462

08

BALUL ÎNSURAŢILOR

07

ÎNCEPE MARELE PROIECT

11

IMAGINEA CLASICĂ A TÂRNĂVENIULUI ÎN STRĂINĂTATE

Punctul S@pt@mânal de Mure} }i Harghita

www.punctul.ro

Anul VIII, Nr. 462, 3 - 9 februarie 2014, Preţ: 0,99 RON

Piatra din capul drumului

4 www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

EDITORIAL Despre zeu

În anii `90 Raed Arafat clădea la Tîrgu-Mureș, pe un teren care numai propice nu-i era, un lucru extraordinar: îi spunea SMURD și era alternativa privată la sistemul public de intervenție în caz de urgențe medicale.

El lupta, în primul rând, cu un sistem centralizat, de stat, într-un stat comunist, care începea încet, foarte încet, să revină pe o direcție democratică. Lupta, de asemenea, cu prejudecățile românești – era un arab care venea să ne învețe medicină de urgență.

Așadar, i-a luat ani de zile până a reușit să facă din SMURD o rețea care să se întindă la nivel național. O rețea de medicină de urgență care era cel puțin cu o clasă peste sistemul public de salvare.

Tot acest proces a fost susținut mereu de mediul privat. Să ne amintim bunăoară cum umblau voluntarii de la SMURD

din ușă în ușă ca să strângă bani pentru o ambulanță. Sau să ne amintim cum primarul Dorin Florea i-a întins, la un moment dat, o mână de ajutor și a ținut SMURD-ul funcțional la Tîrgu-Mureș atunci când era pe cale să intre în istorie. Și exemplele pot continua.

Ei bine, Raed Arafat ar face bine să-și amintească toate aceste episoade, tot „deranjul” creat și lupta prin care a ajuns practic să concureze cu succes, venind din privat, un sistem public. Iar asta în avantajul nostru al tuturor, care aveam brusc acces la un sistem de intervenție mai rapid, ceva mai bine închegat decât salvarea. Între timp, am constatat că Raed Arafat s-a transformat într-un politician neaoș, mai nou ajungând să treacă de la Ministerul Sănătății într-o funcție de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne. Tot între timp, din cotizațiile de 2% direcționate din mediul privat către, teoretic, tot mediul privat

CONSILIUL JUDEŢEAN, LA-MPĂRŢIT DE BANI În urmă cu aproximativ două săptămâni am primit o sesizare pe adresa de e-mail a redacţiei care reclama faptul că pe o stradă din Tîrgu-Mureş s-au efectuat lucrări de reabilitare, dar că lucrarea, de fapt, a fost o „batjocură”, realizată din bani publici. În urma anchetei noastre, am descoperit că cetăţenii care locuiesc pe cel puţin încă patru străzi din municipiu sunt la fel de revoltaţi şi indignaţi de reabilitarea străzilor lor care, după lucrările efectuate în luna ianuarie 2014, sunt aproape la fel de pline de gropi şi noroi ca şi înainte... În spatele acestor nereguli stă Astor Com SRL care, conform spuselor Primăriei „în cursul lunii ianuarie 2014 a efectuat lucrări de remediere a defecţiunilor apărute în această perioadă, constând din scarificarea părţii carosabile, complectare cu material pietros (piatră spartă 5 cm) şi compactare”.

DAR, realitatea din teren este alta, iar săptămânalul Punctul, prezent la faţa locului şi vorbind cu cetăţenii a observat acest lucru, grăitor în fotografiile efectuate (vezi paginile 2,3) Aşteptăm remedierea problemei până în 15 martie, dată până la care expiră perioada de garanţie de bună execuţie …

– adică ONG-ul care stă la baza SMURD, se achiziționează ambulanțe aeriene pe care apar însemnele unor instituții de Stat. Carevasăzică, SMURD-ul privat nu mai e deloc privat, fiind înghițit de Stat. Așadar, cel puțin la nivel de principiu, nimeni nu mai concurează pe nimeni ca să ne ofere servicii mai bune. Iar în situații de criză, cum a fost accidentul aviatic din Apuseni, s-a dovedit că asta nu e deloc în avantajul nostru.

Ceea ce e și mai important, Raed Arafat a dovedit faptic faptul că a uitat de unde a plecat. Iar acum, când ar putea veni din spate alți privați, care să înceapă să crească și să concureze un sistem public, Raed Arafat le trântește discret ușa-n nas și îi taie de la finanțare. Cel mai bine o știu cei de la Ambulanța Samaritanus. Ca ironie, ei încearcă să clădească în privat ceea ce clădea Arafat în anii `90 și, tot ca ironie, asta se întâmplă tot la Tîrgu-Mureș.

Cãtãlin HEGHEŞ

02

ANALIZĂ

Piatra din capul

tru a face cele descrise de mai sus. Într-un email ulterior, acelaşi Ce au făcut se cheamă batjocură și domn, şi-a prezentat, din nou, nimic altceva, având în vedere că indignarea pentru starea proastă pozele atașate le-am făcut la 2 zile a străzii unde locuieşte, precizând după această lucrare, luni 20 ianu- totodată că ar fi nevoie de o rectiarie. Probabil această lucrare a fost ficare a numelui acestei străzi, orplătită din bani publici, dar nimeni tografiat adeseori greşit chiar şi de nu a venit să verifice cum s-a făcut către oficialităţi: „Nu spun ca nu aceasta, iar peste două săptămâni e cu foarte puțin mai bun drumul când strada va arata exact la fel ca decât înainte, dar mă revoltă acesdupă un bombardament, Primăria te lucrări de mântuială făcute în ne va răspunde că s-a făcut deja pie- România din banii noștri, pentru truire pe această stradă. Vă rog chiar că fiecare plătește un impozit și să faceți o vizită pe această stradă, alte taxe statului, care nu sunt de să constatați și dumneavoastră că neglijat, cu atât mai mult în cazul această piatră spartă, care trebuia străzii noastre, și nu numai, avem să fie întinsă pe drum, este de fapt de așteptat mulți mulți ani până la piatră amestecată cu mult pământ. o asfaltare.

Să nu mai vorbim despre utilajul de Și dacă tot oferiți un sprijin tasare care a trecut câte o dată peste prin această știre, poate ne ajutați fiecare porțiune. să informați Primăria că strada e Strada Grigore Ploeşteanu „reabilitată” Este inacceptabil așa ceva și sper dată de numele omului Grigore cu „5 cm” de piatră! Se observă clar că că această situație să fie prezentată Ploeșteanu, și nu Ploieșteanu, piatra nu a fost pusă peste tot. de către dumneavoastră cititorilor și precum apare în aproape toate poate se vor sesiza și cei în cauză să hărțile, inclusiv google maps. [...] În urmă cu aproximativ două carosabilului prin îndreptarea remedieze aceste lucruri.

Să amintim și faptul că această săptămâni am primit o sesizare pe drumului şi aplicarea unui strat de Vă mulţumesc! stradă era înainte proprietate adresa de e-mail a redacției care cinci centimetri de piatră. Însă, luValentin”. personală și, ulterior, am fost reclama faptul că pe o stradă din crarea nu a fost efectuată conform obligați să o cedăm Primăriei Tîrgu-Mureş s-au efectuat lucrări indicaţiilor Primăriei, stratul de „LUCRĂRI DE MÂNTUIALĂ” pentru a se face drum; nicio utilide reabilitare, dar că lucrarea, de piatră nefiind de cinci centimetri, fapt, a fost o „batjocură”, realizată după cum se poate observa şi din din bani publici. fotografiile alăturate, trimise de În urma anchetei noastre, domnul care ne-a sesizat: am descoperit că cetăţenii care „Bună ziua. După mai bine locuiesc pe cel puţin încă patru de 2 ani de rugăminți și solicitări străzi din municipiu sunt la fel de către Primăria Tîrgu-Mureș pentru revoltaţi şi indignaţi de reabilitar- a face ceva cu starea deplorabilă în ea străzilor lor care, după lucrările care se află strada Prof. Dr. Grigore efectuate în luna ianuarie 2014, Ploeșteanu, în 11 decembrie 2013 sunt aproape tot la fel de pline de am primit răspuns cu solicitarea gropi şi noroi ca şi înainte... trimisă de Primărie firmei Astor Com SRL, în care se spunea așa: RECLAMAŢIA «Vă rugăm să luați măsuri urgente pentru scarificarea, reprofilarea carosabilului și aplicarea unui strat În continuare, redăm de cinci centimetri de piatră spartă, reclamaţia primită pe e-mailul amestec optimal 0-4 mm, inclusiv redacţiei, de unde am aflat că pe compactare»... o stradă de pământ din cartierul După mai bine de o lună, adică Înştiinţarea prin care Primăria Tîrgu-Mureş transmite SC Unirii, Primăria a dispus firmei vineri, 17 ianuarie 2014, au sosit Astor Com SRL să ia măsuri urgente pentru remedierea SC Astor Com SRL reabilitarea două utilaje pe această stradă pen- problemelor apărute la carosabilul străzii Grigore Ploeşteanu.

SORINA BOTA

Se acordă post-mortem, jurnalistului Sorina Bota pentru moștenirea pe care a lăsat-o țării prin publicațiile pe care le-a realizat. Duminică 10 februarie se împlinește un an de la trecerea la cele veșnice a Sorinei.

Dumnezeu să o odihnească în pace!

tate nu a fost introdusă din banii Primăriei, absolut totul a fost plătit de către cetățeni (canalizare, gaz etc.). Prin urmare, consider în primul rând de bun-simț, ca măcar de întreținerea străzii să se ocupe pentru că dacă vroiam să umblu cu papucii plin de noroi la fiecare ploaie, mă mutam într-un sat și măcar acolo înțelegeam că nu e municipiu”.

SCENARIUL SE REPETĂ Cam aceeaşi situaţie am întâlnit şi pe străzile pietruite Gurghiului, Trifoiului, Lucernei şi Inului din cartierul Unirii, Tîrgu-Mureş.

Locatarii ne-au relatat că în săptămâna 13 – 17 ianuarie 2014 au fost efectuate lucrări de reabilitare de către Astor Com SRL (utilajele erau inscripţionate cu numele acestei firme) pe străzile amintite anterior, dar că, după reabilitare, străzile sunt tot pline de gropi şi noroi, iar piatra turnată este foarte puţină, neacoperind decât parţial aceste drumuri şi neavând nicidecum grosimea de cinci centimetri, după cum ne-a transmis Primăria că era prevăzut.

Ba mai mult, pe strada Inului nu s-a turnat deloc piatră, strada fiind doar îndreptată cu ajutorul unui utilaj cu lamă.

Am inspectat şi noi străzile în cauză (înainte de căderea zăpezilor) şi am constatat că, întradevăr, acestea sunt în continuare pline de gropi, după cum se poate observa din fotografiile alăturate. „În săptămâna 13 – 17 ianuarie au venit câteva utilaje aparţinând firmei Astor. Străzile acestea patru (Gurghiului, Trifoiului, Lucernei şi Inului n.r.) erau într-o stare deplorabilă, pline de gropi şi denivelări, fiindcă anul trecut au fost efectuate lucrări de modernizare a conductelor subterane de gaz. Uti-

Se acordă SC Astor Com SRL pentru dezinteresul de care a dat dovadă față de tîrgumureșeni - atât prin faptul că a realizat o lucrare de mântuială pe anumite străzi din municipiu, cât și pentru faptul că nu a răspuns întrebărilor adresate de redacția Punctul cu privire la învinuirile ce i se adresează.

DEZINTERES

03

ANALIZĂ

drumului

dia toate defecţiunile menţionate înaintea expirării termenului de garanţie”, se arată într-un document semnat de ing. Racz Lucian, Director Tehnic în cadrul Direcţiei Tehnice, Compartimentul investiţii construcţii drumuri şi străzi din cadrul Primăriei Tîrgu-Mureş şi întocmit de Szabo Lorand.

Lăsăm la latitudinea citito- Strada Inului: cei 5 cm de piatră lipsesc cu desăvârşire, deşi strada a fost scarificată! rilor să analizeze fotografiile sau să viziteze străzile menţionate şi să aprecieze dacă într-adevăr valoarea lucrărilor de reabilitare a tor Com SRL pentru a-şi spune defecţiunile au fost remedi- acestor străzi. La această întrebare punctul de vedere în legătură cu ate („prin măsuri urgente”, cum nu am primit răspuns... aceste sesizări ale cetăţenilor. Deşi precizează Primăria!) prin complereprezentanţii acestei firme au avut RĂSPUNSUL PRIMĂRIEI tarea cu un strat de cinci centimetri ASTOR NU RĂSPUNDE timp mai multe zile să ne răspundă de material pietros (piatră spartă)... în scris pe e-mail, nu am primit De asemenea, precizăm că am înniciun răspuns până la închiderea Am sesizat Primăria Tîrgu- trebat Primăria şi în legătură cu Am contactat şi firma As- ediţiei. Astfel, nu am reuşit să Mureş în legătură cu cele constaaflăm nici care este valoarea totală tate şi declarate de cetăţeni. Ni s-a a lucrărilor de reabilitare a străzilor răspuns că străzile în cauză se află într-o perioadă de garanţie până la jumătatea lunii martie 2014 şi că în acest interval trebuie corectate defecţiunile: „Pe străzile Grigore Ploieşteanu, Gurghiului, Lucernei şi Trifoiului au fost executate lucrări de întreţinere drum pietruit în cursul anului 2013.

Perioada de garanţie de bună execuţie expiră în data de 15. 03.

2014, astfel în cursul lunii ianuarie 2014 au fost efectuate lucrări de remediere a defecţiunilor apărute în această perioadă (datorită faptului că pe aceste străzi nu există reţea de canalizare pluvială), constând din scarificarea părţii carosabile, complectare cu material pietros (piatră spartă 5 cm) şi Strada Lucernei: se pot observa „calitatea” compactare. compactării şi apariţia bălţilor la scurt Menţionăm că, executantul timp după turnarea pietrei lucrărilor are obligaţia de a reme-

www.punctul.ro

lajele au stat 2 - 3 zile, timp în care au îndreptat denivelările cu un utilaj cu lamă, iar apoi au turnat piatră, dar, după cum se vede, nu destulă. În continuare, drumurile sunt aproape tot la fel de proaste ca şi înainte... Pe strada Inului, nici măcar nu au turnat piatră.

Acolo e mai rău ca înainte fiindcă pe strada aceea doar au îndreptat cu lama şi nu au pus piatră deloc.

De aceea, acum se face mai mare noroi, fiindcă au râcâit şi vechiul strat de piatră...”, ne-a declarat doamna Ioana, locuitoare pe una din străzile anterior amintite.

Strada Trifoiului: se observă cu uşurinţă că doar câţiva metri din stradă au fost pietruiţi

anterior amintite, nici dacă reabilitarea completă se va efectua până la jumătatea lunii martie, când va expira garanţia...

Poate vom afla până la sfârşitul perioadei de garanţie, când săptămânalul Punctul va reanaliza situaţia.

Va urma.

Vasile DANCEA

Strada Gurghiului după lucrările de scarificare a părţii carosabile, complectare cu material pietros (piatră spartă 5 cm) şi compactare efectuate în luna ianuarie 2014

04

ANALIZĂ

Cj, la-mpărțit de bani am fost obligați prin lege să suportăm 25% din totalul cheltuielilor cu protecția socială. Până anul trecut era până la 25% și îndeobște se alocau aproximativ 15% din bugetul propriu”.

REPROŞURI Palidă a fost și prezența UDMR în dezbaterea propriu-zisă din plen. Liderul de grup Kelemen Marton s-a rezumat la a reproșa discret executivului timpul mic pus la dispoziție pentru dezbaterile din comisii: „Dacă e posibil ca şi Comisia să aibă mai mult timp pentru a dezbate bugetul. În afara de asta, chiar dacă s-a zis că este un buget de austeritate nu sunt neapărat de acord. Evident că nu sunt bani mulţi şi ar putea fi mult mai mulţi, doar dacă ne gândim la capitolul drumuri, ştim foarte bine care este necesarul şi care sunt posibilităţile pe care le avem”.

Una din cele mai importante ședințe ale Consiliului Județean (CJ) Mureș din acest an s-a consumat joia trecută. Motivul – s-a aprobat bugetul pe anul 2014, într-o ședință care a avut pe Ordinea de zi 23 de puncte în regim normal și trei în regim de urgență.

Primele discuții au început pe tema proiectului de extindere a rețelei Aquaserv, pe Ordinea de zi fiind prezent un proiect de revizuire a contractului de credit semnat cu BERD pentru cofinanțarea proiectului, unde consilierul Mircea Radu a cerut lămuriri legate de investițiile cuprinse în proiect și cele care vor urma. Deoarece în Sală nu era prezent nimeni din conducerea executivă a companiei, doar un șef de serviciu, acestuia nu i s-a dat drept la cuvânt pentru explicații, iar președintele CJ, Ciprian Dobre, a promis că va cere lămuriri companiei.

prea puțin timp pentru dezbateri în comisii și prea puțini oameni din executiv care au venit să dea clarificări la ședințele de lucru: „…cred că și vicepreședinții ar putea participa uneori la ședințele de comisie, la materialele foarte importante pentru acest județ, cum e bugetul județului pe un an de zile. …rugămintea este ca altă dată, pe PATA DE CULOARE fiecare domeniu – arhitect-șef, ecoÎN DEZBATERI... nomic ... toți directorii din CJ din executiv să vină să-și prezinte partea de buget. Pentru că nu poți să ... a fost adusă de consilierul vorbești cu domnul Bartha despre PPDD Ioan Tușnea care, după drumuri”. ce a studiat tot bugetul, a avut o singură remarcă punctuală legată EXPLICAŢIILE de cheltuieli: să se taie investiția în instalația de climatizare a Palatului Administrativ. După ce i s-a Răspunsul lui Dobre legat de adus la cunoștință că pe timpul vebugetul mai mic față de cel de rii, în unele birouri, temperaturile anul trecut ne-a lămurit doar pe ajung la 35-38 de grade, problema jumătate. Mai exact, președintele a rămas oarecum fără subiect. NiCJ spune că, printr-o ordonanță meni nu și-a pus însă nici o clipă de urgență, Guvernul a obligat problema legată de suma de 2,13 SUPĂRĂRI ŞI NEMULŢUMIRI consiliile județene să finanțeze o milioane de lei alocată numai spre cotă mai însemnată din cheltuie- această investiție. lile privind asistența socială: „ScăA urmat bugetul, adică cel mai derea veniturilor este puțin, foarte „UN BUGET NORMAL” important „hop” de pe Ordinea de puțin importantă ca pondere. Venizi, unde, evident, mai mulți consi- turile la buget nu au scăzut consilieri au dorit să ia cuvântul. derabil. Cred că în procente nu este Despre buget, la final de Liderul opoziției din CJ, Vasi- mai mult de 3%. Importantă a fost ședință, președintele Dobre a făle Filimon, a atenționat că a fost o ordonanță de urgență prin care cut câteva aprecieri ceva mai închegate structural: „Este un buget care are 38% pentru dezvoltare, iar restul de aproximativ 60% reprezintă reparațiile și funcționarea…

Pe de altă parte, avem ca pondere 31,7% care merge către protecția soPremiul Dumitru Tinu 2007 cială și, de asemenea, o mare parte Cristian TEODORESCU Marius LIBEG din buget, adică 15,8% merge către instituțiile de cultură. Din punctul Responsabilitatea juridică pentru conţinutul Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L. articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării Str. Horea, nr. 11 meu de vedere, dintr-o perspectivă unor articole, citarea declaraţiilor unor surse Tîrgu-Mureş, cod 540502 oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate. realistă, este un buget normal. Așa Tel: 0371 496 125 Informaţii abonamente la telefon 0265 Fax: 0265 22 00 44 cum ați văzut din aprecierile con22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile ISSN: 1841 - 0699 Rodipet şi la toate oficiile poştale. silierilor județeni, este o abordare Redactori: Ligia VORO Editor: LIBEG Zsuzsanna echilibrată. Dintr-un alt punct de

Cătălin HEGHEŞ Secretaiat: vedere, cred că bugetul CJ este axat

Cristina VANCEA Mihaela KOZAK

Ioan A. BORGOVAN în mare parte pe proiectele în derulaIT/DTP: Ovidiu MORAR www.punctul.ro

Mircea BARBU

Punctul

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

re deja, dar și pentru proiectele noi.

Suntem în perioada nouă de alocări pe fonduri europene, 2014-2020, …am alocat peste două miliarde de lei, aproape 3 miliarde, pentru proiecte noi”. Totuși, nici consilierii județeni, nici președintele Dobre nu s-au înghesuit să explice în detaliu cifrele. Iar cifrele spun destul de clar că... ...BUGETUL ESTE ÎN SCĂDERE. Proiectul de hotărâre aprobat joia trecută arată clar că, deși veniturile oarecum proprii se mențin sau pe alocuri cresc (depinde de capitolul bugetar – de exemplu alocările de la bugetul de stat scad), veniturile din fondurile europene sunt în declin accentuat.

Mai exact, se estimează că dacă în 2013 în buget au intrat peste 197 de milioane de lei pe diferite linii europene de finanțare, anul acesta se așteaptă undeva la 55 de milioane.

Pe de altă parte, dacă anul trecut erau cuprinse în buget venituri de 8,2 milioane de lei din împrumuturi, anul acesta suma a crescut la 31 de milioane de lei. Așadar, avem doi indicatori care ne arată că la capitolul venituri executivul are de lucru pentru a îmbunătăți situația.

Totuși, banii accesați din acest împrumut, merg spre cofinanțarea unor proiecte europene, deci oportunitatea e una legitimă: „Cheltuirea creditului am început-o deja anul trecut. Ratele pentru proiectele europene aflate în derulare le-am început efectiv de anul trecut”. Însă acest împrumut de 40 de milioane de lei contractat anul trecut e doar o mică parte din planurile CJ legate de credite.

CREDITUL MARE... ...de 89 de milioane de lei, pe care Ciprian Dobre spunea încă de anul trecut că dorește să-l acceseze (hotărârea a fost aprobată de plen încă din 2013), s-a împotmolit deocamdată, dar există posibilitatea de a fi accesat și cuprins în buget în a doua parte a anului. „Cel deal doilea împrumut pentru proiecte și dezvoltare nu am reușit încă să-l luăm. Nicio bancă n-a fost interesată să crediteze CJ. Cred că vom apela la o societate care să ne facă atractivi din punctul de vedere al unei bănci. Se pare că și aici este un job în sine: cum prezinți o cerere de credit pentru o unitate adminis-

trativă, respectiv pentru o instituție publică. Nici o bancă nu a depus ofertă pentru proiectele noastre de dezvoltare și am obținut relativ ușor creditul de 40 de milioane pentru cofinanțarea proiectelor suportate din bugetul UE”, a declarat președintele Ciprian Dobre.

DEZVOLTARE DE PESTE 138 MILIOANE DE LEI Singura veste bună este că dacă tot vor fi accesați acești bani, ei vor fi și cheltuiți în județul Mureș.

Vorbim de un buget de dezvoltare de peste 138 milioane de lei, din care cele mai notabile sunt Parcarea de la Spitalul Județean (3 milioane de lei), investiții la aeroport (2,3 milioane de lei, la care se adaugă alte 3 milioane de lei pentru parcarea și noul sistem de acces rutier), reabilitarea drumului Zau de Câmpie – Valea Largă (5,7 milioane lei), reabilitarea drumului Breaza – Glodeni (8,3 milioane lei). La aceste proiecte se mai adaugă cele din fonduri europene, proiecte aflate în derulare și în cursul anului trecut.

Cele mai notabile aici sunt sistemele de gestiune a deșeurilor și cel de alimentare cu apă și canalizare.

Sintetizând cele mai importante cheltuieli, Ciprian Dobre spunea la finalul ședinței: „Cred că trebuie să vorbim deschis despre amenajarea parcării de la Aeroportul Transilvania, despre parcarea supraetajată de la Spitalul Clinic Județean de Urgență și despre principalele axe rutiere ale județului Mureș, cum ar fi Tîrgu-Mureș – Band - Sărmașu, Luduș – Sărmașu și Eremitu Sovata, despre o recalibrare și consolidare, o reparație capitală a acestor drumuri care, pe de-o parte deservesc nordul județului Mureș, iar pe de altă parte fac legătura județului Mureș cu singura stațiune de interes național, Sovata”. ÎN A DOUA PARTE A ŞEDINŢEI... ...după aprobarea bugetului, discuțiile au avansat ceva mai alert, chiar dacă s-au aprobat de pildă bugetele la Aeroport și Parcul Industrial sau s-au aprobat anumite costuri de referință în sistemul de protecție socială. Ședința s-a terminat cu două rapoarte de activitate – unul privind activitatea CJ pe anul trecut, iar al doilea raportul IPJ Mureș pe anul trecut.

Cãtãlin HEGHEŞ

05

ANALIZĂ

Noncombat în Consiliul Local

www.punctul.ro

Bugetul a trecut fără dezbatere publică Bugetul de venituri și cheltuieli al municipiului Tîrgu-Mureș arată, în teorie, mai bine decât cel de anul trecut. La venituri, dacă îl comparăm cu cel realizat în 2013, suma este cu 25 % mai mare în acest an. Dacă scădem însă fondurile europene care cresc cu aproape 120 de milioane de lei în 2014, veniturile nu vor fi nici în acest an suficiente dacă ne gândim și la restanțele rămase din anul precedent și la proiectele pentru care nu este asigurată, integral, finanțarea. Târgumureșenii nu s-au exprimat asupra bugetului de venituri și cheltuieli, pentru a nu Interesele pe buget tulbura înțelegerile transpartinice din Consiliul Local Tîrgu-Mureș. acelea estimate a fi însă mai mari.

Principala creștere se înregistreaPUŢINĂ DEZBATERE, ză la capitolul sume primite de la PUŢINE TENSIUNI Uniunea Europeană, unde saltul e de la 25,762 de milioane de lei la 149,975 de milioane de lei. Această Consiliul municipal Tîrgu- sumă de aproape 150 de milioane Mureș s-a întrunit joia trecută în este prognozată pe baza proiectelor prima ședință ordinară din acest aflate în derulare în cursul anului an. Cel mai important punct de pe 2014 și urmează să fie alocată prin ordinea de zi a fost cel cu numărul Fondul European de Dezvoltare 19 privind bugetul de venituri și Regională. cheltuieli al municipiului.

De asemenea, o majorare desFără prea multă dezbatere și cu tul de substanțială este estimată și puține tensiuni, bugetul munici- la capitolul venituri din subvenții piului Tîrgu-Mureș a fost aprobat primite de la bugetul de stat și de cu 18 voturi și trei împotrivă, iar la alte bugete unde se mizează în social-democrata Cristina Someșan 2014 pe alocări duble față de anul și Gombos Csaba (UDMR) au precedent, și anume 39,797 miliabsentat. Au votat contra bugetu- oane de lei față de 19,705 milioane lui cei trei consilieri locali liberali de lei în 2013.

– Ionela Ciotlăuș, Dan Sâmpălean și Sebastian Pui, iar socialCHELTUIELI MAJORATE democrații Olimpiu Sabău Pop și Lucian Loghin au susținut că votează pentru buget condiționat de Cum veniturile cresc față de executarea pozițiilor din buget în bugetul realizat în 2013, și capitoconcret. Liberalii au votat împo- lul cheltuieli crește cu aceeași sumă triva pentru că, așa cum a explicat de aproape 138 de milioane de lei.

Ionela Ciotlăuș, s-au înjumătățit Totuși, ținând cont că veniturile sumele alocate învățământului, proprii și veniturile atrase din bupoliției locale sau asistenței sociale. getul de stat nu au fost suficiente De asemenea, 70 % din investițiile anul trecut, probabil că acest lucru planificate și nerealizate în 2013 au se va întâmpla și în acest an, dacă fost transferate în 2014, companii- luăm în calcul că din cele 464,097 le și unitățile subordonate CL vor de milioane de lei, aproape 130 de cheltui toate veniturile obținute în milioane provin din finanțări ale 2014, iar proiectul sistemului inte- Uniunii Europene. Anul trecut, grat de management al deșeurilor spre exemplu, au fost cheltuite nu va fi finanțat decât în procent 434,651 de milioane de lei, volude 30%, deși ar trebui alocate 10 mul restanțelor înregistrate fiind de milioane de lei, conform angaja- 19,193 de milioane de lei, cele mai mentelor din proiectul european. mari sume neachitate reprezentânÎn 2014, veniturile bugetului du-le bunurile și serviciile, respectiv local al municipiului Tîrgu-Mureș cheltuielile de capital. sunt estimate la 464, 097 milioaÎn 2014, scad semnificativ ne de lei, înregistrând o creștere de cheltuielile cu bunurile și serviciiaproape 138 de milioane de lei față le, peste 25 de milioane de lei, cu de cele realizate în anul 2013, și alte cheltuieli – asociații și fundații,

burse – o diferență de 12 milioane de lei, cu subvențiile – patru milioane de lei, cu asistența socială, peste două milioane de lei. În schimb, se înregistrează o creștere importantă la cheltuielile generate de rambursările de credite. Astfel, dacă în 2013, suma rambursată era de 13,113 milioane de lei, în acest an, vor fi înapoiate băncilor 25,520 de milioane de lei.

Potrivit anexelor la buget, vor fi alocate 40 de milioane de lei cheltuielilor cu reparațiile, majoritatea lucrări începute anul trecut. Cea mai mare sumă va merge în domeniul locuințelor, serviciilor și dezvoltării publice, și anume 7,569 milioane de lei. Biroul Energetic va absorbi 2,550 de milioane de lei, însemnând 700 de mii de lei întreținerea iluminatului public, reabilitarea iluminatului public – 1,6 milioane de lei, reparațiile la ZOO – 250 de mii de lei, SPUM – 2,2 milioane de lei (reparații corp Cetate, Casa Tineretului, Cimitire Municipale, terenuri de sport și agrement etc.).

Reparațiile din învățământ vor reprezenta mai puțin de 10% din bugetul ce va fi cheltuit pe reparații, și anume peste trei milioane de lei.

Complexului de Agrement și Sport Mureșul și Piscinei Ing. Mircea Birău le va reveni o sumă de peste un milion de lei pentru reparații la bazine, terenuri, spații de joacă și altele, precum și 180 de mii de lei pentru reparații curente la sera modulară.

Pentru unitățile de asistență socială, la capitolul reparații va fi alocată suma de 750 de mii de lei, din care 500 de mii de lei va fi destinată Serviciului Protecție Specială și Dispeceratului Integrat de Urgență.

Primăria va beneficia de o

europene.

Pentru Platoul Cornești este alocată suma de 7,092 milioane de lei pentru modernizarea și reamenajarea spațiilor publice de agreement. În Week-end va mai ajunge o sumă de 1,858 de milioane de lei pentru investiții. Pentru domeniul locuințe, servicii și dezvoltare publică vor fi alocate 9,229 milioane de lei. Cea mai mare sumă, aproape 68 de milioane de lei va costa reabilitarea sitului poluat – iazul batal din spatele Azomureș, preluat de către municipiu în 2012. Puțin peste 10% din sumă va ajunge la construcția de locuințe sociale și blocurilor ANL. Restul se va duce sumă de 500 de mii de lei, Serviciul pe alte modernizări în Piața Teatrude Evidență Informatizată a Per- lui, pe parcuri de joacă, extinderi soanei de 70.000 de lei, iar Poliția de rețele de apă, parcări, containere Locală de 170 de mii de lei. subterane, stația de compactare de la Vălureni, centrale termice, reabiSTRĂZI DE 27 litări termice de blocuri, reamenaDE MILIOANE DE LEI jarea Cetății Medievale, reabilitări și extinderi străzi, precum și pe proiecte vechi precum drumul de legăCapitolului străzi îi vor fi alo- tură Livezeni – Spitalul Nou etc. cate, în 2014, aproape 27 de milioane de lei. Din această sumă, 14 MILIOANE – CULTURA, 21,411 milioane de lei va fi alocată RECREEREA ŞI CULTELE Direcției Tehnice pentru diverse reparații pe străzile Viilor și 1 Mai, Aleea Cornișa, Băneasa, Banat, În 2014, pentru tot felul de Mimozelor, Aleea Carpați, Secui- evenimente de la Ziua Unirii Mici lor Martiri, Piața Mărăști, Godea- până la Ziua Națională vor alocanu, D. Cantemir, Nicolae Iorga, 1 te 2,180 de milioane de lei. ProDecembrie, Gheorghe Doja, Piața iectele de cultură și evenimentele Trandafirilor, Lăpușna, Cireșului, aferente vor beneficia de aproape precum și în parcurile de la Cate- 2,9 milioane de lei. Sportul va fi drala Mare și Mică. susținut cu 6,180 de milioane de Restul sumei va fi repartizată lei, din care 4,1 milioane de lei Administrației Domeniului Public pentru proiecte sportive și conpentru plombări gropi și balastări tractele de asociere cu diferite cluîn carosabil, lucrări de siguranța buri, adică cam o pătrime din cât circulației, reparații trotuare, lucrări a fost alocat până acum. Proiectele de reamenajare fântână arteziană, educaționale au alocate aproape amenajarea de piste de biciclete 590 de mii, în timp ce cultele retronson zonă centrală – Complex de ligioase peste 2,1 milioane de lei, Agrement și Sport Mureșul, amena- fără să fie precizate exact spre ce jarea intersecțiilor din Piața Matei obiective de investiții sau eveniCorvin, intersecțiilor străzilor Cuza mente va fi dirijată suma.

Vodă cu Libertății, Libertății cu Unitățile din subordinea PriBarajului, Gheorghe Doja cu Bega, măriei au prognozat venituri de lucrări de semnalizare treceri de pi- 19,754 de milioane, exact aceleași etoni cu sau fără buton etc. sume ce se regăsesc și la cheltuieli. Învățământul mizează pe venituri INVESTIŢII DE PESTE 200 de peste 12,5 milioane de lei, CenDE MILIOANE DE LEI trul Cultural „Mihai Eminescu” – 3,627 de milioane de lei, Universitatea Științifică – 350.000, Cheltuielilor de capital Sere și Zone Verzi – 150 de mii, sau investițiilor le sunt alocate Căminul Spital – 459 de mii, 204,404 milioane de lei, din care Casa de Oaspeți – 2,118 milioane 36 de milioane de lei sunt cheltu- de lei, iar Cinematograful Arta – ieli de capital, iar 168,309 milioa- 500.000 de lei. ne de lei sunt proiecte din fonduri Ligia VORO

06

INEDIT

S-a tors și s-a țesut Balul Însuraţilor La sfârșitul săptămânii trecute, sâmbătă, de la ora 18 şi până în zori, şi a doua zi, duminică, de la ora 14:00 s-a desfășurat cea de-a VII-a ediţie a evenimentului cultural tradiţional „Balul Însuraţilor”, unic în ţară prin amploare şi desfăşurare, a cărui gazdă a fost, ca de altfel în fiecare an, familia deputatului Gliga Vasile Ghiorghe.

Lătureni şi chizăşi au întâmpinat în Sala de bal peste 1.200 de oameni în port popular autentic, scos din lada de zestre.

Oaspeţii și-au prezentat portul, jocurile şi datinile specifice zonei, dar şi ansamblurile, rapsozii, meşterii şi creatorii populari de pe Văile Mureşului, Gurghiului, Beicii, Reghin, Sovata, Tîrgu-

Mureş, Sibiu, Luduş, Cluj-Napoca, Turda, Bistriţa, București, Maramureș, Banat. De asemenea, s-au jucat la Balul Însuraţilor „De-

În casa țărănească, cu toate obiectele specifice satului românesc, s-au cusut costume populare, s-a tors și s-a țesut la o șezătoare.

Au fost expuse păretare, covoare, ștergare, costume populare, toate țesute manual, farfurii, fotografii vechi din zona noastră, carte veche, icoane, cărți – monografii sau poezie, semnate de cei care participa la bal.

Au fost prezenți de la tineri căsătoriți, până la octogenari, mândri de portul lor, mândri de perechea cu care și-au petrecut decenii din viață. Participanţii au fost îmbrăcaţi în costume autentice populare, specifice zonei natale și iubitori de tradiţie şi mâncăruri româneşti tradiţionale.

a lungul”, „Bătuta”, „Roata”, „Învârtita”, pe muzica a peste 20 de solişti din împrejurimi și a unor oaspeți de onoare.

Păpuși și povești la gura sobei În ultima săptămână de școală din semestrul I, la Reghin sute de elevi au învățat să confecționeze păpuși. Muzeul Etnografic în parteneriat cu Primăria, Biblioteca „Petru Maior” și școlile gimnaziale din oraș au organizat un atelier special de confecționat păpuși alături de meșteri populari.

TRADIŢII, SECRETE ŞI MUNCĂ Tehnicile de confecționare a păpușilor au fost deslușite împreună cu persoane avizate în domeniu, respectiv meșterii populari Maria Robescu din Râmnicu Vâlcea și Mariana Roșca din Toplița.

Maria Robescu creează păpuși îmbrăcate în costume populare specifice celor 12 zone etno-folclorice ale țării, iar Mariana Roșca utilizează costume din zona Harghitei. Astfel, participanții la atelier, elevi și profesori, au croit, au cusut și au aflat detalii despre costumele populare, dar și tradițiile din toate zonele țării.

Cele două creatoare, Maria Robescu și Mariana Roșca s-au declarat deosebit de încântate de atmosfera de la Reghin și de interesul manifestat de cei mici față de tradițiile populare.

POVEŞTI PENTRU ADULŢI

miniatură, din toate zonele ţării.

Cu ele îmbracă păpuşile, pe care le vinde apoi la târgurile populare din ţară şi străinătate. Toate costumele le face manual din pânză, aţă şi dantelă. „Cos foarte mult şi pun pasiune la fiecare model în

În cadrul atelierului, au avut și adulții partea lor. Deoarece proiectul (primul de acest gen la Reghin) s-a intitulat „Atelier de confecționat păpuși și povești la gura sobei”, organizatorii au dedicat seara zilei de 30 ianuarie unei șezători în variantă modernă.

SUCCES NEAŞTEPTAT Zeci de persoane din oraș și împrejurimi, alături de membri cenaclului „Lucian Blaga”, au avut parte de clipe Activitățile s-au desfășurat plăcute, au cântat, au recitat poezii, zilnic între orele 8 și 13, în Sala au spus povești și chiar au depănat Festivă a Bibliotecii „Petru Maior” și amintiri. Pentru că a fost sărbătoarea „Cos foarte mult şi au avut un succes neașteptat. Peste celor Trei Ierarhi însă, nimeni nu 500 de copiii au deprins meșteșugul a lucrat. Păpușile confecționate au pun pasiune la fiecare confecționării păpușilor tradiționale fost expuse și unele dintre ele au fost model în parte. Lucrez căluşari, oltence cu și și-au exprimat dorința de a repe- cumpărate de cei prezenți. ta experiența. Până la organizarea paporniţă şi ţărăncuţe unui nou atelier de amploare, dasMARIA ROBESCU... din zona Sibiului, călii spun că vor începe să lucreze la Făgăraşului şi Baia școală păpuși din material textil în Mare”- Maria Robescu cadrul orelor de abilități manuale. ..coase costume populare, în

Maria Doch la Uila parte. Lucrez căluşari, oltence cu paporniţă şi ţărăncuţe din zona Sibiului, Făgăraşului şi Baia Mare”, povesteşte Maria Robescu. Creatoarea populară a realizat prima păpuşă când avea 12 ani. „Era o expoziţie şcolară şi fiecare trebuia să realizeze ceva. Atunci am cusut pentru prima dată o cămaşă şi zăvelci pentru o păpuşă. A fost primul costum popular cusut de mine, era din zona Olteniei”, spune Maria Robescu.

Creatoare lucrează la un costum cel mult trei zile, iar atunci când reușește să vândă o păpuşă este foarte fericită deoarece consideră că o parte din sufletul ei a fost înțeles de cumpărător. „Noi încercăm să nu lăsăm tradiţia să moară. Din păcate, sunt zone în ţară unde ni se cer foarte mulţi bani ca să ne expunem creaţiile la târguri”. Maria Robescu spune că și-a dorit de foarte multă vreme să vadă „orașul viorilor” și că acum, când dorința i s-a împlinit, își dorește să revină repede deoarece a găsit oameni dornici să învețe, iubitori de tradiție și copii interesați să deprindă arta populară.

Vâlceanca Maria Robescu ne-a povestit și despre târgurile din țară și străinătate la care s-a făcut remarcată, dar și despre o colecţie de costume tradiţionale româneşti pe care le poartă cu mândrie. Printre altele, deţine un costum în care a fost îmbrăcată mama sa, la nuntă. „Zăvelcile au fost făcute în 1930, fusta e chiar mai veche, iar marama de borangic are o vechime de peste 80 de ani”.

La Uila (sat în comuna Batoș) localnicii au sărbătorit Maria Doch printr-un bal mascat devenit deja tradițional. Circa 300 de persoane s-au adunat sâmbătă la Căminul cultural din localitate pentru a petrece împreună. Cele 40 de măşti, un record pentru o asemenea ediţie de bal, au fost premiate de un juriu apoi petrecerea s-a încins până târziu în noapte.

Maria Doch ... …un vechi şi frumos obicei tradiţional săsesc coincide cu „Întâmpinarea Domnului” şi „Intrarea în Templu a lui Isus Hristos”, sărbătoare în care comunitatea saşilor aduce cinstire Fecioarei Maria.

De regulă, sărbătoarea debutează cu o slujbă ecumenică la Biserica Evanghelică din Batoş, apoi sătenii sunt invitați la activități culturale care se încheie cu un bal mascat.

Deși numărul sașilor din localitatea Uila este extrem de mic, tradiția s-a păstrat, astfel încât s-a ajuns ca în ultimii ani să participe la sărbătoare din ce în ce mai puțin sași.

Totuși, pentru că întotdeauna localnicii au sărbătorit împreună, indiferent de biserică, etnie sau confesiune, evenimentul a fost unul reușit de fiecare dată.. În acest an Maria Doch a fost organizată de Comunitatea evanghelică din localitatea Uila, împreună cu Asociația Culturală „Floare de cireș”, iar prezența numeroasă și atmosfera creată au dovedit încă odată faptul că Batoșul reprezintă o zonă de tradiţie multiculturală bogată care-i armonizează într-un mod constructiv și util prin obiceiuri, prin cultura eterogenă pe saşi, români, maghiari şi ţigani.

Emeşe ARDELEAN

Emeşe ARDELEAN

07

Începe marele proiect La mijlocul lunii ianuarie la Primăria orașului Luduș s-au întâlnit principalii factori de decizie care sunt angrenați într-un proiect de mare anvergură pentru reabilitarea rețelelor de apă potabilă și canalizare menajeră în Luduș și Iernut, lucrarea fiind licitată la pachet pentru ambele orașe. Pentru deschiderea lucrărilor de reabilitare a rețelelor amintite au fost prezenți Liviu Botezan, Sorinel Tripon, Daniel Șofron, Kis István, Liviu Popa și Gelu Puia din partea beneficiarului, Primăria orașului; Claudiu Hădărău, Ioan Petrea și Ordog Csaba din partea IZOREP Tîrgu Mureș - constructorul; Ioan Izrăilă, Paul Baciu și Ioan Grama de la AECOM Tîrgu Mureș - proiectantul și Torzsok Șandor, Szilagy Zoltan, Gelu Oaneș, Liviu Todoran și Floarea Pop de la Aquaserv Luduș și Iernut.

SARCINI PRECISE, GRAFIC DE LUCRĂRI Sorinel Tripon spune că întâlnirea a constituit practic deschiderea oficială a operațiunilor tehnice, s-a prezentat planul de acțiune a lucrărilor de reabilitare care se derulează pe parcursul a 20 de luni, o investiție de 26 milioane de lei, adică șase milioane și ceva de euro

APRECIERI LAUDATIVE

www.punctul.ro

După ce a parcurs un traseu de instruire școlară pe ruta Iernut-Tîr-

Drept de superficie. Consiliul Local Luduș a aprobat constituirea, cu titlu gratuit, a unui drept de superficie în favoarea cetățenilor din cartierul Gheja.

Parohia ortodoxă din Gheja și-a dat acordul pentru ca autoritatea locală să folosească un teren în suprafață de 100 m.p. din cimitirul cartierului în vederea construirii unei capele mortuare. Durata constituirii dreptului de superficie este de 99 de ani, cu posibilitatea prelungirii acestui termen.

Autorizații. Consiliul Local Luduș a aprobat suma de 5388 lei ce reprezintă plata autorizațiilor de intrare în legalitate a Documentației în vederea creșterii performanței energetice a blocurilor de locuințe executate în anul 2010. Taxele de autorizare au fost de 1083 lei pentru Asociația de proprietari din strada Policlinicii nr. 73, câte 899 lei pentru Asociațiile de proprietari din strada Libertății, scările A și B; 2507 lei pentru Asociația de proprietari din strada Independenței.

S-a pus la punct strategia de lucru

numai pentru Luduș. Cea mai mare parte a banilor sunt asigurați din fonduri europene, Primăria contribuind cu 2% din sumă, adică 520.000 lei.

Gelu Oaneș a dat câteva amănunte tehnice despre proiectul care cuprinde reabilitarea a 8500 m.l. de rețea de apă, 19.000 m.l. de canalizare, construirea a două stații de repompare a apelor uzate în Gheja, două pe strada Grigorescu și o stație de repompare a apei potabile pe strada Turzii.

Directorul ADP și APL, Daniel Șofron ne-a precizat că Aquaserv este entitatea prin care se derulează proiect-

ul, fiind și firma de consultanță care face legătura între beneficiar, executant și cel care derulează proiectul.

Consilierul Liviu Botezan a amintit celor prezenți că în oraș au fost probleme la derularea altor proiecte (strada Eminescu și Mărășești) și nu vrea să se facă niciun rabat de la calitate.

Oficial, lucrările încep la 1 martie în zona centrului vechi cu străzile A. Iancu, Dealului, Mică, Turzii și Republicii, după care urmează și alte străzi.

Ioan A. BORGOVAN

Activă și la 90 de ani La sfârșitul acestei săptămâni, în 7 februarie, doamna Raduly Elena, născută Bonta, la Iernut în anul 1924, împlinește o vârstă a deplinei maturități fizice și spirituale fiind locuitoare a orașului Luduș după ce timp de mai bine de 50 de ani a fost bucureșteană și a activat în importantele unități de cultură ale României, Radio și Agerpres.

Punctul pe i

LUDUŞ

gu Mureș-București, doamna Raduly și-a început activitatea profesională în cadrul Radiodifuziunii ca redactor la redacția de știri. Acolo l-a cunoscut pe Mihai, un moldovean din Rădăuți cu care s-a căsătorit. Acesta, cunoscător a opt limbi străine a fost translator la Ministerul Culturii și a însoțit delegațiile oficiale ale României la întâlnirile de peste hotare. În anul 1960, doamna Ița, cum îi spuneau colegii de muncă, s-a transferat la Agerpres și pentru că știa și limba maghiară a fost repartizată la secția maghiară, firește. Dintr-un material

Doamna Iţa alături de soţ şi de o nepoată

redactat de colegi cu ocazia pensionării, am aflat că de-a lungul anilor de activitate, doamna Raduly avea o ”judecată logică”, ”a dovedit hărnicie și atașament față gazetărie”, dădea dovadă de ”Disciplină și operativitate, răspundere și demnitate”, calități pe care ar trebui să le avem și noi, cei care suntem în activitate în aceste zile. Interesant este că în documentul respectiv este precizat că deși nu a fost comunistă cu carnet, își făcea datoria la locul de muncă. Să nu uităm că textul datează din anul 1982.

Acum, ”mentorul activ care multor tineri le-a călăuzit pașii în munca de gazetar” trăiește în Luduș alături de nepoatele Paraschiva Finta și Viorica Oaneș cu copiii lor și are mereu un sfat bun vecinilor și cunoștințelor, citește presa, participă la concursurile organizate de reviste și, surprinzător sau nu, chiar și câștigă mici premii pe care le dăruiește celor apropiați.

La urările de bine și de sănătate pe care doamna Ița le va primi vineri, ne alăturăm și noi ”Punctul” și Radio Transilvania Luduș. La Mulți Ani! Ioan A. BORGOVAN

Rectificare bugetară. Pentru plata salariilor la unitățile școlare subordonate Primăriei Luduș la nivel de salarii nete pentru luna octombrie s-au făcut disponibilizări de credite de la capitolul ”Canalizarea și tratarea apelor reziduale” cu suma de 370.000 lei pe trimestrul IV și se majorează capitolul ”Învățământ ” cu aceeași sumă. Pe unitățile de învățământ, sumele se repartizează pentru Grădinița ”Căsuța fermecată” – 75.000 lei; Liceul Tehnologic – 124.000 lei; Școala Gimnazială nr.

1 – 66.000 lei și Școala Gimnazială ”Ioan Vlăduțiu” – 105.000 lei.

Alocare de la bugetul local. Ca urmare a unei solicitări primite din partea preotului paroh Ilie Dăian de la Parohia Ortodoxă III Luduș, Consiliul Local a aprobat acordarea unui sprijin financiar în valoare de 5000 lei de la bugetul local pentru continuarea lucrărilor de construcție la biserica parohială din cartierul Dacia.

Regulament. În ședința Consiliului Local Luduș a fost aprobat Regulamentul privind procedura de vânzare a terenurilor din domeniul privat al orașului. Articolul 2 din HCL nr. 222 din luna octombrie 2010 se modifică și va avea următorul text: ”Se desemnează următorii consilieri pentru a face parte din Comisia de vânzare a terenurilor din domeniul privat al orașului Luduș: Gelu Puia, Daniel Totu, Pap Andrei, Adrian Deteșan – membrii titulari.

Convenție. În luna decembrie, Consiliul Local Luduș a aprobat Convenția de cooperare pentru implementarea proiectului ”Poliție – Autorități locale, Servicii publice în parteneriat – 2014”. Conform acestei convenții, în anul 2014, Primăria orașului Luduș contribuie la activitățile poliției cu o cantitate lunară de 300 l de carburant pentru suplimentarea rulajului autoturismelor din dotarea poliției orașului Luduș.

Primăria Orașului Luduș face cunoscută depunerea la Agenția Pentru Protecția Mediului Mureș a variantei 1 a Planului Urbanistic General reactualizat.

08

SPORT

„ASA în curtea școlii” Clubul de fotbal ASA Tîrgu-Mureș dorește demararea unui amplu proiect de atragere a tinerilor către sport și către fotbal în particular; Intitulat „ASA în curtea școlii”, proiectul își propune vizitarea de către jucătorii și staff-ul echipei ASA a majorității unităților de învățământ de pe raza municipiului Tîrgu-Mureș și de ce nu a județului Mureș; proiectul este demarat sub forma unor concursuri cu premii, organizate pe rețeaua de socializare facebook, concursuri care

au menirea de a „măsura” interesul tinerilor față de echipa și dorința acestora de a interacționa cu componenții lotului ASA, sub forma unor vizite și a unor meciuri între echipa școlii / liceului și cea a ASA. Cei interesați pot câștiga, prin tragere la sorți, treninguri, mingi, echipamente, dar și abonamente la meciurile de acasă ale ASA Tîrgu-Mureș. www.punctul.ro

Învinși, dar calificați! În sferturi jucăm cu Rusia Selecționata de futsal a României a pierdut al doilea joc al grupei A de la Euro, 0-1 în fața Ucrainei. Unicul gol a fost înscris de Dmytro Sorokin, în minutul 18. Chiar și învinsă, echipa noastră este calificată între primele 8 formații ale continentului. Ultimul joc al grupei dintre Ucraina și Belgia va stabili doar ordinea primelor două locuri. În cazul unei victorii a belgienilor, România încheie grupa pe prima poziție și va întâlni locul doi din grupa B. Jocul din Lotto Arena a fost unul închis, ambele echipe așteptând greșeala adversarului.

Greșeală care, din păcate, a venit cu trei minute înainte de finalul primei reprize, Florin Matei pierzând foarte ușor mingea în apropierea careului nostru, adversarii reușind unicul gol al partidei.

Repriza secundă a fost în totalitate a României. Două bare (Gherman și Lupu) și alte câteva ocazii importante la poarta adversă. Golul din prima repriză avea să fie însă unicul al partidei.

Echipa noastră a început jocul cu: Iancu

- Lupu, Florin Matei, Mimi Stoica, Șotârcă.

Au mai jucat: Ignat, Al-Ioani, Gherman, Răducu, Manya, Szocs, Cr. Matei.

România dispută jocul din sferturile de finală, luni 3 februarie, în SportPalais Antwerp.

Rezultatele înregistrate până acum la Euro 2014: Grupa A Belgia - România 1-6 România - Ucraina 0-1 Grupa B Rusia - Olanda 7-1 Olanda - Portugalia 0-5 Grupa C Italia - Slovenia 2-3 Grupa D Spania - Croația 3-3 www.punctul.ro

La concurs cu suporterii!

Cercul suporterilor BC Mureș: „Maros KK szurkolói kör” constituit pe facebook şi-a sărbătorit aniversarea de doi ani cu un All Star game, la care au participat jucători aleşi din echipele participante la campionatul suporterilor BC Mureş, organizată în vară. Totodată la eveniment au fost invitaţi componenţii echipei noastre de prima divizie.

Evenimentul a început cu un sfert al All Star-ului, cele două părţi având conducător de pe banca de rezerve pe Srecko Sekulovic de o parte şi Szászgáspár Barnabás de partea cealaltă, după care au urmat o serie de concursuri de aruncări, una de trei puncte, iar alta de la mijlocul terenului. În finală, la 3 puncte s-au calificat Kósa Rebeka şi Walter Zsolt. Acolo după tragerea la sorţi Zsolt a făcut pereche cu Vaidota Peciukas, iar Rebeka cu Denham Brown.

După câte 10 aruncări de la distanţă - câte două din cinci poziţii clasice învingătoare a ieşit perechea Walter-Peciukas cu un avantaj de doar un singur coş.

Walter Zsolt a fost premiat de către antrenorul secund al echipei BC Mureş, Szászgáspár Barnabás care i-a înmânat tri-

coul cu care secundul tigrilor a jucat la All Star game-ul de la Tîrgu-Mureş din 2007!

A urmat un concurs de aruncări de la mijlocul terenului, dar această probă nu a mai avut un câştigător.

Jucătorii echipei BC Mureş s-au fotografiat cu fanii, au împărţit autograme, după care au plecat la antrenament, deoarece luni au un meci important, acasă cu Piteştiul. În Sala de sport sau adunat circa 200 de fani, organizatorii au pregătit un colţ pentru familii, unde copiii au putut învăţa tainele baschetului la un panou mic cu ajutorul mascotei: Tigris.

La evenimentul organizat de către suporteri, fanii au ţinut să-i felicite în mod public pe fostul antrenor al naţionalei de U16, Trif George - actualmente selecţioner la U18 - precum şi pe cei doi mureşeni -Bölöni Tamás și Engi Dávid - care au reuşit cea mai bună performanţă a naţionalelor masculine ale României la Campionatele Europene.

După festivitate a continuat meciul „stelelor”, până la urmă învingătoare a ieşit: baschetul! www.punctul.ro

09

AUTO

Mazda revoluționează motoarele!?

Eficientizarea consumului de combustibil – fie că vorbim de benzină, motorină sau gaz lichefiat – a devenit un subiect extrem de important atât pentru producătorii de automobile, cât mai ales pentru cumpărători.

Dacă în urmă cu nici 10 ani un consum de 8-10 litri la 100 de kilometrii era un fapt normal și acceptat, acum din ce în ce mai mulți cumpărători caută plaja de jos a consumului de carburant. Și ajungem la mașini de genul Volkswagen UP, Skoda Fabia, Renault Clio, BMW seria 1 și 3, sau Mercedes și Audi cu modelele de mici dimensiuni, care, toate, fug după consumul de 4 litri/100 km și unele chiar reușesc. Și uite așa ce era acceptabil în urmă cu doar câțiva ani, acum e desuet ...

DECI, REVOLUŢIE?

www.punctul.ro

S-ar putea spune că ne așteaptă vremuri interesante. Mazda a anunțat cu câteva zile în urmă o nouă generație de motoare pe benzină care vor funcționa pe principiul motoarelor diesel. Da, exact cum ați citit. Compresia motoarelor pe benzină este de 10.0:1 până spre 12.0:1, iar cei de la Mazda au introdus deja în circuitul economic motoarele cu compresie 14.0:1, numite SkyActiv-G.

În anul 2018, Mazda va introduce a doua generație de motoare SkyActiv-G care vor funcționa la un raport de compresie de 18.0:1, iar aprinderea amestecului de combustibil-aer din cilindri nu se va mai produce „la scânteie”, ci prin „compresie”, exact pe principiul Diesel.

Ce va însemna asta pentru noi, cumpărătorii?

Ei bine, reduceri masive de consum de combustibili de până la 30%, emisiile de noxe vor scădea cam în aceeași proporție, beneficiind totuși de avantajele specifice

motoarelor pe benzină (silențiozitate, chiar speciale, a uzurii fizice, în general mult mai dacă nu la același nivel, elasticitate etc.). sensibile la orice.

Dacă Mazda va reuși să promoveze noua DECI, REVOLUŢIE? sa gamă de motoare – și aici poate ar trebui menționat faptul că Mercedes, Hyudai, Kia și General Motors au încercat fără succes Probabil acest traseu de cercetare va fi această tehnologie – putem asista la un pas o alternativă la „down-sizing”-ul actual al tehnologic important pe care-l face industria motoarelor. Reducerea capacității cilindrice auto. a motoarelor și supra-alimentarea lor cu turCu toate acestea nu putem afirma că bine (turbo) va duce la deteriorarea mult mai va fi o revoluție „auto”, va fi mai degrabă o rapidă a motoarelor, acestea devenind mai revoluție Mazda ... sensibile în fața intemperiilor, a condițiilor Cristian TEODORESCU

SIGHIŞOARA

CL Sighişoara a votat bugetul!

Consilierii locali sighişoreni au dezbătut şi votat săptămâna trecută, 30 ianuarie, în prima şedinţă ordinară din acest an a Consiliului Local, un număr de 48 de proiecte şi petiţii, iar cel mai important dintre ele a fost votarea bugetului pe anul 2014: astfel, pentru acest an, bugetul local este de 53.469.000 lei la capitolul venituri, iar cheltuielile totale în valoare de 62.535.000, rezultând un deficit de 9.066.000 lei.

Spitalul municipal a cerut, prin intermediul unei petiţii, fonduri pentru reparaţii în anul 2014 şi repartizarea unor locuinţe ANL pentru trei medici pentru a nu pleca din Sighişoara. După intervenţia Aureliei Maşca, primarul Sighişoarei, Ioan Dorin Dăneşan, a încercat să-i explice că Spitalul ar trebui să mai atragă fonduri şi din alte părţi, pentru că Primăria nu dispune de prea mulţi bani pentru reparaţii şi reamenajări. În acest an, Consiliul Local Sighişoara acordă 44.000 lei pentru

activităţile culturale din cadrul Asociaţiei Culturale „Sighişoara Blues Hospital” şi continuă să susţină şi să promoveze activităţile culturale din oraş.

Prin Hotărârea Consiliului Local Sighişoara, s-a aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli al SC Apa Termic Transport SA Sighişoara. „Faţă de bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2013, în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 se preconizează o creştere a valorilor atât la capitolul venituri, cât şi la capitolul cheltuieli. Astfel, se realizează un nivel total al veniturilor realizate de societate de 5.746.150 lei faţă de 5.576.595 lei în 2013, respectiv o creştere cu 3,04%, iar în privinţa cheltuielilor totale este o creştere de 3,48%, de la 5.457.149 la 5.576.596”, a arătat primarul municipiului Sighişoara.

S-a votat şi proiectul privind stabilirea cuantumului şi numărului burselor elevilor din învăţământul

PROGRAM DE AUDIENŢE:

Primarul municipiului Ioan Dorin DĂNEŞAN În fiecare zi de joi între orele 10,0012,00 Înscrierile se fac fie telefonic la numărul 0265-77 12 80, int. 133, fie la sediul instituției, la Biroul Relații Publice, în ziua de joi, începând cu ora 07.00.

Viceprimarul municipiului Dan Eugen BÂNDEA În fiecare zi de marţi între orele 10,0012,00 Înscrierile se fac fie telefonic la numărul 0265-77 12 80, int. 133, fie la sediul instituției, la Biroul Relații Publice, în ziua de marţi, începând cu ora 07.00.

Secretarul municipiului Anca FLEŞARIU În fiecare zi de miercuri între orele

preuniversitar de stat pentru anul 2014. Astfel, în învăţământul primar şi gimnazial vor fi 952 de burse, dintre care 402 de merit, 28 de studiu şi 522 de burse sociale. Liceenii vor avea o bursă de performanţă, 545 de merit, 38 de studiu şi 559 de burse sociale. Bursa de performanţă va fi de 40 lei, cea de merit 30 lei, bursa de studiu va fi în valoare de 20 lei, iar cea socială 25 lei.

De asemenea, în parteneriat cu Fundaţia Cultural-Ştiinţifică Gau-

10,00-12,00 Înscrierile se fac fie telefonic la numărul 0265-77 12 80, int. 133, fie la sediul instituției, la Biroul Relații Publice, în ziua de joi, începând cu ora 07.00.

Problema cea mai des adusă în discuție la audienţe este cea a locuințelor. Persoane în vârstă, singure, chiar și familii tinere au fost nevoite să elibereze locuințele în urma retrocedării imobilelor revendicate către foștii proprietari. Această problemă, din păcate nu poate fi rezolvată la nivel local, deoarece implică fonduri, care depășesc limita bugetului local.

Alte solicitări ale cetățenilor s-au referit la ajutoarele sociale, problemele de administrare a patrimoniului, probleme edilitar-gospodărești sau solicitări de locuri de muncă.

deamus, s-a votat și organizarea unor evenimente culturale, motivele principale fiind creşterea gradului de atractivitate a Sighişoarei ca destinaţie turistică şi capitalul de imagine.

Consilierii locali vor susţine sportul şi sportivii din Sighişoara şi în anul 2014, mai ales că sportul reprezintă, potrivit primarului, o modalitate eficientă de promovare, iar rezultatele sportivilor sunt lăudabile. „În anul 2013, echipa de fotbal seniori a Clubului Sportiv „Arena Ju-

10

venilă” Sighişoara a susţinut meciuri oficiale, jocuri amicale, iar la finalul turneului echipa s-a situat pe locul 15. Echipa de juniori, după turul campionatului, s-a situat pe locul 9.

Astfel, propun Consiliului Local Sighişoara sprijinirea proiectelor sportive derulate şi organizate de acest club, precum şi alocarea unei sume din bugetul local pentru finanţarea activităţii acestuia”, a specificat primarul Ioan Dorin Dăneşan.

Pe lângă activitatea sportivă, consilierii susţin şi activitatea Clubului Atletic Municipal din Sighişoara pentru anul 2014. „Direcţia Economică din cadrul Municipiului Sighişoara a confirmat existenţa resurselor financiare la bugetul local pentru soluţionarea în mod favorabil a solicitării Clubului Atletic Municipal Sighişoara constând în suma de 50.000 lei ce se poate acorda în anul 2014 pentru susţinerea activităţilor acestui club”, a menţionat primarul municipiului Sighişoara.

Colegiul Farmaciștilor din Județul Mureș Garda de noapte

DATA 1 februarie (sâmbătă) 2 februarie (duminică) 8 februarie (sâmbătă) 9 februarie (duminică) 15 februarie (sâmbătă) 16 februarie (duminică) 22 februarie (sâmbătă) 23 februarie (duminică)

ORA

FARMACIA

TELEFON

ADRESA

20 - 08 FARMACORDIS I

0265-772067 Str. Herman Oberth nr.23/1

20 - 08 FARMACORDIS I

0265-772067 Str. Herman Oberth nr.23/1

20 - 08 FARMACORDIS II 0265-770360 Str. Morii nr.14-16 20 - 08 FARMACORDIS II 0265-770360 Str. Morii nr.14-16 20 - 08 FARMACORDIS III 0265-771199 Str. Mihai Viteazu nr.40 20 - 08 FARMACORDIS III 0265-771199 Str. Mihai Viteazu nr.40 20 - 08 ROPHARMA 43

0265-779913 Str. Herman Oberth nr.22

20 - 08 ROPHARMA 44

0265-777735 Str. Zaharia Boiu nr.44

SNGN Romgaz Mediaş, cu sediul în Mediaş, Str. Gării, nr. 5, jud. Sibiu, organizează în anul 2014 săptămânal Licitaţie Publică în zilele de miercuri şi joi, la ora 11, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale:

• Barăci

• Tehnică de calcul şi birotică • Material tubular uzat provenit din recuperări • Diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări • Alte mijloace fixe

Persoanele interesate pot obţine informaţii suplimentare la tel. 0269/201149, 0749/331149, la serviciul mecano-energetic al Sucursalei Mediaş, zilnic între orele 730 şi 1530.

11

TÂRNĂVENI

Tîrnăveni, oraș sărac, fără prostituţie, mită sau trafic de influență În 2013 nu am avut niciun caz de prostituţie. Situaţia este aceeaşi de ani buni la Târnăveni, deoarece practicantele celei mai vechi meserii din lume s-au mutat în alte localităţi … din lipsă de clienţi. Tot conform informaţiilor de la Poliţie, la Tîrnăveni nu au fost înregistrate nici infracţiuni de dare sau luare de mită, infracţiuni la legea contabilităţii sau trafic de influenţă.

Datele au fost furnizate în raportul de evaluare al activităţii Poliţiei din Târnăveni pe anul trecut.

Rata criminalităţii în ceea ce priveşte infracţiunile constatate la nivelul Poliţiei municipiului Tîrnăveni este de 1.428,5 infracţiuni la 100.000 de mii de locuitori, fata de 1.052,3 in anul 2012.

Infracţiunile de natură economico-fi-

nanciară sunt 8, egale cu infracțiunile economice din anul 2012; infracţiunile de natură judiciară au crescut de la 114 la 218 (+104) iar infracţiunile de altă natură au scăzut de la 99 la 74 (-25) în decursul anului 2013.

PESTE 5.000 DE AMENZI ÎN 2013 Cu ocazia acţiunilor şi controalelor efectuate în trafic, poliţiştii din Târnăveni au aplicat în anul care a trecut 5.253 de sancţiuni contravenţionale, din care 3.027 pentru depăşirea vitezei legale, 433 pentru nefolosirea centurii de siguranţă, 1.254 sancţiuni contravenţionale pietonilor, 20 de sancţiuni contravenţionale pentru neacordare prioritate pietonilor şi 519 sancţiuni contravenţionale pentru alte fapte.

Teatru cu artişti de marcă Piesa de teatru „Avarul” de Molier va fi jucată joi 20 februarie, pe scena Casei de Cultură din Tîrnăveni. În Avarul, pornind de la Aulularia lui Plaut, Molière păstrează doar ideea centrală: un zgârcit care își ascunde comoara, obsedat de pierderea ei.

s-a tocmit slujitor al tatălui ei. Pentru a căpăta încrederea suspiciosului avar, îi laudă fără încetare bunul simț și cumpătarea, aprobându-i inițiativele cele mai absurde. Deși amândurora dragostea le este confirmată, Eliza și Cleante nu sunt tocmai fericiți, căci știu că zgârcenia tatălui său nu le va permite niciodată să SPECTACOLUL se căsătorească după pofta inimii.

Norocul pare însă să-i surâdă lui Cleante: Harpagon îl cheamă să-i ceară părerea chiar Cei doi copii ai lui Harpagon s-au în- în privința Mariannei, vrând să știe dacă fiul drăgostit: Cleante îi mărturisește surorii sale, său o găsește potrivită pentru o soție. Firește Eliza, marea iubire pentru Marianne, fiica că tânărul îi face portretul cel mai încurajator, unei văduve destul de strâmtorate din apro- totuși Harpagon întrebase pentru sine, căci s-a piere. Eliza, la rândul ei este îndrăgostită de decis să-și ia o soție tânără și cuminte. „Fără Valere, fiu rătăcit al unei familii bogate, care să fie prea egoist”, fiului său îi rezervase deja o chiar își caută părinții atunci când a întâl- văduvă bogată, în vreme ce Elise se va căsători nit-o. De dragul său și-a ascuns identitatea și cu bătrânul Anselme, care nici nu cere zestre.

Premii pentru Poliţia Locală

www.punctul.ro

Poliţişti din Tîrnăveni s-au întors cu Gheorgheni. Competiţia a fost organizată premii acasă, de la competiţia „Cupa 24 de Asociaţia Poliţiştilor Locali Mureşeni.

Ianuarie - Unirea Principatelor Române”, Cu acest prilej Barta Nicolae Anton a organizată la sfârşitul săptămânii trecute, la obţinut locul 1 la concursul de table, iar

Au fost ridicate în vederea suspendării şi anulării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice 179 permise, iar ca urmare a defecţiunilor sau altor nereguli constatate, au fost reţinute temporar 75 certificate de înmatriculare. În perioada analizată, pe raza de competentă a Politiei municipiului Târnăveni s-au produs un număr de 23 de accidente uşoare,

soldate cu avarierea vehiculelor implicate și rănirea uşoară a 36 de persoane, raportat la aceeaşi perioadă din 2012, când s-au produs 13 accidente uşoare soldate cu rănirea uşoară a 15 persoane. În anul 2013, pe raza de competenţă a Politiei Târnăveni s-a produs 9 accidente grave, soldate cu două persoane decedate şi 8 rănite grav.

Mircea BARBU

Primarul, la raport Primarul municipiului Tîrnăveni, Sorin Megheşan, a prezentat Consiliului Local raportul de activitate pe anul 2013. Consilierii au primit materialul în cadrul mapei de şedinţă care s-a desfășurat săptămâna trecută, joi.

Edilul a precizat în raport că este o datorie de onoare faţă de cetăţeni să facă cunoscute principalele activităţi de interes public pe care ÎN DISTRIBUŢIE… le-a desfăşurat în anul 2013, cu menţiunea că va depune spre analiza Consiliului Local un raport detaliat care va cuprinde activităţile des… vor fi nume cunoscute ale teatrului făşurate de toate compartimentele din suborromanesc: Tudorel Filimon, Eugen Cristea, dinea sa.

Cristina Deleanu, Maria Teslaru, Vasile FiÎn raportul actual sunt prezentate inforlipescu, Mihai Ripan, Oana Gabriela Dra- maţii referitoare la deciziile bugetare, investiţighici, Eliza Georgescu, Tomi Cristin, Florin ile efectuate şi demarate şi activităţile culturale Kevorkian, Anne Marie Zaharia, Raluca iniţiate.

Badoiu si Daniel Nitoi. Regia îi aparține lui Primarul le-a mulţumit în cadrul raportuDaniel Nitoi. Piesa va începe la ora 19.00. lui consilierilor locali care l-au sprijinit în proMircea BARBU iectele propuse. Raportul poate fi vizualizat pe site-ul Primăriei.

Mircea BARBU

Marius Şeulean locul 3 la tenis de masă.

Prin cumularea punctelor Poliţia locală din Târnăveni a obţinut locul II în clasamentul general.

Mircea BARBU

12

HARGHITA

Operatorii de anchete statistice, alungați de cetățeni Conducerea Direcţiei Judeţene de Statistică a făcut un apel la cetăţeni să-i primească pe operatorii de anchete statistice şi să răspundă la întrebări, întrucât s-au înregistrat cazuri când aceştia au fost agresaţi verbal sau nu li s-a permis accesul în locuinţe.

Directoarea Direcţiei Judeţene de Statistică Harghita, Maria Abos, a declarat într-o conferinţă de presă că în fiecare lună se derulează ancheta bugetelor de familie, în 13 centre din judeţ. Operatorii angajaţi ai DJS merg la familiile cuprinse în eşantion, le înmânează un jurnal în care aceştia trebuie să completeze veniturile pe care le au, cheltuielile şi stocurile şi completează împreună cu aceştia şi un chestionar.

Dacă la sate rata de refuz este foarte mică şi cetăţenii nu sunt reticenţi cu operatorii de date statistice, la oraş doar 50 la sută dintre familiile cuprinse în eşantion sunt de acord să răspundă la întrebări.

Maria Abos a spus că s-au înregistrat situaţii în care operatorii au fost confundaţi cu membrii unor organizaţii religioase sau cu

reprezentanţi ai unor firme de sondare a opiniei publice, existând cazuri în care au fost şi agresaţi verbal. În plus, familiile primesc o anumită sumă de bani pentru informaţiile furnizate, fapt care este privit, de asemenea, cu suspiciune de unii cetăţeni. „La oraş se întâmplă să li se spună operatorilor că nu dau nicio informaţie statului pentru

că nici statul nu-i ajută cu nimic sau ne confundă cu o instituţie de control, care ar urma să le ceară taxe. Din cauza ratei mici de răspuns de la oraşe, ne pleacă operatorii”, a explicat Maria Abos.

Directoarea Direcţiei de Statistică a subliniat că aceste anchete statistice se realizează de foarte mult timp, chiar înainte de 1989, şi au drept scop cunoaşterea situaţiei economice a populaţiei.

Părinți plecați, copii asistați Peste o mie de copii din Harghita au fie un părinte, fie pe amândoi plecaţi la muncă în străinătate, arată datele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Harghita. Şeful DGASPC Harghita, Elekes Zoltan, a declarat că în evidenţele instituţiei pe care o conduce se află, potrivit raportărilor venite de la primării, un număr de 1.135 de copii, proveniţi din 898 familii, ai căror părinţi sunt plecaţi să muncească în străinătate. Elekes Zoltan a susţinut, însă, că acest număr nu reflectă realitatea, în condiţiile în care există foarte multe primării care nu au comunicat datele privind

crescut tot în sistem. De asemenea, am avut situaţii când ruda rămasă cu copiii, de pildă o copiii care au părinţi plecaţi în străinătate. bunică, nu a mai putut să aibă grijă de ei, a fost Potrivit informaţiilor existente, din cei depăşită de situaţie’, a explicat Elekes Zoltan.

1.135 de copii aflaţi în evidenţe, 171 au ambii părinţi plecaţi în străinătate şi se află în grija TOPLIŢA, BĂLAN ŞI PRAID, rudelor apropiate, cum ar fi bunici, unchi sau FRUNTAŞE LA „ABANDONURI” mătuşi. Există şi situaţii în care copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la lucru în afara ţării sunt preluaţi în centrele de plasament, fie la cererea Din datele transmise de primării, cei mai părinţilor, fie deoarece rudele care îi îngrijesc mulţi copii rămaşi acasă singuri sau doar cu sunt depăşite de situaţie. un părinte sunt în localităţile Topliţa, Bălan şi „Am avut situaţii în care părinţii au venit Praid. Cei mai mulţi harghiteni pleacă să lula noi şi au spus că pleacă la muncă în străină- creze în Ungaria, dar şi în Spania, Italia sau tate şi vor să lase copiii în sistemul de protecţie Anglia. socială. În special este vorba de părinţi care au Potrivit lui Elekes Zoltan, stabilitatea emo-

În judeţul Harghita, cele 13 centre de cercetare care intră în anchetele bugetelor de familie sunt oraşele Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni şi Topliţa şi comunele Ciucsângeorgiu, Mugeni, Sărmaş, Siculeni sau Racu, Şimoneşti, Căpâlniţa sau Ocland, Sânmartin sau Plăieşii de Jos. Din fiecare centru sunt alese patru gospodării, numărul total al familiilor care intră în cercetare, la nivel judeţean, fiind de 52.

Pe lângă ancheta bugetelor de familie, care se efectuează lunar, în cele 13 centre se desfăşoară şi ancheta forţei de muncă în gospodării.

Maria Abos a dat asigurări că toate datele statistice sunt confidenţiale şi că operatorii solicită datele personale doar atunci când trebuie să-i plătească pe cetăţenii care au răspuns la întrebări.

Conducerea Direcţiei Judeţene de Statistică a pus la dispoziţia cetăţenilor şi două numere de telefon, în cazul în care au suspiciuni legate de unii operatori de anchete statistice.

ţională a acestor copii şi dezvoltarea lor afectivă are de suferit chiar şi atunci când doar un părinte este plecat de acasă. În unele localităţi ale judeţului există programe derulate de primării, în colaborare cu organizaţii neguvernamentale, pentru a-i ajuta pe copii să treacă mai uşor peste dorul de părinţi. Şeful DGASPC Harghita a mai adăugat că, potrivit noilor reglementări din legea protecţiei copilului, părinţii trebuie să anunţe primăria, cu 40 de zile înainte, intenţia de a pleca din ţară şi să desemneze o persoană care se va ocupa de îngrijirea şi întreţinerea copilului, persoană care trebuie apoi confirmată de instanţa tutelară.

Întreţinerea reţelelor de apă şi canalizare în sezonul rece Compania AQUASERV s-a pregătit pentru perioada de iarnă prin curăţarea tuturor gurilor de scurgere a apelor pluviale aria de operare, însă pentru asigurarea colectării corespunzătoare a apei rezultate din topirea zăpezii este nevoie şi de ajutorul cetăţenilor. Pentru prevenirea neplăcerilor care pot să apară datorită topirii bruşte a zăpezii, rugăm toţi locuitorii precum şi agenţii economici şi unităţile care efectuează curăţirea drumurilor, să NU adune grămezile de zăpadă deasupra gurilor de scurgere sau în apropierea acestora şi să asigure deblocarea de zăpadă şi gheaţă a zonelor de acces la aceste grătare!

Depozitarea zăpezii se va efectua pe partea carosabilă a arterelor de circulaţie, la

aproximativ 30 cm de bordura trotuarului, lăsând libere gurile de scurgere ale canalului şi fără a stânjeni circulaţia autovehiculelor.

Blocarea grătarelor de colectare va împiedica scurgerea zăpezii topite de pe carosabil, provocând neplăceri locuitorilor din zonă şi perturbând traficul rutier.

SERV a suplimentat numărul echipelor de inspecţie / intervenţie în perioada de iarnă, pentru a descoperi şi remedia cât mai rapid eventualele avarii care pot să apară în reţeaua de distribuţie apă potabilă sau în reţeaua de canalizare şi încurajează populaţia să semnaleze eventualele disfuncţionalităţi la următoarele numere de telefon:

S.C.

ORC: J

Str. K Cod po Telefo Fax: E-mail

De asemenea, în perioadele cu temperaSucursala Iernut – 0265 471 394 turi scăzute (sub -5 grade Celsius), sfătuim Sucursala Tg.-Mureş – 0265 208 888 Sucursala Cristuru Secuiesc – 0266 consumatorii să păstreze închise şi izolate sau TelVerde (în reţeaua Romtelecom) 08 242 703, 0266 242 657 căminele de apometre, pentru a evita înghe- 008 208 888. ţarea contoarelor şi a instalaţiilor interioare.

Sucursala Reghin – 0265 512 800 Mai multe sfaturi cu privire la întreţinerea Sucursala Sighişoara – 0265 772 350 Vă mulţumim!

Compania AQUASERV s-a gurilor de scurgere a apelor plu instalaţiilor de apă în sezonul rece găsiţi pe Sucursala Luduş – 0265 411 425 corespunzătoare a apei rezultate www.aquaserv.ro/utile.

Sucursala Târnăveni – 0265 446 197, Pentru prevenirea neplăcerilor car În această perioadă Compania AQUA- 0265 441 035 S.C. Compania AQUASERV S.A. locuitorii precum şi agenţii econom adune grămezile de zăpadă deas să asigure deblocarea de zăpadă

Întreţine

Depozitarea zăpezii se va efectua p

13

HARGHITA

Aproape 3.000 de voluntari la CJ a câştigat trei serviciile pentru situaţii de urgenţă proiecte e-guvernare Peste 2.700 de voluntari lucrează la serviciile pentru situaţii de urgenţă din Harghita, care funcţionează pe lângă toate cele 67 de primării din judeţ şi care vin în ajutorul pompierilor profesionişti, atunci când situaţia o impune.

Datele statistice făcute publice de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Harghita arată că la cele 67 de servicii voluntare din judeţ sunt angajate 76 de persoane, iar alte 2.715 acţionează pe bază de voluntariat, ori de câte ori se iveşte o situaţie de urgenţă. Din cei specialele mai vechi, dar care sunt 2.715 de voluntari, 1.849 au în- funcţionale. cheiat cu primăriile contracte de Voluntarii vin în ajutorul voluntariat. pompierilor profesionişti, atunci când situaţia o impune, dar inDOTĂRI tervin şi singuri pentru stingerea unor incendii sau pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor. Bilanţul Serviciile voluntare, alături de ISU Harghita pe 2013 arată că în cele 9 servicii private existente pe aproape 10 la sută dintre intervenlângă diverse societăţi comerciale, ţiile solicitate au acţionat doar serau în dotare 51 de autospeciale de viciile voluntare, iar în cinci la sută stins incendii, trei autospeciale de dintre cazuri voluntarii au ajutat descarcerare, cinci de transport, echipele de pompieri profesionişti. o barcă pneumatică, opt autofurgoane, două ATV-uri şi 202 moCEI MAI MULŢI VOLUNTARI topompe. Aceste dotări sunt obţinute, cu precădere, din donaţii de la localităţi înfrăţite din Ungaria, Judeţul Harghita se situează pe dar şi de la ISU Harghita, care le primul loc pe ţară în ceea ce prioferă serviciilor voluntare auto- veşte numărul serviciilor voluntare

Consiliul Judeţean Harghita a câştigat trei proiecte e-guvernare, împreună cu 45 localităţi din judeţ, iar implementarea lor va simplifica accesul cetăţenilor la serviciile oferite de instituţiile statului.

Potrivit Biroului de Presă al Consiliului Judeţean Harghita, contractele de finanţare s-au semnat în această săptămână, respectiv în luna decembrie 2013, iar valoarea lor este de 1,5 milioane de euro fiecare, finanţarea fiind asigurată în cadrul Programului pentru situaţii de urgenţă, autori- Operaţional Sectorial. tăţile locale şi judeţene acordând o atenţie deosebită acestui domeniu. 12 SERVICII PUBLICE ON-LINE Consiliul Judeţean Harghita alocă anual fonduri importante serviciilor voluntare pentru situaţii de În urma implementării celor urgenţă, doar în 2013 fiind pusă trei proiecte se va pune la dispoziţia la dispoziţie suma de 100.000 de cetăţenilor 12 servicii publice onlei pentru achiziţionarea de diverse line care vor facilita, printre altele, echipamente. accesul persoanelor la solicitarea Tradiţia voluntariatului în autorizaţiilor de construcţii, plata domeniul stingerii incendiilor şi taxelor, depunerea proiectelor şi va intervenţiilor în situaţii de urgenţă uşura gestiunea registrului agricol este prezentă în toate zonele jude- printr-un sistem informatic elaborat ţului Harghita, printre voluntari în acest sens. fiind prezente persoane foarte în Preşedintele Consiliului Judevârstă, dar şi tineri dispuşi să-şi ţean Harghita, Borboly Csaba, a deajute semenii. Cel mai vechi serviciu voluntar pentru pompieri din judeţ s-a înfiinţat la Cristuru Secuiesc, în anul 1871.

clarat că „se doreşte, astfel, reducerea barierelor administrative birocratice şi uşurarea accesului la informaţiile şi serviciile publice”. „Se speră, de asemenea, ca numărul proiectelor depuse în cadrul concursurilor de proiecte va creşte, având în vedere faptul că nu vor mai trebui întocmite teancuri întregi de hârtii”, a mai spus şeful CJ. Proiectele au fost depuse anul trecut şi au ca participanţi CJ Harghita şi câte 15 administraţii publice locale, alese din toate părţile judeţului, pentru ca în cazul în care vreunul dintre proiecte ar fi fost respins să existe şanse pentru dezvoltarea unui sistem unitar care să cuprindă localităţi din toate regiunile judeţului. Proiectele trebuie să fie implementate în termen de 18 luni de la semnarea contractului, ceea ce înseamnă mijlocul anului 2015.

Potrivit sursei citate, Consiliul Judeţean Harghita a derulat, în anii trecuţi, un alt proiect european care a avut drept scop implementarea unui sistem complex e-guvernare la nivelul CJ, care va fi întregit de cele trei proiecte noi câştigate şi care va înlesni colaborarea între instituţii şi va reducerea birocraţia.

ISU, bilanț trist

www.punctul.ro

Numărul intervenţiilor la care au participat, în 2013, echipajele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Harghita, împreună cu serviciile voluntare şi private, a crescut cu 20 la sută faţă de anul precedent.

Potrivit bilanţului prezentat de comandantul ISU Harghita, generalul de brigadă Gheorghe Pop, în anul 2013 au fost 1779 de intervenţii, cu 305 mai multe decât în 2012, ceea ce înseamnă un procent de 20.69 la sută.

Datele statistice arată că această creştere a numărului de intervenţii se datorează numărului mai mare de solicitări pentru descarcerare sau urgenţe medicale. În aproximativ 92 la sută dintre cazuri, la intervenţii au luat parte doar subunităţile ISU, în restul situaţiilor acţionând şi serviciile voluntare din judeţ.

Analiza ISU Harghita mai arată că a scăzut numărul incendiilor înregistrate, de la 316, în 2012, la 193 de incendii, în anul 2013, în condiţiile

în care s-au raportat inclusiv mai puţine incendii de vegetaţie uscată.

La intervenţiile din anul 2013 au luat parte 6245 de pompieri profesionişti, 1365 de pompieri voluntari, 306 poliţişti, 76 de jandarmi, şapte militari, 41 de reprezentanţi ai comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă şi 2306 cetăţeni.

Generalul de brigadă Gheorghe Pop a subliniat că, pentru perioada următoare, se impune înfiinţarea şi operaţionalizarea Centrului de Coordonare şi Conducere a Intervenţiilor în sistem integrat, pentru care s-au purtat deja discuţii cu Consiliul Judeţean Harghita.

Prezent la bilanţul ISU Harghita, prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, le-a cerut celor prezenţi păstrarea unui moment de reculegere pentru victimele accidentului aviatic din Munţii Apuseni. Prefectul i-a felicitat pe angajaţii ISU pentru profesionalism şi a subliniat că „ISU a fost, este şi va fi o instituţie indispensabilă în societate” şi de care depinde nivelul de siguranţă al cetăţenilor.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a declarat că „se doreşte reducerea barierelor administrative birocratice…”

Primăria Miercurea Ciuc „se luptă” cu zăpada Primăria Miercurea Ciuc a început să transporte gratuit zăpada curăţată de locatari din parcările blocurilor, pentru a degaja căile de acces.

Viceprimarul municipiului Miercurea Ciuc, Szoke Domokos, a declarat că tot weekendul s-a lucrat neîncetat la curăţarea străzilor cu 18 utilaje şi acolo unde cantitatea de zăpadă adunată era prea mare, ea a fost transportată pe mai multe terenuri virane din oraş.

De asemenea, Primăria a anunţat luni asociaţiile de proprietari din oraş că le poate pune la dispoziţie maşini de mare tonaj pentru transportul zăpezii adunate din parcările blocurilor. Szoke Domokos a explicat că prioritare sunt locurile unde zăpada blochează accesul autoturismelor, dar şi a vehiculelor de inter-

venţie. În plus, a spus viceprimarul, „trebuie să facem loc pentru următoarele ninsori preconizate”.

Potrivit sursei citate, municipalitatea încearcă să fie înţelegătoare atât cu firma care se ocupă de deszăpezire, „ţinând cont că a nins neîncetat”, cât şi cu locuitorii sau administratorii de firme care au lucrat tot weekendul la curăţarea trotuarelor din faţa blocurilor, caselor particulare sau a sediilor de firme.

Potrivit unei hotărâri a Consiliului Local Miercurea Ciuc, adoptată încă din anul 2004, cei care nu se îngrijesc ca trotuarele să fie curăţate de zăpadă sau gheaţă riscă să fie sancţionaţi. Cuantumul amenzilor este cuprins între 70 şi 180 lei, în cazul persoanelor fizice şi între 120 şi 540 lei, în cazul firmelor sau instituţiilor.

Pagină realizată cu ajutorul agerpres

14

HARGHITA

Prefectul vrea să prevină situațiile de urgență Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, a trimis săptămâna trecută, tuturor primarilor din judeţ, o circulară prin care le recomandă să monitorizeze cursurile de apă, să cureţe de zăpadă străzile şi trotuarele, dar şi să fie atenţi la persoanele aflate în situaţii de risc.

Prefectul a declarat că este nevoie de monitorizarea cursurilor de apă pentru identificarea din timp a posibilităţii formării podurilor de gheaţă şi degajarea acestora, „în aşa fel încât să nu obstrucţioneze secţiunile de scurgere la poduri şi podeţe”. De asemenea, primarii au fost rugaţi să aibă în vedere, cu prioritate, curăţarea de zăpadă a drumurilor, trotuarelor şi accesurilor pietonale, dar şi monitorizarea asigurării serviciilor de alimentare cu apă şi energie.

Totodată, primarilor li s-a recomandat să fie atenţi la persoanele vârstnice sau fără

BLOCAJ DE ZĂPADĂ Singura problemă înregistrată până în prezent, în judeţul Harghita, a fost pe râul Bistricioara, pe raza comunei Tulgheş, unde s-a format un blocaj de zăpadă îngheţată de aproximativ 1,5 km. Pompierii voluntari şi civili, dar şi cetăţenii au intervenit săptămâna trecută, marţi noaptea şi miercuri, cu lopeţi, căngi şi două utilaje, creându-se un canal de 400 de metri care permite apei să curgă, în prezent fiind înlăturat pericolul de inundaţii. adăpost, care sunt mult mai vulnerabile în şedintele Consiliului Judeţean. Dacă edilii nu În Harghita se circulă normal, majoriaceastă perioadă. se vor conforma acestei dispoziţii, în conformi- tatea drumurilor sunt negre umede, excepPrefectul a subliniat că, dacă prima- tate cu legea pot aplica sancţiuni contravenţi- tând drumurile naţionale şi judeţene aflate rii nu-şi îndeplinesc atribuţiile, nu exclude onale, în calitatea mea de preşedinte al Comi- la altitudine, unde zăpada de pe carosabil aplicarea unor amenzi contravenţionale. tetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă”, este de maxim un centimetru. „Aceeaşi solicitare am făcut-o şi către pre- a precizat Adrian Jean Andrei.

Bugetul județului este destinat investițiilor Aproape jumătate din bugetul consolidat al judeţului Harghita aprobat săptămâna trecută, joi, este destinat investiţiilor, cum ar fi reabilitarea drumurilor judeţene, realizarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor sau modernizarea spitalelor din judeţ.

Directorul general în cadrul Consiliului Judeţean Harghita, Orban Bela, a declarat că bugetul general consolidat al judeţului Harghita este de 337,4 milioane de lei, din care 156,5 de milioane de lei sunt destinate investiţiilor.

Orban Bela a explicat că din suma totală de 156,5 de milioane de lei cea mai mare parte o reprezintă fondurile externe nerambursabile, respectiv 125,9 milioane de lei.

nal de Dezvoltare Locală, pentru reabilitarea drumurilor judeţene.

Potrivit sursei citate, cea mai mare parte a banilor atraşi din fonduri externe, respectiv 80 de milioane de lei, sunt destinaţi derulării proiectului european privind realizarea unui sistem de management integrat de gestionare a deşeurilor.

copii cu dizabilităţi, la Miercurea Ciuc, dar şi pentru reabilitarea unor sisteme de alimentare cu apă în localităţile judeţului sau pentru electrificarea unor sate.

Cele mai mari cheltuieli prevăzute în buget sunt cele de personal, pentru Consiliul Judeţean şi instituţiile aparţinătoare, acestea ridicându-se la 71,4 milioane de lei.

MODERNIZAREA SPITALULUI DE PSIHIATRIE DIN TULGHEŞ

BUGET MAI MARE

Din cele 20,4 milioane de lei alocate din bugetul propriu al CJ pentru investiţii, o sumă importantă de 6 milioane de lei va fi folosită DRUMURI, DEŞEURI pentru reabilitarea şi extinderea Spitalului Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc, în vreme ce 2 milioane de lei sunt destinaţi moderDe asemenea, suma alocată investiţiilor nizării Spitalului de Psihiatrie din Tulgheş. Tot din bugetul propriu al Consiliului Judeţean din bugetul propriu al CJ s-au alocat fonduri este de 20,4 milioane lei, iar 12 milioane de lei pentru înfiinţarea a şapte case de tip familial şi reprezintă banii alocaţi din Programul Naţio- construcţia unui centru de recuperare pentru

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a declarat că bugetul pe 2014 este mai mare decât în anul precedent, întrucât s-au alocat bani mai puţini pentru instituţiile subordonate şi au fost impuse măsuri de autoritate la nivelul instituţiei. „Anul acesta am avut la dispoziţie o sumă mai mare decât în anul precedent şi datorită faptului că am diminuat sumele alocate instituţiilor subordonate, respectiv a fost nevoie şi de diminuarea fondurilor destinate concursurilor de proiecte.

Pe lângă acestea am înjumătăţit şi cotizaţiile, să nu mai vorbim despre măsurile de austeritate luate la nivelul instituţiei. Avem însă noroc că am putut să aprobăm bugetul consiliului judeţean încă în ianuarie şi că putem să ne folosim de aceste sume în activităţile noastre din acest an”, a mai afirmat Borboly Csaba.

Anul trecut bugetul judeţului a fost aprobat la începutul lunii aprilie.

Anunţuri executori judecătoreşti - Publicaţii de vânzare în extras B.E.J. Moraru Aurelian, cu sediul în Miercurea Ciuc, bd-ul. Timișoarei, bl.9, ap.1, jud. Harghita, prin executor judecătoresc Moraru Aurelian, vinde la licitație publică organizată la sediul său, în data de 06.03.2014, ora 11:00, imobilul situat în Mihăileni, nr. 151, jud. Harghita, înscris în CF nr.50169, Mihăileni, jud. Harghita, nr. Cadastral 50169, nr. topografic/nr. Cadastral 261, compus din teren în suprafață de 2619 mp, casă de locuit în suprafață de 86,75 mp, compusă din 3 camere,3 holuri și un grajd cu șură, la preţul de 53.000,00 lei, ( preț de evaluare).

Sunt somați toți cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunțe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele și sub sancțiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toți cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare,la locul fixat în acest scop și până la acel termen să prezinte oferta de cumpărare.

Ofertanții sunt obligați să depună, până la termenul de vânzare, o garanție de 10% din prețul de pornire al licitației. Informții suplimentare pe http:// www.registruexecutari.ro/.

Publicaţia poartă semnatura şi ştampila executorului judecatoresc.

B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Toma Gheorghe Cosmin, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 28 FEBRUARIE 2014 ora 13:00, imobilul situat in Sancraiu de Mures - 547525, Str. Principala nr. 11, Judetul Mures, imobil inscris in C.F. nr. 50540 a loc. Sancraiu de Mures, nr. CF vechi 3687/N, nr. cadastral 1373, compus din "casa de locuit din caramida acoperita cu tigla, pe fundatie de beton compusa din: 3 camere; 1 bucatarie; camara de alimente si terenul in suprafata de 125 mp.", la preţul de 123.750 lei (75 % din preţul de evaluare).

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicaţia poartă semnătura şi ştampila executorului judecătoresc.

B.E.J. Demeter Tiberiu Claudiu, cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 2, ap. 2, jud.

Mureş, prin executor judecătoresc Demeter Tiberiu Claudiu, vinde prin licitaţie publică organizată la sediul său, în data de 07 FEBRUARIE 2014, ora 10:30, imobilul “ apartament cu 3 camere si 7 dependinte, in suprafata utila de 65.29 mp, aflat la etajul 3 al unui bloc cu P+4 nivele”, situat în Luduş, str. Libertatii, bl.

5, sc. A, ap. 11, jud. Mures, înscris în C.F. nr. 6687/ Ludus, nr. cad. 480/A/93/XI/A, 480/A/94/XI/A, la preţul de 112.000 lei (preț de evaluare).

Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanții sunt obligați să depună, până la termenul de vânzare, o garanție de 10% din prețul de pornire al licitației.

Informații suplimentare pe www.registruexecutari. ro sau ne puteti contacta la E-mail: office@executarimures.ro, Tel: 0365-730-044.

Publicaţia poartă semnatura şi ştampila executorului judecatoresc.

B.E.J. Demeter Tiberiu Claudiu, cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 2, ap. 2, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Demeter Tiberiu Claudiu, vinde prin licitaţie publică organizată la sediul său, în data de 07 FEBRUARIE 2014, ora 11:30, imobilul “ teren intravilan în suprafață de 1000 mp”, situat în Târgu Mureş (şoseaua de centură a oraşului, în spatele cartierului Tudor Vladimirescu, vis-a-vis de Fan Courier), înscris în C.F. nr. 92411/N/Târgu-Mureş, nr. cadastral 3775/1/11/2/7, 3775/1/12/1/2/7, 3777/1/1/2/7 (1155/7), nr. top. 3775/1/11/2/7; 3775/1/12/1/2/7; 3777/1/1/2/7 (1155/7), la preţul de 134.000 lei (prețul de evaluare).

Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanții sunt obligați să depună, până la termenul de vânzare, o garanție de 10% din prețul de pornire al licitației. Informații suplimentare pe www.registruexecutari.ro sau ne puteti contacta la E-mail: office@executarimures.ro, Tel: 0365-730-044.

Publicaţia poartă semnatura şi ştampila executorului judecatoresc.

15

HARGHITA

Condiţii excelente de schi pe toate pârtiile În urma ninsorilor care au căzut în ultimele zile, pe toate pârtiile din judeţul Harghita se schiază în condiţii excelente.

BĂILE HARGHITA În staţiunea Băile Harghita, aflată la 23 de kilometri de Miercurea Ciuc, iubitorii sporturilor albe au la dispoziţie peste 7.000 metri de pârtii, care sunt interconectate şi care oferă condiţii foarte bune.

Kristaly Peter, administratorul unei asociaţii turistice din zonă, a declarat că zăpada depăşeşte un metru, iar schiorii pot alege pârtii cu grade diferite de dificultate. O altă noutate este aceea că ski passul poate fi folosit pe mai multe pârtii, după modelul din staţiunile de schi europene. De asemenea, în staţiunea Băile Harghita

funcţionează un patinoar, o pârtie de snow-tubing sau „Gogoaşa de zăpadă”, cum îi spun localnicii, o pârtie de schi fond, dar şi mai multe pârtii de sanie. Doritorii de senzaţii tari pot închiria ATV-uri şi snowmobile, pentru a se plimba prin zonele împădurite, extrem de frumoase, din jurul staţiunii.

HARGHITA - MĂDĂRAŞ

Ciumani şi Bucin. Şi pârtia de la Băile Tuşnad este funcţională, primarul staţiŞi cele trei pârtii din zona unii, Albert Tibor, precizând că Harghita-Mădăraş oferă condiţii „zăpada depăşeşte un metru, iar inexcelente de schi, la fel ca şi pârtia stalaţia de nocturnă oferă posibilide la Homorod-Băi, care este foar- tatea ca schiorii să rămână pe pârtie te căutată de pasionaţii de schi din până la ora 22.00”.

Miercurea Ciuc, sau pârtiile de la Şeful Serviciului de Salvamont

Salvamontiștii harghiteni, misiuni prin toată țara Salvamontiştii harghiteni au salvat 11 persoane cu probleme medicale din satele înzăpezite din Buzău, dar au fost nevoiţi să revină în Harghita după ce vehiculul şenilat pe care îl foloseau s-a defectat. Şeful Serviciului de Salvamont Salvaspeo al Consiliului Judeţean Harghita, Fekete Ors, care a condus misiunile de salvare, a declarat, vineri, că echipajul de salvatori montani a plecat duminică, 26 ianuarie, spre judeţul Buzău, cu un vehicul şenilat special şi încă din timpul nopţii au început misiunile de salvare.

Salvamontiştii din Harghita au participat la opt misiuni, reuşind să salveze din satele troienite 11 persoane care aveau nevoie urgentă de îngrijire medicală. Printre ele se numără o femeie gravidă, bolnavi care trebuiau să facă dializă sau persoane cu fracturi sau alte probleme medicale.

Fekete Ors a spus că s-a lucrat în condiţii extreme, pe viscol puternic,

dar au trăit sentimentul extraordinar că au reuşit să salveze mai multe vieţi. „A fost foarte greu, am lucrat în condiţii extreme şi de trei ori am fost nevoiţi să deszăpezim şenilata. Avem însă un sentiment extraordinar, că am reuşit să îi ajutăm pe acei oameni, la unii poate că le-am salvat viaţa. De fapt, de aceea ne-am ales această meserie”, a declarat Fekete Ors pentru AGERPRES. El a precizat că salvatorii montani harghiteni au fost nevoiţi să revină în judeţ după ce vehiculul şenilat s-a defectat, din cauza exploatării ex-

www.punctul.ro

Harghita, locul I la infracțiuni silvice Judeţul Harghita ocupă primul loc pe ţară la numărul de infracţiuni silvice constatate în anul 2013, arată bilanţul Inspectoratului Judeţean de Poliţie.

Potrivit datelor statistice, în cursul anului trecut, în colaborare cu reprezentanţii instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu, s-au

constatat 328 infracţiuni silvice, fapt care situează judeţul Harghita pe primul loc pe ţară la „numărul infracţiunilor din dosarele penale în care s-a început urmărirea penală, raportat la 100.000 locuitori”. În bilanţul făcut public de IPJ Harghita se precizează că pe parcursul anului trecut s-au confiscat

Salvaspeo al Consiliului Judeţean Harghita, Fekete Ors, le-a recomandat schiorilor să nu intre pe pârtii dacă au consumat băuturi alcoolice şi să fie atenţi la cei din jurul lor, pentru a evita producerea unor accidente.

De asemenea, turiştii care pleacă în drumeţii sunt rugaţi să poarte echipament corespunzător şi să-şi anunţe intenţia, întrucât multe trasee sunt înzăpezite şi foarte dificile, iar salvamontiştii trebuie să ştie în ce zonă se află, pentru a-i repera mai repede, dacă au probleme.

În Harghita sunt 28 de pârtii omologate de Ministerul Turismului, cele mai multe fiind destinate schiorilor începători şi amatori.

Proiecte pentru șomeri

treme. „Noi, într-un an nu folosim şenilata cât am folosit-o în câteva zile, în Buzău. S-a defectat un rulment de la roata din faţă şi trebuie să aşteptăm să vină piesa din Canada”, a mai spus el.

Salvatorii montani harghiteni mai dispun de alte trei vehicule şenilate, achiziționate printr-un proiect european. Este treia iarnă consecutivă când o echipă a Salvamont Harghita merge în ajutorul persoanelor aflate în situaţii critice din alte judeţe, în anii trecuţi ei efectuând misiuni de salvare în Neamţ, Vrancea sau Vaslui.

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Harghita participă, în acest an, la două proiecte europene ce au ca scop sprijinirea şomerilor în obţinerea de informaţii complete şi detaliate despre piaţa muncii, dar şi ajutarea celor din mediul rural să pornească o mică afacere.

Directorul AJOFM Harghita, Tiberiu Pănescu, a declarat că primul proiect intitulat „Observatorul pieţei muncii din Regiunea Centru şi Regiunea Vest” este câştigat de AJOFM Hunedoara şi are ca scop construirea unui sistem de cooperare şi schimb de informaţii între actorii de pe piaţa muncii, astfel încât toţi cei interesaţi să aibă acces la informaţii complete şi detaliate.

Tiberiu Pănescu a explicat că, de pildă, un şomer care vrea să se califice într-o anume meserie va putea să afle, de pe un portal ce va fi realizat în cadrul proiectului, informaţii despre cât de căutată este meseria respectivă, câte angajări s-au făcut în ultimul timp sau ce furnizori de

aproape trei mii de metri cubi de material lemnos de provenienţă ilicită, în valoare de circa 560.000 de lei şi au fost aplicate 485 de sancţiuni contravenţionale.

Numărul infracţiunilor silvice constatate a crescut cu 42%, ceea ce situează judeţul pe primul loc pe ţară la acest capitol. De asemenea, se înregistrează o creştere cu circa 10% şi la infracţiunile silvice

sesizate, care clasează Harghita pe locul şase la nivel naţional.

Informaţiile făcute publice de IPJ Harghita mai arată că anul trecut, în cadrul campaniei naţionale „Scutul pădurii”, s-au efectuat 1.392 de acţiuni de control, s-au înregistrat 135 de dosare penale şi s-au confiscat aproape 1.900 de metri cubi de material lemnos, fiind aplicate 465 sancţiuni contra-

formare profesională organizează cursuri.

Proiectul este finanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

AL DOILEA PROIECT… …la care AJOFM Harghita va participa în 2014 va fi implementat împreună cu Camera de Comerţ şi Industrie din judeţ şi a fost câştigat de Camera de Comerţ şi Industrie din Vâlcea. Potrivit lui Tiberiu Pănescu, prin intermediul acestui proiect se doreşte instruirea şi sprijinirea persoanelor din mediul rural să-şi deschidă o mică afacere. venţionale. În 2013 au fost confiscaţi şi 1.197 de brazi de Crăciun tăiaţi ilegal.

Autorităţile din Harghita se luptă de ani de zile cu fenomenul furturilor din păduri, de-a lungul timpului fiind derulate mii de acţiuni, dintre cele mai complexe, fără ca problema să fie, însă, rezolvată.

16

PUBLICITATE

www.vw-vehicule-comerciale.ro

Robust, extravagant, puternic individualizat

Noul Cross C

addy

In culoarea metalizată Vipergreen, cu un look offroad autentic, Cross Caddy atrage privirile prin componente cu un design pregnant: scut cu elemente argintii în faţă, în spate și lateral, completat de ornamente de protecţie negre, de jur imprejurul mașinii.

Iar pentru că autovehiculul spune multe despre personalitatea posesorului: Imaginea sportivă este accentuată de barele longitudinale argintii și de geamurile fumurii din spaţiul pasagerilor.

Exteriorul puternic individualizat este completat la interior de elemente de siguranţă și confort: Dotările funcţionale precum hillholderassist, tempomat, proiectoare de ceaţă, culminează cu tracţiunea 4MOTION. Totul pentru o experienţă inedită, în care se îmbină robusteţea și extravaganţa.

Vă așteptăm la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale!

Imaginea este cu titlu de prezentare. Detalii despre configuraţii, dotări și preţuri la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale.