468

07

100 de idei, după 100 de zile de şcoală

08

Marcel Pavel a încântat reghinencele

11

Punctul

Mii de oameni au beneficiat de ajutoare la încălzire

S@pt@mânal de Mure} }i Harghita

www.punctul.ro

Anul IX, Nr. 468, 17 - 23 martie 2014, Preţ: 0,99 RON

La poli opuși: 10 vs. 15 martie

4 www.punctul.ro

www.punctul.ro

EDITORIAL

Suntem ceea ce gândim M-a întristat ceea ce s-a întâmplat în 10 martie. Pe de o parte, pentru că o mână de secui sau maghiari sau ungari, gândind șovin, au alimentat patimile extremiste ale românilor. Nu aș putea să spun că m-am simțit ofensată de lozincile lor pentru că, pur și simplu, nu m-am regăsit în ele. Nu sunt străină de aceste locuri, m-am născut aici, în Tîrgu-Mureș, provin dintr-o familie mixtă și pământul acesta e și al meu, așa româncă cu sânge de maghiar în vine fiind. Însă sunt de acord că gesturile extremiste, xenofobe trebuie sancționate cel puțin moral, pentru că altfel se perpetuează o stare de fapt deloc benefică pentru niciuna dintre cele două etnii, care oricum se privesc și se vor privi cu suspiciune.

Mă gândesc că după incidentele din 10 martie, Izsák Balázs e de acord cu mine că e dificil să ții în frâu 4.000 de oameni, că extremele nu sunt de dorit ca modalitate de afirmare a unor doleanțe, că dialogul e calea care poate determina înțelegerea din

02-03 partea majorității și aprobarea minorității. Și nicidecum marșuri „spontane”, sfidând o decizie a unei autorități publice locale și a unei instanțe de judecată.

Despre cei care au instigat, mă gândesc că problema lor e umană și nu prea are legătură cu etnia. Replicat în altă parte, cred că la fel s-ar fi manifestat dacă ar fi fost basci, irlandezi, francezi sau germani. Când urăști, urăști și punct, indiferent cum arată ținta urii tale. În plus, unii, cum sunt cei de la Jobbik, și-au atins scopul electoral – au avut vizibilitate gratuită cât nu au visat -, iar rezultatele le vom vedea în aprilie când va avea loc scrutinul din Ungaria.

La final, reiau aici, câteva gânduri scrise anul trecut. Bunicul, Totu’, cum îi spuneam noi şi întreg satul, era maghiar. Bunica e româncă. Totu’ nu cunoştea sentimente precum ura, invidia, gelozia, minciuna. Era blând şi calm. Hâtru. Senin faţă de viaţă. Nu făcea deosebire între români şi maghiari, era prietenul tuturor. Suferea atunci când cineva se supăra pe el, conştient că el nu îi greşise nici măcar cu o vorbă pentru că nu îi plăceau certurile, neînţelegerile.

Liderii invizibili, se vor descoperi la TEDx Săptămâna trecută a debutat abrupt cu manifestările comemorative dedicate celor trei secui ucişi la 1854, manifestări organizate de Asociaţia Siculitas.

La manifestare au participat şi invitaţi din alte zone autonome ale Europei, dar şi membri ai organizaţiilor considerate extremiste, cum sunt HVIM – 64 comitate, Garda Maghiară – sau ai partidului de extremă dreapta din Ungaria, Jobbik.

Au urmat incidentele… Mai mulţi participanţi s-au îmbrâncit cu forţele de ordine, alţii au aruncat cu petarde în jandarmi sau chiar pietre.

De asemenea, au agitat steagurile către jandarmi şi jurnalişti, probabil pentru a-i provoca. Nu au lipsit nici scandările xenofobe şi extremiste: „Să piară Trianonul”, „Străinilor, plecaţi acasă!”, „Ardealul, pământ unguresc”, „Ţinutul Secuiesc nu e România!”….

Săptămâna s-a încheiat însă decent, evenimentul organizat de UDMR la obeliscul Secuilor Martiri din TîrguMureş fiind opusul celui din 10 martie.

Ziua Maghiarilor de pretutindeni, care aminteşte de Revoluţia paşoptistă, a fost comemorată, paşnic şi decent, de UDMR, în principal, la Obeliscul Secuilor Martiri, după ce în preambul la statuia primarului Bernády György au fost depuse coroane de flori.

La obelisc au fost prezentate garnizoanele de husari şi au putut fi admirate uniformele tradiţionale ale acestora. De asemenea, a avut loc o reuniune a corurilor din judeţul Mureş, eveniment la care au confirmat participarea peste 40 de coruri...

Cred că iubea mult oamenii. Vorbea româneşte impecabil, fără accent, şi nu avea probleme de a-şi aminti cuvinte, ceea ce m-a mirat întotdeauna, cum limba sa maternă era maghiara. Coincidenţa face că azi se împlinesc 23 de ani de la evenimentele din martie 90 de la Tîrgu-Mureş, în acelaşi timp şi cele şase săptămâni de când îl petreceam (punându-i alături una dintre pălăriile fără de care nu ieşea din casă), în comuna Papiu-Ilarian – după numele revoluţionarului paşoptist ai cărui paşi au călcat pe acolo şi ai cărui părinţi sunt înmormântaţi în cimitirul Bisericii Ortodoxe din comună –, sper spre un loc mai bun unde să îi înveţe şi pe alţii că omul e om – sau nu -, indiferent de etnie, rasă, sex, credinţă etc.

Pentru mine e dureros să mă repet an de an că nu mă pot împărți în două, că aparțin ambelor culturi, că nu îmi pot tăia sufletul în jumătate ca să simt acum românește și peste o secundă ungurește. Până la urmă, așa cum tot ni se amintește suntem ceea ce gândim. Putem fi oameni sau putem fi niște indivizi mânați de ură și resentimente. Fiecare alegem.

Ligia VORO

02

COMEMORĂRI

La poli opuși: 10 martie și Săptămâna trecută a debutat abrupt cu manifestările comemorative dedicate celor trei secui uciși la 1854, manifestări organizate de Asociația Siculitas. Deoarece nu au lipsit scandările xenofobe, îmbrâncelile cu forțele de ordine, comemorarea s-a transformat în cu totul altceva decât un eveniment cu caracter pașnic și de aducere-aminte.

Săptămâna s-a încheiat însă decent, evenimentul organizat de UDMR la obeliscul Secuilor Martiri din Tîrgu-Mureș fiind opusul celui din 10 martie.

pe trotuare a fost lansată de Izsák Balázs, cu argumentul că o delegație a protestatarilor deja va depune o petiție la Instituția Prefectului județului Mureș.

Deplasarea spre centrul municipiului nu a fost lipsită de incidente. Rugați să revină pe trotuar, mai mulți participanți s-au îmbrâncit cu forțele de ordine, alții au aruncat cu petarde în jandarmi sau chiar pietre. De asemenea, au agitat steagurile către jandarmi și jurnaliști, probabil pentru a-i provoca. Nu au lipsit nici scandările xenofobe și extremiste: „Să piară Trianonul”, „Stră10 martie inilor, plecați acasă!”, „Ardealul, pământ unguresc”, „Ţinutul Secuiesc nu e România!”.

Ajunși în centrul municipiului, pentru Lunea trecută, în organizarea Asociației scurt timp, manifestanții au blocat un sens Siculitas, legată de numele lui Izsák Balázs, de circulație, postându-se pe carosabil. La liderul Consiliului Național Secuiesc, avea ora 21, mulțimea s-a retras din centru și a loc, la Tîrgu-Mureș, Ziua Libertății Secui- plecat spre case, respectiv autocare. lor în memoria celor trei secui uciși în 1854 Reacții naționale și locale de habsburgi pentru un presupus complot.

Comemorarea s-a desfășurat pentru al doilea an consecutiv la Monumentul Secuilor Reacțiile nu au întârziat să apară atât Martiri. Evenimentul comemorativ a debutat cu poezii și cântece patriotice, o cuvân- la nivel central, cât și la nivel local. Însuși tare religioasă și s-a încheiat cu discursurile președintele României, Traian Băsescu, și organizatorilor, invitaților și cu lecturarea premierul Victor Ponta au reacționat față de unei scrisori din partea europarlamentaru- prezența extremiștilor ungari pe teritoriul lui Tőkés László prin care acesta reitera soli- României la o manifestare cu caracter, în citarea de autonomie teritorială a Ținutului opinia acestora, antiromânesc.

Secuiesc. De altfel, parafrazând discursurile Primul a solicitat chiar Parlamentului oratorilor, pe pancartele participanților se o lege prin care partidului Jobbik să îi fie putea citi „Transilvanie liberă, ţinut secuiesc interzisă prezența pe teritoriul României, iar autonom”, „I love Ţinutul Secuiesc, I Love primul-ministrul i-a cerut ministrului de Romania”, „România e şi ţara noastră, a se- Interne să demareze procedura de declarare cuilor”. a liderului Jobbik, Vona Gábor, drept persoLa manifestare au participat și invitați na non-grata în țara noastră. Șeful partidului de extremă dreaptă din alte zone autonome ale Europei – din Catalonia, spre exemplu, dar au fost ungar a replicat rapid, transmițându-le o prezenți și membri ai organizațiilor conside- scrisoare deschisă prin care explică faptul că rate extremiste, cum sunt HVIM – 64 co- nu a fost în calitate oficială la Tîrgu-Mureș, mitate, Garda Maghiară – sau ai partidului că a manifestat pașnic: „Sunt profund conde extremă dreapta din Ungaria, Jobbik, în sternat de declaraţiile dumneavoastră. Ce legi am încălcat? Nu am făcut altceva decât să frunte cu liderul său, Vona Gábor.

Așa cum era de așteptat, după încheierea mărşăluiesc în linişte şi pace în Târgu-Mureş. evenimentului comemorativ, participanții Dacă pentru asta voi fi interzis, atunci ce se nu s-au retras spre casele lor sau spre autoca- va întâmpla cu miile de manifestanţi? Vor fi rele cu care au venit, ci s-au deplasat pe tro- interzişi în România şi liderii belgieni, basci tuar spre centrul orașului, pentru că marșul şi catalani prezenţi la eveniment? Fiindcă ei nu a fost autorizat, iar prezența pe carosabil nu doar au mărşăluit în linişte, ci au rostit ar fi fost considerată o încălcare a legilor discursuri incendiare”. Vona a mai sugerat că românești în vigoare. Chemarea la marșul reacțiile oficialilor români sunt generate de

HANDBAL

Se acordă echipei feminine de handbal SC Mureşul Târgu-Mureş care a învins duminică cu scorul de 29-27 (13-16), în deplasare, la CSM Slatina, în partida derby din etapa a XIX a seriei a II-a din Divizia A de handbal feminine.

Se acordă persoanelor care au mărșăluit pe străzile municipiului în ziua de 10 martie și au scandat lozinci antinaționale, s-au îmbrâncit cu forțele de ordine, au aruncat cu petarde în jandarmi sau chiar pietre.

ANTINATIONAL ,

03

COMEMOĂRI

www.punctul.ro

15 martie la Tîrgu-Mureș cererile sale repetate de autonomie a secuilor: „Dacă problema dumneavoastră este că eu şi partidul meu vom susţine cu consecvenţă autonomia secuilor, atunci spuneţi asta clar.

Nu vă ascundeţi după adevăratele intenţii.

Eu sunt un om cu verticalitate. Caut să servesc dreptatea şi nu mi-e ruşine pentru asta. Dacă aveţi o problemă cu programul Jobbik sau cu mine, fiţi bărbaţi şi spuneţi asta. Atunci voi înţelege, însă această tentativă copilărească de a mă interzice este nedemnă şi penibilă”.

Ca reacție națională a venit și declarația liderului UDMR, Kelemen Hunor, care a spus că uniunea se delimitează de persoanele care au venit și au protestat din Ungaria și a reafirmat că formațiunea sa nu a organizat un asemenea eveniment, respectiv că fiecare om cu valori și principii democratice trebuie să se delimiteze de grupurile de extremă dreapta – din Ungaria sau de oriunde.

Pe plan local, de la prefectul Corneliu Grosu până la lideri politici, reacțiile nu au întârziat să apară.

Prefectul județului Mureș a susținut că reprezentanții HVIM au fost cei mai vocali, oameni veniți din județele Harghita și Covasna, declarând de asemenea că membrii Jobbik și ai Gărzii Maghiare „au fost de data aceasta în limita unei normalități pe care ne-o dorim în continuare”. Șeful Instituției Prefectului a mai spus că: „Plimbări prin oraş cu steaguri şi cu solicitări din acestea de rupere a pământului românesc în Târgu-Mureş nu trebuie să se mai întâmple niciodată. Autorităţile de data aceasta – pe un fundament legal care nu există acum şi care trebuie creat – trebuie să interzică astfel de manifestări”.

De asemenea, primarul Dorin Florea a afirmat că astfel de manifestări nu vor mai avea loc în Tîrgu-Mureș.

Cu toate că Jandarmeria prin purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Județean de Jandarmi, mr. Daniel Manea, a catalogat ca izolate incidentele, declarând că vor fi identificați cei care au tulburat ordinea și liniștea publică, directorul executiv al Poliției Locale Tîrgu-Mureș, Valentin Bretfelean, a susținut că în timpul evenimentului s-au încălcat prevederile mai multor legi și că a fost un marș ilegal chiar dacă oamenii s-au deplasat pe trotuare.

Dintre politicieni a reacționat vicepreședintele PNȚCD care a solicitat Parchetului General să declare indezirabile persoanele străine care au instigat, respectiv a susținut că: „M-am simţit ameninţat şi jignit de lozincile care s-au strigat la marşul de luni”.

Interesant este că de extremiști și de scandările lor s-au delimitat inclusiv organizatorii, atât Izsák Balázs, cât și liderul Partidului Civic Maghiar, Biro Zsolt.

piu. Ziua Maghiarilor de pretutindeni, care amintește de Revoluția pașoptistă, a fost comemorată, pașnic și decent, de UDMR, în principal, la Obeliscul Secuilor Martiri, după ce în preambul la statuia primarului Bernády György au fost depuse coroane de flori.

La obelisc au fost prezentate garnizoanele de husari și au putut fi admirate uniformele tradiționale ale acestora. De asemenea, a avut loc o reuniune a corurilor din județul Mureș, eveniment la care au confirmat participarea peste 40 de coruri. Nu au lipsit nici recitările de poezii și discursurile politicienilor – liderii UDMR Mureș și TîrguMureș, Brassai Zsombor și Peti András, vicepreședintele politic al UDMR, deputatul Borbély László, și a altor invitați la manifestare. Totul sub semnul bunei înțelegeri și a toleranței, o dovadă fiind inclusiv arborarea drapelului României. „Din 1990 venim aici maghiarii din Tîrgu-Mureș și nu numai ca să sărbătorim Ziua tuturor maghiarilor. Așa cum o facem din 1990 încoace am sărbătorit demn, am sărbătorit formulând un mesaj foarte clar către toți cei care locuiesc în această țară: noi, maghiarii din România, în 1990 și mai ales noi, târgumureșenii, care știm ce a fost și ce provocări am avut în ′90, în martie, când au fost asmuțiți românii și maghiarii unii împotriva celorlalți de către alte forțe care nu voiau să fie pace aici, în Tîrgu-Mureș și în județul Mureș, noi am formulat de atunci un singur gând: să avem o viață mai bună împreună cu majoritatea și să avem acele drepturi pe care le-am formulat din ′91-′92. Și acest lucru nu ar trebui să ne despartă, ci să ne unească pentru că, dacă vorbim de autonomie, să vorbim deschis despre diferite tipuri de autonomie, totdeauna, pentru că așa e în democrație, majoritatea va decide ce fel de autonomie va da tuturor cetățenilor din România și în cadrul acestei autonomii dacă pot să existe unele drepturi suplimentare în acele zone în care sunt locuite majoritar de maghiari”, a spus Borbély László. Acesta a mai susținut că: „Eu cred că trebuie să respingem și clar am respins orice fel de extremism, orice fel de xenofobie sau atitudine care sunt dușmănoase și cred că astăzi am demonstrat cu toții care am fost aici că da putem arăta o zi de sărbătoare demnă care nu este împotriva celuilalt, care nu este împotriva nici a românilor, nici a altora, ci să ne respectăm aceste sărbători și să construim o țară în care să se simtă fiecare bine”. Deputatul UDMR a comentat și incidentele din 10 martie: „Trebuie să avem o atitudine fermă față de oricare fel de extremism, de oriunde ar veni, dar haideți să lăsăm ca să se exprime lumea — și nu s-a întâmplat nimic, după părerea mea, care să justifice o atitudine, acum, de pornire de procese penale și alte măsuri le15 martie, sub lupă gislative. Asta nu înseamnă că sunt de acord cu acele evenimente care au fost luni, care au încercat să perturbe acea manifestație pașnică.

După incidentele din 10 martie, ochii Deci soluția mea, repet, este de a avea o atituopiniei publice au fost ațintiți asupra mani- dine, dar nu de a interzice partide politice sau festărilor organizate de 15 martie în munici- organizații sau de a intenta procese penale. E

foarte clar. Și să avem o atitudine fermă în gratuit, mai ales că în aprilie urmează alegece privește declarațiile”. Borbély mai crede rile din Ungaria unde pot vota și cetățenii că acelor partide care au participat la ma- români care au și cetățenia maghiară. nifestările din 10 martie li s-a făcut reclamă (L.G.)

04

INEDIT

Liderii invizibili ai orașului se vor descoperi la TEDx Johann Stan: Doctor în informatică, cu studii făcute în Franţa, s-a mutat apoi în Washington, iar de acolo coordonează organizarea primei conferinţe TEDx care se va ţine la Tîrgu-Mureş.

Locuiește la Washington, dar este originar din Tîrgu-Mureș.

Doctor în informatică, cu studii făcute în Franța, s-a mutat apoi peste ocean, iar de acolo coordonează organizarea primei conferințe TEDx care se va ține la Tîrgu-Mureș. Am stat de vorbă cu Johann Stan, ca să aflăm cât mai multe detalii despre filozofia din spatele conferințelor TED, poate cea mai cunoscută serie de conferințe din întreaga lume.

Adrenalina Reporter: În primul rând teaș ruga să-mi dai o definiție a ta a conferințelor TED. Johann Stan: Conferințele TED au început în 1984, în Silicon Valley. Obiectivul inițial era să fie interacțiune între trei domenii – tehnologie, design și, cum spun americanii, entertainment, adică tot ce înseamnă distracție. La conferințe, persoane cunoscute din aceste domenii prezintă niște idei care au fost realizate sau conferințele sunt, pur și simplu, o invitație de a interacționa, de a crea o comunitate în jurul unei idei. Dar cred că diferența între conferințele TED și celelalte conferințe este diversitatea.

Se încearcă să se găsească relații între științe, între diferite domenii. Încă un aspect foarte interesant al conferințelor TED este stilul de prezentare. Prezentările TED au un storytelling autentic, care atrage atenția, au un impact, crește adrenalina și vrei să faci, să participi și

tu, vei zice la prieteni și astfel se propagă spiritul acesta care mi se pare foarte important. „Combinăm latura personală cu ideea” Rep.: Apropo de asta, voi ca organizatori îi pregătiți cumva pe cei care țin prezentări la TED? J.S.: Sunt pregătiți. Avem în echipă un departament special pentru pregătirea speakerilor. TED cere câteva reguli. Când aplici pentru o licență, semnezi practic un contract cu TED și, printre reguli, e și faptul că trebuie să îi pregătești pe cei care vorbesc. Speakerii trebuie să-și scrie discursul... mă rog, nu în totalitate, dar cel puțin ideile principale pentru a vedea cum îl structurăm. Ca să aibă impact trebuie să conțină ceva și la început și la final, să fie o ascendență, să începi cu o idee; în final trebuie să ajungem la o concluzie care are impact asupra vieții.

Pentru asta e nevoie de pregătire, de repetiții, dar și de o motivație din partea speakerilor: unde în ce moment trebuie puse ideile principale, cum dezvoltăm ideile, ce poveste va fi în spatele prezentării. Nu știu dacă ai văzut, dar majoritatea discursurilor TED au și o poveste personală și trebuie lucrat și acolo, combinăm latura personală cu ideea. Toate acestea trebuie structurate foarte bine, pentru că timpul maxim este de 18 minute la o prezentare. Ideea este că discursul trebuie să fie accesibil pentru toți, indiferent de pregătire, de studii, de profesie,

ce, nimic legat de religie - dar este și plăcut să organizezi un TEDx pentru că ai ocazia asta de a cunoaște oameni care s-au realizat sau au o poveste foarte interesantă. (...)

Cerințele pentru speakeri și participanți

nitatea TED(...)

Două evenimente TEDx la Tîrgu-Mureș Rep.: Sunt două evenimente TEDx anul acesta la TîrguMureș, ce se va întâmpla la cele două?

J. S.: Cum spuneam, luni (17 martie), începe la Vancouver conferința TED. Se sărbătoresc 30 de ani de la prima conferință TED. Va fi o transmisie live, programul va fi de la ora 17:00, s-a făcut deja preselecția și vor fi sesiuni de transmisie live de la Vancouver. În pauză vom avea o prezentare făcută de Vlad Fiscutean (n. red. originar din Reghin, singurul ambasador TED din România și singurul care a fost speaker la o conferință TED până în prezent), care este ambasadorul TED pentru România, este o plăcere să-l avem la Tîrgu-Mureș. Va fi și un concurs despre TED, pregătim niște întrebări despre conținutul celor mai populare prezentări TED, iar câștigătorul va primi dreptul de a participa la conferința TEDx din octombrie. Deci, în principiu evenimentul nostru din 18 martie va fi o transmisie live a conferinței TED din Vancouver, iar în octombrie va fi evenimentul nostru mare, care se va derula pe o întreagă zi, vor fi aproximativ 15 conferențiari, din diferite domenii – medicină, IT, artă, probabil și din științe mai exacte, pentru că sunt foarte mulți oameni care au realizat ceva foarte impresionant la Tîrgu-Mureș și sunt de fapt niște lideri invizibili ai orașului, iar prin TEDx vrem să-i identificăm, să-i conectăm cu comunitatea(...).

A consemnat Cătălin Hegheș

pentru că va ajunge public, pe youtube, pe canalul TED și e important Rep.: Care sunt cerințele penca, de exemplu, un copil din Africa tru un speaker la TED și pentru dacă se uită la discurs să înțeleagă, un participant, ce trebuie să îndeplinească fiecare? să aibă impact și asupra lui.

J. S.: Speakerul trebuie să fie „TED a început în „demonstrat” ... de exemplu, dacă România, la Reghin” este vorba de o realizare științifică, ea trebuie să fi fost deja validată, fie în comunitatea științifică, fie prinRep.: Unde s-a mai făcut în tr-o aplicare practică, adică să poată demonstra impactul asupra unei România?

J. S.: TED a început în Ro- comunități sau asupra unui domemânia la Reghin. Clujul are două niu. În afară de asta, conținutul conferințe, TEDx Cluj și TEDx prezentării, cum spuneam, nu poate Eroilor, Bucureștiul este foarte ac- să fie politic sau religios, acestea sunt tiv, Piatra-Neamț a obținut licența cele două limitări impuse de TED, anul acesta, au mai fost conferințe iar restul ține de personalitatea fiTEDx la Sibiu, Oradea, Bacău, ecăruia și de motivație. Trebuie să Baia Mare și Iași. În paranteză, aș ai dorința de interacțiune cu echipa zice că există o comunitate foarte ac- de organizare pentru ca discursul să tivă și la Chișinău. fie în formatul TED și să aibă imRep.: Înțeleg că TEDx sunt pact, pentru ca cei care ies din sală, conferințe organizate indepen- să iasă cu o energie, cu o dorință de dent, care este diferența între ele a mai citit despre ideea respectivă, și conferințele TED? de a interacționa cu speakerul...

J. S.: Obiectivul TED, și cam Pentru participanți, cerința TED asta ni se cere și nouă, este să nu fie este ca participanții și speakerii să nici o diferență. Dar evident tre- fie la același nivel. Deci există o buie să adaptezi la contextul local. preselecție, în care, în general căuTED începe luni (n. red. 17 martie) tăm persoane care au deja o pasiula Vancouver și durează patru zile, ne și care au realizat ceva, oameni având vreo 50 de speakeri. La nivel neobișnuiți, care vor dori după local nu prea poți să atingi acest ni- conferință să transmită mai departe vel. Cel mai frecvent, TEDx-urile ideile și viziunea TED de a acționa. durează o zi dar, da, conținutul și Practic noi căutăm persoane active, formatul specific sunt exact aceleași. care au și capacitatea și motivația de Speech-uri de maxim 18 minute, a avea un impact în comunitate și pauze foarte bine organizate, unde de a face parte mai apoi din comuse prezintă proiecte interesante din oraș... vom încerca și noi să invităm ONG-uri sau companii care au ceva interesant și constructiv de arătat. Evident, e și o parte de networking, ca să fie interacțiune între Premiul Dumitru Tinu 2007 participanți, să discute cu speakerii Marius LIBEG despre idei, despre prezentări. Încă Cristian TEODORESCU un lucru care se mai întâmplă în Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L. Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării conferințele TED și TEDx este mo- Str. Horea, nr. 11 unor articole, citarea declaraţiilor unor surse Tîrgu-Mureş, cod 540502 oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate. mentul muzical. Căutăm și artiști Tel: 0371 496 125 Informaţii abonamente la telefon 0265 care au ceva diferit de prezentat, ca Fax: 0265 22 00 44 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile ISSN: 1841 - 0699 Rodipet şi la toate oficiile poştale. să fie și partea asta de distracție reRedactori: Ligia VORO Editor: Libeg Zsuzsanna prezentată. (...) TED este destul de Cătălin HEGHEŞ Secretaiat: exigent în ceea ce privește conținutul Cristina VANCEA Mihaela KOZAK Ioan A. Borgovan prezentărilor: Nu pot să fie politi- IT/DTP: Ovidiu MORAR www.punctul.ro

Mircea BARBU

Punctul

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

05

PROIECTE

Consilierii și proiectele lor V: Lucian Loghin Spre finalul anului 2013, săptămânalul Punctul a început o serie de articole cu scopul de a prezenta proiectele și realizările consilierilor locali târgumureșeni. Astfel, în ziarul nostru veți putea citi despre planurile consilierilor locali și despre proiectele importante inițiate de aceștia. Precizăm că urmărim îndeosebi tânăra generație de consilieri, cea care poate aduce un suflu nou în Consiliul Local, cu efecte benefice asupra dezvoltării municipiului Tîrgu-Mureș. Desigur, nu doar că vom prezenta proiectele consilierilor, ci vom urmări dacă, în timp, aceștia le duc la bun-sfârșit, iar rezultatele activității lor vor fi analizate după ce respectivele proiecte au fost sau nu concretizate.

Dacă primele „episoade” ale acestei serii de articole i-au avut în prim plan pe viceprimarul Peti András, dr. Olimpiu A. Sabău Pop, istoricul Soós Zoltán, prof. Pui Sebastian Alexandru, acum vom continua cu…

Episodul V: Loghin Lucian Mircea „La începutul anului 2012 am debutat în calitate de consilier local al Partidului Social Democrat în cadrul Consiliului Local municipal Tîrgu-Mureş, ca membru al comisiei pentru servicii publice şi comerţ. După alegerile locale din iunie 2012, în urma cărora am intrat din nou în componenţa Consiliului Local, am devenit membru şi secretar al Comisiei de organizare şi dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecţia mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură. Precizez că am fost numit prin decizii ale Consiliului Local şi în alte comisii de lucru. În calitate de ales local am asigurat un climat de transparenţă prin promovarea accesului la informaţie, prin realizarea unor întâlniri şi audienţe cu cetăţenii, prin susţinerea unui flux continuu de informaţii către comunitate. Alături de colegii din PSD, în special împreună cu dl. jr. dr. Sabău Pop Olimpiu, liderul grupului de consilieri ai Partidului Social Democrat din cadrul Consiliului Local Tîrgu Mureş, prin multiple interpelări, propuneri, amendamente şi luări de poziţie, am acţionat în virtutea respectării dezideratelor impuse de noţiunea de guvernare”, și-a prezentat, pe scurt, economistul Loghin Lucian Mircea activitatea din cadrul CL Tîrgu-Mureș.

www.punctul.ro

Biciclete și cărți Unul dintre proiectele la care Loghin Lucian Mircea a avut calitatea de coiniţiator se referă la liberul acces al bicicliștilor prin centrul municipiului Tîrgu-Mureș: Proiect de Hotărâre cu privire la abrogarea unei H.C.L privind interzicerea circulaţiei pe trotuarele din centrul oraşului a vehiculelor pe două roţi şi instalarea unor semne, indicatoare relevante în privinţa traseului ocolitor.

Un alt proiect, din domeniul cultural, se referă la aprobarea finanţării Bibliotecii Jude-

ţene Mureş, pentru achiziţionarea de fond de carte al acestei instituţii.

nazial să urmeze cursuri de înot obligatorii. Ştrandul este în paragină, iar pânza freatică nu este bună pentru realizarea altor construcții de amploare. Ştrandul poate fi transformat într-un bazin olimpic acoperit. Am fost în Germania și am văzut că nu există școală sau liceu care să nu aibă bazin de înot. S-ar putea face un program pentru ca elevii să meargă să învețe să înoate.

E un efort financiar destul de mare, dar eu zic că merită, pentru copiii noștri trebuie să facem orice. Există autobuze școlare care s-ar putea folosi... Iar după-masă, bazinul ar putea fi închiriat unor grupuri sportive sau unor persoane fizice”, a completat Loghin Lucian Mircea.

Ridicarea maşinilor Până nu demult, parcarea în locuri interzise se putea solda cu ridicarea maşinii. Acest lucru nu era tocmai legal, dat fiind faptul că proprietatea (maşina) nu poate fi confiscată nici măcar pentru un timp scurt pentru că ai parcat-o ilegal. La momentul actual nu se mai ridică maşinile parcate ilegal. Acest lucru se datorează în oraşul nostru şi „Proiectului de Hotărâre privind abrogarea unei H.C.L. şi aprobarea noului regulament de ridicare, transport, depozitare şi eliberare a vehiculelor staţionate neregulamentar, precum şi a celor abandonate pe domeniul public din Municipiul Tîrgu-Mureş”, după cum a precizat Loghin Lucian Mircea.

Parcuri pentru câini Un alt proiect al consilierului local Loghin se referă la stabilirea regulei de deţinere a câinilor de companie şi a accesului acestora în zonele publice (parcuri special amenajate). „În urma discuțiilor avute cu cetățenii din cartiere, am sesizat dorința lor de reglementa accesul câinilor în spaţiile publice. Am localizat niște spații în proximitatea cartierelor, mai ferite, în care să oferim posesorilor de câini posibilitatea să scoată câinii. Toate parcurile pentru câini vor fi dotate cu coșuri de gunoi, lopățică, loc pentru nisip pentru ca proprietarii de câini să aibă toate ustensilele necesare pentru a salubriza zona”, a declarat Loghin Lucian Mircea.

Fluidizarea traficului În continuare, prezentăm proiectele pe care consilierul Loghin Lucian Mircea doreşte să le propună spre aprobare în viitoarele şedinţe ale CL Tîrgu-Mureş.

Mai întâi, amintim un proiect care are ca scop fluidizarea traficului şi creşterea gradului de siguranţă rutieră. Este vorba, în primul rând, de amenajarea de intersecţii giratorii în câteva puncte foarte aglomerate din oraş, precum: zona centrală - zona Bolyai, zona Ștefan cel Mare, zona Borsos Tamás și str. Justiției; zona Unirii, intersecţia de lângă pod, cu drumul ce duce spre Sâncrai (acum o lună s-a făcut o statistică și s-a constatat că la oră de vârf, ora 8 dimineaţa, prin acest punct rutier au trecut, timp de o oră, aproximativ 2.400 de mașini); zona Tudor, la ieșire din oraș spre Corunca, la intersecția Bulevardului 1 Decembrie 1918 cu Calea Sighişoarei. „Am primit și un aviz favorabil din partea poliției naționale, respectiv serviciul rutier din cadrul Poliției Tîrgu-Mureș. Avem și susținerea poliției locale în implementarea acelor măsuri de creştere a gradului de siguranţă rutieră”, a declarat Loghin Lucian Mircea. În plus, pe lângă sensurile giratorii, se

Practică şi parcări supraetajate

Câteva dintre cele mai interesante proiecte de viitor al consilierului Loghin Lucian Mircea se referă la fluidizarea traficului prin crearea de intersecţii giratorii şi realizarea unor pasaje subterane pentru pietoni

mai doreşte amplasarea de noi limitatoare de viteză la trecerile de pietoni din apropierea anumitor şcoli sau licee din Tîrgu-Mureş.

Pasaje subterane Un alt proiect interesant de viitor se referă la iniţierea unor proiecte fezabile pentru accesarea de bani din fonduri europene folosiţi în construirea unor subtraversări pietonale sau pasaje subterane în anumite noduri rutiere, cu scopul fluidizării traficului pietonal şi rutier. Este vorba, în primul rând, de o subtraversare în zona Pieţei Bernády care să pornească de la locul WC-ului public subteran, actualmente închis accesului publicului. „Am observat că acea trecere de pietoni e frecventată de sute de copii care merg la școală spre liceele Unirea şi Papiu, Universitatea „Petru Maior” etc. Acolo, adeseori când este unda verde la pietoni se creează o coloană de mașini până la Papiu. Dacă am reuși să facem o subtraversare s-ar descongestiona acea zonă. Am efectuat și niște calcule referitoare la cost, ar însemna un efort destul de mare pentru municipalitate, dar s-ar putea realiza cu fonduri europene. Facem un proiect bine fundamentat şi trebuie văzut ce putem obține...”, a spus Loghin Lucian Mircea. „1 mai” reloaded Un alt proiect pe care consilierul local Loghin doreşte să-l propună în viitor este legat de reabilitarea şi modernizarea ştrandului „1 Mai” şi „introducerea lui într-un proiect mai amplu prin care elevii din ciclul primar şi gim-

Amintim alte două proiecte de viitor, propuse de consilierul local Loghin Mircea.

Primul este: „Iniţierea unui proiect privind realizarea unui parteneriat între Cabinetele Medicale Şcolare cu Facultatea de Stomatologie şi Protetică Dentară din cadrul UMF TîrguMureş”.

Al doilea proiect se referă la construirea unor parcări supraetajate realizate sub forma unui parteneriat public privat în care finanţatorul face investiţia, iar municipalitatea pune la dispoziţie terenul.

Stimularea afacerilor În final, amintim un proiect de viitor, prin care Loghin Lucian Mircea şi-a propus să stimuleze dezvoltarea mediului de afaceri din Tîrgu-Mureş: „stimularea mediului de afaceri prin înlesniri de taxe şi scutiri de plată a impozitelor pentru atragerea de investiţii în Municipiul Tîrgu-Mureş. Reduceri la terenuri, pentru dezvoltatorii care construiesc fabrici, spații de producție... Să stimulăm mediul de afaceri pentru că acesta creează plus valoare și astfel reușim să evoluăm”, a preconizat consilierul local Lucian Loghin.

Audienţe „Profit de ocazie să reamintesc tuturor cetăţenilor municipiului faptul că grupul de consilieri municipali ai Partidului Social Democrat Tîrgu-Mureş organizează un program săptămânal de audienţe în fiecare zi de luni a săptămânii la sediul PSD din Piaţa Trandafirilor (vizavi de Catedrala Mare). Aşteptăm aici toate persoanele interesate de bunul mers al urbei noastre să vină cu orice problemă de ordin administrativ, social, economic şi cultural, pentru a o putea soluţiona pozitiv, iar dacă este cazul să putem iniţia şi promova anumite proiecte de hotărâre în Consiliul Local.

Dorim să administrăm oraşul printr-o politică de informare proactivă a cetăţenilor cu privire la intenţiile noastre, având un dialog continuu cu populaţia Tîrgu-Mureşului”, a fost mesajul final al consilierului local Loghin Lucian Mircea.

Titi DÃLÃLÃU

06

REGHIN

Colectarea deşeurilor din mun. Reghin pe sectoare de activitate Sector

Str.

Responsabili sectoare

Apalinei ( pana la LIDL), Foişor, Abatorului, Iernii, P-ţa Mare, Bălcescu, Teilor, Viilor, Pometului, străzile spre Breaza ( str. Rudolf Wagner Regeny, Vasile L. Pop, Mărului, Prunului, Spicului, Ghiocelului, Narciselor ) , străzile spre Bistriţa (Vișinilor, Ciocârliei, Beng, Dealul Brezii, Dealul Cireşilor, Dealul Cocoşilor, Dealul Ierbii ).

M. Viteazu, Liliacului, Bujorului, Călăraşi, Republicii, Coşbuc, Pictor Grigorescu, Zorilor, Terasei, Compartiment ProDealului, Porumbei, Orizontului, Horea, cart. M.Viteazu, Izvorului. tecţia Mediului, Şcolii, P-ţa Petru Maior, Spitalului, M. Eminescu, Cerbului, Bucegi, Stejarului, Pădurii, cart. Rodnei, zona Pădurea Rotundă.

Mariș Maria Ion Creanga, Mierlei, Viorelelor, Pietroasei, Păsunii, Păltinis, străzile spre Dedrad (dr. Nicolescu Vasile, Codrului, pr. Ioan Malos, Dedradului, Viorilor, Strâmbă, Kemeny Janos), Măceşului, Plugarilor, Vânătorilor Lupului.

Secţie Aurel Vlaicu, Toamnei, Stadionului, Sării, Rândunelelor, Rozmarinelor, Licurici, Gh. Doja, Brânsalubritate, duşei, Apelor, Cetătii, Subcetate, Mureşului, Albinelor, Cart. spre Suseni (Pandurilor, Caraiman ) străzile adiacent bulev. Unirii (Koos Ferencz, Simion Bărnutiu, Gheorghe Şincai ) șef secţie, 1 Dec. 1918, cart. Unirii, Băii, Verii, P-ţa Mică, Sabău Ştefan Gării, Parcul tineretului, Lalelelor, Lăcrămioarei.

Duzilor, Râului, Mesteacănului, Sălciilor, Susenii Noi, cart. Libertaţii + ANL, cart. Făgaras.

Tehn.

Iernuţeni, Pomilor, Livezilor, cart. Iernuţeni, cart. Pomilor, Nucului, Bradului, Autobuzului, CastaAlbert Rafila nilor, Kiss Zoltan, Plopilor.

Gurghiului, Argesului, Siretului, Târnavei, Lăpusnei, Oltului, Someşului, Lungă, Scurtă, Secţie drumuri, Axente Sever, cart. Gării, Muncitorilor, Ierbuş, șef secţie, cart. Câmpului, Salcâmilor, Tâmplarilor, Căliman, Nouă, Carpaţi, Trandafirilor.

Croitoru Lucian străzile Apalinei ( Arenei, Castelului, Cimitirului, Grâului, Mioriţei, Semanătorilor, Margaretelor ).

Căprioarei, Florilor, Şoimilor, Mimozelor, Pavatorilor, Apalinei (pana la RAGCL), Gheţarului, Cooperatorilor, străzile noi din Apalina (Ioan Marinescu, Gorunului, Pinului, Molidului, Bartok Bella ).

Apalinei (pana la str. Morii), Morii, Verzei, Grădinarilor, Crinului, Garofiţei, Primăverii, Cărpinis, Crizantemelor, Dumbravei, Făget.

Sector I

Sector II

Sector III

Sector IV

Ajutor responsabili

Data/Ora Sector I

18 martie ora 8

Serviciul Poliţia Locală, şef serviciu Marian Vasile

Sector II

şef birou CotoiVasile

19 martie ora 8 Sector III 25 martie ora 8 Sector IV 26 martie ora 8

Transportul deşeurilor din mun. Reghin pe sectoare de activitate Sector

Sector I

Sector II

Sector III

Sector IV

Str. Maşini+personal Data/Ora Apalinei ( pana la LIDL), Foişor, Abatorului, Iernii, P-ţa Mare, Bălcescu, Teilor, Viilor, Pometului, străzile spre Tractor + Breaza ( str. Rudolf Wagner Regeny, Vasile L. Pop, Mărului, Prunului, Spicului, Ghiocelului, Narciselor ) , străzile 3 munc.

Sector I spre Bistriţa (Vișinilor, Ciocârliei, Beng, Dealul Brezii, Dealul Cireşilor, Dealul Cocoşilor, Dealul Ierbii ).

M. Viteazu, Liliacului, Bujorului, Călăraşi, Republicii, Coşbuc, Pictor Grigorescu, Zorilor, Terasei, Dealului, Po- MaşinăRAGCl+ rumbei, Orizontului, Horea, cart. M.Viteazu, Izvorului.

3 munc.

18 martie ora 8 Şcolii, P-ţa Petru Maior, Spitalului, M. Eminescu, Cerbului, Bucegi, Stejarului, Pădurii, cart. Rodnei, zona Pădurea Rotundă.

Maşină secţia Drumuri+ 3 munc.

Ion Creanga, Mierlei, Viorelelor, Pietroasei, Păsunii, Păltinis, străzile spre Dedrad (dr. Nicolescu Vasile, Codrului, pr.

Maşină Ioan Malos, Dedradului, Viorilor, Strâmbă, Kemeny Janos), Măceşului, Plugarilor, Vânătorilor Lupului.

RAGCl+3 munc.

Sector II Maşină Aurel Vlaicu, Toamnei, Stadionului, Sării, Rândunelelor, Rozmarinelor, Licurici, Gh. Doja, Brânduşei, Apelor, Cetătii, Subcetate, Mureşului, Albinelor, Cart. spre Suseni (Pandurilor, Caraiman ) RAGCl+3 munc. străzile adiacent bulev. Unirii (Koos Ferencz, Simion Bărnutiu, Gheorghe Şincai ) Maşină secţia 1 Dec. 1918, cart. Unirii, Băii, Verii, P-ţa Mică, Drumuri+ Gării, Parcul tineretului, Lalelelor, Lăcrămioarei.

3 munc.

19 martie ora 8 Duzilor, Râului, Mesteacănului, Sălciilor, Susenii Noi, cart. Libertaţii + ANL, cart. Făgaras.

Compactor RAGCL+3 munc.

Iernuţeni, Pomilor, Livezilor, cart. Iernuţeni, cart. Pomilor, Nucului, Bradului, Autobuzului, Castanilor, Kiss Zoltan, Maşină secţia Plopilor.

Drumuri+3 munc..

Sector III Gurghiului, Argesului, Siretului, Târnavei, Lăpusnei, Oltului, Someşului, Lungă, Scurtă, Maşină RAGCl+ 3 munc.

Axente Sever, cart. Gării, Muncitorilor, Ierbuş, Compactor 25 martie ora 8 cart. Câmpului, Salcâmilor, Tâmplarilor, Căliman, Nouă, Carpaţi, Trandafirilor.

RAGCL+ 3 munc. străzile Apalinei ( Arenei, Castelului, Cimitirului, Grâului, Mioriţei, Semanătorilor, Margaretelor ).

Tractor + Sector IV 3 munc.

Maşină Căprioarei, Florilor, Şoimilor, Mimozelor, Pavatorilor, Apalinei (pana la RAGCL), Gheţarului, Cooperatorilor, străzile noi din Apalina (Ioan Marinescu, Gorunului, Pinului, Molidului, Bartok Bella ).

RAGCl+3 munc.

26 martie Apalinei (pana la str. Morii), Morii, Verzei, Grădinarilor, Crinului, Garofiţei, Primăverii, Maşină secţia ora 8 Cărpinis, Crizantemelor, Dumbravei, Făget.

Drumuri+3 munc.

07

100 de idei, după 100 de zile de școală La Școala Gimnazială „Ioan Vlăduțiu” funcționează un număr de trei clase pregătitoare în care sunt cuprinși 63 de elevi repartizați la cele trei învățătoare: Gabriela Baci, Laura Banea și Ana Hădărig. Un eveniment deosebit a avut loc în clasele celor mai mici elevi din școală cu ocazia încheierii primelor 100 de zile din viața lor de elevi.

Expoziție inedită În cadrul programului extracuricular numit „100 de zile de școală”, copiii împreună cu părinții lor au realizat fiecare câte o lucrare, machetă sau colaj, la liberă alegere, folosind câte 100 de obiecte.

Lucrările au fost expuse pe holul școlii și toți părinții au venit și le-au văzut, s-a organizat și o mică activitate în care a fost sărbătorită parcurgerea primelor 100 de zile de școală. A fost un eveniment apreciat de toți elevii care au primit diplome și dulciuri; a fost apreciat și de părinții care sunt mulțumiți de acele prime 100 de zile în care copiii lor au asimilat multe cunoștințe pregătitoare pentru clasele care urmează. Cu aceeași ocazie, la Târgul de mărțișoare

Trei cadre didactice de nota 100: Gabriela Baci, Laura Banea şi Ana Hădărig

și felicitări confecționate de părinți și elevi, tot ei fiind și cumpărătorii, s-a adunat o sumă de bani care a fost donată Fundației „Impuls”.

Lucrările, cele mai multe fiind surprinzătoare prin materialele și tehnicile folosite, ar merita să fie expuse într-un spațiu accesibil marelui public din oraș spre bucuria estetică a privitorilor. Am rezistat unui prim impuls de a face o ierarhie a celor mai bune lucrări dar, toate fiind frumoase, remarcăm la întâmplare tabloul cu 100 de fluturi decupați din hârtie; Acoperișul școlii format din 100

de monede de zece bani; 100 de pietre lăcuite montate sub formă de pește; 100 de bărcuțe cu drapelul național a 100 de state și așa mai departe, lucrări ingenioase și îngrijit lucrate în tehnica Quiling, origami sau la alegere. În expoziția de la Casa de Cultură am remarcat lucrările elevilor: Ambruș Andreea, Darius Baghiu, Demeter Richard, Darius Frandeș, Beniamin Henteș , Sara Iucan, Radu Mara, Dragoș Raita, Amalia Stoica, Mihai Stoica, Norbert Sucuturdean.

Ioan A. BORGOVAN

Vernisaj și amintiri din anii 75 La începutul lunii martie, Casa de Cultură „Pompeiu Hărășteanu” și Ioan Palaghie au pregătit o frumoasă surpriză nu numai celor din promoția 1975 a Liceului din Luduș, dar și iubitorilor de artă din oraș. În holul mare a avut loc întâlnirea foștilor colegi de școală cu Gavril Nechifor, elevul pasionat de artă de altădată, pictorul consacrat de azi.

www.punctul.ro

Sensibilitate și poezie Maestrul Gavril Nechifor s-a născut la Turda însă a urmat cursurile Liceului din Luduș după care a absolvit Școala de Artă Cluj-Napoca, secția Pictură. Este licențiat al Universității de Artă și Design Cluj-Napoca, Facultatea de Pictură. Încă înainte de încheierea studiilor participă activ la viața artistică și culturală din Turda, fiind membru fondator în mai multe Fundații și Societăți Culturale.

Organizează prima lui expoziție personală în anul 1980, după care mai urmează încă 20. Participă la 140 de expoziții de grup fiind prezent la im-

portante galerii de artă și muzee din țară și din străinătate, acolo unde i s-au achiziționat lucrări pentru muzee și colecții particulare. Dintre acestea, amintim Galerii din Italia, Franța, Australia, Canada, Brazilia, Olanda, SUA, Ungaria, Grecia, Austria, China, Belgia. În biografia artistică a maestrului Gavril Nechifor există și ilustrări de carte, participări la tabere de creație și

premii naționale și internaționale.

La Luduș, expoziția de pictură a cuprins o colecție de flori delicate, un efluviu de sensibilitate și duioșie exprimate pe simeze, dar mascate de aparenta duritate pe care o afișează creatorul. Despre pictor și arta sa au vorbit Iosif Pop, Mitru Cirhagău, Alex Nicoară, Finta Ildiko și Elena Florea.

Ioan A. BORGOVAN

Punctul pe i

LUDUŞ Spectacol cu dedicații. Primăria orașului Luduș, Casa de Cultură „Pompeiu Hărășteanu” și Asociația Culturală „Plaiuri Ludușene” au oferit cu prilejul Zilei de 8 Martie și aniversării a 14 ani de activitate a Ansamblului folcloric „Ardealul”, un spectacol extraordinar cu participarea soliștilor Ioan Dordoi, Ovidiu Nechită, Delia Molnar, Carmen, Roxana și Septimiu Pop, Romina Mărginean, Valentina Teanc, Roxana Iagăr, Rareș Măcinică, Szep Iulia, Cristina Crăciunescu. A acompaniat Grupul instrumental al Ansamblului ”Ardealul”. Specatcolul a avut loc în 7 martie în sala mare a Casei de Cultură Luduș.

MULȚUMIRI DOAMNELOR! În preziua frumoasei zile de „Mărțișor”, Consiliul Județean al elevilor în parteneriat cu Consiliul școlar al elevilor din Luduș, Bogdan Luca, Diana Man și Alexandra Simion, și unitățile de învățământ din oraș și din Ațintiș au organizat ediția a doua a unei expoziții de mărțișoare numită ”Împarte zîmbete de 1 Martie”. Scopul expoziției a fost unul nobil și anume, strângerea de fonduri în scopuri caritabile.

Donațiile primite în schimbul mărțișoarelor au ajuns la Asociația „Impuls” care asigură condiții de recuperare și îngrijire pentru copiii cu nevoi speciale, încadrați în grade de handicap grav. Deschiderea expoziției a avut loc la Casa de Cultură ”Pompeiu Hărășteanu” în prezența unui mare număr de elevi, cadre didactice și părinți ai elevilor. Despre semnificația sărbătorii și scopul caritabil al întregii activități de confecționare a mărțișoarelor, o adevărată demonstrație de fantezie, imaginație și îndemănare au vorbit Bogdan Luca, Diana Man, Claudia Botezan și primarul Cristian Moldovan. Pentru mărțișoarele confecționate de elevi, cadrele didactice de la unitățile de învățământ merită tot respectul și mulțumiri din partea beneficiarilor și merită să le înscriem numele într-un catalog al omeniei: Aldea Ramona, Andreșan Maria, Bica Iulia, Blaga Liliana, Boca Daniela, Bordan Ana, Botezan Kinga, Călugăr Maria, Coman Dorina, Cozma Mirela, David Ovidia, Dobrău Dorina, Farcaș Livia, Fărcaș Andreea, Fulop Elisabeta, Graur Diana, Hațegan Olivia, Herczeg Gerlinda, Hereșanu Ildiko, Izsak Erika, Katona Bândilă Maria, Kodori Olga, Laszlo Aletta, Mărginean Monica, Moldovan Angela, Ober Emilia, Olar Cornelia, Petrea Delia, Pop Dana, Pop Elena, Roșca Adina, Russu Monica, Rusu Diana, Rus Victoria, Stînă Paula, Szasz Petruța, Szekely Timea, Șofron Simona, Tegla Annamaria, Urcan Carmen.

PRIMĂRIA ORAŞULUI LUDUŞ Anunţă concurs, pentru ocuparea a două posturi vacante de magaziner II, în cadrul Biroului „Pieţe, Sala de Sport, Bazin Sportiv şi Stadion” LOCUL DE DESFĂŞURARE: Sediul Primăriei oraşului Luduş, DATA: - proba scrisă : 09.04.2014, ora 1000 - interviu : 11.04.2014, ora 1100 CONDIŢII DE PARTICIPARE: - Studii medii sau generale, vechime în muncă minim 10 ani, cunoştinţe de contabilitate primară, abilităţi de comunicare şi relaţionare bună în echipă Data până la care se depun dosarele : 21 martie 2014, ora 1200 Alte informaţii în legătură cu condiţiile de desfăşurare a concursului,condiţiile de participare la concurs, bibliografia şi actele solicitate candidaţilor pentru dosarul de înscriere se pot obţine la Sediul Primăriei oraş Luduş sau la telefonul 0265/411716 ( Resurse –Umane).

P R I M A R, Moldovan Ioan Cristian

08

REGHIN

Remember. Un 8 Martie

Un spectacol de muzică uşoară de calitate, cu artişti îndrăgiţi a fost darul oferit de Primăria Reghin şi Casa de Cultură „Eugen Nicoară” doamnelor şi domnişoarelor cu ocazia Zilei Internaţionale a Femeii. Evenimentul a avut loc vineri, 7 martie de la ora 17. Invitatul special a fost nimeni altul decât renumitul interpret Marcel Pavel. Pe scenă au mai urcat: Marcel Crăciunescu Şăl, Antoniu Rusu, Sorin Pantea şi Doru Pop. „Artiştii au fost aleşi în funcţie de preferinţele reghinencelor şi mă bucur că toţi au fost de acord să fie alături de noi în această zi. Am ales pentru organizarea spectacolului ziua de 7 martie, pentru că în general 8 martie se sărbătoreşte cu cei dragi, cu familia şi partenerii de viaţă”, a declarat primarul „Le mulţumesc tuturor femeilor care au fost municipiului Reghin Maria Precup. încă o dată alături de noi” - Maria Precup Maria Precup a transmis un mesaj femeilor de ziua lor

noi în organizarea acestui eveniment, iar faptul că sala a fost plină îmi dă convingerea că am ales bine artiştii care au urcat pe scenă şi s-au întrecut pe ei înşişi, dar şi faptul că „Le mulţumesc tuturor femeilor femeile din Reghin sunt mari iubicare au fost încă o dată alături de toare de artă şi de muzică bună. Le

mulţumesc pe această cale, încă o dată şi le doresc ca ziua de 8 martie să o petreacă alături de cei dragi şi să fie o zi specială pentru toată lumea!”

La eveniment a participat şi deputatul Vasile Gliga alături de

soţia sa. Acesta a felicitat organiza- seară să bucure foarte multă lume”. torii pentru artiştii aleşi, spunând Marcel Pavel a ridicat că a fost cel mai reuşit spectacol sala în picioare… de 8 Martie de până acum. „Nu mă aşteptam. Cred că nu a fost în ultimii ani, un asemenea spectacol Acesta a făcut un show pe cinste de 8 martie şi sper să continue tot aşa pentru că e important să ne sim- în care a implicat şi câteva domniţim bine, să avem în suflet bucurii. şoare din sală pe care le-a invitat să Şi Maria Precup a reuşit în această urce pe scenă alături de el.

09

REGHIN

de neuitat la Reghin

www.punctul.ro

Acesta nu a cântat pentru prima data la Reghin şi de fiecare dată a fost primit cu căldură de public „De câte ori vin aici este o mare plăcere. Sunteţi un public minunat şi vă mulţumesc foarte mult pentru primirea făcută. Nu am cuvinte să mă exprim cât de frumos este. Împlinirea unui artist vine atunci când este iubit de public. În alte părţi ai impresia că, poate, românii şi-au pierdut sentimentul de respect faţă de artişti. Nu! Iată că aici am simţit din plin iubirea şi aprecierea dumneavoastră şi vă mulţumesc!”

Marcel Pavel a devenit cunoscut la nivel naţional în vara lui 2000 cu piesa „Frumoasa Mea” compusă de Ovidiu Komornik. Piesa a fost fredonată de toată sala şi vineri la Reghin.

Spectacolul dedicat femeilor a fost prima apariţie pe scenă în faţa publicului reghinean, a lui Marcel Crăciunescu, zis Şăl după Eurovision. Acesta a interpretat live piese din repertoriul românesc şi internaţional, iar la final a cântat „Hardjok” – piesa din finala concursului naţional.

Solistul de muzică populară Antoniu Rusu a urcat pe scenă în deschiderea spectacolului şi a susţinut un repertoriu ce a cuprins romanţe binecunoscute şi îndrăgite de mai ales de doamnele mai în vârstă. „Sănătate şi noroc, din partea lui Doru Pop!” Doru Pop şi-a dezvăluit o latură mai puţin cunoscută. Aceea de cântăreţ de muzică uşoară – prima sa dragoste. „În primul rând aş dori să îi mulţumesc doamnei primar Maria Precup pentru că s-a gândit la toate femeile din Reghin şi mă rog ca bunul Dumnezeu să îi dea sănătate, să poată şi pe viitor să fie alături, nu numai de femei, ci şi de noi bărbaţii. Pentru că

Vasile Gliga a felicitat organizatorii pentru artiştii aleşi, spunând că a fost cel mai reuşit spectacol de 8 Martie de până acum

„De câte ori vin aici este o mare plăcere. Sunteţi un public minunat şi vă mulţumesc foarte mult pentru primirea făcută.”- Marcel Pavel

sunt convins că doamna primar a fost este şi va fi mereu alături de toţi reghinenii. Îi urez la mulţi ani şi tot binele din lume!”, a declarat acesta. Şi a transmis un mesaj către toate reprezentantele sexului frumos: „Întotdeauna am spus: cuvântul femeie, este al doilea cuvânt sfânt după Dumnezeu pentru că femeia este cea care dă viaţă. Meritau femeile reghinene acest spectacol deosebit şi iată că au avut norocul şi privilegiul să aibă în faţa lor artişti deosebiţi. Mai ales că a urcat pe scenă alături de noi reghinenii îndrăgitul interpret Marcel Pavel despre care nu am decât cuvinte de laudă, este un om minunat, de suflet, de caracter şi cu o voce extraordinară. Meritau femeile acest

lucru şi mă bucur că am avut şi eu ocazia să mă număr printre aceşti artişti minunaţi. Le doresc femeilor reghinene să fie veşnic tinere, frumoase şi sănătoase!”, a mai spus artistul. „Reghinul a avut întotdeauna un public minunat!”

Este declaraţia artistului Sorin Pantea care a mai spus că toţi artiştii care vin şi cântă la Reghin sunt încântaţi de oamenii de aici. Interpretul a avut o apariţie inedită. Deşi este un reprezentant de seamă al folclorului mureşean, de această dată a susţinut un repertoriu alcătuit din piese de muzică uşoară româneşti şi străine. Artistul le-a mulţumit organizatorilor pentru că i-a oferit prilejul să ia parte la acest spectacol, prin care a putut să felicite toate femeile reghinene: bunici, mame, soţii şi fiice.

„Noi ne exprimăm cel mai bine prin cântec şi dacă am putut să le aducem o rază de bucurie şi să le alungăm pentru o clipă tristeţea, cu atât mai bine. Despre colegii mei nu pot să spun decât cuvinte de laudă, mai ales despre invitatul special alături de care am mai cântat pe scenă, de fiecare dată cu o plăcere deosebită. Este o voce de aur a României şi un om modest, lucru deosebit pentru un artist de talia lui care vine întotdeauna cu un sfat pentru colegi,” a declarat Sorin Pantea.

Interpretul Sorin Pantea a dorit să transmită prin un mesaj tuturor cititoarelor ziarului Punctul: „Îmi doresc să ne iubească mereu (pe noi artiştii n.r.), să ne asculte muzica şi să ne susţină pentru a fi motivaţi să creăm şi pe viitor cântece frumoase.”

La final, toţi artiştii implicaţi în spectacol au cântat „La mulţi ani!” doamnelor şi domnişoarelor aflate în public.

Emeşe ARDELEAN

10

PUBLICITATE

Proiect de aproape 2 milioane de lei pentru turiștii din Sighișoara Reprezentanţii Primăriei municipiului Sighişoara au prezentat săptămâna trecută, 11 martie, într-o conferinţă de presă, detalii referitoare la proiectul „Crearea şi dotarea unui Centru Naţional de Informare şi Promovare Turistică în Municipiul Sighişoara”, prin care autorităţile locale urmăresc promovarea municipiului Sighişoara ca valoare istorică, arhitectonică şi culturală, pe plan naţional şi internaţional, în scopul creşterii numărului de turişti.

Obiectivul general al proiectului este „promovarea Sighişoarei ca valoare istorică, arhitectonică şi culturală, pe plan naţional şi internaţional, în scopul creşterii atractivităţii sale ca destinaţie turistică şi a creşterii numărului de turişti”, iar Centrul de Informare Turistică va fi situat la parterul Sălii „Ciprian Porumbescu” şi va fi structurat astfel: un birou pentru informarea turiştilor, două birouri pentru personalul centrului, o sală de conferinţe unde personalul centrului va organiza diverse evenimente turistice, o sală pentru organizarea de expoziţii şi realizarea diferitelor prezentări pentru turişti şi anexe: holuri şi grupuri sociale.

Lucrările au fost demarate în iulie 2012 de societatea Ancora Cons SRL. Municipiul Sighişoara a încheiat contractul cu nr. 13828 din 28 iunie 2012 cu SC Ancora Cons SRL în calitate de executant pentru efectuarea de lucrări de construcţii şi instalaţii pentru realizarea Centrului de Informare şi Promovare Turistică în municipiul Sighişoara. „Aceste lucrări au ponderea cea mai mare, atât financiar, cât şi ca perioadă de execuţie, în cadrul proiectului.

Lucrările au început în data de 16 iulie 2012, odată cu emiterea către constructor a ordinului de începere a lucrărilor nr. 14728 din 11 iulie 2012. Durata estimată a lucrărilor a fost iniţial de şapte luni, durată prevăzută în studiul de fezabilitate. În timpul lucrărilor, date fiind atât vechimea construcţiei, cât şi amplasarea acesteia lângă alte monumente istorice de o importanţă deosebită, s-a constatat, în mai multe cazuri, necesitatea schimbării şi adaptării metodelor constructive stabilite iniţial prin proiectul tehnic.

Acestea au fost cuprinse, până în prezent, în şase dispoziţii de şantier ce prevăd reproiectarea unor faze şi execuţia de lucrări suplimentare. Aceste dispoziţii au fost emise de proiectant şi însuşite de constructor”, a arătat Alina Aldea, purtător de cuvânt al Primăriei Sighișoara.

De asemenea, lucrările suplimentare şi

Proiectul beneficiază de o finanţare nerambursabilă în cadrul Fondului European pentru Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul de intervenţie 5.3 – Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică, Operaţiunea – Crearea Centrelor Naţionale de Informare şi Promovare Turistică şi dotarea acestora. Valoarea totală a proiectului este de 1.869.294,40 lei, din care 85% – valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR, 13% valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional şi 2% cofinanţare eligibilă a beneficiarului, adică municipiul Sighişoara.

branşamentele pentru canalizare şi hidranţi. Lucrările sunt în conformitate cu graficul de execuţie, în total lucrarea fiind executată în proporţie de 29%. Obiectivele specifice ale proiectului sunt realizarea unui cadru organizat pentru eficientizarea promovării patrimoniului Sighişoarei şi creşterea cu 30% a colaborării cu actorii din turism. Crearea Centrului de Informare şi Promovare Turistică va facilita accesul turiştilor la informaţiile necesare referitoare la obiectivele de interes din municipiul Sighişoara”, a conchis Alina Aldea.

Cristina VANCEA

schimbarea unor soluţii constructive au făcut imposibilă desfăşurarea lucrărilor conform graficului de execuţie, ca atare, constructorul solicitând prelungirea contractului cu cinci luni, prelungire aprobată prin semnarea actului adiţional nr. 1 din 14 februarie 2013 cu obligativitatea executării lucrărilor până la data de 12 iulie 2013. „Ploile abundente din perioada martie – iunie a anului 2013 au îngreunat însă realizarea de lucrări în special la acoperişul şi faţada clădirii.

Astfel, activitatea a fost redusă, iar graficul de lucrări nu a fost respectat”, a afirmat Alina Aldea.

Probleme În 13 iunie 2013, Primăria Sighişoara a fost înştiinţată de către Direcţia Finanţelor Publice Mureş de faptul că s-a instituit o poprire de 268.646 lei, sumă datorată de SC Ancora Cons SRL sub diverse titluri, iar în data de 20 iunie 2013 Tribunalul Comercial Mureş a admis cererea societăţii de deschidere a procedurii generale a insolvenţei. Astfel, autorităţile au fost nevoite să reia procedura de achiziţie pentru lucrările rămase neexecutate. „Ca urmare, s-a solicitat şi obţinut prelungirea termenului de implementare a proiectului cu încă 12 luni pentru a putea demara o nouă procedura de achiziţie pentru lucrări şi a avea timp suficient de finalizare a acestora. Începând cu data de 2 decembrie 2013 lucrările de amenajare şi modernizare a centrului au fost preluate de SC Posada Med SRL din Mediaş, în baza contractului de execuţie nr. 25755 din 22 noiembrie 2013. De la reluarea lucrărilor şi până în prezent au fost executate lucrări la instalaţile electrice şi sanitare, au fost făcute recompartimentări, s-a instalat centura de pământare şi s-au executat

SNGN Romgaz Mediaş, cu sediul în Mediaş, Str. Gării, nr. 5, jud. Sibiu, organizează în anul 2014 săptămânal Licitaţie Publică în zilele de miercuri şi joi, la ora 11, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale:

• Barăci

• Tehnică de calcul şi birotică • Material tubular uzat provenit din recuperări • Diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări • Alte mijloace fixe

Persoanele interesate pot obţine informaţii suplimentare la tel. 0269/201149, 0749/331149, la serviciul mecano-energetic al Sucursalei Mediaş, zilnic între orele 730 şi 1530.

11

TÂRNĂVENI

Aproape 2.000 de persoane au beneficiat de ajutoare de încălzire În perioada sezonului rece, 1 noiembrie 2012 – 31 martie 2013, totalul familiilor din Târnăveni care au beneficiat de ajutorul de încălzire a locuinței a fost de 1976.

Ajutorul de încălzire cu gaze naturale, energie electrică sau lemne a locuințelor s-a acordat în anul 2013 în perioada sezonului rece, atât beneficiarilor de ajutor social, cât și familiilor sau persoanelor singure, dar și a celor care au avut un venit de până la 615 lei pe membru de familie.

Pentru încălzirea cu gaze naturale a locuințelor au fost 1.693 de cereri, dintre care două au fost respinse, iar pentru încălzirea locuinței

cu lemne au fost depuse 75 de cereri. În vara anului 2013, s-au efectuat verificări la 998 dintre beneficiarii dreptului la ajutorul pentru încălzirea locuinței. Au fost identificați 95 de beneficiari care nu au anunțat modificările survenite în acea perioadă privind componența familiei, precum și a veniturilor. Sumele necuvenite au fost recuperate și virate în contul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Mureș.

Mulți și la servicii sociale

cio-medicale gratuite la domiciliu de către Primărie pentru un De asemenea, în anul 2013 număr de 124 de persoane. În s-au oferit servicii sociale și so- cadrul serviciilor oferite de cen-

multe altele.

Centrul Social Comunitar pentru Persoane Vârstnice oferă servicii sociale comunitare la domiciliu persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani la bărbați și de 60 de ani la femei. Pentru a beneficia de aceste servicii, persoana depune o cerere la registratura Primăriei municipiului Târnăveni, după aprobare întocmindu-se o anchetă socială la domiciliul solicitantului.

Apoi se încheie un contract de prestări servicii unde vor fi evidențiate tru se găsesc activități de sociali- condițiile, frecvența de acordare a zare, activități recreativ-distractive serviciilor, precum și serviciile de precum: 8 Martie, Paștele, Ziua care beneficiază solicitantul.

Mircea BARBU Internațională a Vârstnicilor și

Iluminatul public cu leduri, pe masă

În urma ședinței extraordinare de consiliu de luni, 10 martie, consilierii locali au aprobat documentația de avizare a lucrărilor de intervenții, precum și indicatorii tehnico-eco-

înlocuirea aparatelor de iluminat existente cu aparate de iluminat cu LED-uri de înaltă calitate.

Principalele avantaje ale aparatelor de iluminat cu LED-uri de înaltă calitate sunt: reducerea consumului de energie electrică, eficiență ridicată și poluare luminoasă redusă, durata de viață mult mai mare decât lămpile existente, condiții de funcționare nomici aferenți obiectivului de nepretențioase, ușor de controlat. investiții privind modernizarea și În prezent, sistemul de iluminat pueficientizarea sistemului de ilumi- blic este un ansamblu de instalații nat public al municipiului Târnă- și echipamente vechi în proporție veni. Pentru acest lucru, se dorește de 86%. Este caracterizat prin ne-

www.punctul.ro

Tudor Gheorghe vine în concert la Târnăveni

Maestrul Tudor Gheorghe va fi prezent într-un concert pe scena Casei de Cultură din Târnăveni în data de 11 mai. Cu turneul intitulat „Lecția”, maestrul va concerta în această primăvară în orașele mici ale țării, în casele de cultură și căminele culturale. În spectacol se vor dezbate câteva teme pornind

omogenitate, diversitate și neuniformitate, atât din punct de vedere constructiv, cât și din punct de vedere funcțional. Proiectul privind modernizarea iluminatului public este în concordanță cu Planul Urbanistic General și se înscrie în strategia de dezvoltare a municipiului Târnăveni.

Prin acest proiect se urmărește realizarea unui sistem de iluminat modern, reducerea riscului de accidente rutiere pe timp de noapte și îmbunătățirea condițiilor de viață, ca rezultat al implementării proiectului. de la pledoaria pentru păstrarea curățeniei limbii române, la redescoperirea primelor manifestări literare prezentate cu umor, de la candoarea exprimării poetice a iubirii romantice sau erotice, până la cea mai frumoasă poezie de dragoste.

Mircea BARBU

Petrecerea târnă­ve­ nenilor din Canada Restaurantul Casa Greque din Brossard – Montreal Canada a găzduit cu ocazia mărțișorului și zilei de 8 Martie o petrecere a românilor din Canada, mai precis a celor din Târnăveni care s-au stabilit atât de departe de casă. La petrecerea organizată de Dan Moga și cei din Târnăveni, au participat 110 persoane provenind și din alte zone ale României, Brașov TîrguMureș, Iași, Craiova. Doamnele și domnișoarele prezente la petrecere au primit câteo floare și un mărțișor.

Mircea BARBU

12

HARGHITA

Claudiu Maior - „Lucrăm pentru oraş. Ne consultăm cu cetăţenii” În cursul zilei de joi, 13 martie, consilierul Claudiu Maior a vizitat şantierele care s-au deschis în ultimele zile, odată cu încălzirea vremii. O primă oprire a avut loc pe str. Godeanu, unde este în lucru amenajarea unei parcări ecologice, ce va avea aproximativ 25 de locuri de parcare şi reabilitarea parcului de joacă din zonă. Locuitorii prezenţi la faţa locului au ţinut să-i mulţumească consilierului Claudiu Maior pentru demararea acestor lucrări şi pentru promptitudinea de care a dat dovadă, respectându-şi astfel promisiunea făcută. Următoarea vizită a fost făcută pe str. Banat unde este în lucru reabilitarea aleilor pietonale de la nr.03-13 prin turnarea unui covor asfaltic, o promisiune care a fost făcută de Claudiu Maior în cadrul adunării generale a asociaţiei de proprietari nr.131 din data de 27 februarie a.c. Preşedintele asociaţiei de pro-

prietari nr.131, domnul Cerghizan Vasile a rămas surprins că la nicio lună de la şedinţă, lucrarea care a fost promisă a şi demarat, motiv pentru care, în numele

proprietarilor de pe str. Banat îi mulţumeşte „ ajutorului primarului” aşa cum l-a numit de mai multe ori pe domnul Maior. Un ultim şantier care a fost vizitat de

ROMÂNIA JUDEŢUL MUREŞ MUNICIPIUL TÎRGU MUREŞ DIRECŢIA ŞCOLI SERVICIUL INVESTIŢII ŞI REPARAŢII ŞCOLI „Târgu Mureş – Oraş al armoniei, nu al conflictelor!”

Primăria reabilitează şi Grădiniţa Nr.16!

Primăria reabilitează şi Grădiniţa Nr.16!

Una din cele mai vechi unităţi de învăţământ din oraş, Grădiniţa nr.

16 situată pe str. Sportivilor nr.2, lângă Maternitatea Veche, a intrat în reabilitare completă. Prezent pe şantier pentru a verifica stadiul lucrărilor, consilierul Claudiu Maior a declarat: „ Clădirea aceasta a Una fost din cele mai vechiînunităţi învădu-seani un !!! număr de 14seama săli de grupe, construită 1902,de deci are 112 Vă daţi că 3 grupuri timpul a trecut peste ea şi avea nevoie de reabilitare.

Grădiniţa ţământ din oraş, Grădiniţa nr. 16 situată pe sanitare, birou administrator, cancelarie, sală avea până acum şapte săli de grupă, plus anexe, bucătărie, str. Sportivilor nr.2,depozit, lângă Maternitatea Ve- de logopedie.

Vom construi o şarpantă nouă din spălător, grupuri sanitare, birouri. Prin investiţia che, a intrat în reabilitare completă.

Prezent materiale şi un acoperiş nou. Se va instala propusă de Primăria Târgu-Mureș, se va uşoare realiza extinderea mansardarea corpuriloro existente pe întreaga pe şantierclădirii pentru şi a verifica stadiul lucrărilor, centrală modernă pentru producerea agentului suprafaţă, obţinându-se un număr de 14 săli de grupe, 3 grupuri consilierulsanitare, Claudiu Maior declarat: „Clădi-cancelarie, termic de încălzire a apei calde menajere. birou aadministrator, sală deşi logopedie.

Vom rea aceastaconstrui a fost construită în 1902,nouă deci aredin 112materiale Fiinduşoare un monument vechi, vom păstra îno şarpantă şi un acoperiş nou.seama Se va instala o centrală pentru producerea treaga arhitectură a clădirii şi forma faţadelor. ani !!! Vă daţi că timpul a trecut peste ea şimodernă agentului termic de încălzire şi a apei calde menajere.

Valoare contractului este de 3,6 milioane de lei avea nevoie de reabilitare.

Grădiniţa avea până Fiind un monument vechi, vom păstra întreaga arhitectură a şi până la sfârşitul este anuluideva3,6 fi finalizat. Ţin să acum şapteclădirii săli de grupă, plus faţadelor. anexe, bucătărie, şi forma Valoare contractului milioane de lei şi până la sfârşitul fi finalizat. Ţincăsăînîinoiembrie asigur pevapărinţii celor mici spălător, depozit, grupuri sanitare, birouri.

Prin îi anului asigur pe părinţii celor mici că în noiembrie sau decembrie anul sau decembrie anul copii se vor investiţia acesta, propusă decopii Primăria Târgu-Mureș, se vor întoarce se la Grădiniţa 16 şi seacesta, vor bucura de întoarce va realizacondiţii extindereaexcepţionale.” clădirii şi mansardarea cor- la Grădiniţa 16 şi se vor bucura de condiţii ex-

purilor existente pe întreaga suprafaţă, obţinân- cepţionale.”

Claudiu Maior a fost cel de pe str. ductelor de apă, refacere trotuare Bobâlna şi str. Panseluţelor, unde şi carosabil. în cadrul programului PID 2 Biroul de presă (Program Integrat de Dezvoltare) al Primăriei Tîrgu-Mureş au loc lucrări de înlocuire a con-

ROMÂNIA JUDEŢUL MUREŞ MUNICIPIUL REGHIN .

P-ta Petru Maior, nr. 41, cod: 545300 Telefon: 0265-511112 Cod Fiscal: 3675258 Fax: 0265-512542 Web: www.primariareghin.ro E-mail: office@primariareghin.ro

Primăria Municipiului Reghin organizează campania curățeniei de primăvară

Primăria Municipiului Reghin organizează campania curățeniei de primăvară

Compartimentul Protecția Mediului din cadrul Primăriei Municipiului Reghin, lansează în

intervalul 18 martie 2014 – 1 aprilie 2014, campania curăţeniei de primăvară prin programul „ O primăvară curată pentru un mediu curat ” pe raza Municipiului Reghin.

Locuitorii Municipiului Reghin sunt rugaţi să participe activ la această iniţiativă a Primăriei

Municipiului Reghin.

Pentru buna desfăşurare a programului, societățile comerciale, instituțiile publice, autoritățile

locale, agenții economici, asociaţiile de proprietari și toți cetățenii din Municipiul Reghin sunt

Compartimentul Protecția Mediu-

etc), deșeuri de echipamente electrice și

rugați să participe întreținereaMunicipiului și curățarea clădirilor, curților,precum căilor deșiacces, străzilor, drumurilor lui din cadrul laPrimăriei electronice, deșeuri vegetale șiReghin, zonelor lansează verzi.

în intervalul 18 martie rezultate din igienizarea zonelor verzi afeprogramului sunt incluse și acțiunirente de colectare obiecte populației de uz casnicșiși cartieregospodăresc gospodăriilor 2014În–cadrul 1 aprilie 2014, campania curăţeni(piese de mobilier, mochete, biciclete, materiale textile, uși, geamuri, etc), deșeuri de echipamente ei de primăvară prin programul „ O pri- lor din municipiul Reghin. electrice electronice, și deșeuri rezultate din igienizarea zonelor aferente măvară șicurată pentru precum un mediu curat ”vegetale pe Deșeurile colectate de cătreverzi cetățenii raza Municipiului Reghin. care Reghin. locuiesc la case, se depun la margigospodăriilor populației și cartierelor din municipiul nea trotuarelor, celelacolectate către Locuitorii Municipiului Reghin sunt Deșeurile colectate de către cetățenii care locuiesc la case, seiar depun margineade trotuarelor, cetățenii care îndepun cartierele de blorugaţi participe activcetățenii la această iniţiatiiar cele să colectate de către care locuiesc în cartierele de locuiesc blocuri, se în zona adiacentă vă a Primăriei Municipiului Reghin. curi, se depun în zona adiacentă spațiului spațiului pe care sunt amplasate containerele de deșeuri menajere.

Pentru buna desfăşurare a programu- pe care sunt amplasate containerele de lui, societățile comerciale, instituțiile pu- deșeuri menajere. blice, autoritățile locale, agenții economici, Biroul de Presă al Primăriei Municipiului Reghin asociaţiile de proprietari și toți cetățenii din Municipiul Reghin sunt rugați să participe la întreținerea și curățarea clădirilor, curților, căilor de acces, străzilor, drumurilor și zonelor verzi. Îndecadrul sunt incluseReghin și Biroul Presă programului al Primăriei Municipiului acțiuni de colectare obiecte de uz casnic și gospodăresc (piese de mobilier, mochete, biciclete, materiale textile, uși, geamuri,

13

HARGHITA

Investiţia colosului Schweighofer, cu semne de întrebare Senatorul UDMR Barna Tanczos consideră că investiţia grupului austriac Holzindustrie Schweighofer, care va construi o fabrică de cherestea în localitatea Reci, va avea efecte negative serioase asupra întreprinderilor mici şi mijlocii din regiune care activează în acest domeniu şi care vor rămâne fără materie primă.

Barna Tanczos a declarat vineri că aproximativ 30 % din industria din zona Secuimii se bazează pe prelucrarea lemnului, iar o investiţie atât de mare va pune în dificultate multe firme mici şi mijlocii. „20-30 la sută din industria acestei regiuni, zona Secuimii, se bazează pe materia primă lemn şi foarte multe firme lucrează din răşinoase, această investiţie de la Reci procesând exclusiv răşinoase. Efectul imediat poate să fie, în momentul în care se lansează această capacitate de producţie, lipsa materiei prime de pe piaţă. Şi nu numai din cauza preţului (...) dar acest aspirator care va fi investiţia de la Reci va lăsa fără materie primă foarte multe firme mici şi mijlocii”, a avertizat Barna Tanczos.

Senatorul UDMR a subliniat că deschiderea fabricii de cherestea de la Reci va aduce beneficii numai în localitatea respectivă şi în judeţul Covasna, iar efectele negative se vor resimţi în mai multe judeţe din împrejurări. „Cu siguranţă va aduce şi bene-

ficii, dar în niciun caz un angajat care astăzi lucrează la Ciumani, în Harghita, la un gater de acolo, nu poate să facă, cu traista, naveta la Reci şi efectul acestei investiţii se duce pe 3-4 judeţe, iar efectele pozitive se vor vedea într-o singură localitate, dintr-un sigur judeţ. Şi este un lucru de condamnat, din punctul meu de vedere, un lucru negativ”, a punctat parlamentarul Uniunii.

El şi-a exprimat regretul că efectele acestei investiţii au fost analizate doar pe plan local, în judeţul Covasna, şi nu s-a ţinut cont că vor avea de suferit şi cei care activează în acest domeniu în judeţele învecinate. „În urmă cu un an şi jumătate a avut loc o întâlnire între proprietarii de păduri şi procesatorii de lemn din industria de mobilă, de prelucrare

primară (..) în judeţul Covasna. Şi este extrem de regretabil că la această întâlnire nu au fost invitaţi şi cei din Harghita, pentru că grosul materiei prime va proveni din Harghita, grosul procesării acestei materii primebuşteni de răşinoase- se realizează în judeţul Harghita şi degeaba analizăm doar avantajele pe plan local, pe plan microregional, al acestei investiţii la Reci sau în Covasna, dacă nu aveam în vedere şi partea negativă, care se duce chiar dincolo de graniţele judeţului Harghita”, a precizat Tanczos.

Senatorul UDMR este de părere că soluţia „împotriva acestui efect al pieţei libere” este asocierea micilor producători şi a celor care oferă materie primă pentru aceşti producători „şi o luptă comună, nu neapărat împotriva lui Schwei-

ghofer, dar pentru pieţe, pentru materia primă pe care o vor pierde dacă această investiţie se realizează”.

Potrivit sursei citate, există în prezent o astfel de intenţie de constituire a unui cluster, care să reunească proprietarii de păduri şi procesatorii din domeniu şi rămâne de văzut dacă aceştia’ vor fi suficient de energici, de activi, de agresivi în sensul bun al cuvântului şi dacă vor reuşi să contrabalanseze efectele negative ale acestei investiţii’.

Senatorul UDMT a mai adăugat că „investiţia colosului Schweighofer, de la Reci, este un exemplu elocvent al invadării unei pieţe de către un gigant” şi chiar dacă nu este un caz singular „este un exemplu tipic cum un investitor strategic, cu o (...) putere financiară extrem de

mare, poate să pună în dificultate zeci, poate sute de companii mici şi mijlocii”.

Barna Tanczos a mai spus că, din cauza acestor investiţii gigantice, s-a ajuns în situaţia în care IMM-urile la nivelul UE au nevoie de sprijin, de programe guvernamentale, de bani publici „acordaţi în anumite condiţii”.

Holzindustrie Schweighofer a anunţat în luna martie anul trecut că intenţionează să investească 150 de milioane de euro în fabrica de la Reci şi să creeze circa 650 de locuri de muncă.

Concernul austriac mai are patru fabrici de cherestea în România, la Sebeş, Siret, Rădăuţi şi Comăneşti, iar cea mai mare parte din cherestea este exportată pe piaţa asiatică, îndeosebi în Japonia.

www.punctul.ro

15-20% din producţia de cartofi este nevândută Aproximativ 15-20% din producţia de cartofi este încă nevândută în Harghita, unii producători sperând că preţul va mai creşte în perioada următoare.

Directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Harghita, Török Jenó, a declarat că în depozitele producătorilor de cartofi din judeţ se află între 15 şi 20 la sută din recolta anului trecut, dar cu diferenţe mari de la un producător la altul. „Unii producători au vândut aproape tot, dar sunt şi producători mai mici care mai au în stoc chiar şi jumătate din recoltă”, a explicat Török Jenó.

Cartofii se vând la producător

cu 1-1.1 lei pe kilogram, existând situaţii când coboară până la 90 bani, după ce în toamnă s-a înregistrat cel mai bun preţ din ultimii cinci ani. În noiembrie, un

kilogram de cartofi se vindea, în Harghita, şi cu 1.5 lei.

Török Jenó a explicat că, în urma unor declaraţii făcute în toamnă de reprezentanţi ai asocia-

ţiilor din domeniu, potrivit cărora preţul urma să crească foarte mult, există producători care au riscat şi care acum au o cantitate mai mare de cartofi în depozite. Şeful DADR Harghita consideră că atitudinea producătorilor, mai ale a celor mici, este de înţeles, ţinând cont că anii 2011 şi 2012 au fost foarte slabi, cu preţuri mici. Cu toate acestea, el recomandă producătorilor să înceapă să vândă treptat, ‚pentru că 1 leu pe kilogram nu este un preţ rău’, iar cei care au depozite bune pot risca, în speranţa creşterii preţului. „Ar trebui încet, încet să înceapă să vândă, dar nici să nu intre în panică. (...) Cine are depozit foar-

te bun, controlabil, aerisit, să mai ţină pentru că s-ar putea ca în jurul Paştelui, în aprilie-mai, să crească preţul”, a precizat Török Jenó.

Cartoful este cultura de bază în Harghita, dar în ultimii ani a început să scadă suprafaţa cultivată, din cauză că producătorii au întâmpinat dificultăţi în valorificarea recoltei. În anul 2011, în judeţ a fost supraproducţie şi recolta nu a putut fi vândută în totalitate, iar în 2012 producţia a fost una redusă, iar piaţa a fost slabă. Anul trecut, pentru prima dată în istoria judeţului, suprafaţa cultivată cu cartofi a scăzut sub 10.000 de hectare, producătorii orientânduse şi spre culturi alternative.

Pagină realizată cu ajutorul agerpres

14

HARGHITA

Incendiile fac ravagii Pompierii harghiteni au intervenit, în ultimele zile pentru stingerea a aproximativ 10 incendii de vegetaţie uscată şi fond forestier, care au mistuit o suprafaţă de peste 15 hectare şi care au avut loc în toate zonele judeţului.

Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Harghita, cele mai mari incendii s-au produs în apropierea municipiului Topliţa şi în comuna Ulieş, sat Nicoleşti, unde flăcările au mistuit, în total, 10 hectare de vegetaţie uscată. Pentru stingerea incendiului de la Topliţa, pompierii au folosit lopeţi şi mături şi au fost nevoiţi să se deplaseze pe jos aproximativ doi kilometri, întrucât suprafaţa cuprinsă de flăcări se afla într-o zonă greu accesibilă. În acest caz, focul a mistuit şi un gard de lemn şi o parte dintr-o anexă gospodărească.

Un alt incendiu puternic a avut loc în comuna Sârmaş, unde flăcările au distrus un hectar de pădure tânără de brad şi molid şi 1,5 hectare de vegetaţie uscată. Intervenţia, la care au participat şi voluntari din sat, a fost dificilă din cauza vântului puternic. Celelalte trei incendii s-au produs în apropierea municipiului Miercurea Ciuc, unde au ars două hectare de vegetaţie uscată şi lângă municipiul Odorheiu Secuiesc, unde focul a distrus 2,5

hectare de vegetaţie. Pentru stingerea incendiilor de vegetaţie uscată şi fond forestier au intervenit zeci de pompieri profesionişti şi civili. Şeful Centrului Operaţional al ISU Harghita, col. Ovidiu Dudu, a declarat că, în au fost provocate de toate cazurile, in­­cendiile ­­ focuri deschise, lăsate nesupravegheate, după ce proprietari au decis să-şi cureţe astfel terenurile.

Col. Dudu a avertizat că, potrivit legii, proprietarii de terenuri trebuie să solicite de la Primărie permis de lucru cu focul şi să supravegheze permanent zona incendiată, fiind in-

terzisă folosirea focului în perioade secetoase. „Proprietarii de la noi dau foc la vegetaţia uscată şi apoi pleacă. Şi este foarte periculos în perioadele cu vânt şi secetă, când flăcările se extind rapid. Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă trebuie să fie anunţate, pentru monitorizarea situaţiei”, a explicat şeful Centrului Operaţional al ISU Harghita.

Săptămâna trecută, pompierii harghiteni au intervenit şi pentru stingerea unui incendiu care a cuprins o casă de locuit din satul Borzont, comuna Joseni şi care a fost generat de un scurtcircuit electric.

Staţia de apă din Bălan, remediată

Staţia de tratare a apei din oraşul Bălan a fost reconectată la reţeaua electrică şi au început procedurile pentru umplerea bazinelor şi pentru punerea în funcţiune a sistemului, urmând ca, în cursul serii, oraşul să aibă din nou apă potabilă.

Furnizarea cu apă în oraşul Bălan a fost oprită total săptămâna trecuă după ce, din cauza vântului puternic, mai mulţi arbori au căzut peste linia electrică ce alimenta staţia de tratare a apei, echipe de la Electrica lucrând mai multe ore pentru remedierea defecţiunilor. Şeful de cabinet al prefectului Harghitei, Adrian Pănescu, a declarat că oraşul va avea apă potabilă luni seară, după finalizarea procedurii de umplere a bazinelor, unde nivelul apei a fost la cota de avarie, şi de punere în funcţiune a sistemului.

De asemenea, se lucrează la înlocuirea ţiglelor de pe acoperişul grădiniţei „Licurici” şi a Şcolii Generale „Geo Bogza„, care au fost smulse de vânt.

Adrian Pănescu a precizat că, potrivit evaluării preliminare efectuate de Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă Bălan, valoarea pagubelor produse de vântul puternic se ridică la 20.000 lei. O evaluare exactă a stricăciunilor produse de vijelie va fi făcută în zilele următoare.

Anunţuri executori judecătoreşti - Publicaţii de vânzare în extras B.E.J. Magyari Szabolcs, cu sediul in TgMures, str. Retezatului nr. 4, judetul Mures, prin executor judecatoresc Magyari Szabolcs, vinde la licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 02 APRILIE 2014 ora 09:00, imobilul situat in Reghin, str. Noua nr.

4, judetul Mures, reprezentand TEREN in suprafata de 500,00 mp si CASA DE LOCUIT din caramida, acoperita cu tigla, compusa din 2 camere, bucatarie, camara alimente, baie si antreu, intabulat in CF nr. 1089/Iernuteni, avand numar CAD C1, Top: 521/15/2/24, la pretul de 160.400,00 lei (pret de evaluare).

Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege.

Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe http:// www.registruexecutari.ro/.

Publicaţia poartă semnatura şi ştampila executorului judecatoresc.

B.E.J. Corcescu Horaţiu cu sediul în Mun. Târnăveni, str. Gheorghe Mănoiu, nr. 3, jud.

Mureş, prin executor judecătoresc Corcescu Horaţiu, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 02 APRILIE 2014 ora 10:00, imobilul situat în Com. Adămuş, sat Corneşti, str. Nucilor, nr. 13, jud.

Mureş înscris în CF NR. 50581 ADĂMUŞ, nr.

Cadastral 33, 33-C1, compus din Casă de locuit cu 2 camere, bucătărie şi anexe şi teren intravilan în suprafaţă de 910 mp, la preţul de 55000 lei.

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la

termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii suplimentare pe www. registruexecutari.ro.

Publicaţia poartă semnatura şi ştampila executorului judecatoresc.

B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Toma Gheorghe Cosmin, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 09 APRILIE 2014, ora 10,00, imobilul situat în Tarnaveni - 545600, Str. Armatei nr.

108, Judetul Mures, imobil inscris in C.F. nr.

51842 a loc. Tarnaveni, C.F. vechi nr. 957 Bozias, nr. cadastral (topo.) A1 51842, A1.1 51842-C1, nr. cadastral (topografic) vechi 1147/1027/1, compus din "teren intravilan in suprafata de 1082 mp. edificat cu constructii: - C1 - casa de locuit in regim P edificata in anul 1970, pe fundatie de beton, zidarie din caramida si acoperita cu tigla, fara lift si certificat de performanta energetic, compusa din 4 camere, bucatarie, camara, baie, hol, magazie si terasa", la preţul de 135.750,00 Lei (75% din preţul de evaluare, conf. art. 845 alin. 8 NCPC).

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii suplimentare pe www. registruexecutari.ro.

Publicaţia poartă semnatura şi ştampila executorului judecatoresc.

B.E.J. Giunca Maria-Cristina cu sediul

în Târgu Mureş, str. Retezatului, nr. 13, jud.

Mureş, prin executor judecătoresc Giunca Maria-Cristina, vinde prin licitaţie publică organizată la sediul său, în data de 08 APRILIE 2014 ora 14,30, imobilul situat în Târgu Mureş, str. Hunedoara, nr. 15, ap. 151, jud.

Mureş înscris în C.F. nr. 122135-C1-U36/ Târgu Mureş (C.F. vechi nr. 91025/N/CLI), nr. top. 545/1/13/CLI, nr. cad. 1991/4/151 – APARTAMENT CU 1 CAMERĂ ŞI DEPENDINŢE ÎN SUPRAFAŢĂ DE 13 M.P., având cota de 3/587 parte teren în proprietate, C.F. COL. Nr. 91025/N, proprietatea debitorului TOMOLEA POMPEI, în cotă actuală de 1/1 bun propriu, la preţul de 16.725 lei, preţ de 75% din cel de pornire al primei licitaţii stabilit conform art. 835 alin. (1) C.pr.civ..

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare.

Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii suplimentare pe www.registruexecutari.ro Publicaţia poartă semnatura şi ştampila executorului judecatoresc.

B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Toma Gheorghe Cosmin, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 08 APRILIE 2014 ora 10,00, imobilul situat în Lupeni - 537165, Str. Principala nr. 303, Comuna Lupeni, Judetul Harghita, imobil inscris in C.F. nr. 761 Lupeni, nr. topo. 425, 426/1, compus din "Gradina in intravilan in suprafata de 238 mp.; casa de locuit cu etaj, compusa din 2 camere, 1 bucatarie, baie, camara, antreu la etaj si 1 camera, pivnita, antreu si garaj la parter; curte in suprafata de 153 mp.", la preţul de 156.000,00 lei (75%

din preţul de evaluare, conf. art. 845 alin. 8 NCPC).

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii suplimentare pe www. registruexecutari.ro.

Publicaţia poartă semnatura şi ştampila executorului judecatoresc.

BEJ Sárig Attila, cu sediul în MiercureaCiuc, str. Tudor Vladimirescu, nr. 23. sc. A, ap. 1, jud. Harghita, prin executor judecătoresc Sárig Attila, vinde la licitație publică organizată , la data de 31.03.2014, orele 10,30, imobilul situat în localitatea Miercurea-Ciuc, str. Sălciei nr. 2, sc. A, ap. 7, compus din 2 camere, bucătărie, cămară, baie, vestibul,balcon, înscris în cartea funciară nr.757/C/VII sc.A, nr. top 47/3/C/VII, la prețul de 87.085,50 lei.

Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe pe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele și sub sancțiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la data, locul şi ora stabilită pentru vânzare, având asupra lor cartea de identitate şi până la această dată să prezinte oferte de cumpărare.

Ofertanţii sunt obligați să consemneze la dispoziţia executorului judecătoresc, cel mai târziu până la termenul de vânzare, o garanţie de participare de cel puţin 10% din preţul de pornire a licitaţiei imobilului.

Informații suplimentare pe http://www. registruexecutari.ro/ Publicaţia poartă semnatura şi ştampila executorului judecatoresc.

15

HARGHITA

Copiii de la grădiniţă învață să resusciteze

Peste 1500 de copii din Harghita au participat, în ultimii cinci ani, la cursuri de prim-ajutor organizate special pentru ei de Crucea Roşie Română, proiectul bucurându-se de un succes deosebit în rândul celor mici.

Proiectul în care sunt angrenaţi toţi voluntarii Crucii Roşii filiala Harghita se numeşte „Păpuşa mea este bolnavă” şi are rolul de a-i familiariza pe copiii de la grădiniţă şi din clasele I - IV cu măsurile de prim-ajutor şi cu un stil de viaţă sănătos.

Directorul Crucii Roşii Harghita, Zsigmond Eva, a declarat că voluntarii se folosesc de o păpuşă pentru a-i învăţa pe cei mici cum să

facă un bandaj simplu. De asemenea, copiilor le sunt arătate desene frumos colorate care ilustrează atât situaţiile de urgenţă în care pot fi puşi, cât şi măsurile de prim-ajutor pe care le pot lua. Situaţiile sunt foarte diferite, de la căzăturile cu bicicleta sau cele pe gheaţă, până la înţepături de insecte sau prinderea mâinii în uşă. În majoritatea cazurilor copiii sunt îndemnaţi să ceară ajutorul adulţilor, dar li se spune şi care este prima măsură de ajutor. Spre exemplu, cei mici sunt învăţaţi să îşi pună în apă rece degetul la care au suferit o mică arsură sau ce trebuie să facă atunci când le curge sânge din nas.

„Acest proiect este foarte important pentru că cei mici învaţă măsurile de bază de prim-ajutor, elementele stilului de viaţă sănătos, devin sensibili la suferinţa celorlalţi şi vor fi dispuşi să-i ajute, se obişnuiesc cu semnul Crucii Roşii şi poate în anii viitori vor deveni chiar voluntarii noştri”, a spus Zsigmond Eva. Potrivit sursei citate, voluntarii Crucii Roşii au ajuns până acum în 65 de unităţi şcolare din judeţ. Crucea Roşie Norvegiană şi-a exprimat interesul pentru a finanţa acest proiect, existând intenţia şi de a edita o broşură de acordare a primului ajutor, care să fie folosită de învăţătorii şi profesorii din fiecare şcoală.

www.punctul.ro

Mai mulți vizitatori la Salina Praid Numărul vizitatorilor şi al pacienţilor care au coborât în Salina Praid în primele două luni ale anului a crescut semnificativ faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, multe persoane preferând să vină la tratament în extrasezon.

Directorul salinei Praid, Seprodi Zoltan, a declarat că în luna ianuarie numărul celor care au coborât în subteran a fost mai mare cu aproape 2.500 de persoane faţă de ianuarie 2013, în vreme ce în februarie creşterea e cu mult mai mare şi depăşeşte 5.500 de persoane. Potrivit datelor statistice, în ianuarie 2014 în Salina Praid au coborât 10.526 de persoane, în vreme ce în ianuarie 2013 numărul acestora a fost de 8.038, iar în februarie 2014 s-au înregistrat 10.346 de coborâri în subteran, faţă de 4.793 în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Seprodi Zoltan a explicat că în ultimii ani pacienţii au început să evite vârfurile de sezon şi să vină la salină şi în extrasezon, mai ales că medicii sunt de părere că tratamentul este mai eficient în această

perioadă. „Efectele sunt mai bune acum pentru că nu este atât de aglomerat şi pentru că temperaturile de afară şi cele din subteran sunt aproximativ egale”, a precizat directorul salinei Praid.

Numărul bolnavilor care vin să-şi trateze afecţiunile respiratorii în salina Praid este în creştere. În 2013 au coborât în subteran, pentru tratament, 169.000 de persoane, în vreme ce în anul 2012 s-au înregistrat 163.000 de bolnavi.

Pentru a-i atrage pe turişti şi pe pacienţi în subteran au fost amenajate diverse puncte de inte-

res, mai ales că cei care vin la tratament trebuie să petreacă în salină câteva ore pe zi. În subteran există un parc de aventură, un loc de joacă pentru copii, un muzeu care prezintă evoluţia mineritului şi a produselor din sare în România, dar şi o cafenea, un magazin de suveniruri, un punct de informare turistică şi un punct sanitar. De asemenea, funcţionează o cramă şi un restaurant, un cinematograf 3D, un spaţiu de agrement şi de creaţie pentru cei mici, iar cei care doresc să navigheze pe Internet au la dispoziţie o reţea wireless.)

Tot mai multe victime mușcate de câini Numărul persoanelor muşcate de câini a crescut semnificativ în primele zece zile ale lunii martie, arată datele puse la dispoziţie de managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc, Demeter Ferenc.

Potrivit sursei citate, în primele zece zilei ale lunii martie, la Centrul Antirabic din cadrul Secţiei de Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc, s-au prezentat 28 de pacienţi, din tot judeţul. Numărul este semnificativ mai mare decât în lunile precedente, ţinând cont că, în ianuarie, a fost înregistrat un număr de 29 de persoane muşcate de câini, iar în februarie au fost 31 de astfel de cazuri.

Dr. Demeter Ferenc a precizat că, în general, se înregistrează 20-25 de muşcături de câini pe lună, cu o creştere notabilă în lunile apriliemai. „Acum, creşterea acestui număr a început mai repede decât de obicei, iar în această lună, încă din primele zile, este semnificativă”, a spus Demeter.

Acesta nu a putut preciza dacă pacienţii au fost muşcaţi de câini vagabonzi sau de cei cu stăpân, subliniind că nu există o astfel de statistică. Medicul le-a recomandat celor care sunt muşcaţi de câini să se prezinte la Centrul Antirabic de la Miercurea Ciuc, „mai ales dacă nu

cunosc condiţiile în care câinele a fost vaccinat”. În judeţul Harghita nu s-a adoptat soluţia eutanasierii câinilor fără stăpân, administraţiile locale, împreună cu organizaţiile de protecţie a drepturilor animalelor, făcând eforturi pentru ca patrupedele să fie adoptate.

Viceprimarul municipiului Miercurea Ciuc, Szoke Domokos, a declarat că, în luna februarie, au fost prinşi de pe străzile oraşului 31 de câini, care au fost duşi la azilul de la marginea oraşului. În aceeaşi perioadă, 19 câini vagabonzi din acest adăpost au fost adoptaţi. Cei mai mulţi dintre câinii vagabonzi adunaţi de pe străzile din Miercurea Ciuc îşi găsesc stăpâni în Germania şi Austria, prin grija unei fundaţii din municipiu. În 2013, au fost adoptaţi în Germania şi Austria 550 de câini vagabonzi, iar în 2012 un număr de 355 de câini şi-au găsit stăpâni în aceste ţări.

Sute de hectare de teren vor fi împădurite Peste 250 de hectare de teren forestier vor fi împădurite, în această primăvară, de Direcţia Silvică Harghita, la acestea adăugându-se şi suprafeţele care se regenerează natural.

Purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Harghita, ing. Szabo Istvan, a declarat că în această primăvară sunt programate să fie împădurite aproximativ 268 hectare de teren forestier din toate zonele judeţului.

Din totalul de 268 de hectare programate pentru împăduriri, 157,6 de hectare sunt terenuri private administrate de Direcţia Silvică, iar 110,5 hectare aparţin statului. La acestea se adaugă 166 de hectare care s-au regenerat natural.

Suprafeţele care vor fi împădurite din cauză că fie au fost afectate de incendiile de fond forestier, fie este vorba de terenuri pe care s-a efectuat exploatare forestieră.

Pentru împăduririle din acest an se vor folosi peste 1,3 milioa-

ne de puieţi, cei mai mulţi fiind produşi în pepinierele proprii ale Direcţiei Silvice. Ing. Szabo Istvan a precizat că se vor folosi molid, brad, larice, pin negru, gorun, paltin de munte şi salcâm.

Plantările vor fi efectuate în luna aprilie, după ce zăpada de pe suprafeţele forestiere se va topi, pentru acest lucru fiind încheiate contracte cu firme specializate, atestate de Ministerul Mediului.

Direcţia Silvică Harghita administrează, în prezent, aproximativ 92.000 de hectare de fond forestier, din care circa 23.500 hectare sunt suprafeţe de stat şi 64.477 hectare sunt private.

Pagină realizată cu ajutorul agerpres

P

16

PUBLICITATE

www.vw-vehicule-comerciale.ro

Robust, extravagant, puternic individualizat

Noul Cross C

addy

In culoarea metalizată Vipergreen, cu un look offroad autentic, Cross Caddy atrage privirile prin componente cu un design pregnant: scut cu elemente argintii în faţă, în spate și lateral, completat de ornamente de protecţie negre, de jur imprejurul mașinii.

Iar pentru că autovehiculul spune multe despre personalitatea posesorului: Imaginea sportivă este accentuată de barele longitudinale argintii și de geamurile fumurii din spaţiul pasagerilor.

Exteriorul puternic individualizat este completat la interior de elemente de siguranţă și confort: Dotările funcţionale precum hillholderassist, tempomat, proiectoare de ceaţă, culminează cu tracţiunea 4MOTION. Totul pentru o experienţă inedită, în care se îmbină robusteţea și extravaganţa.

Vă așteptăm la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale!

Imaginea este cu titlu de prezentare. Detalii despre configuraţii, dotări și preţuri la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale.