - PNL, iar social-democraţii au optat de această dată pentru o poziţie neutră. Vocea taberei contra a fost viceprimarul Ionela Ciotlăuş care a susţinut că necesarul de astfel de containere în Tîrgu-Mureş este mult mai mare, trecând de 300.

De asemenea, aceasta a arătat că pentru a implementa această hotărâre ar fi nevoie de modificarea regulamentului privind serviciul de salubrizare în municipiul Tîrgu-Mureş, respectiv a militat ca această investiţie să fie suportată de compania Salubriserv, cea căreia i-a fost delegat acest serviciu.

A fost apoi rândul consilierilor locali să îşi exprime poziţia faţă de acest proiect de hotărâre. „Acest proiect necesită revizuirea proiectului de gestionare a transportului de deşeuri în Tîrgu-Mureş. Vorbim de un management integrat al deşeurilor din judeţ care în curând trebuie să intre în aplicare în 2014. Această investiţie trebuie să o facă operatorul Salubriserv, iar Consiliul Local nu poate hotărî în contradicţie cu caietul de sarcini”, a fost opinia viceprimarului.

Inutilă am spune pentru că jocurile erau deja făcute după cum a arătat votul ulterior. Mai precis, UDMR şi PDL au votat pentru, liberalii – împotrivă, iar social-democraţii s-au abţinut. În consecinţă, din taxa de salubrizare încasată la bugetul local, se va achita 325 de mii de euro pentru achiziţia a 35 de containere, fiecare a câte 7 mc, adică 9.300 de euro pe fiecare unitate. ŞI LA MEDIAŞ

Deşi prin primăvara acestui an am aflat că Primăria Tîrgu-Mureş ar introduce în premieră această modalitate de colectare a deşeuBineînţeles, consilierii locali rilor, de fapt moda containerelor s-au divizat în două tabere, pro – îngropate a început în municipiul TABERELE

www.punctul.ro

Punctul

Premiul Dumitru Tinu 2007 Cristian TEODORESCU Marius LIBEG Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L. Str. Horea, nr. 11 Tîrgu-Mureş, cod 540502 Tel: 0371 496 125 Fax: 0265 22 00 44 ISSN: 1841 - 0699

Redactori: Ligia VORO

Cătălin HEGHEŞ

Cristina VANCEA

Ioan A. BORGOVAN

Mircea BARBU

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate.

Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Editor: LIBEG Zsuzsanna Secretaiat: Mihaela KOZAK IT/DTP: Ovidiu MORAR

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

Mediaş în 2010. Atunci, reprezentanţii companiei medieşene de salubritate Eco-Sal a introdus pentru prima dată în România sistemul subteran de depozitare a gunoaielor, utilizând containere de 3 şi 5 mc. De atunci, din bugetul local al municipiului aflat la 70 de km de Tîrgu-Mureş au fost achiziţionate câteva zeci de astfel de containere. Și la Mediaș Ultima achiziţie chiar în vara acestui an când au fost cumpărate astfel de ghene de gunoi cu aproape 2.100 de euro bucata. Exemplul Mediaşului a fost urmat şi de alte localităţi din România, spre exemplu de Miercurea Ciuc, Slatina, Tîrgu-Jiu sau Bucureşti – sectorul 3. În mai toate localităţile, cu excepţia Bucureştiului unde aveam să descoperim că o platformă de colectare selectivă a deşeurilor costă spre 15.000 de euro – 4 containere a 3 mc – în restul localităţilor nu s-a plătit mai mult de 2.500 de euro per bucată, la o capacitate a containerului de 3 mc.

LA SUPRAPREŢ? În consecinţă, dacă facem un calcul simplu, în condiţiile în care Tîrgu-Mureşul achiziţionează containere de 7 mc, observăm că vom plăti dublu pentru fiecare container. Mai mult, studiind ofertele mai multor companii din România – Unilift Serv, Sc Elkoplast Romania Srl observăm, de asemenea, că un container de 5 mc e undeva sub 3000 de euro, iar cel de 3 mc în jur de 2000 de euro.

Retoric ne întrebăm atunci de ce nu s-a organizat o licitaţie pentru achiziţia acestor containere subterane şi da cui afacere mai este şi aceasta în care se vor achiziţiona containere la suprapreţ, din punctul nostru de vedere. Nu ne mai întrebăm câte asociaţii de proprietari din cele câteva sute din municipiu ar fi avut containere pentru că în condiţiile date e o discuţie fără sens.

TAXE MAI MARI De asemenea, consilierii locali au dezbătut în ultima şedinţă de Consiliu Local noile taxe şi impozite locale pe anul 2014. UDMR, prin vocea viceprimarului Peti András, a precizat că facţiunea din CL a uniunii este împotriva majorării de taxe şi impozite în municipiu. „Nu susţinem nicio majorare.

Tîrgu-Mureşul va cheltui 325 de mii de euro din bugetul local pentru achiziţionarea a 35 de containere subterane

Dar o ajustare pentru a nu stopa investiţiile este necesară. Nu susţinem introducerea unor taxe suplimentare, în schimbul cărora cetăţeanul nu primeşte nimic. Referitor la taxele de Week-end şi ZOO nu scumpim nimic pentru târgumureşeni, doar pentru cei care vin din afara oraşului”, a subliniat, apăsat, reprezentantul UDMR. A fost apoi rândul PNL să îşi exprime punctul de vedere asupra proiectelor de hotărâre vizând noile taxe şi impozite. Viceprimarul Ionela Ciotlăuş s-a distrat pe semantica UDMR, ai cărei reprezentanţi au încercat să acrediteze ideea că ajustare nu ar însemna majorare. Apoi a susţinut că liberalii vor vota împotriva acestor proiecte deoarece taxele şi impozitele vor fi majorate. PSD, prin vocea consilierului local Olimpiu Sabău Pop, a anunţat că vor susţine o îngheţare a taxelor.

PDL a avut o poziţie mai colorată, consilierul local PDL lansând un atac virulent la adresa Guvernului USL care în opinia sa a im-

pozitat excesiv acest popor. În această mare de politică şi de interese politice, interesantă a fost opinia consilierului local Bakos Levente. „Cred că ar trebui o analiză apolitică. Propun să discutăm din februarie 2014 în fiecare lună despre taxele şi impozitele unui serviciu, astfel că la sfârşitul anului să avem un buget echilibrat“, a spus acesta. În ciuda opoziţiei PNL şi a abţinerii PSD, în final tot PDL şi UDMR au avut câştig de cauză deoarece şi-au impus punctele de vedere. Puncte de vedere care le putem transpune aşa: taxele şi impozitele vor fi majorate cu 4%, rata inflaţiei pe 2013, taxele speciale noi au fost eliminate din proiectele de hotărâre – dacă nu se oferă servicii suplimentare în contrapartidă - , iar majorarea biletelor de intrare şi a altor taxe în Complexul de Agrement şi Sport Mureşul şi la Grădina Zoologică vor fi discutate într-o şedinţă viitoare.

Ligia VORO

Dialog între Palate O comisie de dialog a Consiliului Local va negocia şi va discuta aspectele juridice cu Consiliul Judeţean în vederea lămuririi proprietăţii asupra celor 20 de hectare din jurul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu-Mureş. Comisia va trebui să clarifice astfel dispozitivul hotărârii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a dat câştig de cauză, parţial, Municipiului Tîrgu-Mureş în procesul referitor la acest teren.

Sub supraveghere «Suntem prima administraţie care are pieţele supravegheate video şi cetăţenii pot vedea de acasă pe site-ul administraţiei ce se întâmplă în pieţe prin camerele de supraveghere montate», este declaraţia lui Vasile Filimon, administratorul unic al SRL-ului, rostită în plenul şedinţei Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) societăţii.

În locul lui Brassai Piros Magda îl va înlocui pe Brassai Zsombor în Consiliul de Administraţie (CA) al Transport Local SA. Consilierii au mai hotărât în AGA societăţii ca indemnizaţia membrilor din CA, şi anume acestea vor fi remuneraţi cu 500 de lei pentru fiecare şedinţă la care participă.

05

ADMINISTRAŢIE

Doar o oră a durat Ședința ordinară a Consiliului Județean (CJ), față de practica normală, când acestea se întind pe două, trei sau chiar mai multe ore. Graba s-a datorat programului, care după ședință includea ceremonia de inaugurare a instalație de iluminare a Palatului Culturii.

Totuși, ședința a avut și câteva puncte serioase supuse dezbaterii, dar și câteva anunțuri interesante.

Ședință festivă la Consiliul Județean

PRIMUL PUNCT … … de pe ordinea de zi a fost o rectificare bugetară, datorată unor transferuri de bani de la autorități centrale spre CJ. De pildă, Camera Agricolă Mureș (aflată în subordinea CJ) a primit 128.000 de lei de la Ministerul Agriculturii, iar prin ordonanță de urgență „sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţului Mureş pe anul 2013, din care pentru finanţarea învăţământului special şi centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională, se majorează cu suma de 923.000 de lei”, după cum precizează expunerea de motive. Pentru ca bugetarii să-și primească toate salariile pe anul acesta, s-a suplimentat, în urma unei adrese de la Finanțe, și bugetul de salarii la fiecare instituție din subordinea CJ. În fine, restul rectificării a însemnat reașezări de sume de la diferite capitole.

www.punctul.ro

AEROPORTUL ÎNTRE SCEPTICISM ŞI OPTIMISM Planul de administrare al Aeroportului Transilvania n-a mai scăpat însă fără un schimb de replici între conducerea CJ și opoziție.

Consilierul PDL Vasile Filimon și-a declarat reținerea față de acesta, amintind din nou că fostul manager (Mihail Poruțiu, fost consilier județean PDL) a avut un plan, dar n-a fost lăsat să-l ducă la capăt. „Eu îi urez mult succes să-l poată implementa. Sunt mai sceptic vizavi de viitorul acestui Aeroport, dar dacă dânsul crede că-l duce la capăt, eu n-o să fac altceva decât să-l susțin și aștept ca timpul să demonstreze dacă optimismul dânsului sau scepticismul meu au dreptate”, a precizat Vasile Filimon în intervenția sa.

Replica președintelui CJ Ciprian Dobre a venit imediat după, acesta subliniind că oricine ar fi manager la Aeroport în această perioadă, nu are o misiune ușoară: „În cazul planului de administrare

bună investiție, necostisitoare, este în cultură. Împreună cu directorul festivalului de teatru de la Edinborough (festivalul de la Edinborough este cel mai mare din lume) am făcut o cercetare pe parcursul a cinci ani, cele două universități din Edinborough, împreună cu universitatea de la Sibiu. Pe un eșantion între șapte ani și 92 de ani, s-a constatat că la o liră sterlină investită în cultură, în cinci ani obții 20 de lire sterline.

Nu mai departe de exemplul Sibiului, care investește în cultură 12% din buget, iar câștigul este de 16%.

Este o investiție nu numai sănătoasă, dar și curată, și profitabilă.

Dacă țările arabe au ca monedă de schimb petrolul, Europa are cultura și civilizația. Este un lucru de mare rușine, ca la nivel european, și o spun asta în cunoștință de cauză, cel mai mult se investește în cultură în Danemarca, 200 de euro pe cap de locuitor. Știți cât este subvenția la nivelul european pe cap de vacă furajată? 400 de euro. Toți suntem membri ai Comisiei Europene, haideți să facem în așa fel încât să ne respectăm statutul de ființă umană”.

FESTIVITATEA DE JOI...

al Aeroportului, dumneavoastră sunteți sceptic, domnul manager este optimist, sperăm să fim măcar la mijloc în ceea ce privește planul de administrare. Oricum, vreau să-l felicit pe domnul manager pentru rezultatul, zic eu bun, care ne dă speranțe în ceea ce privește sporirea numărului de pasageri, în 2013 față de anul 2012; ceea ce sper să pot spune după 2014 față de 2013, fără să pot spune că este o misiune ușoară. Atenție, nu este o misiune ușoară și cred că niciunul dintre noi nu ne închipuim așa ceva: a crește numărul de pasageri pe o piață destul de îngustă, pe o piață destul de interesantă, ca să nu-i spun altfel. Suntem totuși al patrulea Aeroport după București, Cluj, Timișoara și cred că lucrul acesta e un lucru bun care poate să ne dea speranțe”.

PLANUL LOW-COST Planul în sine, spun cei de la Aeroport, într-un comunicat emis imediat după luarea deciziei de către CJ, prevede poziționarea Aeroportului mureșean ca unul de tip low-cost, pe modelul dejaconsacrat implementat la Luton şi Stansted (Londra), Charleroi (Bruxelles), Hahn (Frankfurt),

Girona (Barcelona). De asemenea, conducerea Aeroportului are de gând să finalizeze investițiile începute, să furnizeze servicii mai multe și de calitate mai bună, să crească gradul de autofinanțare și, evident, toate acestea pentru a crește numărul de pasageri. De la plan până la realizare, calea este însă destul de lungă și anevoioasă.

Rămâne de văzut în ce măsură va fi și posibil de străbătut.

NOUTĂŢI INTERESANTE

Cu această ocazie, am aflat de la Mihai Mitrică despre organizarea, în premieră la Tîrgu-Mureș, a Salonului de carte Bookfest; de la Gáspárik Attila am aflat că Tîrgu-Mureș va fi anul viitor în luna aprilie al doilea oraș din țară, după Sibiu, care va găzdui Gala Premiilor UNITER în afara Bucureștiului; Mihai Mitrică ne-a VEDETA SERII... îndemnat să visăm, iar pe politicienii locali să conceapă un proiect pentru ca Tîrgu-Mureșul să candi...a fost însă Palatul Culturii, deze la titlul de capitală culturală cu al său iluminat, a cărui inau- europeană. gurare a umplut și Sala de ședințe a CJ cu invitați. După ce au treCULTURA CA O AFACERE cut prin Ordinea de zi foarte rapid, au fost invitați să se adreseze plenului Cristian Hordină, direcCel mai interesant a fost însă tor din partea festivalului de film discursul lui Constantin Chiriac, TIFF, Szepessy Előd organizator cel care a lăudat bogăția umană la Târgul Internațional de Carte, a orașului dată de multiculturaGáspárik Attila director artistic litate, pe care ne-a îndemnat să al festivalului de film Alter-Nati- o și punem în valoare. La rândul ve, Mihai Mitrică de la salonul de lui, a încurajat politicienii locali carte Bookfest și ultimul, dar nu să gândească un proiect cu care să cel din urmă, Constantin Chiri- candideze la titlul de capitală culac, director al Teatrului Național turală europeană și, chiar dacă nu „Radu Stanca” din Sibiu, membru va fi să câștigăm, să implementăm în comisia care evaluează proiecte- oricum proiectul. Asta pentru că, le pentru capitalele culturale euro- spune el, cultura poate fi una din pene. cele mai bune investiții: „Cea mai

...a fost printre ultimele evenimente din seria „100 de ani de cultură în Mureș” care au marcat centenarul Palatului Culturii.

Aceasta a început imediat după ce președintele Dobre a făcut și câteva precizări legate de investiția în sistemul de iluminat al Palatul Culturii, care n-a fost una tocmai ieftină: „Total putere instalată când sunt aprinse toate luminile Palatului Culturii este de 2,8 kw, cam cât un calorifer electric. Dacă s-ar fi folosit corpuri de iluminat clasice, în locul celor pe care le-am ales, adică de tip led, consumul ar fi crescut la 18-20 kw. Consumul la 180 de ore, adică la o lună de zile, cam 6 ore pe noapte, în cazul becurilor led este de aproximativ 90 de lei/lună.

Dacă am fi ales corpurile clasice, consumul la 180 de ore ar fi fost de 1.360 de lei/lună. Aceste corpuri de iluminat de tip led au o durată de funcționare medie de 50.000 de ore, iar corpurile clasice au 4.000 de ore”. Ce n-a precizat președintele CJ Ciprian Dobre este că această investiție a costat județul nu mai puțin de 120.000 de euro, după ce inițial au fost aprobați pentru acest proiect o sumă de aproape 6 ori mai mare – 710.000 de euro.

Cu oficialități, o parte din filarmonică scoasă să cânte în stradă și mici momente artistice, ziua inaugurării sistemului de iluminat al uneia din cele mai impozante clădiri din oraș a luat apoi sfârșit.

Cãtãlin HEGHEŞ

06

REGHIN

În stradă de 1 Decembrie Sute de reghineni au sărbătorit în stradă 1 Decembrie, bucurându-se de ziua frumoasă şi programul artistic pregătit de autorităţile locale.

PARADA MILITARĂ Manifestările dedicate Zilei Naţionale a României au debutat la ora 14 , când în faţa Primăriei, în prezenţa plutoanelor de pompieri, jandarmi şi soldaţi din garda de onoare, în sunet de fanfară, au fost primite oficialităţile. A urmat apoi acordarea onorului militar, salutul drapelului de luptă şi al gărzii de onoare şi trecerea în revistă a formaţiunilor militare.

Imnul naţional al României a fost interpretat de Ciprian Istrate şi a fost urmat de serviciul religios oficiat de un sobor de preoţi din oraş. Au susţinut alocuţiuni senatorul Alexandru Petru Frătean, deputatul Vasile Gliga şi primarul municipiului Reghin Maria Precup, apoi a început parada militară.

Au defilat prin centrul oraşului Batalionul 610 de operaţii speciale, Plutonul detaşamentului de Pompieri Reghin în ţinuta de prezentare şi în ținute de intervenţie, Plutonul Jandarmeriei Reghin, maşini de intervenţie echipate cu aparatură specială şi aparținând Forţelor de intervenţie ale Poliţiei Mureş, Jandarmeriei şi Pompierilor.

După parada militară, re-

ghinenii prezenţi s-au adunat în faţa scenei şi au jucat Hora Unirii acompaniaţi de fanfara municipiului Reghin.

PROGRAMUL ARTISTIC … … de pe scena special-amenajată între cele două parcuri din centrul oraşului a început la ora 15, 30 cu un moment muzical-patriotic susţinut de un grup de jandarmi condus de Ciprian Istrate şi acompaniat de grupul instrumental Ceteraşi de pe câmpie.

A urmat apoi un recital folcloric susţinut de acelaşi Ciprian Istrate împreună cu soţia sa, Mihaela Istrate.

Au mai cântat pentru reghineni Leontina Pop, Dorina Oprea, Ionela Moruţan, Livia Harpa, Livia Sorlea, Andrei Romanică şi

Ovidiu Furnea, care au fost urmaţi de rapsodul popular Vasile Crişan . Acesta a urcat pe scenă cu tulnicul său şi a fost acompaniat de orchestra Casei Municipale de Cultură Eugen Nicoară din Reghin şi de un grup de tinere soliste .

Interpreţii reghineni de muzică populară au fost împărţiţi în două grupuri şi au cântat aproximativ o oră şi jumătate. Este vorba despre Doru Pop, Maria Neag, Sorin Pantea, Dan Aurelian Ştefan, Dumitru Gliga, Ana Crişan, Anca Branea Neamţu , Mihaela Botoş Lateş, Camelia Moldovan, Dănuţ Pop, Corina Florea Covaciu, Gabriela Merdar, David Puşcaş şi Ioan Cristian Ţăran.

Când s-a lăsat întunericul şi s-au aprins luminile de sărbătoare în tot orașul, spectacolul a continuat cu Laura Lavric, Gheorghe Roşoga şi Aurel Tămaş. În jurul orei 21.00 pe scena în faţa căreia s-au adunat sute de reghineni a urcat Connect-r care a electrizat atmosfera timp de aproape o oră. Programul zilei de 1 Decembrie s-a încheiat la Reghin cu un spectaculos foc de artificii.

Spectacolul a fost prezentat de cunoscuta Doina Mirea, realizator de emisiuni folclorice la Favorit TV. Desfăşurarea întregului eveniment a fost transmisă in direct de DaReghin Tv, iar spectacolul de la scenă a putut fi văzut de toţi cei care au ales să rămână acasă deoarece a fost transmis in direct de ambele televiziuni din oraş.

Emeşe ARDELEAN

07

Ziua Națională, în Parcul Unirii Anul acesta, pentru prima oară, Ziua Națională a României a fost omagiată în Parcul Unirii din Luduș, acolo unde tronează bustul lui Mihai Viteazul, inaugurat în vara acestui an.

Prin această sărbătorire se readuce o parte din istorie în prezent, în locul unde ludușenii se reuneau la momentele importante din viața națiunii.

Veteranii în primul rând

Povestiri din război cu Iacob Baghiu

Primarul înmânează diploma

lul (r) Sever Popovici, reprezentantul ANVR, subfiliala Luduș și senatorul Akoș Mora. Un moment emoţionant l-a constituit veteranul sărbătorit cu a sa evocare a luptelor pentru eliberarea oraşului la care a participat, apoi drumul parcurs de el cu armata română până la victoria finală.

După depunerea de coroane de flori la Monumentul lui Mihai Viteazul s-a realizat dispozitivul de defilare și onorul dat de Gârda de Onoare de la Garnizoana Tîrgu Mureș.

Seara, la Casa de Cultură ”Pompeiu Hărășteanu” a avut loc un spectacol omagial prezentat de Mihai Nașca ”România în sărbătoare”.

Despre importanța momentului au vorbit primarul Cristian Moldovan și Mihai Nașca, acesta prezentând câteva considerații istorice. În spectacol au evoluat Ansamblurile ”Ardealul”, ”Transilvania” din Luduș și ”Mureșul” din Tîrgu Mureș și soliștii Nicolae Furdui Iancu și Mariana Deac, Roxana și Septimiu Pop, Raluca Mureșan, Mariana Mărginean, Cristina Crăciunescu, Iulia Szep, Paula Stînă, Monica Pîrlea, Delia Molnar și Ovidiu Nechita.

După spectacol a fost inaugurat iluminatul festiv, iar participanții au jucat hora unirii.

Ioan A. BORGOVAN

SMURD și la Luduş

www.punctul.ro

Marţi, 26 noiembrie, la iniţiativa primarului oraşului Luduş, Cristian Moldovan şi a şefului ISU Mureş, col. Dorin Oltean a avut loc la Luduş o întâlnire la care au participat reprezentanţii comunelor învecinate pentru o discuţie preliminară în vederea constituirii unei Asociaţii care să promoveze înfiinţarea unei subunităţi SMURD în Luduş.

cum şi consilierii din Bogata (Marian Mascaliuc) şi Papiu Ilarian (Máthe Zoltán). Pe lângă aceştia s-au arătat interesaţi de iniţiativă şi primarii din Valea Largă (Beniamin Pădurean) şi Zau de Cîmpie (Alexandru Iurian) cu toţii fiind reprezentanţii a 37.622 de locuitori.

Reprezentanţii Unităţilor Administrativ Teritoriale au agreat înfiinţarea unei Asociaţii şi după ce fiecare PROPUNERE BINE PRIMITĂ Primărie va avea o hotărâre a Consiliului Local se vor întocmi documentele de constituire a Asociaţiei care să susAu fost prezenţi la întâlnire prima- ţină din punct de vedere financiar înrii din Sînger (Alexandru Măgheran), fiinţarea unei noi subunităţi SMURD. Aţintiş (Halmagyi Zoltan), Cheţani Pentru aceasta, oraşul Luduş asi(Marius Cucerzan ) şi Cuci (Ilie Şuta); gură amenajarea unui sediu corespunviceprimarii din Bichiş (Biro Şandor) zător, probabil lângă actuala Staţie de şi Tăureni (Mircea Moldovan), pre- Salvare şi va face dotările necesare, iar

Bani pentru preșcolari. Grădinița de copii din cartierul Roșiori aparține din punct de vedere administrativ de Școala Gimnazială Nr. 1 Luduș. Prof. Cristina Cîrcoană, directoarea școlii a solicitat Primăriei Luduș alocarea de la bugetul local a sumei de 5.000 de lei pentru lucrări de reparații la sala de clasă de la Grădinița Roșiori. Cristina Cîrcoană a menționat că spațiul este necesar pentru desfășurarea procesului de învățământ la clasa simultană de la școală.

Autospeciala PSI. Acțiunea inițiată de Primăria orașului Luduș de a se achiziționa o autospecială PSI necesară Formației Civile de Pompieri se apropie de finalizare. În ședința Consiliului Local din luna octombrie, consilierii locali au fost de acord cu referatul întocmit de jurista Anca Bungardi cu privire la alocarea de la bugetul local a unor sume necesare achiziționării din Olanda a unei autospeciale PSI. Pentru costurile cu taxa pe valoarea adăugată este nevoie de suma de 10.000 de lei, iar pentru acoperirea costurilor aferente importării autospecialei este necesară suma de 10.000 de lei. Suma de 20.000 de lei provine din diminuarea prevederilor de la obiectivul de investiții „Extindere clădire sediu PSI” și de la capitolul „Materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional”.

CINSTIRE DEPLINĂ VETERANILOR Duminică la orele amiezii, sărbătoarea a debutat cu intonarea Imnului Național al României după care preoții Lucian Voșloban, Ilie Dăian, Sorin Valer Russu, Vasile Cercel, Constantin Savu, Viorel Ormenișan și Mihai Cercel au oficiat o slujbă religioasă de pomenire a eroilor. A urmat discursul primarului, după care a acordat o Diplomă de onoare veteranului Iacob Baghiu, pentru contribuția adusă la eliberarea orașului Luduș în toamna anului 1944. Au fost prezenţi senatorul Akoş Mora, reprezentantul Consiliului Judeţean, Raul Boroş, consilieri locali, şefi de instituţii, reprezentanţii Poliţiei şi Jandarmeriei, oameni de afaceri, familia veteranului Iacob Baghiu şi un număr însemnat de locuitori ai oraşului. Au rostit alocuțiuni colone-

Punctul pe i

LUDUŞ

materialul rulant va fi asigurat de ISU Mureş. S-a convenit ca personalul să fie format din 14 paramedici, iar fiecare comună va avea câte un reprezentant în această echipă, evident după ce aceştia vor urma un curs de perfecţionare în domeniu. Bugetul va fi asigurat prin contribuţia de 0,85 lei/lună pentru fiecare locuitor al UAT. Tot în ideea unui ajutor dat locuitorilor, la Luduş este preconizată înfiinţarea unei subunităţi de pompieri militari care, alături de pompierii civili, vor asigura protecţia bunurilor din comunele care aderă la Asociaţie.

Având în vedere importanţa înfiinţării acestui organism se preconizează încheierea actelor de constituire în primăvara anului 2014.

Ioan A. BORGOVAN

Parteneriat pentru pensionari. Odată cu venirea anotimpului rece, pensionarii care se întâlneau la „Ciuperca” din zona BIG au fost nevoiţi să-şi caute un alt loc unde să discute, să mai joace câte un joc de societate şi să-şi petreacă timpul disponibil în mod agreabil. În această situaţie, un grup din care fac parte Ioan Filipan, Ioan Preda, Magyari Ştefan, Alexandru Albu, Magyari Ioan au solicitat primarului Cristian Moldovan să le asigure un spaţiu corespunzător. Acesta a fost găsit prin amabilitatea preşedintelui de la Societatea Unirea, Ioan Lăpuşan care a oferit în mod gratuit un spaţiu în zona dorită de pensionari. Pentru cele trei încăperi, Primăria plăteşte doar utilităţile şi se ocupă prin Cornel Luca, de amenajări şi dotări. Localul a fost predat pensionarilor în ziua de 29 noiembrie în prezenţa primarului, a directorului ADP Daniel Şofron, a şefului de cabinet Liviu Botezan şi a celui care răspunde din partea Primăriei, Cornel Luca.

Preselecţie. Concursul „Ardelenii au talent” se adresează copiilor şi tinerilor cu vârsta cuprinsă între 4-18 ani.

Ediţia I este organizată de Consiliul Judeţean Mureş, Societatea Culturală „Mioriţa” şi Teatrul Scena. La preselecţia de la Luduş se prezintă tinerii talentaţi din oraş, din Iernut şi din împrejurimi în ziua de 7 decembrie, ora 10 la Casa de Cultură „Pompeiu Hărăşteanu”. Marele premiu care va fi acordat câştigătorului de la etapa finală este de 15.500 lei.

Ajutor bănesc. Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CAR) din Luduş, preşedinte Ovidiu Crişan vine în ajutorul pensionarilor care primesc mai puţin de 400 lei/lună acordându-le un ajutor bănesc în sumă de 40 de lei. Suma totală este pusă la dispoziţia CAR-ului printr-o sponsorizare asigurată de SC TEREOS – Zahărul Luduş, manager general Ioan Armenean. Cei care sunt în drept de a primi aceşti bani trebuie să prezinte un cupon de pensie şi buletinul sau carte de identitate.

SPORT

Înfrângere în UEFA, victorie în campionat Săptămâna trecută, campioana României la futsal, City’us Tîrgu-Mureș, a disputat două partide: a pierdut în UEFA Futsal Cup și a câștigat în campionatul intern.

Astfel, City’us a pierdut și ultimul meci al grupei A din faza de elită a UEFA Futsal Cup, cu scorul de 0-3 împotriva echipei Lokomotiv Harkov. La rezultatul final a contribuit și arbitrul sloven Borut Sivic care, în prima repriză, la scorul de 0-0, a acordat gol pentru Harkov, la o fază la care un jucător advers a trimis mingea în plasă cu mâna, ca la handbal. În partea a doua a jocului, Harkov și-a majorat diferența în urma unui șut deviat, iar pe final, Gabor Pallai a primit un gol parabil, din unghi. De cealaltă parte, echipa târgumureșeană a presat, dar nu a reușit să concretizeze ocaziile avute.

08

Astfel, campioana României la futsal nu s-a calificat mai departe în UEFA Futsal Cup, o competiție foarte puternică, între primele 16 echipe fiind calificate formații cu bugete impresionante. Pentru turneul final, care va fi organizat anul viitor în aprilie, s-au calificat Dinamo Moscova, FC Barcelona, Kairat Alma Ata și Araz Naxcivan.

VICTORIE FĂRĂ EMOŢII Însă, în campionatul intern, City’us Tîrgu-Mureș continuă să joace un futsal de calitate, câștigând, cu scorul de 10 – 0, partida disputată la sfârșitul săptămânii trecute, în deplasare, la Tîrgu-Secuiesc, într-un joc contând pentru etapa a XII-a, a Ligii 1 la futsal. În prima parte a meciului, târgumureșenii au jucat detașat, ra-

tând numeroase ocazii, singurul gol fiind înscris de Tibor Moldovan. În partea a doua City’us s-a dezlănțuit: târgumureșenii au înscris 9 goluri și au avut alte șanse ratate.

Cu acest succes, City’us se menține pe locul 2, cu 28 de punc-

te, la 3 lungimi de liderul Autobergamo Deva, dar care are disputat un joc mai mult.

Până la finalul anului, târgumureșenii vor disputa două derby-uri, primul, acasă cu Spicom Sf. Gheorghe, iar în ultimul joc,

în deplasare la Odorheiu Secuiesc.

Următorul meci va avea loc sâmbătă, 7 decembrie, ora 17:30, în Sala Sporturilor din Tîrgu-Mureș, contra celor de la Spicom Sf. Gheorghe.

Cristina VANCEA

09

PUBLICITATE

ANUNŢ

Atenţie la escroci!

Primăria Tîrgu Mureş continuă campania de 06.12.2013 str. Remetea (ecocurăţenie de toamnă conform programului sta- logizare zona Besa)Ceangailor, Cobilit. Pentru săptămâna 02.12-06.12.2013 pro- titura de Jos, Trifoiului, Lucerna, gramul va fi următorul: Inului, Ghurghiului

Conform informaţiilor pe care le deţinem, o persoană de sex feminin - în vârstă, de statură medie - acostează cetăţeni sau se prezintă la apartamentele acestora, afirmând că reprezintă Primăria Tîrgu-Mureş. În schimbul unor sume de bani, le promite „ajutoare” din partea primarului municipiului, în contul alegerilor viitoare.

Femeia se prezintă sub numele de Maria Mureşan şi pretinde că este soţia doctorului Mureşan şi cumnată a primarului.

02.12.2013 - str. Caraiman, Bogatei, Alba Iulia, Mestecanisului, Moresti, Budiului Parcare, Bega, Cisnadiei, Hunedoara, Resita, Cugir 03.12.2013 str. Dealului, Sudului, Sapei, Toamnei, 8 Martie, Recoltei, Drum Rampa 04.12.2013 - str. Parc Cimitir Eroi, Platoul Corneşti (ecologizare padure), Insulei, Depozitelor, Liziera pădurii din cart. Mureşeni, Dezrobirii 05.12.2013 - Valea Rece, Calea Sighişoarei (ecologizare păşune şi liziera pădurii) cart. Belvedere, Viile Dealului Mic, Hidos Adrian, Viile 1 Mai, Viile Dealu Mic

Rugăm proprietarii gospodăriilor individuale şi asociaţiile de proprietari să-şi cureţe imobilele, terenurile şi spaţiile verzi aferente pe care le deţin şi să depună deşeurile rezultate la marginea trotuarelor(sub formă de grămezi), cu o zi înainte de programul comunicat. Deşeurile vor fi transportate de către echipele de lucru în ziua în care este programată strada respectivă.

DIRECTOR ADP, ING. MOLDOVAN FLORIAN

Atragem atenţia locuitorilor municipiului să nu se lase induşi în eroare de această persoană şi să sesizeze, de îndată, Poliţia Municipiului Tîrgu-Mureş.

Biroul de presă al Primăriei Vă așteptăm la S.C. Activ Plus S.R.L. din cartierul Tudor, B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 186, pentru cadourile din ofertele de Crăciun.

SNGN Romgaz Mediaş, cu sediul în Mediaş, Str. Gării, nr. 5, jud. Sibiu, organizează în anul 2013 săptămânal Licitaţie Publică în zilele de miercuri şi joi, la ora 11, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale:

• Barăci

• Tehnică de calcul şi birotică • Material tubular uzat provenit din recuperări • Diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări • Alte mijloace fixe

Persoanele interesate pot obţine informaţii suplimentare la tel. 0269/201149, 0749/331149, la serviciul mecano-energetic al Sucursalei Mediaş, zilnic între orele 730 şi 1530.

www.vw-vehicule-comerciale.ro

Robust, extravagant, puternic individualizat

Noul Cross C

addy

In culoarea metalizată Vipergreen, cu un look offroad autentic, Cross Caddy atrage privirile prin componente cu un design pregnant: scut cu elemente argintii în faţă, în spate și lateral, completat de ornamente de protecţie negre, de jur imprejurul mașinii.

www.punctul.ro

Iar pentru că autovehiculul spune multe despre personalitatea posesorului: Imaginea sportivă este accentuată de barele longitudinale argintii și de geamurile fumurii din spaţiul pasagerilor.

Exteriorul puternic individualizat este completat la interior de elemente de siguranţă și confort: Dotările funcţionale precum hillholderassist, tempomat, proiectoare de ceaţă, culminează cu tracţiunea 4MOTION. Totul pentru o experienţă inedită, în care se îmbină robusteţea și extravaganţa.

Vă așteptăm la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale!

Imaginea este cu titlu de prezentare. Detalii despre configuraţii, dotări și preţuri la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale.

10

SIGHIŞOARA

Datini de Ziua Națională La sfârșitul săptămânii trecute, sighișorenii au sărbătorit cu fast 95 de ani de la Marea Unire înfăptuită la Alba Iulia.

Manifestările închinate Zilei Naţionale a României au fost complexe, iar sighișorenii au participat în număr mare la evenimente, cele mai apreciate momente fiind cele susținute în cadrul Festivalului Naţional de Folclor „Datini” Programul manifestărilor organizate de Primărie a sunat în felul următor: duminică, 1 decembrie, ora 12.00 - Monumentul Latinităţii- ceremonial militar; Slujbă religioasă; Alocuţiuni; Depunere de coroane; Paradă militară. Ora 13.00 - Sala festivă a Primăriei: evocarea momentelor de la 1918; Lansarea Anuarului Muzeului de Istorie „Alt Schaessburg”. Ora 16.00 - Sala rice. „Mihai Eminescu”: Festivalul Naţional de Ediţia din acest an a Festivalului Folclor „Datini”.

Naţional de Folclor „Datini” și-a propus să contribuie la descoperirea, promovaDATINI ŞI FOLCLOR rea şi păstrarea celor mai valoroase obiceiuri şi colinde. Ca şi la ediţiile precedente, Festivalul Naţional de Folclor „Datini” s-a Festivalul Naţional de Folclor „Datini” desfăşurat pe parcursul a două zile, sub a fost unul foarte apreciat de sighișoreni; în formă de concurs, la care au participat prima zi a evenimentului (30 noiembrie) au formaţii din toată ţara, sighișorenii îngheevoluat pe scena festivalului câştigătorii tro- suindu-se la eveniment, semn că gustul penfeelor ediţiilor anterioare şi artişti consacraţi. tru folclor nu a pierit, ci dimpotrivă.

Acest festival de folclor, considerat a fi unul dintre evenimentele de referinţă în Transil1 DECEMBRIE ŞI FESTIVALUL vania, și-a propus să stimuleze tinerii care promovează folclorul românesc, datinile şi obiceiurile populare româneşti. Pe scena A doua zi a festivalului s-a suprapus festivalului au păşit, de-a lungul celor şase cu data de 1 Decembrie, iar sighișorenii ani, peste 1.000 de interpreţi de muzică s-au delectat, în Sala „Mihai Eminescu”, populară şi membri ai ansamblurilor folclo- cu: Formaţia de dansuri populare Târnava

Concert de Crăciun Municipiul Sighişoara, în colaborare cu Colegiul Naţional Mircea Eliade organizează, luni, 9 decembrie 2013, cu începere de la ora 18.00, la sala Mihai Eminescu, Concertul Extraordinar de Arii şi Colinde. Îşi dau concursul artişti ai Operei Române din Cluj Napoca: Alexandra Hordoan – mezzosoprană, Petru Burcă – bariton, Ioana Badiu – soprană, acompaniaţi la pian de Lucian Duşa. În program: lucrări din creaţia compozitorilor: W.A. Mozart, G. Verdi, G. Bizet, F. Lehar, P. Tosti, Ed. di Capua, H. Arlen, R. Rodgers.

Biletele se găsesc la Primăria Municipiului Sighişoara, camera 25 şi Librăria Hyperion. Preţul biletului este de 20 de lei.

Vă aşteptăm cu drag!

Purtătorul de cuvânt al Municipiului Sighişoara, Alina Aurora Aldea

Cadoul din cutia de pantofi Campania ShoeBox – Cadoul din cutia de pantofi –, ajunsă în acest an la cea de-a VII-a ediţie, este o iniţiativă de ajutorare a copiilor nevoiaşi cu vârste cuprinse între 2 şi 18 ani.

şorene, Radio–Son Sighişoara Tipografia Filotib Sighişoara, Cesiro Sighişoara, Café Martini şi Pensiunea Vila Franka.

Sighişoara s-a alăturat Campaniei ShoeBox în anul 2011 prin organizarea unui punct de colectare a cadourilor la Sala Mihai Eminescu şi distribuirea acestora către beneficiari.

Campania ShoeBox Sighişoara se va desfăşura în data de 13 decembrie 2013, la Sala Mihai Eminescu, unde, echipa de voluntari vor prelua cadourile între orele 9.00 şi 19.00 urmând ca, în săptămâna următoare – 16-20 decembrie 2013 – acestea să fie distribuite beneficiarilor.

În acest an partenerii Campaniei ShoeBox Sighişora sunt: Primăria Municipiului Sighişoara, Muzeul de Istorie Sighişoara, Clubul Lions Sighişoara, Liceul Teoretic “Joseph Haltrich” – clasa a X-a E şi clasa a XI-a E, Colegiul Naţional “Mircea Eliade” – clasa a XI-a C, Şcolile gimnaziale sighi-

Experienţa ediţiilor anterioare ne face să fim încrezători că, şi în acest an, sighişorenii vor participa într-un număr foarte mare la această campanie şi că, împreună, vom putea pune de sărbători un zâmbet pe faţa copiilor nevoiaşi din Sighişoara şi împrejurimi.

Mare din Ţopa; Ansamblul Plaiuri Ardelene din Sighișoara; Microrecital al interpretei Doina Pintea; Grupul vocal Nadeșul Dintre Târnave din Nadeș; Nicu Poșta şi Grupul vocal Târnavele; Recital al îndrăgitei interprete Ana Munteanu din Banat.

Vânători; Microrecital interpreţii: Emilia Munteanu, Liviu Dascăl, Daniela Vlad, Lorena Filipescu; Formația de dansuri Garofița din Dârlos; Microrecital al interpretului Nicu Pintea; Grupul vocal folcloric Târnava

Asociaţia „L.C.S.- Speranţa” a iniţiat, în anul 2007, o manifestare culturală care are ca scop principal cultivarea interesului pentru folclorul autentic în rândul tinerei generaţii, cultivarea dragostei pentru portul popular, dansul popular şi tradiţiile populare româneşti, precum şi implicarea directă a copiilor şi tinerilor în desfăşurarea de manifestări culturale în Transilvania.

Asociaţia de Tineri din Ardeal Erdélyi Ifjúsági Egyesület Cristuru Secuiesc, Székelykeresztúr str. Libertăţii nr. 69, Harghita, 535400 office.ata@gmail.com

Comunicat de Comunicat depresă presă Asociaţia de Tineri din Ardeal organizează în perioada 2 şi 8 Decembrie un Atelier Grundtvig în Sighişoara la care participă 3 adulţi din România şi 10 adulţi din Cipru, Croaţia, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Turcia şi Ungaria. Atelierul întitulat Strategii şi Metodologii pentru Eradicarea Analfabetismului (acronim SMILE) organizat în Pensiunea Baron de lângă Autogară (str Libertăţii nr 70) este finanţat de Comisia Europeană prin „Programul de Învăţare pe tot Parcursul Vieţii”.

Participanţii care fie lucrează în asociaţii sau instituţii de învăţământ au fost selectaţi pe baza candidaturilor prin care şi-au prezentat competenţele în domeniul alfabetizării şi si-au exprimat interesul de participare. În cele şapte zile ale proiectului participanţii vor avea oportunitatea de a cunoaşte situaţia analfabetismului din Europa, de a dezbate în detaliu situaţia din România împeună cu experţi care vor fi oaspeţii atelierului, de a explora cazuri de bune practici din fiecare ţară prezentă şi de a face vizite de studiu la două instituţii specializate în alfabetizare.

Oaspeţii atelierului vor fi Zagyva Iren, Directoarea Scolii Generale Clasele I-IV Nr. 2, din Miercurea Ciuc, care dispune de o secţie pentru copii de etnie Rroma şi Zsurzs Angela, directoarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Harghita. Prima vizită de studiu va fi Marţi, 3 Decembrie la Grupul Şcolar "Zeyk Domokos" din Cristuru Secuiescu, care va prezenta programul pentru adulţi �ansa a Doua derulat de acest grup şcolar. Vizita a doua va fi ziua următoare la Penitenciarul Târgu Mureş unde ni se va prezenta programul de alfabetizare a deţinuţilor din penitenciar.

Folosind cunoştinţele acumulate prin aceste activităţi, participanţii vor crea un manual pentru a facilita lucrul persoanelor care lucrează cu analfabeţi. Manualul se va axa pe strategii diferite pentru diferite grupuri ţintă (indivizi, grupuri, tineri, adulţi, etc). Toate aceste activităţi vor facilita dezvoltarea personală şi profesională a participanţilor şi vor consolida structurile de alfabetizare din Europa.

Organizatorii aşteaptă cu drag orice persoană interesată de tema proiectului care doreşte să facă un schimb de experienţe cu participanţi la proiect. Limba utilizată pe parcursul activităţilor este limba engleză.

Cu respect, Nagy Geza Attila Preşedinte Asociaţia de Tineri din Ardeal

11

TÂRNĂVENI

Consilier pe strada mea Aproape o oră le-a trebuit consilierilor locali să se pună de acord cu reabilitarea unor străzi din municipiu, asta cu toate că subiectul pus în discuţie nu se referea la stabilirea nominală a acestor străzi. Fiecare consilier a susţinut cauza străzii pe care locuieşte, solicitând ca şi aceasta să fie inclusă în planurile de reabilitări ale Primăriei. Primarul Sorin Megheşan a explicat criteriile care au stat la baza alegerii anumitor străzi, acestea fiind lipsa canalizării care trebuie realizată înaintea asfaltării, numărul de locuitori şi desigur fondurile bugetare. În cele din urmă, la şedinţă s-a aprobat lista propusă de executiv, unde au intrat străzile Viilor, Libertăţii, Gorunului, Salvi- Consilierii târnăveneni vor ca străzile ei, Porumbeilor, Crângului, Câmpului, Oc- pe care locuiesc să fie reabilitate…

tavian Goga, Movilei, Crinului, Eternităţii, 9 Mai, Marinei, Cooperaţiei, pentru care s-a aprobat doar documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii şi indicatorii tehnico-economici.

Tot săptămâna trecută, joi, s-a aprobat şi realizarea studiilor de fezabilitate pentru reţea de apă în cartierul Tineretului - Industriei şi reţea de canalizare menajeră şi pluvială pe străzile Griviţei, Aleea A, Aleea B şi Fabricii. Pentru ducerea la îndeplinire a acestor lucrări vor trebui găsite şi resursele bugetare, care se stabilesc odată cu votarea bugetului, în ultima şedinţa nefiind pusă în discuţie şi nici luată vreo decizie în acest sens.

Mircea BARBU

Zâmbet pentru bunicuțe rul adjunct, învăţătoarea Mărioara Avram şi învăţătoarea Teodora Amăriucăi, au desfășurat în data de 26 noiembrie, activitatea intitulată „Bunicii, leagănul dintre generaţii”. Activitatea face parte din cadrul parteneriatului educaţional „De la inimă la inimă”, în care sunt implicaţi vârstnicii asistaţi la domiciliu din cadrul centrului de îngrijire la domiciliu Târnăveni, al Asociaţiei Caritas Metropolitan Greco-Catolic Blaj.

Elevii le-au oferit oaspeţilor un scurt Elevii clasei pregătitoare de la Şcoala program artistic cu poezii, cântece, dansuri Gimnazială Deaj, coordonaţi de directo- şi o scenetă dedicată bunicilor.

Totodată, bunicii, ajunşi la Şcoala Gimnazială Deaj, au putut vizita şi expoziţia realizată de educatoarea Stoica Cornelia din diverse materiale şi tehnici. La sfârşitul activităţii, elevii le-au dăruit bunicuţelor câte o iconiţă realizată special pentru ele. Cu ocazia acestei activităţi, tânăra generaţie a demonstrat că înţelepciunea bunicilor şi experienţa lor de viaţă sunt nepreţuite. Ei oferă familiei dragostea lor, bunăvoinţă, sprijin, fără să ceară nimic în schimb, decât poate doar o vorbă tandră şi puţină protecţie.

Florin Sim preia atribuțiile fostului vice

Mircea BARBU

www.punctul.ro

Ziua Națională a României a fost sărbătorită la Tîrnăveni în centrul localității Evenimentul a început la ora 11.30 cu Akos Mora, completate de cuvântul vetediscursurile oficialităților locale, primarul ranului de război Iuliu Dulău și a poetului municipiului Sorin Megheșan și senatorul Răzvan Ducan. Militarii garnizoanei din Tîrgu-Mureș, alături de cei ai Jandarmeriei, Pompierilor și Poliției Locale au defilat mai apoi în aplauzele publicului prezent.

Ceremonialul a continuat cu depunerea coroanelor de flori urmat de momente artistice susținute de interpreți populari locali și ansamblul de dansuri folclorice Junii Târnavei. La final alături de dansatori s-au prins într-o Horă a Unirii toți cei care au dorit să-și manifeste bucuria cu prilejul Zilei Naționale.

Florin Sim a fost desemnat de consilierii locali să facă parte din consiliul de administraţie al Şcolii Generale Nr.3, din Târnăveni. Postul a rămas liber după ce fostul consilier şi viceprimar Mohamed Barmou a demisionat din funcţiile deţinute în cadrul administraţiei locale.

Aleşii locali au votat, cu prilejul ultimei Ședinţe ordinare de consiliu, care a avut loc în data de 28 noiembrie, ca actualul viceprimar să preia astfel atribuţiile fostului viceprimar al localităţii.

Mircea BARBU

Mircea BARBU

12

HARGHITA

Lapte, fără corn în Voşlobeni, Cârţa, Mădăraş şi Ciucsângerogiu Programul guvernamental „Laptele şi cornul” se derulează, în continuare, cu probleme în Harghita, în patru localităţi din judeţ copiii primind doar produsele lactate.

LICITAŢIE CONTESTATĂ Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a declarat că în localităţile Voşlobeni, Cârţa, Mădăraş şi Ciucsângerogiu copiii primesc doar produse lactate, întrucât au fost contestate firmele câştigătoare ale licitaţiei pentru produsele de panificaţie. În judeţul Harghita derularea programului guvernamental a demarat foarte târziu, în luna noiembrie, la două luni de la începerea şcolii, iniţial copiii primind doar produsele lactate şi ulterior fiind distribuite şi cele de panificaţie. În cazul celor patru localităţi, însă, se aşteaptă decizia Comisiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţii-

lor.

Conducerea Consiliului Judeţean Harghita a explicat, în mai multe rânduri, că întârzierea în derularea programului a fost cauzată de faptul că au fost organizate proceduri de achiziţie publică în toate cele 67 de localităţi din judeţ, pentru a încuraja producătorii locali să participe la licitaţie, astfel încât copiii să primească produse de calitate. Iniţial, s-au dat asigurări că şcolarii

distribuite de firme locale, unde lucrează părinţii şi bunicii elevilor. „Nu am reuşit să avem acelaşi rezultat (n.r. la produsele de panificaţie) pe care l-am realizat la lapte, unde, în afară de două localităţi, este adus de firme locale. Laptele este de bună calitate, e muls de părinţii şi bunicii copiilor care îl consumă şi acest lucru ne bucură. La panificaţie au venit şi societăţi din alte judeţe şi concurenţa a fost foarte dură, avem contestaţii şi preţul a fost foarte tare scăzut, asta vom vedea şi la calitate că nu va fi atât de bună. (...) Avem, totuşi, şi o satisfacţie pentru şi preşcolarii vor primi produsele la jumăta- că majoritatea localităţilor sunt deservite de tea lunii octombrie, dar acest termen nu a societăţi locale şi sper ca produsele să aibă cafost respectat. litate bună, chiar dacă preţul este mai scăzut, pentru că cei care lucrează în aceste brutării PRODUSE LOCALE ştiu că pregătesc pentru copiii, nepoţii lor”, a declarat Borboly Csaba. În Harghita sunt îndreptăţiţi să priPreşedintele Consiliului Judeţean Har- mească produse în cadrul programului Lapghita, Borboly Csaba, spune că are o satis- tele şi cornul aproximativ 37.500 de copii, facţie pentru că majoritatea produselor sunt dintre care aproape 7.300 sunt preşcolari.

Harghiteni, între români și maghiari Consiliul Judeţean Harghita a aprobat retnice, ci doar „divergenţe şi sensibilităţi” săptămâna trecută demararea unui „Program care pot fi rezolvate. de convieţuire între români şi maghiari”, în cadrul căruia ar urma să se adopte un ReguREGULAMENT PENTRU lament de convieţuire, care să fie o anexă la OAMENI „LINIŞŢI” statutul judeţului, cu valoare de lege locală. „DIVERGENŢE ŞI SENSIBILITĂŢI” Hotărârea privind demararea acestui program a fost aprobată cu voturile majorităţii consilierilor prezenţi la şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean, chiar dacă nu s-au alocat fonduri în acest sens.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a declarat că ideea programului a fost lansată în februarie, când rezultatele unui sondaj comandat de autoritatea judeţeană au arătat faptul că, la nivelul oamenilor de rând nu există probleme inte-

promisuri, vor fi legi locale (...) Eu sper că foarte multe lucruri care până acum ne-au îngreunat viaţa, ne-a pus unul împotriva celuilalt se pot rezolva. Se poate că (...) nu se pot rezolva toate, dar majoritatea pot să fac pariu că se poate rezolva. Aici oamenii trăiesc liniştiţi şi bine şi dacă de aici vom putea demonstra celor de la Borboly consideră că situaţia poate fi nor- Bucureşti că mai bine să se ocupe cu problemele malizată dacă se elaborează un regulament în ţării, decât cu pericolul maghiar din Harghita, care să fie cuprinse solicitările ambelor părţi, cele privind folosirea limbii, a simbolurilor locale sau a tradiţiilor şi obiceiurilor, care să fie aprobat de CJ şi de fiecare localitate din judeţ. „Noi, cu Departamentul de Relaţii Interetnice, am dori să realizăm un proiect de hotărâre de CJ care, cumva, este o lege, să fie o anexă la statutul judeţului Harghita. (...) Ce se va stipula acolo, va fi lege pentru Consiliul Judeţean. Dar, tot la fel, şi pentru localităţi (...) în urma acestor discuţii şi realizarea unor com-

cred că şi ţara ar avea de câştigat”, a declarat Borboly.

Acesta a mai precizat că în urma sondajului menţionat, a reieşit faptul că problemele dintre românii şi maghiarii din Harghita sunt generate atât de jurnaliştii de la Bucureşti care „nu au fost niciodată în Harghita şi spun profeţii despre judeţ”, dar şi de politicienii care câştigă voturi încingând spiritele.

Anunţuri executori judecătoreşti - Publicaţii de vânzare în extras B.E.J. Demeter Tiberiu Claudiu, cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 2, ap. 2, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Demeter Tiberiu Claudiu, vinde prin licitaţie publică organizată la sediul său, în data de 27 DECEMBRIE 2013, ora 10:00, imobilul „teren intravilan în suprafaţă de 1261 mp edificat cu C.1. – Casă cu s.c. = 527 mp compusă din subsol cu pivniţă cu nouă încăperi şi hol, parter cu şaisprezece camere, antreu, WC, două holuri şi terasă deschisă; C.2. – Cabină portar cu s.c. = 16.75 mp”, situat în Sighişoara - 545400, Str. Nicolae Titulescu, nr. 3, Judeţul Mureş, imobil înscris în C.F. nr. 54835, localitatea Sighişoara, A1 nr top:3147/1/a, 3149/1, 3158/3/a, 3158/2/a/2; A1.1 cad: C1 top: 3147/1/a, 3149/1, 3158/3/a, 3158/2/a/2 – C1; A1.2 cad: C2, top: 3147/1/a, 3149/1, 3158/3/a, 3158/2/a/2 – C2, la preţul de 620.000 lei (preț de evaluare).

Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toţi cei care doresc să cumpere imobilul

urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanții sunt obligați să depună, până la termenul de vânzare, o garanție de 10% din prețul de pornire al licitației. Informații suplimentare pe www. registruexecutari.ro sau ne puteti contacta la E-mail: office@executarimures.ro, Tel: 0365-730-044.

Publicatia poarta semnatura si stampila executorului judecatoresc.

B.E.J. Demeter Tiberiu Claudiu, cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 2, ap. 2, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Demeter Tiberiu Claudiu, vinde prin licitaţie publică organizată la sediul său, în data de 12 DECEMBRIE 2013, ora 11:00, imobilul “ apartament cu 3 camere si 7 dependinte, in suprafata utila de 65.29 mp, aflat la etajul 3 al unui bloc cu P+4 nivele”, situat în Luduş, str. Libertatii, bl. 5, sc. A, ap. 11, jud. Mures, înscris în C.F. nr. 6687/Ludus, nr. cad. 480/A/93/XI/A, 480/A/94/XI/A, la preţul de 67.200 lei (75% din prețul de evaluare, conf. art. 845 alin. 8 NCPC).

Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanții sunt obligați să depună, până la termenul de vânzare, o garanție de 10% din prețul de pornire al licitației. Informații suplimentare pe www. registruexecutari.ro sau ne puteti contacta la E-mail: office@executarimures.ro, Tel: 0365-730-044.

Publicatia poarta semnatura si stampila executorului judecatoresc.

B.E.J. Demeter Tiberiu Claudiu, cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 2, ap. 2, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Demeter Tiberiu Claudiu, vinde prin licitaţie publică organizată la sediul său, în data de 13 DECEMBRIE 2013, ora 11:00, imobilul “ teren intravilan în suprafață de 1000 mp”, situat în Târgu Mureş

(şoseaua de centură a oraşului, în spatele cartierului Tudor Vladimirescu, vis-a-vis de Fan Courier), înscris în C.F. nr. 92411/N/Târgu-Mureş, nr. cadastral 3775/1/11/2/7, 3775/1/12/1/2/7, 3777/1/1/2/7 (1155/7), nr. top.

3775/1/11/2/7; 3775/1/12/1/2/7; 3777/1/1/2/7 (1155/7), la preţul de 80.400 lei (75% din prețul de evaluare, conf. art. 845 alin. 8 NCPC).

Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanții sunt obligați să depună, până la termenul de vânzare, o garanție de 10% din prețul de pornire al licitației. Informații suplimentare pe www. registruexecutari.ro sau ne puteti contacta la E-mail: office@executarimures.ro, Tel: 0365-730-044.

Publicatia poarta semnatura si stampila executorului judecatoresc.

13

HARGHITA

Harghita, județ fruntaș la subvenția pe suprafață Harghita atrage cele mai multe fonduri la nivel naţional din subvenţia pe suprafaţă acordată de Uniunea Europeană, arată o analiză prezentată săptămâna trecută, în şedinţa Colegiului Prefectural, de directorul Agenţiei de Plăţi din Intervenţii în Agricultură (APIA) din judeţ, Haschi Andras.

Datele statistice relevă că doar pentru subvenţia pe suprafaţă fermierii din Har-

ghita primesc, în acest an, 54 de milioane de euro. Această sumă este destinată unui număr de aproximativ 32.000 de fermieri, care au depus cereri pentru o suprafaţă totală de 190.000 de hectare.

La subvenţia pe suprafaţă se adaugă, în Harghita, şi alte ajutoare comunitare, cele mai multe fiind acordate pentru că terenurile se află în zona montană. Fermierii harghiteni primesc subvenţie pentru zona

montană defavorizată, dar şi dacă lucrează pământul cu mijloace tradiţionale. Haschi Andras a spus că fermierii pot primi, anual, peste 420 de euro pe hectar, sumă care este mai mare, uneori, decât valoarea propriu-zisă a terenului. „Aceste sume mari se datorează zonei de munte, pentru care primim şi altfel de subvenţii faţă de fermierii din alte judeţe. (...) Acesta este unul dintre motivele pentru care Harghi-

Pentru subvenţia pe suprafaţă, fermierii din Harghita primesc, în acest an, 54 de milioane de euro

ta este fruntaş în acest domeniu, doar pentru simplul fapt că Dumnezeu a creat judeţul Harghita într-o zonă montană”, a explicat Haschi Andras.

El a subliniat că toate subvenţiile acordate prin APIA Harghita, atât din fonduri comunitare, cât şi din cele naţionale, însumează 64 de milioane de euro, anual.

DEZVOLTAREA SATELOR Haschi Andras a adăugat că, începând cu 2007, în Harghita au intrat, prin APIA, peste 300 de milioane de euro, bani care s-au folosit pentru dezvoltarea localităţilor. „Unii se întreabă unde se duc aceşti bani.

Aceşti bani nu sunt fonduri pentru agricultură, sunt fonduri pentru dezvoltare rurală.

Ceea ce înseamnă că banii aceştia nu trebuie reinvestiţi în agricultură, ci sunt pentru ca omul de la ţară să trăiască în condiţii la fel de bune ca omul de la oraş. (...) Dacă vrem să vedem cum se dezvoltă spaţiul rural, atunci să privim un sat de la înălţime şi să vedem că aproape toate casele au ţigle noi”, a afirmat Haschi Andras. Şeful APIA Harghita a spus că pentru plata subvenţiei pentru anul 2013 situaţia este „într-o fază excepţională”, fiind pentru prima dată când fermierii au primit un avans important din sumele alocate, după ce UE a fost de acord cu acest lucru.

Turismul balnear pierde din popularitate în Harghita

www.punctul.ro

Numărul pensionarilor harghiteni tratament. care pleacă la tratament balnear este înCele mai multe dintre biletele acordate tr-o continuă scădere, ajungând chiar la judeţului sunt pentru afecţiuni cardiovasjumătate faţă de acum şapte-opt ani. culare, urmate de cele pentru tratamentul afecţiunilor digestive, reumatologice, ale BILETE NEVALORIFICATE sistemului nervos sau ale sistemului respirator.

Directorul Casei Judeţene de Pensii, Ban Katalin, a declarat săptămâna trecută, în şedinţa Colegiului Prefectural, că se înregistrează un paradox, în condiţiile în care sunt satisfăcute doar jumătate din cererile pensionarilor, dar nu se valorifică toate biletele acordate judeţului. Motivul este legat de faptul că pensionarii evită să meargă în anumite staţiuni, aflate la distanţă mare de Harghita, dar şi de scăderea nivelului de trai.

Potrivit datelor statistice prezentate de Ban Katalin, în anul 2013 Casei Judeţene de Pensii i-au fost repartizate 2.643 de bilete din care au fost valorificate 2.129, adică puţin peste 90 la sută. Prin comparaţie, în anii 2005 şi 2006, în Harghita au fost valorificate 4.898 şi, respectiv, 4.567 de bilete de

COMODITATE Pensionarii din Harghita preferă staţiunile aflate în judeţ sau apropiere, cele mai solicitate fiind Băile Tuşnad, Covasna şi Sovata, urmate de Băile Felix şi staţiunile de pe litoralul Mării Negre. Staţiunile Băile Herculane, Amara, Lacul Sărat sau Moneasa sunt mai puţin solicitate, iar pentru staţiunile Sărata Monteoru şi Bala nu a fost depusă nicio cerere, existând pensionari care au refuzat tratamentul în aceste zone atunci când specialiştii Casei de Pensii le-au propus acest lucru.

Ban Katalin a mai precizat că valoarea celor 2.129 de bilete acordate în perioada ianuarie - octombrie se ridică la aproxima-

În Harghita nu se valorifică toate biletele de tratament balnear

tiv 3,3 milioane de lei. Din contribuţiile individuale plătite, conform legii, de beneficiari, s-au încasat circa 682.000 de lei, iar diferenţa de 2,6 milioane de lei reprezintă suma cheltuită efectiv din bugetul asigurărilor sociale de stat pentru finanţarea

biletelor de tratament balnear din judeţul Harghita. În judeţ s-au mai acordat şi 312 bilete gratuite, pentru categoriile de persoane prevăzute de lege, valoarea acestora fiind de circa 484.000 lei.

Pagină realizată cu ajutorul agerpres

14

HARGHITA

Aproape 1 milion de lei merg la Băile Tușnad l-a dat fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, pentru construirea centrului.

Primarul din Băile Tuşnad, Albert Tibor, şi-a exprimat satisfacţia pentru faptul că investiţia va fi dată în folosinţă, subliniind că este una dintre puţinele oportunităţi ale staţiunii de a atrage turişti, dar şi pentru a crea locuri de muncă. El a precizat că investiţia este finalizată în proporţie de 99 la sută, dar că constructorul nu doreşte să o predea până nu se achită o parte dintre facturile restante. „Avem de dat, în total, suma de 1,6 milioane, dar dacă plătim jumătate, atunci ne predau construcţia şi putem să dăm în folosinţă. Şi vedem din bugetul pe anul viitor ce putem face, avem promisiunile şi de la Guvern că şi ei vor contribui la finalizarea achitării facturilor”, a adăugat primarul din Băile Tuşnad.

JACUZZI, BAZINE ŞI SAUNĂ Consiliul Judeţean Harghita a aprobat o hotărâre prin care a alocat suma de 900.000 de lei staţiunii Băile Tuşnad pentru punerea în funcţiune a centrului Wellness din localitate, investiţie care este aproape finalizată, dar care nu este predată de constructor până nu vor fi achitate facturile restante.

opinia lui Borboly, acest lucru demonstrează solidaritatea care există în judeţ, indiferent de partid politic, făcând referire la faptul că primarul din Băile Tuşnad, Albert Tibor este membru al Partidului Civic Maghiar, iar majoritatea în CJ este deţinută de UDMR. Preşedintele CJ a subliniat că suma STAŢIUNE FAVORIZATĂ de 900.000 lei este una importantă pentru judeţ şi şi-a exprimat convingerea că obiectivul va atrage turişti şi va contribui la Preşedintele CJ Harghita, Borboly Csa- dezvoltarea economică a zonei. „Este foarte ba, a declarat că staţiunea Băile Tuşnad este important (nr: centrul wellness), pentru că se una dintre localităţile favorizate, întrucât a vede că în alte ţări, chiar şi în Ungaria, pe o primit de la autoritatea judeţeană, în acest rază de 50 - 60 km, turismul local se dezvoltă an, peste jumătate de milion de euro. În foarte repede. Şi trebuie să ştiţi că în judeţul

Harghita sunt mii de spaţii de cazare şi avem zone protejate, monumente istorice, mofete, Centrul din Băile Tuşnad are şase bafoarte multe posibilităţi de a petrece timpul li- zine - unul pentru copii până la 4 ani, un ber şi asta este un plus şi pot să le spun marilor jacuzzi, un bazin de înot de 14 pe 7 metri şi centre turistice: Atenţie că vine Harghita!”, a trei bazine cu apă termală. declarat Borboly Csaba.

Interesant este că unul dintre bazine cu apă termală va fi în aer liber şi va fi intercoDEZVOLTAREA TURISMULUI nectat cu unul din interior, doritorii putând ajunge pe sub perete, din interior în afară.

De asemenea, turiştii vor avea la dispoziţie Despre unele discuţii referitoare la fap- patru saune - finlandeză, turcească, cu sare tul că autoritatea judeţeană ar fi putut să şi cu infraroşu - un centru de masaj şi două devină co-acţionar al centrului wellness, localuri. Capacitatea centrului wellness va fi Borboly a susţinut că e mai bine ca de acest de aproximativ 1.300 de persoane pe zi, iar lucru să se ocupe cei care au experienţă. El autorităţile speră că numărul turiştilor se va a mai amintit de ajutorul substanţial pe care tripla după darea în folosinţă.

Un nou serviciu pentru șomerii harghiteni Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Harghita a lansat un serviciu online prin care şomerii indemnizabili sunt chestionaţi referitor la cursurile pe care doresc să le urmeze.

Directorul AJOFM Harghita, Tiberiu Pănescu, a declarat că instituţia pe care o conduce a întocmit deja un program de cursuri care se vor derula anul viitor şi, prin această aplicaţie, se încearcă identificarea persoanelor potrivite pentru fiecare curs. „Încercăm să vedem dacă acele cursuri pe care le-am preconizat să le organizăm anul viitor se potrivesc cu intenţiile şomerilor, pentru a putea trimite omul potrivit la cursul potrivit. De asemenea, ne putem şi adapta, în funcţie de solicitările lor”, a declarat Tiberiu Pănescu.

Acesta a precizat că în stabilirea programului se ţine cont şi de solicitările angajatorilor, pentru că nu se pot organiza cursuri în meserii care nu se caută pe piaţa muncii din judeţ.

Potrivit sursei citate, până la sfârşitul lunii decembrie se estimează că vor fi chestionaţi cel puţin 2100 de şomeri.

Cursurile organizate de AJOFM Harghita sunt dintre cele mai diverse, de la bucătar şi ospătar, până la lucrător în agricultură, iniţiere în limba engleză sau îngrijitor copii.

La sfârşitul lunii octombrie, numărul şomerilor înregistraţi la AJOFM Harghita a fost de 9113, cu 1630 mai mare faţă de luna anterioară, rata şomajului fiind de 6,26%, mai mare decât în septembrie, când a fost de 5,14%.

Cursurile organizate de AJOFM Harghita sunt dintre cele mai diverse, de la bucătar şi ospătar, până la lucrător în agricultură, iniţiere în limba engleză sau îngrijitor copii Pagină realizată cu ajutorul agerpres

15

HARGHITA

Aerodromuri noi în Harghita Consiliul Judeţean Harghita doreşte construirea în judeţ a unor aerodromuri, dar şi modernizarea celui din localitatea Ciceu, pentru a încuraja dezvoltarea turismului şi atragerea investitorilor.

care doresc să investească în zonă”, a mai spus Borboly.

Acesta a adăugat că, după aderarea României la spaţiul Schengen, unul dintre avantaje ar fi acela că nu ar fi necesară aterizarea acestor avioane la graniţă, pentru controlul actelor.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita a mai punctat faptul că o astfel de investiţie ar creşte şi numărul turiştilor care ar vizita zona, întrucât există semnale că aceştia ar lua în considerarea posibilitatea de a se deplasa cu aeronave uşoare, de aeroportul de la Tîrgu-Mureş.

DEZVOLTARE ECONOMICĂ Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a declarat că a vizitat, recent, aerodromul de la Drobeta Turnu Severin, pentru a găsi soluţia utilizării eficiente a unui astfel de aerodromuri şi în Harghita. „Consider că existenţa unui astfel de aerodrom ar avea un impact pozitiv asupra vieţii economice din judeţ. Din punct de vedere al dezvoltării economice a regiunii, susţinerea funcţionării unui astfel de aerodrom ar fi avantajoasă, deoarece, deocamdată, nu există speranţe de construire a unei autostrăzi în apropierea judeţului nostru”, a declarat Borboly Csaba.

AFACERI ŞI TURISM Acesta a subliniat că un aerodrom va permite aterizarea şi decolarea avioanelor de 4 - 8 persoane şi ar facilita menţinerea eficientă a parteneriatelor dintre oamenii de afaceri atât din ţară cât şi din străinătate. „Am demonstrat faptul că avioanele uşoare

FONDURI EUROPENE

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, este de părere că construirea unor aerodromuri va încuraja turismul şi mediul de afaceri

oferă posibilitatea ca oricine care se află în cursul dimineţii la biroul său în Miercurea-Ciuc, în cursul zilei să poată fi prezent la discuţii în cealaltă parte a ţării (...) iar după amiază să fie prezent din nou la birou pentru a-şi finaliza munca programată. (…) Aceasta reprezintă o

soluţie eficientă şi flexibilă pentru reprezentanţii instituţiilor, a oamenilor de afaceri. (...) un beneficiu pentru întreaga regiune. Nu putem aştepta până să se construiască autostrada, trebuie să întreprindem paşi pentru găsirea soluţiilor de facilitare a accesului în zonă a acelor persoane

Potrivit lui Borboly Csaba există iniţiative de construire a unor aerodromuri la Misentea sau pe Vârful Ţeghend, de modernizare a celui de la Ciceu sau de reintroducere în circuit a acelora care nu se mai află în funcţiune, cum ar fi cel de la Lăzarea. „Am propus organizarea unei întrevederi în acest sens cu primarii din judeţul Harghita şi din judeţele învecinate, dar şi cu persoanele interesate în acest sens. (...) În decursul câtorva luni se va publica posibilitatea de accesare a fondurilor europene pentru perioada 2014 2020, ocazie cu care s-ar putea accesa fonduri europene pentru dezvoltarea aerodromului de la Ciceu, prin intermediul unui parteneriat public privat”, a conchis Borboly Csaba.

Debranșări individuale, la Miercurea Ciuc

www.punctul.ro

Rău-platnicii din Miercurea Ciuc vor fi debranşaţi individual de la reţeaua de apă caldă şi încălzire, a anunţat purtătorul de cuvânt al Societăţii de Gospodărire Comunală GOSCOM Miercurea Ciuc, Bíró Hajnalka.

Conform acesteia, Asociaţia de proprietari din care fac parte 9 scări de bloc care au avut restanţe mari la plata datoriilor a solicitat debranşarea individuală de la re-

ţeaua de apă caldă şi încălzire a apartamentelor cu datorii foarte mari şi a somat proprietarii acestora să permită accesul lucrătorilor GOSCOM în incinta locuinţei.

Bíró Hajnalka a precizat că această acţiune va avea loc imediat ce proprietarii vor permite intrarea în apartamente a echipei GOSCOM şi va dura mai multe zile.

Potrivit sursei citate, în patru scări de bloc s-au achitat 70 la sută

din datorii, iar pentru celelalte cinci se încearcă, în continuare, încasarea cheltuielilor. Totodată, au mai fost somaţi să-şi plătească datoriile şi locatarii altor două asociaţii de proprietari, din străzile Kossuth Lajos şi Libertăţii, aceştia având termen limită data de 3 decembrie.

Bíró Hajnalka a subliniat că această acţiune de recuperare a datoriilor a dat, deocamdată, rezulta-

te şi ea va continua şi în perioada 11 grade Celsius. Acest oraş este următoare. primul din ţară în care s-a furnizat În Miercurea Ciuc s-a înregis- încălzire, încă de la finalul lunii trat săptămâna trecută cea mai scă- septembrie, preţul gigacaloriei fiind zută temperatură din ţară, termo- de 335 de lei, la fel ca anul trecut. metrele arătând minus Pagină realizată cu ajutorul agerpres