467

08

Maria Precup, altfel decât o cunoaştem

07

Femeile, mereu în prima linie

11

Punctul

Teodora Burz: manager de multinaţională

S@pt@mânal de Mure} }i Harghita

www.punctul.ro

Anul IX, Nr. 467, 7 - 16 martie 2014, Preţ: 0,99 RON

Femei de succes, de vorbă cu Punctul

LA MULŢI ANI www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

02-05

Flori, buchete, mărţişoare … În această săptămână sărbătorim femeia. Cu ocazia zilei de 8 Martie, Săptămânalul Punctul face un mic cadou comunităţii mureşene prin prezentarea unora dintre cele mai ,,frumoase” femei ale comunităţii mureşene …

Toată săptămâna reporterii Punctul au căutat şi au sunat cele mai de succes femei ale comunităţii mureşene, nu le-am găsit pe toate, dar cele care au răspuns reporterilor Punctul neau spus care este secretul reuşitei în plan profesional, cum au reuşit să se impună într-o lume dominată de bărbaţi, cât de greu le-a fost şi cum se împacă viaţa de familie cu cariera…

• Andreia Moraru, ,,seriozitatea este ceea ce mă caracterizează” • Diana Avrămuţ: ,,Jocul dominării este unul iluzoriu” • Mirela Moldovan, secretul perseverenţei este ,,buna-credinţă” • Monica Avram: ,,a venit şi rândul doamnelor” la Bibliotecă • Smaranda Enache: ,,Cred că o lume în care vocea feminină ar primi un loc mai larg ar fi o lume mai aşezată„ • Sonia Deaconescu, ,,sunt perfecţionistă” • Nagy Ágnes: ,,Niciodată nu am renunţat să mă comport ca o doamnă” • Alina Moloci, „multă muncă, ambiţie, sacrificiu” • Ramona Neag, sacrificii în carieră, împliniri în familie • Reghina Fărcaş: muncă, documentare şi seriozitate • Koszorus Krisztina: ,,De multe ori mi-aş dori să fiu bărbat” • Marieta Gaboş-Grecu: ,,… este mult mai greu dacă eşti femeie”

EDITORIAL

8 Martie – ziua feminității Citind un articol despre ziua de 8 Martie, mi-au atras atenția două idei. Prima: până în decembrie ‚89 se vorbea de ziua mamei, iar după Revoluţie ziua mamei a fost înlocuită cu ziua femeii. Aceasta s-a întâmplat fiindcă ziua internațională a femeii ar fi fost convertită de comuniști în ziua mamei, pentru a înlătura ideea de feminism care se exprimă prin femeia revoluționară, independentă și emancipată, acest tip de femeie nefiind agreat de sistemul totalitar care dorea o femeie supusă, al cărei scop principal să fie creșterea copiilor. A doua idee: independența financiară a femeilor a impus ca „modă” de ziua femeii, participarea la spectacole de striptease masculin sau la „petreceri între fete”.

Cred că ambele idei sunt străine de ceea ce înseam-

nă ideea de feminitate. În primul rând, feminitatea nu poate fi despărțită de abilitatea femeilor de a da naștere, deci de a fi mame. Femeile care-și neagă această menire nu mai sunt femei, la fel cum albina care nu produce miere, nu mai este albină, ci este trântor. Este adevărat, femeile sunt create pentru a fi frumoase, delicate, gingașe, inteligente, dar, poate cel mai important rol al lor, este să aducă pe lume noi suflete. Un statut la care noi bărbații nu am fost învredniciți să ajungem. Iată un motiv care arată foarte clar că bărbatul nu este egal cu femeia. Ei sunt de valori egale, dar egali nu sunt.

Deci, ziua de 8 Martie este ziua femeii, dar implicit și a mamei, altcumva este un nonsens. Apoi, participarea femeilor la spectacole de striptease cu ocazia zilei de 8 Martie mi se pare degradantă, acestea nedeosebindu-se cu nimic de o bandă de bărbăței bețivi care-și clătesc

ochii cu niște siluete dezbrăcate pe o scenă. Penibil, mai ales pentru femei, care din fire ar trebui să fie mai simțite, mai gingașe, mai rușinoase la astfel de manifestări obscene. Dar ele devin în aceste ocazii „bărbătoaie”, se comportă ca niște bărbați frustrați, în numele așanumitei emancipări a femeilor. Emanciparea femeilor nu ar trebui să însemne dreptul de a-și părăsi bărbatul la cele mai banale certuri, dreptul la adulter sau avort, dreptul de a-ți abandona bebelușul în brațele unei bone sub pretextul egoist al dezvoltării carierei personale sau dreptul de a te comporta ca un bărbat. Emanciparea femeii ar trebui să sporească feminitatea acestora, nu să o diminueze considerabil. Cu ocazia zilei de 8 Martie, urăm tuturor femeilor un călduros „La mulți ani”!

Titi DÃLÃLÃU

02

LA MULȚI ANI!

Cele mai de succes femei ale Smaranda Enache: „Cred că o lume în care vocea feminină ar primi un loc mai larg, ar fi o lume mai așezată”

Andreia Moraru, „seriozitatea este ceea ce mă caracterizează” Andreia Moraru este președintele Fundației Alpha Transilvană și duce o muncă care o înnobilează, asta deoarece conduce o organizație care are ca scop sensibilizarea „lipsurilor concrete la nivelul vieţii cotidiene personale, familiale şi comunitare, nevoi care, datorită extraordinarei lor diversităţi, nu se pot rezolva numai prin legi sau alocări de fonduri”.

Rep.: Care credeți că este secretul reușitei dumneavoastră în plan profesional?

Andreia Moraru: Empatia, perseverența, atenția la consecințele acțiunilor pe care le fac, atât a consecințelor personale, cât și a consecințelor de imagine și publice.

Rep.: Cum ați reușit să vă impuneți într-o lume dominată de bărbați, cât de greu v-a fost?

Andreia Moraru: Prin seriozitate.

Întotdeauna când am spus ceva sau am susținut o cauză, am știut, am încercat să fie cât mai bine fundamentată, cât mai bine amplificată... Seriozitate, acesta este cuvântul.

Rep.: Cum se împacă viața de familie cu cariera?

A.M.: Foarte greu. Este foarte greu, este extrem de solicitant să fii și mamă, să ai grijă de familie și să ai și viață profesională. Este greu, mai ales pentru că uneori nevoile familiei și nevoile profesionale trebuie rezolvate în același timp sau crizele sunt în același timp. Dar, acolo unde am știut că nu reușesc să fac față, am spus „Nu mai pot, până aici pot să merg”. Ce am oferit necondiționat, la orice oră a fost nevoie, a fost disponibilitatea de a înțelege situația și iubirea către familie.

Cãtãlin HEGHEŞ

Smaranda Enache a devenit cunoscută în calitate de copreședinte al Ligii Pro Europa, organizație neguvernamentală care își propune „reducerea factorilor de tensiune și conflict în zone multiculturale, demontarea stereotipiilor legate de etnie și confesiune, eliminarea ideilor preconcepute, a miturilor precum și a diversiunilor, promovarea ideii regionalismului și a autonomiei locale”…

Rep.: Care credeți că este secretul reușitei dumneavoastră în plan profesional S.E.: Reușita este un termen relativ, dar să zicem că există în spatele oricărei reușite multă muncă și multă consecvență, uneori și un anume grad de sacrificiu personal.

Rep.: Cum ați reușit să vă impuneți într-o lume dominată de bărbați, cât de greu v-a fost?

S.M.: Da, există o dominanță a bărbaților, dar nu atât numai a bărbaților, ci a unei mentalități masculine, pe care și-au însușit-o și multe femei. Cred că această mentalitate este a relațiilor de subordonare, a ierarhizărilor. Mentalitatea feminină la care eu țin și pe care o au și unii bărbați este aceea a colaborării dincolo de ierarhi, a respectului reciproc, a sensibilității pentru lucrurile mărunte, dar care sunt

esențiale. Totuși, este o lume întradevăr, și vedem chiar în aceste zile în care ultimatumurile, o anumită intransigență și intoleranță, lipsă de dialog există. Cred că o lume în care vocea feminină sau mentalitatea feminină ar primi și ea un loc mai larg ar fi o lume mai așezată, mai cuminte, mai înțelegătoare și cu o privire mai responsabilă pentru viitor. Sper că poate măcar în secolul acesta, după ce femeile au primit loc să se exprime pe arena publică și mentalitatea publică să cucerească anumite redute dominate de mentalitatea să zicem masculină și anume politica, afacerile, serviciile secrete...

Rep.: Cum se împacă viața de familie cu cariera?

S.M.: Asta e o întrebare la care

mai degrabă familia mea ar putea răspunde. Dar nu e ușor pentru că trebuie să faci față pe ambele planuri și niciodată nu poți să fii egală pe ambele planuri, așa că uneori familia mea a avut de suferit. Alteori și cariera mea a avut de suferit, atunci când în familie au existat momente dificile, cu boli, oameni în vârstă pe care a trebuit să-i îngrijesc, dar eu am avut norocul unei familii care m-a educat să-mi asum un rol public, am avut acest model al mamei mele, un medic cu foarte mare preocupare pentru societate. Am fost înțeleasă de familia mea și sprijinită și în același timp m-am străduit să nu fiu atât de carieristă încât să-mi neglijez familia. Familia a contat pentru mine.

Cãtãlin HEGHEŞ

Diana Avrămuț: „Jocul dominării este unul iluzoriu” Actriţa Companiei Liviu Rebreanu a Teatrului Naţional Târgu-Mureş, Diana Avrămuț, a fost nominalizată la Premiile Gopo 2014, la categoria Cea mai bună actriţă în rol principal pentru rolul său din filmul „Când se lasă seara peste București sau Metabolism”, regia Corneliu Porumboiu. Diana Avrămuț concurează pentru acest premiu cu Ioana Flora, Ioana Anastasia Anton, Ana Ularu și Luminița Gheorghiu...

Rep.: Care credeți că este secretul reușitei

Se acordă tuturor mureșencelor cu ocazia zilei de 8 Martie.

La mulți ani!

8 MARTIE

Rep.: Cum se împacă viața de familie cu cariera? dumneavoastră în plan profesional?

D.A.: Nu sunt căsătorită, deci nu am D.A.: Cred că dorința mea de a experimen- „obligații” din punctul ăsta de vedere, însă în ta și de a învăța, bucuria de a dărui și de a crea ceea ce privește prima familie, adică părinții și co-crea, pasiunea noului, copilăria. și sora mea, uneori se împacă mai greu. Sunt Rep.: Cum ați reușit să vă impuneți într-o momente în care simt nevoia să fiu acasă, în lume dominată de bărbați, cât de greu v-a fost? Oradea, dar sunt în Tîrgu-Mureș și mă apucă D.A.: Am avut de mică prieteni băieți și dorul, dar când am liber merg acasă, îi iau prin am comunicat foarte bine, am avut experiențe surprindere și e bine din nou. Ne susținem unii frumoase de prietenie, firești... jocul dominării pe ceilalți, ne ajutăm, râdem de noi și ne distrăm este unul iluzoriu, până la urmă este vorba de cu cele cinci pisici care ne iubesc foarte mult.

Cãtãlin HEGHEŞ iubirea dintre și din noi.

Se acordă comercianților de flori și mărțișoare care au lăsat în urma standurilor de pe care au vândut, mărțișoare aruncate și flori ofilite.

MIZERIE

03

LA MULȚI ANI!

orașului, de vorbă cu Punctul Flori, buchete, mărţişoare … În această săptămână sărbătorim femeia. Cu ocazia zilei de 8 Martie, Săptămânalul Punctul face un mic cadou comunităţii mureşene prin prezentarea unora dintre cele mai „frumoase” femei ale comunităţii mureşene…

Toată săptămâna reporterii Punctul au căutat şi au sunat cele mai de succes femei ale comunităţii mureşene, nu le-am găsit pe toate, dar cele care au răspuns reporterilor Punctul ne-au spus care este secretul reuşitei în plan profesional, cum au reuşit să se impună într-o lume dominată de bărbaţi, cât de greu le-a fost şi cum se împacă viaţa de familie cu cariera…

Monica Avram: „a venit și rândul doamnelor” la Bibliotecă

La vârsta de 37 de ani, Monica Avram sau „omul din spatele cărților”, directoarea de la Biblioteca Județeană, este un director pe care personalul bibliotecii îl iubește deoarece își dedică aproape întreaga viață profesiei, iar asta o face fericită…

Rep.: Care credeți că este secretul reușitei dumneavoastră în plan profesional?

M.A.: Cred că e una din cele mai bune întrebări, în sensul că nu se poate vorbi, cu siguranță, de un singur motiv. Cred că se poate vorbi de o sumă de motive. Adică: dorința de a face, dorința de a te implica, pasiunea pentru ceea ce faci, plăcerea pentru pro-

fesia aleasă, poate și ușor-ușor dorința de a schimba lucrurile, nu neapărat pentru că înainte nu erau făcute bine, ci pur și simplu dorința de a schimba, în sensul cel mai bun al cuvântului și de a le duce cumva mai departe.

Rep.: Cum ați reușit să vă impuneți într-o lume dominată de bărbați, cât de greu v-a fost?

M.A.: Da, întrebări din ce în ce mai grele. Dar, dacă stăm să ne gândim, înaintea mea la Bibliotecă au fost două doamne, într-adevăr după o perioadă de cred că vreo 30 de ani în care biblioteca a fost condusă de bărbați.

Da, a venit și rândul doamnelor. Nu știu dacă este vorba neapărat de o im-

punere a femeii într-o lume dominată de bărbați. Cred că este mai degrabă o lume în care fiecare trebuie să-și găsească locul. Și-l găsește mai devreme sau mai târziu, mai ușor sau mai greu.

Avantajul de la care am plecat cred că e bazat pe faptul că deja din 2002 lucram în bibliotecă. Îmi cunoșteam colegii, colegii mă cunoșteau pe mine și cred că din punctul acesta de vedere am pornit cu dreptul.

Rep.: Cum se împacă viața de familie cu cariera?

M.A.: Cred că de mult timp nu se mai poate vorbi de slujbe de opt ore. În momentul în care îți asumi o responsabilitate, mergi până la capăt. Sunt avantaje și dezavantaje. Avantajul este că poți să te dedici sau poți să-ți aloci tot timpul pentru ceea ce trebuie făcut.

Dezavantajul e că ai prea puțin timp liber sau prea puțin timp pentru tine.

Acum cred că fiecare trebuie să aleagă ce vrea să facă și pe ce direcție vrea să meargă. Evident, totul ține de voință.

Dacă vrei să le faci pe amândouă, poți să le faci, dacă vrei să mergi pe o singură direcție, la fel. Cred că e alegerea fiecăruia. În ceea ce mă privește, cred că foarte puțin timp aloc pentru mine personal și am ales calea profesiei.

Cãtãlin HEGHEŞ

Mirela Moldovan, secretul perseverenței este „buna-credință” Un alt model în ceea ce privește perseverența și echilibrul este Mirela Moldovan, redactor redactor-șef la Studioul Regional de Radio TîrguMureș unul dintre principalii piloni ai bunei informări a municipiului…

Rep.: Care credeți că este secretul reușitei dumneavoastră în plan profesional?

Mirela Moldovan: Încă nu miam făcut un bilanț și nu știu dacă este chiar o reușită. Oricum, mă străduiesc să fie o reușită. Mă străduiesc ca atunci când voi face trage linie și voi număra cele bune și cele rele, sper să fie mai multe cele cu plus. Un secret al perseverenței și al dorinței de a face bine ceea ce fac, cred eu că este buna-credință, puțin suflet, puțină inteligență și multă-multă pregătire.

Rep.: Cum ați reușit să vă impuneți într-o lume dominată de bărbați, cât de greu v-a fost?

M.M.: Da... nu sunt deloc feministă. La mine lumea nu se împarte în femei - bărbați, pe naționalități sau alte criterii, ci doar ești bun, ești mai puțin bun, deci cred că răspunsul este identic cu cel de la prima întrebare, cu o mică adăugire că sunt un om care crede în corectitudine, în lucrurile bine făcute, bine așezate, în toleranță și în dragoste pentru meseria pe care ți-ai ales-o până la urmă în viață.

Rep.: Cum se împacă viața de

familie cu cariera?

M.M.: Aici sunt un om norocos, pentru că și ceilalți membri ai familiei muncesc foarte mult, așa că ne înțelegem în acest domeniu. Din această perspectivă se poate îmbina.

Culmea este că am o pasiune pentru gătit, gătesc foarte mult, dar încep să gătesc la 9 seara, de exemplu. Eu dorm foarte-foarte puțin, probabil că așa mi-e felul, din fericire. Dorm cinci ore pe noapte și-mi sunt suficiente, nu simt deocamdată această problemă.

Așadar, spun că îmi pare rău să-mi dorm viața, îmi pare rău să treacă clipele pe lângă mine așa aiurea. Vreau să-mi adun clipele de bucurie, clipe de fericire, să mă încarc cu amintiri frumoase și să le pot savura atunci când voi sta liniștită la pensie, așa cum sper să-mi ajute Dumnezeu să ajung.

Cãtãlin HEGHEŞ

www.punctul.ro

Sonia Deaconescu, „sunt perfecționistă” Sonia Deaconescu, fost pre­ șe­ dinte, actualmente purtător de cuvânt al Tribunalului Mureș, duce o muncă grea, dar, spune ea, frumoasă; și cu toate că muncește într-un mediu dominat de bărbați, inteligența și pregătirea profesională au ridicat-o pe ranguri înalte…

Rep.: Care credeți că este secretul reușitei dumneavoastră în plan profesional Sonia Deaconescu: Cred că secretul, dacă poate fi denumit secret, dar nu e secret pentru că, până la urmă, sunt însușirile care caracterizează fiecare persoană, la mine ar fi o parte din calități și unul dintre defecte. La defecte n-o să insist așa mult, vă spun numai unul din ele. La calități care cred că au contribuit ar fi deschiderea, dorința de a învăța, de a experimenta tot timpul lucruri noi, abilități de comunicare, inteligență și pregătire profesională. Aici la graniță între calități

și defecte ar fi un echilibru poate precar, dar totuși un echilibru optim între încredere în mine și îndoieli tot față de propria mea persoană. Și un defect, care în viața profesională poate că nu ajută, faptul că sunt perfecționistă.

Rep.: Cum ați reușit să vă impuneți într-o lume dominată de bărbați, cât de greu v-a fost?

S.D.: La întrebarea asta să știți că mă puneți puțin în încurcătură, pentru că cel puțin lumea în care eu mă mișc, lumea profesională, nu am perceput-o niciodată ca fiind o lume dominată de bărbați. Sau poate pentru că statistic nu e, și aici cifrele cred că îmi dau dreptate, sau poate pentru că și dacă există bărbați, ei sunt de o anumită factură. Dar, categoric, nu am fost tratată niciodată altfel pentru că sunt femeie și niciodată nu am întâmpinat obstacole, piedici sau lucruri neplăcute din acest punct de vedere.

Nu am fost pusă niciodată în situația

să mă simt altfel pentru că sunt femeie.

Nu știu dacă este valabil pentru toate mediile profesionale din societatea noastră, dar ce aș putea să zic este că, în general, eu nu m-am simțit niciodată nici inferioară și nici superioară datorită faptului că sunt femeie. Cred că de aici trebuie să pleci, femeie fiind să-ți spui sau să-ți renegi feminitatea.

Trebuie să ai convingerea care să plece din tine, că nu există nici o diferență pe alte planuri între femei și bărbați, că au aceleași capacități intelectuale, astfel încât eu nu văd aici nici o barieră, iar dacă tu în tine nu crezi lucrul ăsta, cred că nici alții nu te vor trata altfel.

Rep.: Cum se împacă viața de familie cu cariera S.D.: Eu zic că foarte bine și poate cuvântul nu este se împacă, ci se echilibrează, pentru că totuși cariera și profesia mea nu doar cariera, este dificilă din mai multe puncte de vedere, dar cu încărcătură emoțională negativă

de multe ori. Aici familia joacă un rol foarte important, pentru că aduce bucurie, aduce lucruri pozitive, lumină în întunericul care câteodată reprezintă munca noastră. Pentru mine familia, cu dragostea pe care o oferă, cu suportul, constituie un lucru foarte important. Recunosc că în momentele cele mai grele mă încarc și-mi revin atunci când sunt cu copilul meu și pot să-mi petrec timp cu el, jucându-mă de adevărat sau mergând cu rolele.

Ceea ce vreau să spun este că trebuie echilibrate aceste lucruri – cariera și viața de familie, nu doar din punctul de vedere al relațiilor, ci și al timpului petrecut în afara activității profesionale și al petrecerii unui timp de calitate prin a face lucruri care te reprezintă și care-ți plac. Și atunci se realizează un echilibru între ceea ce reprezintă viața profesională și celelalte aspecte ale vieții.

Cãtãlin HEGHEŞ

04

LA MULȚI ANI!

Reghina Fărcaş: muncă, Nagy Ágnes: „Niciodată nu am renunţat documentare şi seriozitate să mă comport ca o doamnă”

Reghina Fărcaş este de mulţi ani directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Mureş. Care este secretul dânsei referitor la reuşita în carieră? „Să ştii ce vrei, să ai întotdeauna stabilit drumul pe care vrei să mergi, să munceşti, să te aştepţi la greutăţi, dar să găseşti modalităţi să le învingi prin profesionalism. Totdeauna să ai replici pe domeniu, să poţi să argumentezi orice obstacol ar apărea în calea ta, să fii pregătit cu argumente profesionale. Să ştii să te documentezi tot timpul. În domeniul în care activezi trebuie să te pregăteşti permanent, să munceşti şi astfel să cunoşti domeniul de activitate cât mai bine. Orice domeniu este foarte vast, niciodată nu reuşeşti să cunoşti totul, cu cât studiezi mai mult, cu atât îţi dai seama că ai lipsuri într-un segment sau altul...

De asemenea, trebuie să fii responsabil, să fii corect, să te cunoşti foarte bine. Contează foarte mult educaţia pe care ai primit-o şi valorile la care ţi, felul cum te formezi în

Nagy Ágnes este un economist român, care îndeplinește în prezent funcția de membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României. Dânsa s-a născut la Tîrgu-Mureş, în 1957. A absolvit cursurile Facultății de Planificare și Cibernetică Economică, din cadrul A.S.E. București, iar în 2005 a obținut titlul științific de doctor în economie. Din 1998 Nagy Ágnes este membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României şi desfășoară în prezent o activitate profesională în învățământul superior, având gradul didactic de conf. univ. dr. la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Prima întrebare pe care i-am adresat-o doamnei Nagy a fost: „Care credeţi că este secretul reuşitei dumneavoastră în plan profesional?” Iar răspunsul a venit cu promptitudine: „Consider că secretul reuşitei profesionale constă în capacitatea de a lucra în echipă, în pregătirea permanentă, în însuşirea noutăţilor în domeniu, precum şi în capacitatea de-a dialoga şi negocia”.

La a doua întrebare, răspunsul a fost la fel de succint şi la obiect. Astfel, dânsa a menţionat că a reuşit să se impună într-o lume dominată adesea de bărbaţi „prin profesionalism; şcoală, ce model îţi alegi...”, a spus niciodată nu am renunţat să mă comport ca o femeie (doamnă) şi nu am vrut niciodată să mă comport ca un bărbat”.

Reghina Fărcaş.

Referitor la dificultatea femeilor de a se impune într-o lume dominată adesea de bărbaţi, Reghina Fărcaş consideră că nu mai este o greutate „să te impui în faţa bărbaţilor pentru că femeile au multe drepturi.

De multe ori, poate, răutăţile femeilor sunt mai accentuate. Lupta nu se dă între femei şi bărbaţi, ci sunt alţi factori care acţionează şi care pot îngreuna parcursul în carieră. Sunt factori interni şi factori externi, dar trebuie să găseşti soluţii de rezolvare, pentru că orice problemă are o soluţie”.

Prof. univ. dr. Ramona Neag este în prezent Director În final, directorul AJOFM Departament Finanţe - Contabilitate, în cadrul FaculMureş, Reghina Fărcaş a menţionat tăţii de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative a că viaţa de familie se poate împăca Universității „Petru Maior” Tîrgu-Mureș și preşedintele cu cariera atâta timp cât se ajunge Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi la un echilibru: „Trebuie să ştii să din România (CECCAR) Mureş. Dânsa activează în caasiguri un echilibru între muncă şi drul UPM din anul 2001, iar în perioada 1993 – 2001 familie, să ştii cât trebuie să duci aca- a lucrat în cadrul Academiei de Studii Economice din să de la muncă şi cât trebuie să aduci București. În plus, Ramona Neag este expert contabil, de-acasă la muncă. Să ştii să faci de- fiind membru CECCAR din 2001, iar membru CAFR limitarea...” este din anul 2008, în calitate de auditor financiar. În Titi DÃLÃLÃU anul 2012 a candidat la funcţia de rector al Universităţii

Titi DÃLÃLÃU

Ramona Neag, sacrificii în carieră, împliniri în familie

Alina Moloci, „multă muncă, ambiție, sacrificiu” Alina Moloci este una dintre sportivele emblematice, în acest moment, pentru sportul mureșean. Ea este cea mai „vârstnică” jucătoare a echipei feminine de handbal SC Mureşul TîrguMureş (echipă componentă a Diviziei A la handbal feminin), având în prezent 25 de ani. Alina a sosit la Târgu-Mureş de la LPS Suceava la vârsta de 18 ani. Jucătoare polivalentă, cu o tehnică desăvârşită și cu multă dăruire în teren, calităţi care i-ar permite să evolueze la orice echipă de top, a rămas fidelă echipei la care s-a afirmat.

Cum se împacă viaţa de familie cu cariera? „Având o familie foarte închegată, un soţ care este partener în adevăratul sens al cuvântului şi niciodată nu am vrut să fiu altceva decât mamă şi soţie în familie. Este vorba despre separarea clară a rolurilor în familie şi în profesie”, a precizat conf. univ. dr. Nagy Ágnes.

„Petru Maior”, având în acel moment funcția de prodecan al Facultăţii de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative din cadru UPM. Reporter: Care credeți că este secretul reușitei dumneavoastră în plan profesional?

Ramona Neag: Nu cred ca este vorba despre un secret.

Am luat în serios toate lucrurile pe care mi le-am propus să le realizez, am muncit, mi-am asumat responsabilități. Și pentru că o carieră presupune sacrificii, am fost dispusă să mi le asum.

Rep.: Cum ați reușit să vă impuneți într-o lume dominată de bărbați, cât de greu v-a fost?

R.N.: Obținând respectul lor. Este o lupta pe care o dai în fiecare zi și care te călește.

Rep.: Cum se împacă viața de familie cu cariera?

R.N.: Cariera, oricât de importantă este, nu poate înlocui fericirea și bucuria pe care o simți alături de familie.

Am o familie care mă susține, care este alături de mine, ceea ce îmi dă motivarea necesară pentru a merge mai departe. Înțelegerea și sprijinul pe care le primesc zi de zi, afecțiunea de care mă bucur îmi fac viața frumoasă și mă determină să mă simt o persoană împlinită și mulțumită cu ea însăși.

În prezent, Alina Moloci este cea mai prolifică jucătoare a echipei feminine de handbal SC Mureşul Tîrgu-Mureş. Actualmente, echipa SC Mureşul se află pe locul II în clasamentul Diviziei A, Seria B la handbal feminin cu 40 de puncte, fiind foarte aproape de primul loc ocupat de CSM Slatina (42 de puncte).

Care este secretul reușitei în carieră pentru Alina Moloci? Răspunsul este următorul: „Multă muncă, ambiție, sacrificiu și, nu în ultimul rând, dorința de a ajunge cât mai sus”.

Desigur, se știe că sportivii au antrenamente lungi, ceea ce

Titi DÃLÃLÃU

afectează viața privată. Iată cum reușește Alina Moloci să împace viața privată cu cariera: „Am ajuns la vârsta la care știu și pot face diferența dintre cele două, având și persoana potrivită lângă mine, care mă susține în tot ceea ce fac”. În final, Alina Moloci ne-a transmis câteva cuvinte referitoare la evoluția ei în carieră: „Sunt de șapte ani la această echipă cu toate că am avut oferte să evoluez la un nivel mai înalt, dar am ales să ajung cu această echipă la nivelul care mi se oferise de multe ori. După părerea mea, am avut o evoluție constantă în ultimul timp”.

Titi DÃLÃLÃU

05

LA MULȚI ANI!

Koszorus Krisztina: ,,De multe ori mi-aş dori să fiu bărbat” La 25 de ani, Koszorus Krisztina este pe picioarele ei: are propria trupă, zeci de concerte în spate și o carieră frumoasă înainte. Tânăra muziciană și interpretă a studiat la Liceul de Artă din Tîrgu-Mureș, ca apoi să absolve Academia ,,Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. În perioada în care concura la Vocea României – în 2011 - declara întrun interviu pentru bestmusic. ro că: „Fiecare gen mă influențează într-un fel, dar muzica clasică mă influențează datorită studiilor, muzica populară maghiară datorită părinților și anturajului, muzica populară românească (lăutăria) și muzica populară țigănească pentru că îmi place și reggae. Și poate jazzul”. Citatul său preferat, extras de pe pagina sa personală de Facebook, este: „Lenea este luxul pe care oamenii foarte deștepți și-l permit”.

La întrebările Punctul a răspuns cu multe zâmbete: Rep.: Care credeți că este secretul reușitei dumneavoastră în plan profesional Koszorus Krisztina: Cred că cel

mai important este să-ţi placă ceea ce faci şi asta se transmite celorlalți - în cazul meu la public. Desigur, circumstanţele nu sunt întotdeauna în favoarea unui artist şi uşor poţi ajunge să te desconsideri sau să-ţi consideri pasiunea drept o muncă, o cale prin care să-ţi faci nişte bănuţi pentru că nimic nu e gratis. Dar cred că ideea de bază e să încerci să devii cât mai bun, să progresezi întotdeauna şi să nu faci foarte multe compromisuri.

Rep.: Cum ai reușit să vă impuneți într-o lume dominată de bărbați, cât de greu v-a fost K:K.: În grupul meu de prieteni, încă din liceu, eu eram singura fată.

Nici nu m-am simţit bine între fete, eram mai băieţoasă. Și în trupele din care am făcut şi încă fac parte, iniţial erau doar băieţi şi... eu, deci sunt foarte obişnuită să fiu printre bărbaţi şi nu mi-e greu să mă fac auzită. Din 2008 încerc să trăiesc exclusiv din muzică, fiind propria mea manageră şi fiind responsabilă de alte patru persoane din ,,bandul” meu. Nu pot să zic că mi-e mai

greu, dar de multe ori mi-aş dori să fiu bărbat, să par mai puternică şi să par mai serioasă.

Rep.: Cum se împacă viața de familie cu cariera?

K.K.: M-am născut într-o familie de artiști, deci nouă ne este perfect normal stilul acesta de viață, inversată și boemă. Părinții mei sunt sportivi, deși am ales să fac altceva decât ceea ce mi s-a ,,propus” și, după 16 ani de studii de vioară, m-am lăsat de instrument, ca în sfârșit, să fac ce vreau eu. Nu ne-am despărțit de tot, eu și vioara, doar facem o mică pauză, să ne regăsim cu bine când e momentul potrivit. Partenerul meu de scenă e și partenerul meu în viață, fapt care de multe ori ne cauzează extra-stres, și pe scenă, și acasă, dar cred că împreună progresăm enorm de mult și ne ajutăm reciproc.

Pe lângă noi doi, din trupa noastră de cinci persoane (care se numește Koszika & The HotShots) mai face parte și fratele meu, prietena mea și un prieten vechi. Deci și în trupă suntem ca în familie.

Ligia VORO

www.punctul.ro

Marieta Gaboș-Grecu: ,,… este mult mai greu dacă ești femeie” Profesează în, poate, cel mai delicat domeniu al medicinii, psihiatria, care presupune, profan vorbind, să atingi acel nevăzut – sufletul - și să încerci să îi aduci alinare. Este șeful Clinicii de Psihiatrie Nr. 1, doctor în științe medicale, medic primar psihiatru și profesor univ. dr. la Universitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu-Mureș. Prof. dr. univ. Marieta Gaboș-Grecu a deschis de curând, alături de soțul său Iosif, Centrul Medical Psihosan din orașul Ungheni, prima unitate privată de îngrijire și recuperare pentru vârstnici din județul Mureș, de asemenea, un spital privat de psihiatrie.

Rep.: Care credeți că este secretul reușitei dumneavoastră în plan profesional?

M.G.: În primul rând, mi-am dorit să profesez în această meserie din pasiune, mi-am dorit să ajut oamenii cu suferințe sufletești, devenite suferințe psihice. Am simțit și am trăit o mare dorință, dăruire și pasiune de a mă dedica sufletului, de a reuși acel transfer afectiv către pacient, iar acesta să simtă același lucru, să aibă încrederea și să îți încredințeze sufletul, să îți transmită tot ceea ce simte știind că vrei să îl ajuți. Apoi, a fost modelul din familiei, tatăl meu, care a fost, de asemenea, profesor universitar și șeful Clinicii de Psihiatrie, care a profesat 45 de ani în slujba pacienților săi. Apoi este soțul meu care are aceeași profesie ca și mine, este alături de mine și în profesie, și în familie. Iar, dacă faci totul cu pasiune, nu ai cum să nu reușești, chiar dacă profesia mea presupune studiu continuu.

Rep.: Cum ați reușit să vă impuneți într-o lume dominată de bărbați, cât de greu v-a fost?

M.G.: Într-un studiu făcut în mai multe țări democratice a reieșit că pentru a putea să reușești este mult mai greu dacă ești femeie. Poate vine și din faptul că sexul feminin are o labilitate afectiv-emoțională mai mare, datorită numeroaselor roluri pe care le îndeplinește –

Daniela Miheţ: ,,Singurele limite sunt cele pe care ni le autoimpunem”

soție, mamă, profesionist etc. Eu spun că orice femeie care este puternică, are capacitatea de a fi echilibrată pe plan fizic și spiritual poate reuși, cu rezultate chiar mai bune decât cele ale domnilor, să atingă performanțe în carieră. Bineînțeles este și la latitudinea celor din jur, a familiei, a colectivului din care faci parte să te aprecieze așa cum ești.

Rep.: Cum se împacă viața de familie cu cariera?

M.G.: La mine se îmbină armonios viața profesională cu cea de familie. Trebuie să fii susținută de soț, de soție, copii, pentru că într-o profesie care presupune să lucrezi cu oamenii, cu sufletul acestora, trebuie, de multe ori, să le oferi mai mult din timpul tău, iar familia trebuie să te înțeleagă că e nevoie să îți dedici din timpul poate alocat ei, să îți ofere acel echilibru.

Ligia VORO

Daniela Miheţ este arhitectul şef al municipiului Tîrgu-Mureş la nici 40 de ani şi mamă a patru copii. Şi nu pare a obosi vreodată, nici la muncă, nici în familie.

Daniela Miheţ a absolvit Universitatea Tehnică Cluj-Napoca – Facultatea de Arhitectură şi Urbanism şi studii postuniversitare în Restaurarea Patrimoniului Arhitectural, tot în Cluj-Napoca.

Rep.: Care credeți că este secretul reușitei dumneavoastră în plan profesional?

D.M.: Îmi iubesc meseria, o practic cu plăcere şi entuziasm şi îmi doresc mereu să ofer, prin ceea ce fac, o perspectivă spre o viață mai bună, mai frumoasă.

Rep.: Cum ați reușit să vă impuneți într-o lume dominată de bărbați, cât de greu v-a fost?

D.M.: Singurele limite în orice profesie sunt cele pe care ni le autoimpunem. A fost grea lupta cu prejudecățile unora, dar nimic nu e imposibil dacă nu îţi pierzi motivația, entuziasmul și perseverența.

Rep.: Cum se împacă viața de familie cu cariera?

D.M.: Familia este sursa inspiraţiei, energiei şi echilibrului meu.

Amândouă (familia şi cariera) au crescut împreună şi s-au completat reciproc, natural şi firesc.

Nu mi le pot imagina una fără cealaltă :).

06

PUBLICITATE

Intrare gratuită pentru doamne şi domnişoare la Cinema Arta de 8 Martie!

Cu ocazia zilei de 8 Martie, Primăria Municipiului Tîrgu Mureş oferă tuturor doamnelor şi domnişoarelor cu domiciliu stabil în Tîrgu Mureş posibilitatea de a viziona cu intrare gratuită ( în limita locurilor disponibile) filmele programate special pentru acest eveniment, la cinematograful Arta 3D. Invitaţiile se pot ridica de la casieria cinematografului Arta, după următorul program: vineri 07 martie şi sâmbătă 08 martie, între orele 10-22. Iată şi filmele care pot fi vizionate cu această ocazie: SALA ARTA ORA 15:00 - MAI APROAPE DE LUNA - Closer to the Moon - comedie/drama - Vera Farmiga, Mark Strong, Tim Plester ORA 17:00 - POVESTE DE IARNA Winter’s Tale - fantastic/mister/dragoste ORA 19:15 - DALLAS BUYERS CLUB - nominalizat OSCAR 2014 - biografic/drama ORA 21:30 - 300: ASCENSIUNEA UNUI IMPERIU - 3D - 300: Rise of an Empire - actiune/drama/razboi SALA FLORA ORA 14:00 - DOMNISOARE DE ONOARE – Bridesmaids - comedie ORA 16:30 - DRAGOSTE FARA PREAVIZ - Love Happens - comedie/romantic/ drama

ORA 18:30 - Ziua in care John Lennon a murit - The Day John Lennon Died – Documentar BBC. ORA 20:45 - MIEZUL NOPTII IN PARIS - Midnight in Paris - comedie/romantic/dragoste SALA CLUB 30 ORA 14:30 - O SINGURA ZI - One Day -romantic/dragoste ORA 16:45 - FARA OBLIGATII - No Strings Attached -comedie/romantic/dragoste ORA 19:00 - TE IUBESC ORICUM - Love Is All You Need - comedie/romantic/ dragoste ORA 21:00 - MAGIC MIKE - comedie Doamnelor şi domnişoarelor, Primăria Tîrgu-Mureş vă urează o primăvară frumoasă şi vă invită la film !

P

07

LUDUŞ

Femeile, mereu în prima linie: trei doamne de succes, trei modele de viață Da, acasă și la serviciu, femeile sunt mereu în prima linie a activităților, mereu preocupate să depășească obstacolul care urmează, încrezătoare în forța lor lăuntrică și în menirea pe care și-au asumat-o, aceea de a ocroti copiii și pe noi, bărbații, cei care încă mai păstrăm un misoginism latent și o falsă pudoare de a recunoaște întotdeauna calitățile și meritele femeilor de lângă noi. În pagina aceasta încercăm, cu modestie, să aducem un omagiu tuturor doamnelor și domnișoarelor care, într-un fel sau altul, ne influențează viața.

Jurista Eugenia Giurgea S-a născut în Luduș, într-o zi frumoasă de martie (La mulți ani, doamnă!) într-o vrednică familie de ludușeni. În mod firesc a urmat cursurile preuniversitare în oraș, după care a urmat saltul cel mare, la Cluj-Napoca.

Acolo, a urmat cursurile Facultății de drept de la Universitatea Babeș-Bolyai și în final a devenit jurist, o profesiune pe care a îndrăgito și a dorit-o încă de pe băncile liceului. Până în anul 2000 a profesat în funcția de consilier juridic la SC SECOM SA Luduș, după care a urmat un transfer în aceeași funcție la Primăria orașului Luduș. În anul 2008 a participat la concursul organizat pentru ocuparea funcției de secretar al orașului, post pe care l-a câștigat și în care activează și în prezent.

La primărie avizează tot ceea ce înseamnă acte administrative. Participă la pregătirea materialelor supuse aprobării Consiliului Local, contrasemnează hotărârile CL pentru legalitate și verifică dispozițiile emise de Primărie. În calitate de secretar a Comisiei locale de fond funciar, în aceste zile participă la inventarierea terenurilor agricole conform Legii 165/2013 și își dorește, la fel cum îi dorim și noi, să fie sănătoasă pentru a-și face datoria față de familie și societate.

www.punctul.ro

Judecătoarea Anamaria Hambețiu S-a născut la Brașov într-o familie de cadre didactice și, în mod firesc a urmat Liceul pedagogic și a devenit învățătoare și din acea perioadă agreează tot ceea ce înseamnă activitățile cu copiii. Totuși, a absolvit cursurile facultății de drept în cadrul Universității Europene „Iosif Constantin Drăgan” în promoția anului 1995, cu licența luată un an mai târziu. În decembrie 1996 a intrat în sistemul judiciar ca judecător, fiind numită prin Ordinul Ministerului Justiției din acel moment. Și-a început activitatea în magistratură în cadrul Curții de Apel Brașov unde s-a pregătit în stagiul profesional, doi ani a activat la Judecătoria Zărnești, iar după ace-

ea, după fericitul eveniment al căsătoriei cu Florin a venit la Luduș unde, în anul 1998 s-a înființat Judecătoria. În urmă cu doi ani a susținut un concurs examen pentru ocuparea funcției de Președinte a instanței ludușene pe care l-a câștigat și unde a reușit să claseze Judecătoria Luduș pe locul III, național, în ceea ce privește operativitatea soluționării cauzelor. În această perioadă și-a definitivat și studiile de master în științe aprofundate penale, materia penală fiind una dintre preferințele profesionale. La capitolul proiecte, Anamaria Hambețiu probabil va accede la un nou mandat, pentru că mai are multe de făcut, iar în plan personal dorește să-și vadă copiii mari și sănătoși pentru că aceștia au reînvățat-o că fără cultură nu avem identitate.

Profesoara Cristina Cârcoană S-a născut la Tîrgu-Mureș, dar a copilărit la Gheja, acolo unde s-au stabilit părinții săi. Traseul școlar a cuprins Gheja-Luduș și în final Cluj-Napoca, adică Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de chimie fizică pe care a absolvit-o în anul 1991. Primul loc de muncă a fost Liceul Energetic Iernut, apoi la Școala generală Hădăreni și din 1993 până în prezent la Școala Gimnazială nr. 1 Luduș.

Au urmat cursuri de perfecționare, completări de studii postuniversitare în scopul perfecționării și pentru o mai bună acumulare a cunoștințelor necesare pentru activitatea la catedră. Se simte legată afectiv de această școală pentru că aici a reușit cele mai bune rezultate cu copiii în activitatea profesională.

Din anul 2000 în familia Cârcoană a apărut unicul fiu, elev al școlii în care are posibilitatea să practice la nivel de performanță tenisul de câmp și baschetul, fiind în vederile celor de la Universitatea Mobitelco Cluj-Napoca. În acest an obiectivul principal al directoarei este să înlocuiască din fondurile școlii gardul împrejmuitor vechi de câteva decenii, iar proiectul din viața personală este propriul fiu pe care dorește să îl crească în așa fel încât acesta să devină un tânăr instruit, educat și cu bune performanțe sportive.

Acestea sunt trei doamne ale Ludușului, trei doamne de succes, trei modele de viață.

Ioan A. BORGOVAN

08

LA MULȚI ANI!

Maria Precup, altfel decât o cunoaștem Marea mea dragoste a fost soțul meu

„O forță, un liant, un model, o femeie puternică, energică, empatică …”, acestea sunt câteva dintre cuvintele prin care este caracterizată, de către colegii ei din PSD, Maria Precup –primarul municipiului Reghin.

Femeie frumoasă la chip și suflet, sensibilă, prieten devotat, om de încredere, mamă adevărată, femeie îngrijită, soție, colegă bună, om bun, sunt alte epitete pe care cunoscuții, apropiații, cei care o cunosc , le alipesc deseori numelui ei.

Anii de liceu au adus o bursă mai mare decât salariul de CAP al tatălui: „Din bursă ne-am întreţinut toţi fraţii cu haine şi ne-am răsfăţat cu lucruri ce nu ni le-am fi permis altfel”

Primarul Maria Precup

Anii de școală

Maria Precup este primul și singurul primar femeie care a fost vreodată ales prin vot la Reghin, după ce a fost viceprimar un mandat și director economic la RAGCL Reghin.

A intrat în viața publică a orașului cu credința că poate să facă mai multe pentru cei din jur, că poate să contribuie la îmbunătățirea nivelului de trai pentru cei care o duc mai greu, că va fi „dreaptă, înțelegătoare și devotată intereselor reghinenilor”. În fiecare zi pleacă spre Primărie „cu gândul la toate acestea” și în fiecare zi face „eforturi pentru a le îndeplini”. Uneori îi e greu, e obosită, se izbește de probleme, caută soluții; alteori se bucură, se încarcă de energie pozitivă de la cei care pleacă mulțumiți

Cel de-al doilea model feminin al Mariei Precup a fost prima ei învățătoare, cu care păstrează o strânsă legătură și acum. „Era blândă ca mama, doamna Cueșdean, dar știa să fie și autoritară”, spune primărița de la Reghin.

A avut apoi un atașament special pentru profesoara de limba română, Zoe Pârâianu pe care și acum o salută cu „săru’mâna” și îi poartă un profund respect considerând-o un dascăl adevărat, dedicat profesiei.

Anii de liceu au adus o bursă mai mare decât salariul de CAP al tatălui: „Am făcut naveta la Tîrgu-Mureș, că eram patru frați și nu ne puteam permite să stăm în internat.

Din bursă ne-am întreținut toți cu haine și ne-am răsfățat cu lucruri ce nu ni le-am fi permis altfel”. Maria Precup a fost o elevă silitoare și isteață. La fel și frații ei. Directorul Liceului Economic a venit personal într-o dimineață la Petelea să îi cunoască părinții. „Ei nu aveau timp să vină la ședințele cu părinții sau poate erau complexați că erau țărani. Directorul a venit să le spună ce copii au”.

de la ea din birou, lăcrimează pentru vreo „I-am desenat odată aducere-aminte, împarte sarcini, se implică, mamei un ghiocel din care decide, verifică, reface, caută, izbutește ... picurau trei lacrimi şi i-am De cele mai multe ori izbutește, pentru că spus că acele lacrimi sunt știe să fie un lider și nu un șef, pentru că simte intuitiv ce e bine și ce nu, pentru că dragostea mea pentru ea”. o impulsionează provocările și are capacitatea să transforme stresul în factor de progres ... Pentru că e o femeie care îmbină logica, intuiția, simțul dreptății, perseverența și sensibilitatea într-o combinație de bun-simț, așa cum a învățat de la părinții ei.

Mama, primul model feminin „M-am născut într-un sat mic, uitat de lume, la Habic, un sat cu oameni foarte harnici și modești, dar în același timp mândri’’, își începe povestea Maria Precup. „Tata era și el un om mândru, ambițios, organizat, un om care își dorea să fie cel mai bun în ceea ce făcea. Mama era în schimb blândă, sensibilă, scria poezii chiar dacă nu a umblat prea mult la școală, citea, era foarte interesată de cărți și lectură. Ea a fost primul meu model feminin. M-a învățat tabla înmulțirii, să scriu și să citesc, înainte să merg la școală. Era foarte receptivă, altruistă și plină de sacrificiu pentru noi, copiii ei... Am învățat foarte multe de la ea! I-am desenat odată un ghiocel din care picurau trei lacrimi și i-am spus că acele lacrimi sunt dragostea mea pentru ea.

Am preluat de la ea sensibilitatea și de la tata partea aceea care mă face să fiu numită uneori „femeia de fier”, dar în esență sunt un om care empatizează până la insuportabilitate cu problemele și necazurile celor din jur și de aceea fac tot ceea ce pot ca să le rezolv.

Părinții mei au plecat prea devreme la cele veșnice și îmi pare rău că nu sunt aici cu noi, să se bucure de realizările noastre și mai ales de nepoți.”

Despre cei dragi „Marea mea dragoste a fost soțul meu, spune Maria Precup. Nu petrecem mult timp împreună, din păcate, pentru că sunt ocupată.

90% din timpul meu este dedicat muncii și doar 10 % familiei. Dar reușim să comunicăm, suntem doi oameni maturi, avem copii mari, George, Bianca și nora mea Angela ... pe care îi iubesc la fel de mult și le cer iertare că nu pot să fiu mai mult timp cu ei”.

Maria Precup spune că este o mamă răsfățată de propriii copii deși nu are atâta timp liber ca să poată sta cu ei cât și-ar dori.

Gospodină desăvârșită, adoră să-și petreacă timpul în bucătărie gătind pentru cei dragi, dar reușește să facă acest lucru doar o zi sau două pe săptămână, în weekenduri.

Trebuie să nu lăsăm să treacă viața pe lângă noi, concluzionează primărița din Reghin. „Știu că de m-aș naște încă odată aș face exact ce am făcut până acum. Nu vreau să schimb nimic, nu vreau să fiu mai tânără, vreau să fiu sănătoasă”.

Emeşe ARDELEAN

09

PUBLICITATE

Bunicuţe frumoase!

Vineri 28 februarie, la Căminul de Vârstnici din Tîrgu Mureş, administrat de Primăria municipiului Tîrgu-Mureș a avut loc un eveniment deosebit. Organizaţia de femei a clubului Lions Tîrgu-Mureş, organizaţie condusă de dr. Dacia Hâncu, alături de directorul Casei de Vârstnici Tîrgu-Mureş, dr. Anca Florea, au organizat pentru un număr de 20 de paciente care sunt cazate aici o şedinţă de coafat şi cosmetică pentru a le înfrumuseţa pe mamele şi bunicile care locuiesc în această instiuţie. Bucuria a fost mare din partea doamnelor în vârstă „Mulţumesc foarte mult pentru această zi voluntarelor de la Lions şi personalului de la Cămin. O coafeză foarte pricepută m-a tuns, m-a coafat frumos şi am fost şi fardată pe ochi şi pe obraji iar pe buze am fost rujată. De mult nu am fost atât de frumoasă!” a declarat, foarte fericită, tanti Eva, internată la Căminul de Vârstnici Tîrgu-Mureş. „Mulţumesc voluntarelor, mulţumesc domnei dr. Dacia Hâncu,

Claudiu Maior – întâlnire cu asociaţiile de proprietari

ceea care a oferit doamnelor de aici şi consultaţii oftamologice. Mulţumesc doamnei dr. Anca Florea pentru tot ceea ce face la Căminul de Vârstnici, iar doamnelor de aici le mulţumesc pentru ceea ce au făcut pentru oraş şi pentru familiile lor. Acum a venit rândul nostru să avem grijă de ele. Acum, la început de Martie, le-am adus un mărţişor, o floare, o prăjitură de la Cofetăriile Angela şi toată dragostea noastră. La mulţi ani doamnelor! Vă asigurăm de tot sprijinul Primăriei.” a spus consilierul Claudiu Maior care a P participat la eveniment.

Relaxare pentru doamne şi domnişoare.

www.punctul.ro

Primăria Municipiului Tîrgu-Mureş, invită doamnele şi domnişoarele, sâmbătă 8 martie între orele 06-20, la o zi de relaxare la Piscina ing. Mircea Birău, unde accesul pentru ele va fi gratuit ÎN LIMITA LOCURILOR DISPONIBILE PE SEGMENTELE ORARE !

Astfel în intervalele orare 06-08, 08-10, 10-12, 12-14, 14-16, 16-18, 18-20 doamnele şi domnişoarele sunt invitate să se relaxeze la Piscina ing. Mircea Birău, într-o atmosferă plăcută. Intrarea se face pe bază de invitaţie.

Invitaţiile gratuite (!) se vor putea ridica de la sediul piscinei, Str. Liviu Rebreanu nr 29 A - Telefon 0734.560.931 si 0734.560.937, în zilele de vineri 7 Martie şi sâmbătă 8 Martie între orele 06-20. Atenţie! Din motive de siguranţă, accesul în Piscina ing.

Mircea Birău se va face doar în intervalele orare mai sus menţionate şi doar în limita locurilor disponibile în intervalul orar dorit ! Rugăm toate doamnele şi domnişoarele care vor onora invitaţia să respecte regulamentul de funcţionare al instituţiei! P

În cursul dupăamiezii de joi, 27 februarie, consilierul Claudiu Maior, a participat la adunarea generală de la asociaţia de proprietari nr. 131 – zona Tudor Vladimirescu. În cadrul şedinţei, proprietarii prezenţi au ridicat mai multe probleme cu care se confruntă, cum ar fi: necesitatea asfaltării trotuarelor de pe str. Banat nr. 3-13, toaletarea copacilor de pe aliniamentul stradal precum şi a celor din jurul blocurilor, amplasarea unui container subteran, construirea unor parcări acoperite pe str. Banat nr.21-25-29-31-41 şi a unor parcări ecologice pe str. Banat nr.2-3-35-37, ridicarea gurilor de canal la nivelul asfaltului. La toate aceste probleme ridicate de către cetăţeni, Claudiu Maior a răspuns punctual, asigurându-i că o dată ce vremea va permite, se vor demara lucrările solicitate. Preşedintele asociaţiei de proprietari nr. 131, domnul Cerghizan Vasile a declarat: „Vreau să-i mulţumesc domnului viceprimar Claudiu Maior pentru sprijinul constant pe care l-a acordat asociaţiei noastre şi pentru modul în care se implică în rezolvarea problemelor oraşului. Vreau să îi mulţumesc pentru vizita efectuată astăzi la noi. Înţelegem că este o perioadă grea dar sperăm ca până la mijlocul acestui an lucrările care s-au promis în zonă să se şi realizeze”. De la această asociaţie, consilierul Claudiu Maior s-a deplasat la adunarea generală de la asociaţia de proprietari nr. 680 – zona Tudor Vladimirescu. Şi aici proprietarii prezenţi la şedinţă au ridicat mai multe probleme cu care se confruntă, cum ar fi: necesitatea asfaltării aleilor pietonale de pe str. Sârguinţei, toaletarea copacilor de pe aliniamentul stradal

precum şi a celor din jurul blocurilor, construirea unui container subteran, şi nu în ultimul rând, instituirea unui sens unic pe str. Sârguinţei cu intrarea dinspre B-dul 1 Dec.1918 (intrarea de la Catedrală) având în vedere că cetăţenii şi-au exprimat acordul în acest sens, depunând un tabel cu semnături la Primăria Tîrgu Mureş. Şi la aceste probleme consilierul Claudiu Maior a răspuns punctual. În ceea ce priveşte sensul unic, consilierul primarului a ţinut să precizeze că instituirea acestuia este în competenţa comisiei de circulaţie formată din reprezentanţi ai Poliţiei Municipiului - Serviciul Circulaţie, dar a dat asigurări că va depune toate diligenţele pentru a satisface dorinţele cetăţenilor din zonă. Preşedintele asociaţiei de proprietari nr. 680, d-nul Turcu Lăurean a declarat „Mulţumesc domnului Claudiu Maior că a venit alături de noi şi ne-a ascultat. Sper ca, aşa cum ne-a obişnuit de fiecare dată, să rezolve problemele operativ, eficient, pentru tîrgumureşenii care îi acordă încredere totală” Biroul de presă al Primăriei P Municipiului Tîrgu-Mureş

GARDA DE NOAPTE MARTIE 2014 - SIGHIŞOARA PUBLICITATE

MARTIE 2014 DATA

ORA

FARMACIA

TELEFON

ADRESA

10

- 08 ROPHARMA 44 0265-777735 Str. Zaharia Boiu2014 nr.44 GARDA20DE NOAPTE - SIGHIŞOARA - MARTIE

1 martie (sâmbătă)

UNIUNEA INDEPENDENTĂ PENTRU SIGHIȘOARA DREPT LA REPLICĂ În urma articolului publicat pe 3 martie 2014 ne vedem obligați să intervenim cu câteva clarificări de bun simț. La ultima ședință de Consiliu Local, care s-a desfășurat pe data de 27 februarie 2014, am înaintat, în numele Asociației Club Sportiv “Pro Tineret Sighișora”, o solicitare în vederea punerii la dispoziție cu titlu gratuit a Sălii Polivalente “Radu Voina” , pentru antrenamentele și meciurile echipei de futsal. Solicitarea a fost înaintată în contextul în care pe raza municipiului nostru activează și alte asociații sportive, unele dintre ele chiar beneficiind de gratuități și privilegii. În această categorie intră Asociația Club Sportiv “Arena Juvenilă” , condusă de consilierii locali Șuteu Octavean și Marin Iosif (ambii din partea Partidului Poporului - Dan Diaconescu). Echipa de fotbal amator a celor doi consilieri a primit de la bugetul local, în ultimii doi ani competiționali, suma de 107.000 lei (46.000 lei în 2013 și 61.000 în 2014). Pe lângă asta echipa activează în liga a IV-a, lucru irelevant pentru Primăria Sighișoara care a cedat asociației dreptul de a

2 martie DATA (duminică) 81 martie (sâmbătă) 92 martie (duminică) (duminică) 8 martie 15 martie (sâmbătă) (sâmbătă) 9 martie 16 martie (duminică) (duminică) 15 22 martie martie (sâmbătă) (sâmbătă) 16 martie martie 23 (duminică) (duminică) 22 29 martie martie (sâmbătă) (sâmbătă) 23 martie martie 30 (duminică) (duminică) 29 martie (sâmbătă) 30 martie (duminică)

20 - 08 ORA

ROPHARMA FARMACIA43

0265-779913 Oberth nr.22 TELEFON Str. Herman ADRESA

20 - 08

ROPHARMA RUBIN 44

0265-777735 Str. Gării Zaharia 0265-771902 nr.7Boiu nr.44

20 - 08

ROPHARMA RUBIN 43

0265-779913 Herman 0265-771902 Str. Gării nr.7Oberth nr.22

20 -- 08 08 20

RUBIN ALOE

0265-771902 Str. Octavian Gării nr.7Goga nr.11 0265-771826

20 20 -- 08 08

RUBIN ALOE

0265-771902 nr.7Goga nr.11 0265-771826 Str. Str. Gării Octavian

20 -- 08 08 20

ALOE 0265-771826 Str. Str. Mihai Octavian Goganr.10 nr.11 CATENA HYGEIA 0265-773916 Viteazu

20 20 -- 08 08

ALOE Goganr.10 nr.11 CATENA HYGEIA 0265-771826 0265-773916 Str. Str. Octavian Mihai Viteazu

20 -- 08 08 20

CATENA HYGEIA 0265-774499 0265-773916 Str. Str. 1 Mihai Viteazu1918 nr.10 CLEMATIS Decembrie nr.42

20 20 -- 08 08

CATENA HYGEIA 0265-773916 Viteazu1918 nr.10 CLEMATIS 0265-774499 Str. Str. Mihai 1 Decembrie nr.42

20 - 08

CLEMATIS

0265-774499 Str. 1 Decembrie 1918 nr.42

20 - 08

CLEMATIS

0265-774499 Str. 1 Decembrie 1918 nr.42

folosi în mod gratuit stadionul municipal.

Comparativ cu echipa Arena Juvenilă, antrenată de cei doi consilieri, echipa de futsal Pro Tineret este finanțată exclusiv din surse private . Într-un singur an competițional deja face performanță, activând în liga a II-a și luptându-se în acest moment pentru primele locuri în clasament. Un jucător al echipei a fost convocat de două ori la echipa națională de tineret unde a și jucat două meciuri de pregătire împotriva echipei similare a Macedoniei.

2 Acești tineri nu sunt remunerați, ei antrenându-se și jucând fără a avea pretenții financiare.

Numele echipei este Pro Tineret Sighișoara, nu UIPS. La niciun meci al acestei echipe de futsal nu au fost afișate alte bannere în afara celor ale sponsorilor.

Luând în considerare aceste realități am considerat că ar fi corect și potrivit ca pe perioada competițională 2014-2015 să susținem echipa de futsal, dar nu financiar, din banii contribuabililor, ci prin punerea la dispoziție, în mod gratuit, a sălii polivalente. La baza solicitării noastre stau Legea Educației Fizice și Sportului (Legea Nr. 69/2000) și Regulamentul de organizare și funcționare a Sălii Polivalente “Radu Voina” (nr.

3022/XI/I/1/10.02.2011, articolele d. și e., întocmit în concordanță cu legea nr. 69/2000 și legea administrației publice locale - nr. 215/2001) votat de Consiliul Local.

Solicitarea noastră a fost respinsă de majoritatea consilierilor locali, nu de toți consilierii locali, așa cum specificați în articol. Cei care au votat împotrivă sunt Cristian Ciucan (PSD), Adrian Bontea (PSD), Ovidiu Matei (PSD), Dan Perțe (PSD), Adrian Burlacu (PNL), Marieta Fintoc (PNL), Dan Bândea (PNL), Dan Enescu (UNPR), Erno Gal (UDMR), Tivadar Toth (UDMR), Octavean Șuteu (PP-DD), Iosif Marin (PP-DD). Pe lângă consilierii Iulian Sîrbu și Claudiu Pop (UIPS), au mai votat pentru acest proiect și Nicolae Seracu (PDL), Ionel Gavrilă (PDL) și Petre Oprean (PDL). Cu atât mai mult consilierul Nicolae Seracu (PDL) este și el inițiator și semnatar al proiectului de hotărâre. În semn de protest față de votul negativ am decis să părăsim sala de ședințe pentru că este inacceptabil, nedrept, discriminatoriu și imoral ca o astfel de petiție să fie în centrul unor orgolii personale sau de partid.

Pentru alte informații despre activitatea grupului nostru în Consiliul Local vă stăm la dispoziție. De altfel, informații despre toate proiectele pe care le-am înaintat până acum primăriei se află pe pagina de Facebook a Uniunii Independente pentru Sighișoara. Ele sunt transparente și la dispoziția oricui.

Am trimis acest drept la replică apelând la codul deontologic al jurnalistului (conform căruia e necesară documentarea din mai multe surse) pentru informarea corectă a dumneavoastră și a cititorilor dumneavoastră care au nevoie și trebuie să știe adevărul, același adevăr pe care și domniile voastre îl slujiți sau ar trebui să îl slujiți.

SNGN Romgaz Mediaş, cu sediul în Mediaş, Str. Gării, nr. 5, jud. Sibiu,

Biroul de presă UIPS 4 Martie 2014

organizează în anul 2014 săptămânal Licitaţie Publică în zilele de miercuri şi joi, la ora 11, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale:

• Barăci

• Tehnică de calcul şi birotică • Material tubular uzat provenit din recuperări • Diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări • Alte mijloace fixe

Persoanele interesate pot obţine informaţii suplimentare la tel. 0269/201149, 0749/331149, la serviciul mecano-energetic al Sucursalei Mediaş, zilnic între orele 730 şi 1530.

11

TÂRNĂVENI

Teodora Burz: de la vânzătoare de legume, la manager de multinaţională Teodora Burz, originară din Târnăveni, conduce activitatea de marketing și dezvoltare a unuia dintre cele mai importante holdinguri textile ale lumii, a creat de la zero un brand de modă de succes și are o filozofie de viață care ar putea servi drept medicament anti-depresie.

Teodora Burz este o tîrnăveneancă de 37 de ani, recent numită International Marketing & Expansion Manager pentru una dintre cele mai puternice companii din Turcia.

O femeie într-o lume a bărbaților (Orka Holding deține brandurile de modă masculină Damat Tween și D’Damat), care a locuit în Italia și în China, iar acum face naveta între București și Istanbul. În 2001, a creat de la zero brandul românesc de modă Ziggo (din care s-a retras după cinci ani) și tot atunci a adus pentru prima oară în România cel mai dinamic brand de menswear din Turcia, Damat Tween. „După președinte, eu sunt cea mai veche în această companie”, explică ea, senină pentru revista Forbes. „De 12 ani colaborăm și cunosc toate fațetele afacerii, de la producție până la marketing și dezvoltare”. Din 2006, când a renunțat la Ziggo, Teodora a făcut o pauză de România, lucrând în Italia și apoi în China, iar la sfârșitul anului 2010 a revenit în țară, în poziția de Country Manager pentru Damat Tween.

Holding tocmai făcuse o fuziune cu Invest Corp, unul dintre cele mai mari fonduri de investiții din lume, urmând să direcționeze câteva sute de milioane de euro în dezvoltarea brandurilor în plan internațional.

Exact misiunea pe care a primit-o românca ambițioasă, care a început să facă „business” de la vârsta de… cinci ani. „Să fii femeie de afaceri… …în Turcia e greu, însă și în Italia sau în altă parte e la fel de greu”, recunoaște ea. „Dar când reușești să ajungi la un nivel foarte înalt și să lucrezi cu președinții și vicepreședinții grupului, nu mai are cine să te marginalizeze, pentru că toți cei care ar dori să o facă îți sunt deja inferiori ierarhic”.

De când se știe, succesul nu i s-a părut în niciun fel legat de vârstă sau de gen, ci mai curând de răbdarea și capacitatea de a înțelege particularitățile fiecărei piețe în parte și de a crea o rețetă locală care să se potrivească profilului. „Fiecare companie are o rețetă proprie, ca o salată”, zâmbește ea, „și, exact ca o salată, ceva creat pe gusturile unui client de aici nu va fi și pe gustul celor din colțul cel mai îndepărtat al țării sau al lumii”.

www.punctul.ro

antrenamentul, iar apoi să rămâi pe cea care ți se potrivește cel mai bine”, crede ea. Și, aplicat la viețile noastre de zi cu zi, cu cât ambițiile și scopurile sunt mai înalte, cu atât mai mare va fi și saltul profesional. „Prima oară când am avut o întâlnire cu acționarii din Invest Corp mi-a fost nespus de teamă”, recunoaște ea, zâmbind. „Acum că m-am obișnuit, probabil mi-ar mai fi puțin teamă doar să mă văd cu DoTeodora face nald Trump”.

Secretele salata perfectă „Am conștientizat, abia după 30 de ani, cât de important e mediul în care crești”, recunoaște Teodora. „Le-am spus că nu am gândul de De când se ocupă de dezvoltaLa vârsta de cinci ani, Teodora a a mă reîntoarce în România, că m-am rea internațională a Orka Holding, decretat că trebuie să câștige propriii rupt de realitatea economică de aici”, misiunea ei este tocmai să înțeleagă bani, așa că și-a însușit o mică parceexplică ea. „Dar și-au dorit mult să aceste particularități și să găsească, în lă din grădina casei părinților ei din mă ocup de proiect, așa că am venit”. fiecare loc, partenerul potrivit pen- Târnăveni pentru a cultiva cu grijă și Oferta a fost mult prea tentantă tru a crea „salata” perfectă. „Trebuie simț de răspundere vinete, roșii, ceapentru a suporta un refuz: Orka să lucrezi pe mai multe piețe, să-ți faci pă și ardei.

„Atunci mi s-a dezvoltat cel mai bine simțul competiției și al lucrului bine-făcut”, își amintește ea. După „recoltă”, își ducea legumele la piața din Târnăveni, de una singură (deși, așa cum a înțeles mai târziu, părinții săi o dăduseră în grija precupețelor din zonă) și… gata business-ul.

Eram prima care-și vindea marfa „Oamenii erau încântați să cumpere de la un copil, așa că eram prima care-și vindea marfa”, zâmbește ea. „Dar eram conștientă de pe-atunci că trebuie să pun prețul un pic mai mic decât al vecinilor, ca să tentez cumpărătorii”. Deși făcut la scară foarte mică, exercițiul acelor vremuri a fost fundamentul ambițiilor care au adus-o în postura de conducere din prezent.

„Dacă atunci când ești mic te obișnuiești să organizezi și să faci lucruri, le vei face cu ușurință și mai târziu”, crede ea. „E un mecanism care se aplică fix la fel, se modifică doar proporțiile”. Și, după cum recunoaște fără falsă modestie, nu îi este frică de nimic. „Nu-mi era frică nici atunci, cu atât mai puțin acum”.

Tot din copilărie, Teodora se ghidează după un principiu pe care și l-a însușit prin exercițiu: oamenii fericiți, împliniți și feriți de angoase și depresii nu sunt neapărat cei mai inteligenți la nivel de IQ, ci la nivel de emoții. „Am și eu momente proaste, firește, dar nu am niciodată căderi”, explică ea. „Când ai puțină inteligență emoțională chiar nu poți fi depresiv”. Poți, în schimb, să faci lucruri care-ți depășesc puterile de moment, cum ar fi să pleci din țară la 19 ani pentru a aduce haine pentru copii pe care să le vinzi în România.

Teodora a făcut-o, cu elanul vârstei, dar și cu o doză sănătoasă de teamă și răspundere în același timp. „Când reușești să echilibrezi curajul și teama și să-ți iasă o încredere temperată, atunci poți face orice”, crede ea.

Tot de inteligența emoțională și de o formă de management a propriei persoane ține și tăria de a te scoate singur din rutină, chiar și atunci când ea a ajuns să se confunde cu tine. „Uneori e bine să schimbi și lucruri pe care nu vrei să le schimbi, de la cafeaua pe care o bei dimineața de ani de zile și până la un anumit mod de a face lucrurile”, explică ea. Poate n-o să-ți placă să modifici ceva cu care te-ai obișnuit de ani de zile, dar este singura cale de a evolua: „Dacă reușești să schimbi frecvent foarte multe lucruri mici, o să reușești în timp să schimbi și lucruri din ce în ce mai importante”.

Mircea BARBU

12

HARGHITA

Soluții pentru o viață mai bună la bătrânețe Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, a solicitat tuturor primarilor din judeţ să efectueze o analiză detaliată a situaţiei persoanelor vârstnice din fiecare localitate, pentru a se găsi, ulterior, soluţii pentru îmbunătăţirea vieţii acestora.

Prefectul a precizat că analiza trebuie să cuprindă numărul persoanelor vârstnice din fiecare localitate, adică a celor care au împlinit vârsta de pensionare, numărul celor care beneficiază de ajutor social, de ajutor de încălzire şi a celor care necesită îngrijire la domiciliu. De asemenea, s-a solicitat numărul vârstnicilor internaţi în cămine de bătrâni şi a acelor care dificultăţile cu care se confrunau cereri în acest sens în curs de tă autorităţile publice locale pe rezolvare, măsurile stabilite pen- această temă. tru ajutorarea vârstnicilor, inclusiv Adrian Jean Andrei a subliniat

ultimii ani această temă nu a mai fost pusă în discuţie la nivel judeţean există necesitatea unei analize riguroase a situaţiei din judeţ. (...)

Pe baza propunerilor autorităţilor locale dorim să identificăm măsuri şi soluţii, iar acolo unde problematica excede competenţelor noastre să solicităm sprijin de la ministerul de resort”, a declarat prefectul Adrian Jean Andrei pentru AGERPRES. El a precizat că în cadrul ultimelor întâlniri ale membrilor Comitetului Consultativ de dialog civic pentru persoanele vârstnice s-a născut ideea cooptării unor ONG-uri existente deja la nivel judeţean, pentru ca acestea, „La nivelul judeţului funcţi- împreună cu reprezentanţii autocă este nevoie de o astfel de analiză întrucât în ultimii ani, la nivel ju- onează Comitetul Consultativ de rităţilor locale, „să găsească soluţii deţean, nu s-a mai pus în discuţie dialog civic pentru persoanele vârst- optime pentru ca viaţa vârstnicilor nice şi (...) având în vedere că în să se îmbunătăţească”. această temă.

Noi cercetări despre 1848 Un grup de specialişti vor prezenta noi cercetări documentare despre Revoluţia de la 1848, din perspectiva istoriografiei româneşti, în cadrul unui simpozion ce va avea loc săptămâna viitoare la Sfântu Gheorghe, în organizarea Centrului European de Studii Covasna-Harghita.

Directorul Centrului, dr. Ioan Lăcătuşu, a declarat că la lucrările simpozionului şi-au anunţat participarea cercetători ştiinţifici, muzeografi, arhivişti, profesori şi preoţi din Bucureşti, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Ploieşti, Braşov, Topliţa, Bistriţa şi Sfântu Gheorghe, cunoscuţi pentru preocupările lor ştiinţifice legate de istoria Transilvaniei. „Practic, prezentăm din perspectivă strict ştiinţifică, documentară noile cercetări istorice legate de Revoluţia paşoptistă (...) Vor fi puse în circuitul public valoroase rezultate ale istoriografiei româneşti privind evoluţia evenimentelor de la 1848, în general şi din S-E Transilvaniei, în special, cu consecinţele asupra populaţiei româneşti şi maghiare din zonă”, a declarat Ioan Lăcătuşu, potrivit căruia, comunicările ştiinţifice prezentate vor fi ulterior editate în publicaţiile Centrului European de Studii.

Evenimentul este organizat în colaborare cu Liga Cultural-creştină „Andrei Şaguna” şi va avea loc

pe data de 11 martie a.c. la Centrul Ecleziastic de Documentare ‚Mitropolit Nicolae Colan’ din Sfântu Gheorghe, sub genericul „Revoluţia de la 1848 din Transilvania. Noi contribuţii documentare”.

Conform tradiţiei, pe data de 15 martie a.c., comunitatea maghiară din Transilvania sărbătoreşte Ziua maghiarilor de pretutindeni, care marchează din punct de vedere istoric izbucnirea Revoluţiei paşoptiste în Ungaria. Ziua de 15 martie, devenită un simbol al libertăţii, este una dintre cele mai importante sărbători naţionale maghiare, alături de Ziua Sfântului Ştefan (20 august) şi aniversarea revoluţiei ungare de la noiembrie 1956.

13

HARGHITA

Judeţul Harghita, fruntaș la într-ajutorarea vârstnicilor Câteva mii de vârstnici din Harghita beneficiază de serviciile oferite de Asociaţia de Întrajutoare Caritas Alba Iulia, care prin diferite proiecte încearcă să îmbunătăţească viaţa celor cu diferite nevoi.

Judeţul Harghita beneficiază de cel mai amplu şi complet sistem de îngrijire la domiciliu din Estul Europei, în cadrul căruia sunt asistate, în mod continuu, peste 4.000 de persoane, majoritatea fiind vârstnici. Numărul de asistente medicale şi de îngrijitori implicaţi în acest sistem se ridică la 140, la care se adaugă şi asistenţii sociali care analizează fiecare caz în parte. Îngrijitorii merg acasă la persoanele aflate în dificultate, le ajută să facă o baie, să îşi ia medicamentele, să urmeze diverse terapii de recuperare, dar le acordă şi sprijin în igienizarea casei sau în efectuarea

cumpărăturilor.

La domiciliu Şeful Departamentului SocioMedical al Caritas, Peter Gyorgy, a declarat că s-a înfiinţat mai întâi sistemul de îngrijire la domiciliu, pentru că, în acest fel, asistentele, îngrijitorii sau asistenţii sociali pot da informaţii despre alte probleme pe care le au cei asistaţi şi cum se pot fi ele rezolvate, iar Caritas demarează diverse proiecte de ajutoare. „Aceşti colegi ai noştri sunt un barometru prin care vedem cum trăiesc oamenii, care sunt problemele lor şi văzând necesităţile, putem să venim cu alte servicii care să ducă la rezolvarea problemelor”, a explicat Peter Gyorgy.

Acesta a spus că aşa s-a născut proiectul prin care persoanele vârstnice

primesc telefoane cu butoane de panică, prin care pot apela, atunci când se află în dificultate, dispeceratul Caritas şi pot beneficia de ajutor într-un timp foarte scurt. De asemenea, Caritas derulează un program de supraveghere la domiciliu a persoanelor cu probleme medicale, imobilizate la pat, dar şi un proiect prin care persoanele vârstnice singure şi neajutorate beneficiază de reparaţii la locuinţă sau de un mic ajutor prin

www.punctul.ro

Col. Marius Giurcă, oficial în funcţie Noul comandant al Brigăzii 61 Vânători de Munte din Miercurea Ciuc, col. Marius Giurcă, a fost învestit oficial în funcţie, în cadrul unui ceremonial care a avut loc luni în incinta unităţii militare, în prezenţa şefului Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, generalul de brigadă Adrian Tonea.

Ceremonialul a început cu prezentarea drapelului de luptă şi a inclus mai multe momente, respectiv intonarea Imnului Naţional, citirea ordinului emis de ministrul Apărării, Mircea Duşa, de numire la comandă a colonelului Marius Giurcă şi prezentarea onorului şi s-a încheiat cu defilarea militarilor din cadrul Brigăzii 61 Vânători de Munte ‚General Virgil Bădulescu’.

Generalul de brigadă Adrian Tonea, şeful Diviziei 4 Infanterie ‚Gemina’, a subliniat, în discursul său că Brigada 61 Vânători de Munte este ‚o mare unitate care contează în ecuaţia de apărare, în sistemul naţional de apărare şi, în acelaşi timp, o mare unitate foarte bine pregătită, pe un trend ascendent în această etapă de transformări ale sistemului militar’.

Potrivit acestuia, obiectivele principale ale noului comandant al Brigăzii 61 Vânători de Munte sunt axate pe regenerarea instrucţiei, pe ‚creşterea nivelului de ope-

rativitate a tehnicii şi pe mărirea vizibilităţii sistemului militar în zona de responsabilitate’.

Noul comandant al Brigăzii 61 Vânători de Munte, col. Marius Giurcă , a subliniat că printre priorităţile mandatului său se numără creşterea vizibilităţii în zonă, ţinând cont de faptul că populaţia maghiară este majoritară, dar şi instruirea în comun cu militarii americani. „Având în vedere zona în care ne găsim, în care populaţia majoritară este populaţia maghiară, toate activităţile noastre vor fi în aşa fel organizate şi planificate încât să fie în deplin acord cu comunitatea locală, cu consiliul local, cu primăria, cu Instituţia Prefectului şi cu celelalte instituţii din garnizoană.

Avem, de asemenea, pe agendă, îmbunătăţirea bazei materiale şi vom pune accent pe menţinerea capabilităţilor existente şi exploatarea

lor la maxim. O altă prioritate este de instruire în comun cu partenerii americani, având în vedere că se împlinesc 10 ani de la aderarea la NATO, se pregătesc instruiri cu subunităţi de infanterie marină dislocate la baza de la Mihail Kogălniceanu”, a afirmat col. Marius Giurcă, într-o declaraţie de presă.

Noul comandat al Brigăzii 61 Vânători de Munte are o vechime de 24 de ani în trupele de vânători de munte şi de 15 ani în cadrul unităţii de la Miercurea Ciuc. În ultimii opt ani a ocupat funcţia de Şef de stat major al Brigăzii 61 Vânători de Munte din Miercurea Ciuc.

El l-a înlocuit la comanda unităţii pe generalul Gheorghe Ion-Vătămanu-Coanta care a ieşit la pensie. AGERPRES / (A-ASautor: Gina Ştefan, editor: Marius Frăţilă) /Foto pe flux/

care viaţa lor se poate îmbunătăţi.

Implicare Peter Gyorgy a spus că, de multe ori, ajutorul se multiplică din comunitate şi că în proiectele derulate de Caritas sunt implicate autorităţile locale, dar şi mulţi membri ai fiecărei comunităţi. El a dat exemplul unei bătrâne din

Miercurea Ciuc care donează în fiecare lună Asociaţiei Caritas suma de 2 lei, din pensia de 300 lei pe care o primeşte şi care, recent, a solicitat ajutorul pentru efectuarea de reparaţii la locuinţa unui vecin în vârstă, aflat în dificultate. „Aproximativ 80 la sută din beneficiarii noştri sunt vârstnici, multe dintre programele pe care le derulăm fiind destinate acestei categorii”, a precizat şeful Departamentului Socio-Medical al Caritas.

Asociaţia Caritas derulează programe de ajutorare pentru vârstnicii din mai multe judeţe, cum ar fi Mureş, Covasna, Braşov, Alba sau Hunedoara.

Harghita a ocolit epidemia de gripă Şefa Direcţiei de Sănătate Publică Harghita (DSP), Tar Gyöngyi, a declarat că, deocamdată, epidemia de gripă din Ungaria nu a ajuns în judeţ, numărul cazurilor de viroze şi pneumonii scăzând semnificativ.

Datele statistice arată că, în ultima săptămână, s-au înregistrat 975 de viroze, numărul fiind mai mic decât în intervalul precedent, când au fost 1270 de cazuri. De asemenea, a scăzut şi numărul pneumoniilor, în ultima săptămână fiind înregistrate 58 de astfel de cazuri, faţă de 73 de pacienţi diagnosticaţi în săptămâna anterioară şi nu a fost confirmat niciun caz de gripă.

Tar a precizat că autorităţile sanitare din Harghita sunt pregătite pentru a face faţă creşterii numărului de îmbolnăviri, dar deocamdată epidemia de gripă din Ungaria a ocolit judeţul.

„Din fericire, se pare că am reuşit să evităm, deocamdată, epidemia de gripă din Ungaria. Aşa că stăm, deocamdată, relativ liniştiţi.

Suntem, bineînţeles, în expectativă, suntem pregătiţi dar nu a fost nevoie de niciun fel de acţiune specială pentru că tendinţa este de scădere, de săptămâna trecută pe săptămâna aceasta, şi este o scădere destul de însemnată chiar comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut”, a declarat şefa DSP Harghita.

Autorităţile sanitare din Harghita se află în alertă de aproximativ trei săptămâni, de când în Ungaria a fost declarată epidemie de gripă. Întrucât numărul harghitenilor care merg în Ungaria şi a cetăţenilor din această ţară care vin în Harghita este destul de mare, s-au luat măsuri pentru diagnosticarea la Miercurea Ciuc a cazurilor de gripă, iar populaţia a fost sfătuită să se vaccineze antigripal.

Şefa Direcţiei de Sănătate Publică Harghita (DSP), Tar Gyöngyi Pagină realizată cu ajutorul agerpres

14

HARGHITA

Klaus Csucs, la Vasaloppet wSportivul Klaus Csucs, legitimat la CSM VSK Csikszereda din Miercurea Ciuc, este primul reprezentant al României care a participat, la Vasaloppet, cea mai lungă cursă de schi fond din lume, care reuneşte la start cel mai mare număr de sportivi.

Este vorba de o competiţie care se organizează începând din anul 1922, între oraşele Salen şi Mora, din centrul Suediei. Lungimea totală a traseului este de 90 de km, acesta fiind cel mai lung concurs de schi fond de pe glob. Interesul faţă de eveniment este imens, cele 15.800 locuri de start fiind vândute, încă din luna martie 2013, în mai puţin de 2 minute.

Klaus Csucs, care locuieşte de trei ani în oraşul suedez Mora, este primul reprezentant din toate timpurile al ţării noastre la această competiţie şi a declarat, după trecerea liniei de sosire, că a fost o cursă foarte lungă şi grea, dar că este mulţumit de rezultat. „Pe primii kilometri a fost foarte mare înghesuială, apoi până la kilometru 45 m-am simţit foarte bine. După jumătatea cursei schiurile nu au mai alunecat cum ar fi trebuit, aşa că am pierdut mult

timp şi energie. Dar chiar şi aşa, sunt foarte mulţumit de rezultatul de 5 ore 37 minute şi 37 secunde, cu care am ocupat locul 1.649, din 15.800 participanţi’’, a declarat Klaus Csucs, potrivit comunicatului menţionat.

Sportivul din Miercurea Ciuc este specializat pe orientare pe schiuri, participând până acum la cinci campionate mondiale şi fiind desemnat campion naţional

de seniori de 30 de ori. Săptămâna viitoare el va reprezenta România la Campionatul European de orientare pe schiuri organizat la Tiumen, în Rusia.

La masculin, cursa a fost câştigată de norvegianul Jon-Kristian Dahl, cu timpul de 4 h 14 min 33 sec. În cursa feminină, victoria a revenit compatrioatei sale Leila Kveli, pentru a doua oară consecutiv, în 4 h 31 min 57 sec.

Șomaj în scădere?

Rata şomajului înregistrată în judeţul Harghita este în scădere cu peste un procent faţă de luna precedentă, dar nu se constată o creştere a angajărilor întrucât în domeniile sezoniere nu a fost reluată activitatea. Şeful Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Harghita, Tiberiu Pănescu, a declarat că rata şomajului, la finalul lui februarie, a fost de 6,07%, ceea ce corespunde unui număr de 8.826 de şomeri. Rata şomajului este în scădere faţă de luna ianuarie, când aceasta era de 7.23%.

Potrivit lui Tiberiu Pănescu, această scădere nu se datorează creşterii numărului de angajări, ci este doar de conjunctură, întrucât a scăzut cu 700 numărul absolvenţilor promoţiei 2013, după ce aces-

tora le-au expirat cele şase luni de şomaj şi s-a redus cu aproximativ 1.100 numărul şomerilor indemnizaţi, aceştia fiind, în general, beneficiari ai venitului minim garantat. Şeful AJOFM Harghita a precizat că luna trecută s-au înregistrat 207 angajări, ritmul fiind acelaşi ca şi anul trecut şi, deocamdată, nu se semnalează o creştere a numărului de angajări în domeniile sezoniere, acestea fiind influenţate direct de starea vremii.

Datele statistice mai arată că în primele două luni ale anului AJOFM a demarat 9 programe de formare profesională, la care au fost cuprinşi 216 şomeri, iar în perioada următoare se vor organiza cursuri de formare pentru operator-calculator, infirmier, limba germană sau instalatori.

Anunţuri executori judecătoreşti - Publicaţii de vânzare în extras B.E.J. Vintila Marius- Andrei cu sediul în Târgu Mureş, str. Mihail Kogălniceanu, nr. 5A, ap. 5, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Vintila Marius- Andrei, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 25 MARTIE 2014 ora 09,15, imobilul situat în Tg. Mureș, Remetea nr. 500, judeţ Mureş, înscris în C.F. nr. 133763, a localităţii Tg. Mureș nr. cadastral 133763- TEREN INTRAVILAN ÎN SUPRAFAȚĂ DE 672MP, la preţul de 60.500 lei (preț stabilit de comun acord) în dosarul execuţional nr. 3/E/2014 Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanții sunt obligați să depună, până la termenul de vânzare, o garanție de 10% din prețul de pornire al licitației.

Informații suplimentare pe http://www.registruexecutari.ro/.

Publicaţia poartă semnatura şi ştampila executorului judecatoresc.

B.E.J. Corcescu Horaţiu cu sediul în Mun. Târnăveni, str. Gheorghe Mănoiu, nr. 3, jud.

Mureş, prin executor judecătoresc Corcescu Horaţiu, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 27 MARTIE 2014 ora 10:00, imobilul situat în Mun. Târnăveni, Str. Fagului, nr. 15, Judeţul Mureş, imobil înscris în Cartea Funciară nr. 52192 a localităţii Târnăveni, nr. topo 1605/1/1/15, 1603/2/1/2, Biroul executorului judecătoresc OLTEANU RADU

1604/2/1/2, 1605/1/2/1/2 şi 1605/2/2/1/2, nr.

Cadastral 1081, 1081-C1, compus din "Casă de locuit cu 3 camere, 2 bucătării, cămară, 2 holuri şi magazie şi teren intravilan în suprafaţă de 886 mp", la preţul de 59000 lei.

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicaţia poartă semnatura şi ştampila executorului judecatoresc.

B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr.

25/1, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Toma Gheorghe Cosmin, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 31 MARTIE 2014 ora 11:00, imobilul situat în Sat Sandominic - 537275, Str. Feltiz nr.

699, Comuna Sandominic, Judetul Harghita, imobil inscris in Cartea Funciara nr. nr.

10665 a localitatii Sandominic, nr. topo 815 si 818/4/2/1, nr. crt. A+1, compus din "Loc de casa, gradina si o casa unde functioneaza magazinul mixt si birt in suprafata totala de 148 mp.", la preţul de 94.000,00 lei (preţ de evaluare).

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun

Dosarul execuțional

Locul licitației

Data și ora licitației

450/E/2013

LOC. COASTA MARE, NR. 20, COM. RÂCIU, JUD. Mureș

11.03.2014, ora 12,00

drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicaţia poartă semnatura şi ştampila executorului judecatoresc.

B.E.J. Demeter Tiberiu Claudiu, cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 2, ap. 2, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Demeter Tiberiu Claudiu, vinde prin licitaţie publică organizată la sediul său, în data de 11 MARTIE 2014, ora 09:00, imobilul ” Apartament cu 2 camere şi 4 dependințe, în suprafață de 43.37 mp, înscris în CF 120805C1-U14/Târgu Mureş, Top: 3820/54/XXII, situat în Târgu Mureş, str. Pandurilor, nr. 40, ap. 22, jud. Mureş”, la preţul de 100.007,25 lei (75% din prețul de evaluare).

Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanții sunt obligați să depuBunul licitat

COMBINĂ DE RECOLTAT CEREALE marca LAVERDA 575LD

nă, până la termenul de vânzare, o garanție de 10% din prețul de pornire al licitației.

Informații suplimentare pe www.registruexecutari.ro sau ne puteti contacta la E-mail: office@executarimures.ro, Tel: 0365-730-044.

Publicaţia poartă semnatura şi ştampila executorului judecatoresc.

B.E.J. Demeter Tiberiu Claudiu, cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 2, ap. 2, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Demeter Tiberiu Claudiu, vinde prin licitaţie publică organizată la sediul său, în data de 11 MARTIE 2014, ora 09:30, imobilul ” Apartament cu 2 camere şi dependințe, în suprafață utilă de 52 mp, înscris în CF 42488/XIV/Târgu Mureş, nr. top/cad: 3511/279/XIV, situat în Târgu Mureş, str. Gloriei, nr. 10, ap. 14, jud. Mureş, etaj 4/P+4”, la preţul de 119.907,7 lei (75% din prețul de evaluare).

Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanții sunt obligați să depună, până la termenul de vânzare, o garanție de 10% din prețul de pornire al licitației.

Informații suplimentare pe www.registruexecutari.ro sau ne puteti contacta la E-mail: office@executarimures.ro, Tel: 0365-730-044.

Publicaţia poartă semnatura şi ştampila executorului judecatoresc.

Preț pornire lei RON 60.000,00 LEI

Observații

15

HARGHITA

Ziarul „Informația Harghitei”, pe punctul de a fi închis Singurul ziar editat în limba română din judeţul Harghita, „Informaţia Harghitei”, riscă să-şi înceteze apariţia din cauza dificultăţilor financiare, toate demersurile întreprinse pentru salvarea publicaţiei soldându-se cu eşecuri.

Astfel, cei aproape 40.000 de români care trăiesc în judeţul situat în inima ţării nu vor mai avea acces la informaţie locală, iar consecinţele unui asemenea fapt nu sunt conştientizate de cei care ar putea veni în ajutorul lor.

Redactorul-şef al ziarului, Mihail Groza, care lucrează în această redacţie de 42 de ani, povesteşte cu amărăciune că ziarul a ajuns la doar trei apariţii pe săptămână şi un tiraj de aproximativ trei mii de exemplare zilnic şi spune că fiecare ediţie ieşită de sub tipar reprezintă acum o victorie pentru micul colectiv de jurnalişti. Lipsa finanţării este generată de faptul că piaţa de publicitate este împărţită etnic şi nu poate susţine nici măcar un singur ziar românesc, în vreme ce în judeţ funcţionează peste zece ziare, posturi de televiziune şi radio în limba maghiară.

www.punctul.ro

„Motivul pentru care am ajuns în această situaţie… …este legat de lipsa finanţării, ţinând cont că vorbitorii de limba română reprezintă doar 13 la sută din populaţie. Dintr-un judeţ şi aşa mic, acest 13 la sută, nu poate susţine ziarul nici într-un caz. Şi piaţa de publicitate este împărţită etnic, e normal. Şi atunci, singurele căi de supravieţuire au fost reducerea apariţiilor pe săptămână şi reducerea personalului”, a explicat Mihail Groza.

De la 36 de angajaţi câţi avea înainte de 1989, ziarul are acum opt angajaţi cu tot cu şofer, contabil şi conducerea redacţiei. Jurnalişti care scriu efectiv sunt doar patru şi mai dau o mână de ajutor şi foştii angajaţi, acum pensionari.

Redactorul-şef spune că atât angajaţii, cât şi colaboratorii fac mai mult „muncă patriotică”, iar el cumulează, într-un mod „aproape ridicol”, funcţiile de redactor-şef, redactor-şef adjunct, secretar de redacţie, manager, preşedinte de fundaţie şi... secretară.

Implicaţiile absenţei oricărui

ziar local editat în limba română ar putea avea consecinţe asupra întregii populaţii româneşti din judeţul Harghita. „Dacă ziarul Informaţia Harghitei şi-ar înceta activitatea, s-ar înregistra o ruptură dramatică între cetăţeni şi administraţia locală, între cetăţeni şi instituţiile statului şi puţinii români care trăiesc în judeţ nu vor putea ajunge la informaţiile de utilitate publică”, a spus Mihai Groza.

aspect, după ce compania de distribuţie a presei scrise RODIPET a dispărut. „RODIPET s-a vândut, aşa cum s-a vândut, unor arabi, care l-au devalizat pur şi simplu şi la ora actuală în toată ţara este un dezastru în privinţa difuzării presei scrise.

Nu se mai poate ajunge, de pildă, în zona Topliţa, zona de nord, care este zonă românească, nemaivorbind de localităţile mai îndepărtate - Bilbor, Corbu, Tulgheş, aflate la 100-145 de kilometri de Miercurea Ciuc. Am Comunicarea electronică găsit o aşa-zisă soluţie prin care ziarul ajunge acolo în jurul orei 11.00, nu suplineşte totul în loc să fie dimineaţa, când, conform obişnuinţei, lumea cumpără În plus, populaţia română lo- ziarul. Este o nenorocire cu difucuieşte mai mult în mediul rural, zarea presei”, punctează Mihail iar comunicarea electronică nu este Groza. încă o obişnuinţă. „Comunicarea Indiferență electronică nu suplineşte totul, pentru că trebuie să ai o comunicare sistematică între instituţiile administraţiei locale şi comunităţi, de Dificultăţile cu care se conaltă natură decât cea personală. Ad- fruntă publicaţia „Informaţia Harministraţia comunică, există şi un ghitei” au fost aduse periodic în feedback din partea populaţiei, se re- atenţia politicienilor, s-au făcut zeci glează anumite lucruri care trebuie de demersuri pentru finanţarea să funcţioneze. Să ne referim la pu- singurului ziar românesc din jublicitatea care trebuie făcută pentru deţ, dar, după cum spune redactoproiecte europene, pentru cele locale, rul-şef, nicio instituţie a statului nu pentru finanţări, relaţia ANAF- a răspuns corespunzător cererilor şi ului cu publicul, anunţuri de lici- nu pare interesată de această temă. taţii, fermierul care trebuie să fie „Problema asta e adusă în atenţie de informat de diferite subvenţii etc. Ar ani de zile. Am avut discuţii directe fi o prăpastie efectivă între cetăţeni şi cu miniştri şi cu tot felul de perşi administraţie şi între cetăţeni şi soane cu anumite responsabilităţi. informaţia care parvine de la insti- Reacţia este următoarea: în primul tuţiile statului, pentru că nici presa moment se cer hârtii, pe urmă se cer centrală nu are la noi pătrunderea hârtii, apoi se cer iarăşi hârtii, apoi care trebuie, în absenţa difuzorilor”, constaţi că au trecut şase luni şi se a mai spus Mihail Groza. cere încă un vraf de hârtii şi apoi nu se mai aude absolut nimic. Cam asta Difuzarea, „o este relaţia noastră cu instituţiile statului”, spune Mihail Groza. nenorocire” Conducerea redacţiei a făcut demersuri inclusiv ca fundaţia care De altfel, o altă mare proble- editează ziarul să fie declarată de mă a ziarului este imposibilitatea utilitate publică, pentru ca să poade a fi difuzat la timp în zonele tă cere finanţare, dar după ce s-au din nordul judeţului, locuite de trimis „tone de hârtii” la Ministerul români, din cauză că nu există Culturii, proceduri care au durat o firmă care să se ocupe de acest trei ani, s-a comunicat recent că

cererea este prea veche, că unele documente au expirat şi procesul trebuie reluat. Ceea ce ar însemna „încă cel puţin doi ani”, spune redactorul-şef.

Instituţiile statului nu sunt interesate şi nu răspund corespunzător pentru că nu înţeleg situaţia şi nu îşi dau seama de consecinţe?, vine întrebarea firească. „S-ar putea să nu înţeleagă, să nu aibă soluţii, să nu aibă legislaţie, să nu aibă voinţă de a rezolva, se adună toate din foarte multe părţi şi o soluţie nu s-a găsit până la ora actuală”, răspunde Mihail Groza, care şi-a pierdut optimismul că lucrurile s-ar putea schimba în bine. „Nu sunt optimist pentru că lucrurile merg prost în continuare. Dacă piaţa de publicitate merge slab şi creşterea economică nu se vede deloc, altă soluţie nu există pentru supravieţuirea presei scrise.

Da, probabil că ăsta va fi viitorul: primul judeţ din România fără presă de expresie română va fi Harghita”, spune redactorul-şef, care adaugă: „Să scoatem ziarul a devenit o chestiune interesantă: e atât de greu, că fiecare lună parcă ar fi o mare victorie şi astfel devine incitant”.

O istorie zbuciumată „Informaţia Harghitei” are o istorie zbuciumată, diferită de a celorlalte cotidiane locale din ţară.

A luat fiinţă în data de 23 februarie 1968 şi era unul dintre puţinele ziare din perioada comunistă al cărui nume nu avea conotaţii politice. Mihai Groza îşi aminteşte că numărul de cititori era mare şi, în ciuda cenzurii şi a problemelor cunoscute din acea vreme, jurnaliştii puteau avea satisfacţii profesionale. „La început, fiind un ziar de stat, erau circa 36 de angajaţi, avea format mare, apărea de şase ori pe săptămână şi se lucra destul de mult.

Era interesant şi atunci, cu hibele şi satisfacţiile pe care ţi le oferea meseria în acea perioadă. Tirajul, pe

vremea aceea, era de 7.000-8.000 de exemplare zilnic. Erau destul de mulţi cititori de limbă română atunci, pentru că se construiau, practic, toate oraşele dintr-o dată: Miercurea-Ciuc, Gheorgheni, Topliţa, Odorheiu-Secuiesc, se construiau fabricile, blocurile. Atunci când se începea un proiect, veneau mii de oameni care începeau să construiască şi care citeau, pentru că nu exista altă posibilitate de informare”, afirmă redactorul-şef al ziarului.

Mihai Groza spune că ziarul a trecut prin perioade grele încă din 1989, întrucât în Harghita Revoluţia s-a transformat rapid într-un şir de revendicări etnice şi orice relatare obiectivă despre evenimentele de atunci nu era pe placul etnicilor maghiari. „A fost greu chiar începând din 89, pentru că aici, spre surpriza multora, Revoluţia, care în restul ţării avea un caracter democratic, cu hiatusurile şi poticnelile de rigoare, aici a primit cu totul altă turnură, a început să devină o revoluţie etnică, pro-ungaristă de-a dreptul. Nu a mai contat aproape deloc esenţa Revoluţiei sau natura problemelor care se discutau la Bucureşti sau Timişoara. Totul a început să se axeze pe separatism, în special pe separatismul şcolar. A fost o perioadă cumplit de grea”, a relatat Mihail Groza.

După evenimentele de la Târgu Mureş din martie 1990, la sediul redacţiei „Informaţia Harghitei” a avut loc o demonstraţie la care au participat câteva sute de persoane care îi acuzau pe redactori că nu susţin revendicările maghiare. Mihai Groza îşi aminteşte că în fruntea manifestanţilor s-a aflat chiar un fost angajat al redacţiei, Jancsi Kiss, care fusese corespondent al ziarului „Scânteia” şi a cărui sarcină principală era scrierea articolelor despre „frăţia româno-maghiară”. „Pe lângă faptul că erau destul de ameninţători, dar asta era temperatura zilei, voiau nişte lucruri stranii. Unele dintre acuzele care ni s-au adus erau că nu susţinem suficient revendicările maghiare, cele de natură etnică, că nu schimbăm modul de percepere al istoriei, adică nu redăm istoria adevărată, care ar fi istoria în viziune maghiară. La sediul redacţiei a avut loc, în ziua respectivă, o discuţie cu circa 30 de reprezentanţi ai manifestanţilor şi, până la urmă, tensiunile s-au stins încet-încet şi situaţia s-a calmat”.

Pagină realizată cu ajutorul agerpres

P

16

PUBLICITATE

www.vw-vehicule-comerciale.ro

Robust, extravagant, puternic individualizat

Noul Cross C

addy

In culoarea metalizată Vipergreen, cu un look offroad autentic, Cross Caddy atrage privirile prin componente cu un design pregnant: scut cu elemente argintii în faţă, în spate și lateral, completat de ornamente de protecţie negre, de jur imprejurul mașinii.

Iar pentru că autovehiculul spune multe despre personalitatea posesorului: Imaginea sportivă este accentuată de barele longitudinale argintii și de geamurile fumurii din spaţiul pasagerilor.

Exteriorul puternic individualizat este completat la interior de elemente de siguranţă și confort: Dotările funcţionale precum hillholderassist, tempomat, proiectoare de ceaţă, culminează cu tracţiunea 4MOTION. Totul pentru o experienţă inedită, în care se îmbină robusteţea și extravaganţa.

Vă așteptăm la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale!

Imaginea este cu titlu de prezentare. Detalii despre configuraţii, dotări și preţuri la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale.