472

06

Proiect grandios pentru centrul Reghinului

07

Spectacol de excepþie: SZILÁGYI, OTA ŞI PRIETENII

Punctul

11

Proprietarii Bicapa vor să investească în batal

S@pt@mânal de Mure} }i Harghita

www.punctul.ro

Anul IX, Nr. 472, 14 - 17 aprilie 2014, Preţ: 0,99 RON Următorul număr al ziarului va apărea vineri 18 aprilie

Romii în presa străină

5 www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

03 EDITORIAL Maneaua administrativă

terase din Complexul de Agrement Mureșul (Weekend) nu mai au voie să vâre în playlisturile lor manele sau hipÎn martie 2011, Sala Polivalentă din Tîrgu-Mureș, hop. Schimbarea cu 180 de grade a gusturilor muzicale burdușită de oameni cum foarte rar îți este dat să vezi, în birourile din Piața Victoriei, iată că devine literă de găzduia un concert urmărit de la balcon, printre alții, de lege și pentru proprietarii de terase din Weekend. Dar Claudiu Maior, pe atunci viceprimar, șeful Poliției Loca- există câteva probleme. le Valentin Bretfelean sau răposatul om de afaceri Sorin Pe de-o parte, poate nu știați, dar tot manelist este Țerbea. Pe scenă urca Nicolae Guță, unul din cei mai de și Florin Salam, în cariera căruia putem bifa un curs pe succes maneliști români, iar intrarea era liberă. Pe afișul care îl ține la Conservatorul din București, pe care l-a de promovare al evenimentului eram anunțați că eveni- și absolvit de altfel, sau un album înregistrat cu Gomentul ni se oferă „Cu sprijinul Primăriei Tîrgu-Mureș”. ran Bregovic, care l-a propulsat din exilul radiourilor Bineînțeles, lipsită ca de obicei de transparență, Primăria românești până în playlistul BBC Radio One de la Londra. Fără să-mi placă personal nici Bregovic și nici Florin nu ne-a anunțat în ce anume a constat acel sprijin.

Au trecut anii, iar săptămâna trecută constatăm că, Salam, întreb doar: dacă la BBC Radio One e voie, la terasă la Weekend de ce nu e voie? la propunerea Primăriei, Consiliul Local Tîrgu-Mureș Alt exemplu. Dacă trupa de hip-hop Paraziții a fost votează un proiect de hotărâre prin care proprietarii de

Biserica din Tirimia se surpă! Să o salvăm!

Romii: o comunitate extrem de interesantă, care adeseori a stârnit ură, milă, indignare. Þara noastră este cunoscută pe plan mondial şi ,,datorită” acestei comunităþi, care merge în þările străine fie pentru a munci, fie pentru a cerşi sau fura; cert este că de cele mai multe ori, presa străină a creat o imagine negativă României ca urmare a acţiunilor romilor din România în străinătate. Situaţia este cu atât mai de interes pentru mureşeni, cu cât judeţul Mureş găzduieşte cea mai mare comunitate de romi dintre toate judeţele ţării. În acest număr al săptămânalului, am încercat să prezentăm aspectele care se regăsesc în presa străină, în ultima perioadă, referitoare la romii din România, imigranţi în statele europene.

Ca o scurtă concluzie: Deşi Europa se luptă pentru drepturile lor, această comunitate este ,,expulzată” dintr-un stat în altul, nimeni nu o vrea, populaþia este folosită deseori în scop politic, iar problema este departe de a fi rezolvată…

invitată să compună o melodie pentru campania în care TVR încerca să identifice marile personalități ale neamului (proiectul Mari Români, care a născut la vremea aceea intense dezbateri la nivel național), la terasă la Weekend de ce n-au voie? Și mai ales, de când se ocupă Primăria Tîrgu-Mureș să identifice și să reglementeze piața genurilor muzicale? Cine, cum și în baza căror principii îi va antrena pe polițiștii comunitari din Weekend să identifice care piesă e manea/hip-hop și care nu, deci pe cine să amendeze și pe cine nu? De ce a devenit plătitorul de taxe manelist discriminat față de cel care ascultă muzică lăutărească? Sau cine din Primărie s-a gândit că educarea târgumureșenilor nu se mai face în școli, ci prin interzicerea unuia sau a altui gen muzical?

Cãtãlin HEGHEŞ

02

CULTURĂ

Biserica din Tirimia se surpă!

Să o salvăm!

Bisericile sunt, de multe ori, singurele monumente cu care unele regiuni sau sate se pot lăuda. De aceea, conservarea bisericilor a devenit, adeseori, o necesitate nu doar religioasă, ci şi culturală. Acesta este şi cazul bisericii din satul Tirimia (judeţul Mureş). Biserica de aici are o vechime de peste 100 de ani, iar momentan, necesită reparaţii foarte importante fiindcă, începând de aproximativ cinci ani, zidurile bisericii crapă tot mai mult.

de experţi, condusă de arhitectul Nagy Attila din Tîrgu-Mureş, a preluat date importante la sfârşitul săptămânii trecute. „Așteptăm rezultatul analizelor care s-au făcut astăzi (vineri 11 aprilie n.r.), aşteptăm verdictul arhitectului și în funcție de aceasta ne gândim să facem diferite proiecte prin care să accesăm fonduri din mai multe direcții – fonduri locale, fonduri europene și să apelăm la fiii satului. Arhitectul, la prima vedere, a zis că e o problemă cam gravă, deşi nu prezintă un CRĂPĂTURILE pericol iminent al dărâmării. Au fost încercări de consolidare în 1965, dar se pare că dealul se tot duce și Biserica din Tirimia a fost con- au apărut crăpături vizibile în zona struită în anul 1908. Dat fiind fap- altarului...”, a spus preotul Horaţiu tul că acum câţiva ani biserica a în- Sită, parohul locului. ceput să crape, iar crăpăturile s-au DE 100 DE ANI tot lărgit şi înmulţit, preotul local, Horaţiu Sită, a chemat o echipă de experţi să analizeze situaţia şi „Biserica din Tirimia a fost fisă propună soluţii pentru ca biserica să poată fi conservată. Echipa nalizată în 1908. Pictura s-a reali-

zat în tehnica fresco, în anul 19701974. În 1974 a fost sfințită de către episcopul Emilian Birdaş. Lucrări de consolidare au fost făcute în 1965 în timpul părintelui Sămărghițan, când s-au construit niște piloni de susținere. O reparație generală s-a făcut în 2002 când nu erau apărute crăpăturile. Crăpăturile au apărut în urmă cu 5 - 6 ani. Anul trecut s-au accentuat. Nu se știe sigur cauza, dacă este vorba despre alunecări de teren sau despre infiltrații de apă. Numai după ce spune arhitectul vom şti... Și la casa parohială au apărut crăpături vizibile, și la mai multe case din zonă”.

varea acestei biserici pentru că dacă a fost construită cu greu de către strămoșii noștri, de către bunici, străbunici, noi măcar atât avem datoria de a o păstra, de a o conserva, mai ales că biserica are vechime de peste 100 de ani”, a fost apelul lan-

sat de preotul paroh Horaţiu Sită.

Donaţiile pentru conservarea bisericii din Tirimia pot fi făcute în contul în lei deschis la Volksbank – RO80VBBU2511MF2651762701.

Titi DÃLÃLÃU

NEVOIE DE AJUTOR Satul Tirimia este un sat cu majoritatea creștinilor în vârstă și cu pensie de CAP, constând în sume foarte mici, deci cu posibilităţi reduse. De aceea, preotul Horaţiu Sită doreşte să iniţieze proiecte care ar putea aduce fonduri pentru consolidarea bisericii. Dar, până în acel moment, orice creştin cu posibilităţi materiale poate contribui la conservarea acestei biserici vechi de peste 100 de ani. „Solicităm ajutorul tuturor celor care doresc să participe la conser-

Se acordă deputaților care au votat împotriva desființării judecătoriei de la Tîrnăveni!

VOT

Se acordă comercianților care vând alimente care au fost supuse unor activităţi ilicite de falsificare sau de alterare.

SÃNÃTATE

03

SOCIAL

Romii din România în presa străină

www.punctul.ro

Adeseori presa străină a creat o imagine negativă României ca urmare a acţiunilor romilor din România în străinătate (vom folosi termenul de rom în articol, fiindcă cel consacrat şi ştiut de toată lumea este considerat prin lege discriminatoriu şi pasibil de amendă). Situaţia este cu atât mai de interes pentru mureşeni, cu cât judeţul Mureş găzduieşte cea mai mare comunitate de romi dintre toate judeţele ţării. În articolul care urmează am încercat să prezentăm aspectele care se regăsesc în presa străină, în ultima perioadă, referitoare la romii din România, imigranţi în statele europene.

nea de fundal întruchipa un tânăr rom cu un pistol care ulterior s-a dovedit a fi de jucărie.

De asemenea, studiind articolele străine se observă că numeroşi romi declară că fug din Europa estică pentru a scăpa de opresiunea popoarelor din această parte a lumii, adeseori fiind omise motive precum sărăcia sau crima organizată (cerşetoria etc.). Desigur, este un motiv mai bun pentru a fi acceptaţi în străinătate, motiv cel mai probabil susţinut sub influenţa organizaţiilor care luptă pentru drepturile romilor.

re”. „Ţiganii suferă de discriminare zilnică pe piaţa de muncă, în presă şi politică”, a spus Thorbjörn Jagland, CUVÂNTUL DE ORDINE: secretarul general al Consiliului EuÎn plus, „The Independent” afir- ropei, citat în articolul menţionat DISCRIMINARE mă că grupări de extremă dreapta anterior. sunt active în Ungaria, Bulgaria şi Siteul de origine turcă www.

Adeseori presa engleză a creat Cehia, iar în aceste ţări atacurile turkishweekly.net analizează într-un o imagine negativă României, pre- împotriva sătenilor romi sunt la or- articol din aprilie 2014 cum romii zentând migraţia romilor din ţara dinea zilei. În România grupările sunt discriminaţi în Europa, într-un noastră ca un posibil dezastru social de extremă dreapta nu au fost im- articol intitulat „Europa urăşte ropentru Marea Britanie. Totuşi, în plicate des în astfel de acţiuni, dar, mii?” Articolul afirmă că romii sunt ultima vreme, articolele din Marea spun britanicii, romii sunt excluşi cel mai mult discriminaţi în Cehia, Britanie încep să trateze mai obiec- şi discriminaţi din toate domeniile Grecia şi Franţa. tiv situaţia, confirmând faptul că vieţii publice. Astfel, România iese DE CE FRANŢA? lucrurile nu stau nici pe departe atât de cele mai multe ori dezavantajată de prost pe cât se credea în urmă cu din articolele care tratează aspeccâteva luni. Astfel, la sfârşitul săptă- te referitoare la romi. Astfel, ziarul mânii trecute (12 aprilie) „The Inde- amintit anterior a prezentat acţiunea Agoravox.com s-a întrebat „De pendent” prezenta o analiză prin care unei grupări de extremă dreaptă din ce ţiganii români au ales Franţa?” Ause recunoştea că romii din România România vestică care de curând a torul a explicat faptul că mulţi romi nu invadează Marea Britanie şi nu propus plata unei sume de 300 de din România au ales Franţa sau alte fură locurile de muncă ale englezi- euro oricărei femei rome care accep- ţări latine prin faptul că romii din lor, cum se credea în urmă cu puţin tă să fie sterilizată. Iar în Baia Mare România cunosc limba română. timp. Totodată, ziarul britanic „The primarul a construit un zid în jurul Limba română fiind de origine laIndependent” precizează şi unele zonei locuite de romi – spre încânta- tină, deci înrudită cu limbile latine, elemente care creează impresia unei rea locuitorilor din oraş. În context, romilor români le este uşor să înveţe discriminări a românilor faţă de Bucureştiul este amintit ca un oraş şi să înţeleagă rapid franceza, italiaromi. Astfel, se spune că românii şi urât, plin de blocuri sovietice, în na, portugheza şi chiar spaniola. Şi celebrul ziar francez „Le monbulgarii au o şi mai mare antipatie care romii stau în cartierele sărace. de” a tratat adeseori problema romă. faţă de romi din momentul în care UE NU FACE FAŢĂ Într-un articol de la finalul anului Marea Britanie a dorit să limiteze accesul românilor şi a bulgarilor peste 2012, intitulat „Tsiganes en France: graniţele proprii (limitare considera„La vision qu’on s’en fait reste ambită a fi din cauza numeroşilor romi Pe de altă parte, site-ul britanic valente, entre fascination et rejet” auimigranţi din România şi Bulgaria). Express.co.uk arată, într-un articol torul arată că romii fascinează adeÎn plus, ziarul prezintă şi un din 11 aprilie 2004, că unii romii seori prin tradiţiile lor, dar în acelaşi scurt interviu cu o familie de romi din România încearcă să câştige timp ajung să fie respinşi din cauza care, spuneau ei, au fost discriminaţi 40,000 de lire într-un an de şedere ilegalităţilor şi a modului lor de viaţă de autorităţile româneşti fiindcă deşi în Marea Britanie, prin diferite mij- insalubru. munceau şi plăteau toate utilităţile loace.

CALAMITATE IMOBILIARĂ Site-ul Economist.com a criticat au fost scoşi din casele lor din centrul unei localităţi şi mutaţi lângă o lipsa unei politici coerente a Europei groapă de gunoi. faţă de romi spunând că comunitatea de romi este alungată din diPresa germană a prezentat romii MOTIVE feritele ţări ale Europei: „România români ca fiind o „calamitate imoşi Franţa au trimis înainte şi înapoi biliară” în Germania. Această situromii, începând cu anul 2007, când aţie e prezentată şi de ziarul britanic Nici presa suedeză nu scapă România a intrat în Uniunea Euro- The Daily Mail care a arătat că în ocaziile de a critica migraţia romi- peană”. urmă cu câteva luni, cartierul Rhelor. Anul trecut, o revistă suedeză a Siteul romea.cz a tratat, de ase- inhausen din localitatea germană publicat pe prima pagină un articol menea, problema romilor într-un Duisburg era unul respectabil, însă despre venirea romilor în Suedia sub articol intitulat „Cei mai mulţi ţigani totul s-a schimbat de când câteva titlul: „Vin. Fură. Pleacă”. Iar imagi- din Europa suferă de sărăcie şi izola- sute de romi români şi bulgari au ROMÂNIA, DEZAVANTAJATĂ

ocupat unul dintre blocuri. Speriaţi de mizerie şi de nivelul de infracţionalitate, germanii au fost nevoiţi să se mute din clădire, lăsând loc imigranţilor care deabia aşteaptă să profite de ajutoarele sociale oferite de Guvernul german. „Casa scării a devenit atât de murdară. Erau şobolani peste tot, iar zgomotele noaptea mă înnebuneau. Au furat tot de pe coridor: plantele şi tablourile pe care le-am cumpărat ca să arate frumos, chiar şi mopul pe care l-am lăsat afară doar 15 minute. Defechează şi urinează pe coridoare şi pe scări. Şi copiii, şi adulţii…”, povesteşte Marlene Bothge, o pensionară care a locuit în blocul „asediat” de romii est-europeni.

Publicaţia britanică scrie că din cele 46 de apartamente, doar trei mai sunt ocupate de familii de germani, în rest toţi locatarii s-au mutat în timp. În locul lor au venit romi din Fântânele, mai scriu jurnaliştii britanici.

Mulţi dintre romii bulgari şi români ajunşi la Duisburg nu vorbesc germana şi sunt necalificaţi, deci nu au mari şanse de a se angaja. Aşa că recurg la „metode creative” ca să-şi asigure traiul. În aşteptarea ajutoarelor sociale de la guvernul german,

primarul oraşului Duisburg spune că romii îşi trimit copiii „în misiuni de furat”. În plus, edilul german Soeren Link a ajuns în presa internaţională după ce a spus că românii şi bulgarii aruncă gunoaie „mai înalte ca el” şi că îşi trimit copiii în „misiuni de furat”. ÎN TÎRNĂVENI În luna ianuarie Iniţiativa Europeană a mobilizat o echipă din SUA şi Germania să meargă în satele din jurul Târnăveniului pentru a se întâlni cu familiile sărace de romi.

Conform acestora, Târnăveniul are una dintre cele mai mari populaţii de romi din întreaga ţară. Fotografiile surprind condiţiile de trai ale romilor, dar şi zona înconjurătoare.

Imaginile prezintă şi rămăşiţele combinatului chimic, de unde familiile de romi din zonă adună fier vechi de peste 12 ani. Fotografiile au fost realizate de Alexander Zehrer de la Zalexfilm din Berlin, care mai are în portofoliul de activitate instantanee şi portrete din multe alte ţări ale lumii.

Vasile DANCEA

La nivel mondial, statisticile arată că există aproximativ 12 milioane de romi. Cei mai mulţi trăiesc în Statele Unite ale Americii – aproximativ un milion, în Brazilia – 800.000, Spania – 650.000 şi România – 621.000. Dar raportat la nivelul întregii populaţii ale ţărilor, procentual romii sunt cel mai numeroşi în Bulgaria – unde sunt aproximativ 4,67% din totalul populaţiei şi România – 3,3% din totalul populaţiei. În România, romii formează a doua minoritate naţională, după cea a maghiarilor, dar numeroase statistici neoficiale ridică numărul romilor din România la două milioane, lucru explicat prin faptul că unii romi se declară la recensământ de etnie română sau maghiară.

Conform informaţiilor prezentate de Institutul Naţional de Statistică, la recensământul populaţiei din 2011 în judeţul Mureş trăiau cei mai mulţi romi (aproximativ 8% din totalul populaţiei judeţului), pe locul doi fiind judeţul Călăraşi. Totuşi, statisticile arată că doar 49% din romii mureşeni vorbesc limba romani, pe când în judeţe precum Caraş-Severin sau Ialomiţa procentul se ridică la 80%. În judeţul Mureş, localităţile rurale cu cele mai mari comunităţi de romi sunt Band şi Vânători. „Sunt foarte mulţi la noi. Sunt şi unii foarte săraci, dar sunt şi care au bani fiindcă merg în străinătate şi lucrează, apoi se întorc şi îşi fac case”, ne-a spus un locuitor din comuna Vânători.

ADMINISTRAȚIE

2014-2020: proiecte ambițioase, realizare anevoioasă „Creşterea competitivităţii economiei şi a atractivităţii judeţului Mureş, reducerea disparităţilor existente între mediul urban şi rural, în scopul creării unui climat favorabil pentru locuitori, întreprinzători şi turişti”, acesta este obiectivul general pe care Consiliul Județean (CJ) Mureș și l-a fixat în „Strategia de dezvoltare a judeţului Mureş pentru perioada 2014-2020”.

Documentul postat pe site-ul instituției este instrumentul care adună toate marile proiecte pe care fie CJ, fie CJ în parteneriat cu alte autorități locale sau ONG-uri, fie autoritățile locale singure sau în parteneriat cu ONG-ri le vor depune pentru finanțare din fonduri europene nerambursabile și mai apoi derula, cel puțin teoretic, în perioada 2014-2020. În grupul de lucru care a elaborat documentul sunt nu mai puțin de 47 de „actori”, între care CJ, primării, instituții publice județene și ONG-uri care activează în județul Mureș.

OBIECTIVELE Obiectivele specifice sunt detaliate imediat mai jos, fiind formulate astfel: „1. Extinderea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de bază din mediul urban şi rural, ca suport pentru dezvoltarea economică a judeţului; 2. Dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor, încurajarea transferului tehnologic şi a cercetării aplicate în sectoare cu potenţial de creştere pentru îmbunătăţirea competitivităţii economiei şi creare de noi locuri de muncă; 3. Întărirea caracterului de centru medical şi de cercetare a

www.punctul.ro

judeţului Mureş; 4. Susţinerea polilor de dezvoltare urbani şi rurali (aşa cum au fost ele definite în PATJ a judeţului Mureş), în scopul asigurării unei dezvoltări policentrice a judeţului; Dezvoltarea zonelor rurale pentru reducerea decalajelor economice şi sociale majore faţă de mediul urban; 5. Diversificarea economiei locale prin dezvoltarea sectorului turistic, cu prioritate turismul cultural, balnear, rural şi montan, în spiritul tradiţiei multiculturale; 6. Valorificarea raţională a patrimoniului natural, a potenţialului pentru producerea resurselor de energie regenerabile, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile; 7. Dezvoltarea eficientă a resurselor umane, ca suport pentru creşterea competitivităţii economice; 8. Dezvoltarea serviciilor sociale şi sporirea accesului la servicii sociale durabile şi de înaltă calitate a grupurilor defavorizate ; 9. Dezvoltarea capacităţii administrative a autorităţilor publice locale”.

Iată, așadar, că avem de-a face cu niște obiective cât se poate de ambițioase, ceea ce îi face pe cei care au elaborat documentul să atragă atenția că e nevoie nu doar de o bună conlucrare a autorităților publice, dar și de implicarea mediului privat, a ONG-urilor și a mediului academic. Conlucrare care până acum a fost mai degrabă accidentală, decât regulă.

Premiul Dumitru Tinu 2007 Cristian TEODORESCU Marius LIBEG

Redactori: Ligia VORO

Cătălin HEGHEŞ

Cristina VANCEA

Ioan A. BORGOVAN

Mircea BARBU

SUME FABULOASE ÎN INVESTIȚII

Intrând și mai tare în detaliu dăm peste un portofoliu de proiecte realizat la nivel de județ, proiecte care, cum aminteam mai sus, sunt derulate nu doar de CJ, ci de autorități locale sau chiar ONGuri sau de acești actori în parteneriate. Această listă numără nu mai puțin de 703 proiecte împărțite în două capitole: I Proiecte strategice prioritare și II Alte proiecte de importanță pentru județul Mureș.

Primul capitol are o valoare însumată a proiectelor de 6,239 miliarde lei, iar al doilea de 4,627 miliarde lei, deci un total 10,866 miliarde de lei. Ca să ne fie mai ușor la calcule, la un curs euroPRIORITĂȚI leu de 4,46 lei (dat vinerea trecută de BNR), asta înseamnă un portofoliu total de proiecte de 2,436 Documentul propriu-zis nu- miliarde de euro. Să mai facem un mără aproape 90 de pagini, plus pas înainte și să împărțim suma pe 6 ani, rezultă o sumă anuală de investiții de 406 milioane de euro.

Punctul

Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L. Str. Horea, nr. 11 Tîrgu-Mureş, cod 540502 Tel: 0371 496 125 Fax: 0265 22 00 44 ISSN: 1841 - 0699

anexe, fiind structurat pe șapte domenii mari prioritare: 1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice și școlare; 2. Creșterea competitivității economice a județului Mureș, stimularea cercetării și inovării; 3.

Protecția mediului înconjurător, eficiență energetică, valorificare resurselor regenerabile; 4. Dezvoltarea durabilă a zonelor rurale, sprijinirea agriculturii și silviculturii; 5. Dezvoltarea turismului; 6. Dezvoltarea resurselor umane, creșterea incluziunii sociale și creșterea ocupării forței de muncă și 7. Asigurarea unei administrații publice locale eficiente. Fiecare domeniu prioritar este structurat apoi pe capitole (priorități) și unele chiar pe sub-capitole (măsuri).

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate.

Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Editor: LIBEG Zsuzsanna Secretaiat: Mihaela KOZAK IT/DTP: Ovidiu MORAR

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

EXPERIENȚA „STRICĂ” PLANURILE Calculele nu dau bine dacă e să ne luăm doar după experiența istoriei din ultimii ani. De pildă, să luăm cel mai mare proiect cu finanțare europeană implementat/ în curs de implementare în județul Mureș. Acest „titlu” îi revine proiectului de reabilitare și extindere a rețelei de alimentare cu apă și ca-

nalizare, proiect la care contractul s-a semnat în aprilie 2011 și se preconizează să fie terminat în 2015.

Ei bine, gândiți-vă că acesta este un singur proiect, iar valoarea lui este de 110 milioane de euro, pe care autoritățile se chinuie efectiv (pe lângă cofinanțare de la bugetul de stat, primării și CJ, a fost nevoie și de contractarea unui credit) să-l deruleze în 5-6 ani. Ei bine, acum gândiți-vă că planurile sunt ca nu în 5-6 ani, ci anual, față de cei 110 milioane de euro, la nivelul județului Mureș să se investească 406 milioane.

COFINANȚAREA Iar capacitatea de gestionare a acestor fonduri nu este singurul impediment pentru că intervine și cofinanțarea. În cazul, îndrăznim să spunem fericit, în care cofinanțarea acestor proiecte care se bazează în principal pe fonduri europene, ar fi la o medie de doar 10% (sunt și cazuri în care cofinanțarea trece de 50%, de exemplu proiectul CJ pentru construcția Parcului auto pentru sporturi cu motor), la o sumă anuală de investiții de 406 milioane euro, rezultă câte 40,6 milioane de euro pe an investiții directe, bani suportați din bugetele CJ și ale primăriilor (pentru ONG-uri povara este mult peste puterea de finanțare). Asta doar pentru cofinanțare. Gândiți-vă de asemenea că aceste sume vizează exclusiv proiectele cu finanțare europeană și sunt excluse orice cheltuieli directe cu plombări de drumuri, dotări ale unor școli, reparații sau achiziții curente, investiții mărunte neprogramate etc.

PROIECT PENTRU INVENTARIERE?!

Lămurirea vine însă de la CJ. Președintele Ciprian Dobre spune în primul rând că nevoile de investiții sunt mult mai mari, iar programul doar încearcă o inventariere a lor: „Nevoile, atât ale județului (vorbesc aici despre proiectele CJ), cât și nevoile unităților administrativ-teritoriale din județ care sunt 102, unde avem și proiectele municipiilor Tîrgu-Mureș, Reghin, Tîrnăveni... sunt evident mult

04

mai mari decât fondurilor care vor fi alocate pe programul 2014-2020.

E firesc să fie așa. Venind, să zic așa, cu picioarele pe pământ, o proiecție a dezvoltării județului Mureș și a tuturor localităților în parte, e bine să existe. Din exercițiul 2014-2020, dacă reușim să finanțăm o parte, e foarte important ca acea parte să fie cea prioritară”.

SE POATE ÎNDEPLINI 40-50% DIN PROIECT Concluzia este că ambițiosul proiect, în atare condiții, adună o parte însemnată din aceste nevoi, însă e destul de clar și pentru conducerea CJ că ele nu vor fi derulate în totalitate în acești șase ani. O spune chiar președintele CJ Ciprian Dobre, care estimează că se pot finaliza între 30% și 50% din acest program: „Dacă acest calcul procentual, cum încercați să-l faceți, îl transpunem strict aritmetic, nu ne ducem nici până în 30%. Dar dacă desfacem acest program pe componente, vom vedea că unele dintre proiecte nu se finanțează numai din REGIO. De exemplu, apă-canalizare - vor fi probabil trei componente pe care se va merge, componenta de mediu, plus REGIO, plus componenta guvernamentală. Dacă vorbim de centuri ocolitoare, vom vedea că finanțare se poate obține și pe POS Transporturi. Dacă vorbim despre pod peste râul Mureș, pe lângă programul REGIO, avem și OG 26 – programul de dezvoltare locală. Dacă vorbim de piste de biciclete, vom vedea că avem și acolo cel puțin două componente de finanțare. Deci nu putem să ne raportăm numai la finanțarea pe care o avem pe REGIO. Practic, proiectul se descompune, acolo este un proiect de dezvoltare al județului și al celor 102 localități care îl compun, nu numai prin prisma exigențelor sau întinderii fondurilor europene.

Avem fonduri europene, avem fonduri guvernamentale, avem fonduri proprii și avem posibilitatea obținerii și de alte finanțări(...).

Dacă avem un randament bun al absorbției, nu numai pe fonduri regionale, se poate face 40-50% din acest proiect. Acela este programul de dezvoltare a județului și nu programul de dezvoltare a județului din fonduri europene REGIO”.

Cãtãlin HEGHEŞ

05

ANALIZĂ

Ionela Ciotlăuș, un viceprimar revocat?

www.punctul.ro

Viceprimarul liberal al municipiului Tîrgu-Mureș, Ionela Ciotlăuș, este propusă spre revocarea din funcție în următoarea ședință ordinară de Consiliu Local, ce se va desfășura miercuri.

Potrivit expunerii de motive, propunerea este întemeiată pe articolul 57, alin. 4, din Legea nr. 215 privind administrația publică locală. Viceprimarul a anunțat deja că intenționează să atace în contencios administrativ hotărârea în caz că va fi adoptată, precum și raportul întocmit de către secretarul municipiului, Maria Cioban.

Consilierul local care i-ar putea succeda Ionelei Ciotlăuș în funcția de viceprimar este democrat-liberalul Claudiu Maior.

rului se poate face de consiliul local, hotărâre adoptată cu votul majorității consilierilor în funcție (n.red. 12, în cazul Consiliului Local Tîrgu-Mureș), la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcție”.

Expunerea de motive este însoțită de o analiză amplă a articolelor din legea administrației publice locale, respectiv din Legea 393 din 2004 privind statutul aleșilor locali care se referă la revocarea, respectiv eliberarea din funcție a viceprimarului, precum și de un raport al Direcției Juridice din cadrul Primăriei semnat de către Simona Frandeș, respectiv de secretarul municipiului Tîrgu-Mureș, Maria Cioban.

INIȚIATOR: PRIMARUL

REVOCARE VERSUS ELIBERARE DIN FUNCȚIE

Proiectul de hotărâre nr. 14, inclus pe ordinea de zi a ședinței din 16 aprilie, a fost inițiat de către primarul municipiului Tîrgu-Mureș, Dorin Florea, cu toate că acesta a susținut că propunerea le-ar aparține aleșilor locali, potrivit declarației acordate Agerpres, din care cităm: „(...) Consilierii au constatat că în afară de circ nu se întâmplă nimic, s-a opus la absolut toate proiectele Primăriei. Or, cei din executivul Primăriei trebuie să colaboreze. Deci consilierii, inclusiv cei de la UDMR, au motivat atmosfera tensionată şi că e prea angajată politic. Sunt îndeplinite toate condiţiile”.

Astfel, potrivit expunerii de motive a proiectului de hotărâre, pe care nu l-am regăsit publicat pe site-ul Primăriei Tîrgu-Mureș, primarul a inițiat acest proiect în 10 aprilie, adică joia trecută, motivându-și inițiativa în baza articolului 57, alin. 4, din Legea nr. 215 privind administrația publică locală. Conform acestuia: „Schimbarea din funcție a viceprima-

Mai precis, analiza mai sus amintită ce însoțește expunerea de motive a proiectului de hotărâre interpretează articolul 57 din Legea nr. 215 versus articolul 69 din Legea 393. Astfel se arată că legiuitorul face distincție între revocarea din funcție, respectiv eliberarea din funcție, iar ca argument este prezentată o speță de la nivelul comunei Ghindari, unde viceprimarul înlocuit din funcție prin votul consilierilor locali a atacat în contencios administrativ hotărârea. Prin sentința nr. 47 din 2011, Tribunalul Mureș a respins acțiunea acestuia ca nefondată. În motivare, completul de judecată a arătat că hotărârea de Consiliu Local a fost adoptată în baza articolului 57, alin. 4, din Legea 215 și nu în baza art. 69 din Legea 393 care reglementează procedura de eliberare din funcție a viceprimarului din motive disciplinare. Acesta a atacat cu recurs hotărârea primei instanțe, fără să aibă mai mult succes. În apărare,

terie, sentințe rămase definitive și irevocabile.

ALEGEREA NOULUI VICEPRIMAR, PE ORDINEA DE ZI

Consiliul Local Ghindari a arătat că legiuitorul nu a prevăzut nici pentru alegerea și nici pentru revocarea viceprimarului din funcție decât voința – politică – a consilierilor, iar această hotărâre se ia cu majoritatea – n.red. simplă – a consilierilor în funcție.

RAPORT DE SECRETAR Tot în susținerea acestui proiect este atașat raportul de care, de asemenea, aminteam mai sus. Semnat de Simona Frandeș și Maria Cioban, acesta reprezintă o preluare, cuvânt cu cuvânt, din lucrarea doctorandului la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Iulian Marcel Andraș, consilier juridic la Primăria comunei Scânteiești, județul Galați - „Unele considerații privind statutul viceprimarului”. Andraș arată, amintind de cele două situații juridice prevăzute în cele două articole de care aminteam mai sus, că: „Din analiza posibilelor sancţiuni ce îi pot fi aplicate viceprimarului în temeiul Statutului aleşilor locali, reţinem pe cea mai gravă dintre acestea: eliberarea din funcţie, prevăzută de art. 69 alin. (4)

din Legea nr. 393/2004. Hotărârea se adoptă cu votul secret a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie şi nu poate fi aplicată decât dacă se face dovada că viceprimarul a încălcat Constituţia, celelalte legi ale ţării sau a prejudiciat interesele ţării, ale unităţii administrativ-teritoriale sau ale locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă (...) Focalizarea interesului pe această formă de răspundere nu este întâmplătoare, deoarece o măsură cu efect similar poate fi dispusă şi în temeiul art. 57 alin. (4) din Legea nr. 215/2001 care permite schimbarea din funcţie „prin hotărâre adoptată cu votul majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie”.

Mai departe, autorul se referă la cele două situații, apreciind că: „Legea organică a administraţiei publice locale nr. 215/2001 nu condiţionează schimbarea din funcţie a unui viceprimar de existenţa vreunui motiv anume, libertatea de apreciere a consilierilor locali fiind absolută din acest punct de vedere”.

Aşa după cum la alegerea în funcţia de viceprimar, consilierii locali nu sunt condiţionaţi de vreun motiv anume (de exemplu, competenţă managerială, studii de specialitate, vechime în muncă etc.), tot astfel la schimbarea din funcţie nu există nicio limitare a dreptului de apreciere.

Ca o concluzie, spune autorul, procedura instituită prin articolul 57, alin. 4, nu presupune niciun control de oportunitate, nu este o formă de răspundere juridică, ci reprezintă „o răspundere de natură politică a viceprimarului faţă de consiliul local care l-a sprijinit la numirea în funcţie (...) care are semnificaţia unei moţiuni de cenzură la nivelul autorităţilor publice locale”. În sprijinirea argumentației de mai sus sunt date ca exemple mai multe sentințe civile în această ma-

În afară de proiectul de hotărâre amintit mai sus, pe ordinea de zi a ședinței se mai regăsește la punctul 15 proiectul privind alegerea unui viceprimar. În expunerea de motive se precizează următoarele: „Urmare a adoptării hotărârii de schimbare din funcţie a d-nei Ciotlăuş Ionela Claudia s-a vacantat un post de viceprimar al Municipiului Tîrgu Mureş. Faţă de această situaţie, propunem efectuarea procedurilor legale de alegere a unui viceprimar, cu adoptarea unei hotărâri a Consiliului local municipal Tîrgu Mureş corespunzătoare, în condiţiile Legii nr. 215/2001, O.G. nr. 35/2002, cu respectarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Consiliului local municipal Tîrgu Mureş adoptat prin Hotărârea nr. 37/2010”.

Vizată direct, viceprimarul Ionela Ciotlăuș spune că va ataca în contecios administrativ hotărârea de revocare din funcție, respectiv va înainta o plângere penală împotriva secretarului municipiului, Maria Cioban, pentru abuz în serviciu.

Ciotlăuș spune că proiectul de hotărâre nu conține niciun motiv de revocare de natura celor cuprinse în articolul 69 din Legea 393 din 2004.

Cum am arătat deja, proiectul de hotărâre este argumentat însă pe prevederile din Legea 215. De asemenea, aceasta a susținut că raportul secretarului este motivat doar pe argumente politice și nu administrative și de aceea: „Personal voi ataca acest raport în contencios administrativ, de asemenea voi face o plângere penală pentru abuz în serviciu împotriva secretarului care semnează acest act administrativ”.

Liderii locali ai celorlalte partide cu reprezentanți în Consiliul Local Tîrgu-Mureș, UDMR – viceprimarul Peti Andrei, respectiv PSD Ștefan Someșan s-au abținut să facă vreo declarație referitoare la poziția lor față de aceste proiecte de hotărâre.

Cât despre cine ar putea fi viitorul viceprimar, în cazul în care proiectul de hotărâre privind revocarea din funcție a Ionelei Ciotlăuș trece – printr-o alianță PD-L – UDMR, singura posibilă, ținând cont de numărul de mandate pe care fiecare dintre cele patru partide îl are în Consiliul Local Tîrgu-Mureș, cel mai vehiculat nume este cel al consilierului local democrat-liberal Claudiu Maior.

Trăgând linie, se anunță o ședință ordinară fierbinte.

Ligia VORO

06

REGHIN

Proiect grandios pentru centrul Reghinului Săptămâna trecută, primarul municipiului Reghin, Maria Precup, a postat pe pagina sa oficială de facebook imagini cu cinematograful Patria din centrul orașului, obiectiv care face parte dintr-un amplu proiect de reabilitare aprobat recent de consilierii locali în ședință extraordinară.

Imaginile au fost primite cu entuziasm pe internet, astfel că, în doar câteva ore, postarea a primit numeroase like-uri, share-uri și comentarii din partea reghinenilor.

REVITALIZAREA PATRIMONIULUI CULTURAL DIN REGHIN Proiectul în cauză face obiectul unei hotărâri de Consiliu care se referă la participarea municipiului Reghin la schema de granturi mari din cadrul Programului PA16/RO12 Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural, urmând ca sursele de finanţare a acestei investiţii să fie asigurate atât prin accesarea fondurilor europene aferente Programului PA16/ RO12, cât și din bugetul local. Valoarea totală a investiției este de circa 1.950 000 de euro și se estimează că în faza de execuţie se vor crea 60 de locuri de muncă, iar apoi, în faza de operare, 7 persoane vor avea joburi permanente.

Proiectul „Revitalizare patrimoniu Cultural în municipiul Reghin - Ansamblul Urban „Centru istoric” și Cinematograful „Patria” din Ansamblul Urban strada Petru Maior” are în vedere Parcul Central și Cinematograful Patria, dezafectat din 1995.

RESTRUCTURAREA SPAȚIULUI VERDE DIN CENTRUL ORAȘULUI ... …are la bază ideea de orientare a parcului spre „piesa de rezistenţă” a zonei centrale, care este clădirea Primăriei, crearea unor spaţii largi de adunare, dar și ideea de cinstire a meşterilor anonimi care au făcut ca faima Reghinului să treacă peste hotarele țării. Astfel, Parcul Central va fi structurat pe o axă transversală, având la Est balconul Primăriei. În fața clădirii, va fi o piaţă semicirculară, denumită „Platoul Primăriei”, din care vor porni…

Cinematograful Patria

Patriciu Barbu.

2. „Aleea Muzicienilor”, va porni de la Platoul Primăriei către nord-vest, până la un scuar circular, în mijlocul căruia se va amplasa un monument destinat viorii, urmând ca de o parte şi alta a aleii să fie amplasate un bazin de apă cu o fântână arteziană cu 40 de jeturi şi o colină artificială alungită. În dalajul aleii se vor regăsi dale cu medalioane purtând numele unor violonişti celebri care s-au folosit în cariera lor de viorile fabricate la Reghin.

3. „Aleea Sportivilor” va porni de la acelaşi Platoul al Primăriei către sud vest până la un al doilea scuar circular, în mijlocul căruia se va afla un monument destinat ambarcaţiunilor sportive .Ca şi în cazul Aleii Muzicienilor şi aici pot fi amplasate acelaşi tip de dale cu medalioane, purtând numele unor sportivi celebri care în timpul competiţiilor sportive au folosit echipamente reghinene. Între Aleea Muzicienilor şi Aleea Eroilor este prevăzută amplasarea unui amfiteatru în aer liber cu 200 de locuri.

O PROMENADĂ CIRCULARĂ

Funcţiunile centrale ale parcului vor TREI ALEI PRINCIPALE: fi legate de o promenadă circulară, care va include și o pistă de alergare cu covor artificial, iar dincolo de această promenadă sunt 1. „Aleea Eroilor”, care va avea de o par- prevăzute platforme betonate sau cu dale, te şi de alta busturile lui Mihai Eminescu, care pot avea destinaţii diverse, în funcţie Constantin Romanu Vivu, Petru Maior şi de intenţiile ulterioare ale Primăriei (loc de

joacă pentru copii, platforme pentru terase, un colţ destinat pensionarilor unde să se poată juca şah sau alte jocuri de societate). Între şirul de case şi aceste platforme se va menţine trotuarul şi o cale carosabilă, cu acces limitat. Dincolo de intersecția cu Strada Spitalului parcul continuă cu o platformă circulabilă în mijlocul căreia se va ridica „Punctul de Informare pentru Turism”, investiţie pe cale de realizare. Va urma o zonă mixtă, verde cu peluză şi cu porţiuni pavate, denumită „Platoul Latinităţii” .

Sistemul de iluminat prevede amplasarea a 25 de stâlpi de iluminat cu Led-uri și a șapte stâlpi echipați cu panouri fotovoltaice. În jurul Parcului Central se propune restructurarea circulaţiei auto, cu baterii de parcări, staţii de autobuze și treceri de pietoni.

3D LA CINEMATOGRAFUL „PATRIA” … …se doreşte inventarierea stricăciunilor şi repararea lor, dar se va interveni și asupra funcţiunilor arhitecturale. Pentru că un Cinematograf cu 500 de locuri nu mai poate fi funcțional la ora actuală, spaţiile vor fi reconsiderate . Astfel, imobilul va include o sală destinată spectacolelor de teatru, expoziţiilor și conferinţelor, de dimensiune medie, cu 120 de locuri, o sală de cinema 3D de dimensiuni mici, cu 60 locuri, o altă sală pentru workshop-uri, în extindere la etaj, peste centrala termică actuală. Vor fi și anexe aferente unei asemenea structuri,

respectiv grupuri sanitare, oficiu, club, foaier, depozitări, vestiare, dar și spaţii tehnice și administrative moderne.

Per ansamblu, conform proiectului, după modernizare, reabilitare şi extindere, cinematograful va avea la demisol centrala termică și cameră pentru instalații de ventilație, la parter vor fi două săli de spectacole, una cu scenă, a doua cu ecran, portic acoperit, holuri, windfang-uri, foaier, garderobă, birou, sală pentru workshop, vestiare, grupuri sanitare, casă de bilete, depozite, un bar-bufet cu o selecție variată de răcoritoare şi dulciuri.

Primul etaj va fi ocupat de hol, două cabine de proiecție, birouri, vestiar, grup sanitar şi casa scării. Spaţiile exterioare vor cuprinde un gang exterior pietonal, acces pentru persoanele cu handicap, două accese pietonale (obținute prin reabilitarea celor existente pe cele două laturi ale clădirii), necesare asigurării ieșirii spectatorilor de la cinematograf, scări de acces, platformă cu o lăţime de cinci metri, situată în spatele centralei termice, trotuar de protecție la Centrala termică. Proiectul prevede și refacerea zidului de sprijin, care și-a pierdut stabilitatea din cauza infiltraţiilor de apă, reabilitarea împrejmuirii existente și amenajarea zonei verzi situată în jurul centralei.

Același proiect prevede achiziţionarea unor instalaţii de proiecţie şi sonorizare (care vor fi folosite pentru asigurarea sonorizării activităţilor desfăşurate în cadrul cinematografului, în special pentru sala de spectacol), mobilier (scaune, mese și cuiere) și dotări PSI. Emeşe ARDELEAN

07

LUDUŞ

Spectacol de excepție: SZILÁGYI, OTA ȘI PRIETENII

Trei artişti de mare calitate

Activitatea culturală din orașul Luduș a cunoscut un reviriment deosebit datorat unei serii de surprize de proporții, oferite în ultimul an iubitorilor de muzică bună interpretată de muzicieni de renume ai țării.

Mai întâi, în luna mai 2013, au cântat pe scena Casei de Cultură „Pompeiu Hărășteanu, director Dorin Grama, doi maeștri ai clapelor, Corina Răducanu și Eugen Dumitrescu după care, în ianuarie 2014, am primit vizita Cvartetului Transilvania, adică Gabriel Croitoru, Nicușor Silaghi, Marius Suorășan și Vasile Jucan.

Concertele au fost posibile datorită unei deschideri spre arta adevărată a Primăriei și a Consilului Local care au apelat la Bugetul local atunci când a fost nevoie. Un alt merit important revine unui sponsor deosebit, SC TEREOS SA care a donat pianul pe care s-a cântat.

Acum, în luna aprilie, ludușenii au beneficiat de încă o seară de vis, una mai strălucitoare decât celelalte.

DE CE BOGDAN OTA?

www.punctul.ro

Un răspuns avizat ni l-a dat „principalul vinovat” pentru eveniment, Szilágyi Zoltán, un inginer care a devenit om de afaceri, un competent cunoscător al fenomenului cultural și totodată un om care înțelege suferința aproapelui

Ineditul moment al mulajului

și face tot posibilul să treacă de la momentul declarativ al compasiunii, la acțiune concretă. Și reușește.

Dar, cine este Bogdan Ota? În câteva cuvinte poate fi definit ca un muzician de excepție, locul doi la concursul „Norvegienii au talent”, absolvent de conservator și, nu în ultimul rând, un artist care rezonează cu tot ceea ce înseamnă compasiune tratată cu acte de caritate, nu doar cu vorbe frumoase. Participând și la alte concerte caritabile din țară, Szilagyi Zoltan l-a cunoscut pe noul său prieten, Bogdan Ota și așa s-a consolidat ideea concertului de caritate în beneficiul copiilor cu dizabilități grave de la Asociația „Impuls” condusă de Marioara Șofron.

Prietenii Ceea ce părea o utopie pentru mulți, adică să umpli o sală, prețul biletului fiind de 30 de lei, s-a dovedit a fi o realitate frumoasă, după o promovare pe care o putem numi eroică făcută de ing. Szilagyi și Asociația PRINCIPIUM din Cluj-Napoca. Aceasta a rezolvat cu succes problemele tehnice ridicate de un asemenea concert.

Pe scenă, pianistul Bogdan Ota și prietenii săi, Radu Cotoman la vioară și Emerich Gherca – violoncel au încântat auditoriul cu o muzică astrală, ireală și profund emoționantă, o încântare pentru spectatorii vrăjiți. În sală au fost mulți oameni deosebiți veniți din Tîrgu-Mureș, Sibiu,

Mediaș, Bistrița, Cluj-Napoca, Brașov și Luduș printre care l-am remarcat pe prefectul dr. Corneliu Szilagyi – pledoarie pentru caritate Grosu, deputatul Cristian Chirteș, vicepreședintele CJ Ovidiu Dancu, primarul Cristian Moldovan, preoții Lucian Voșloban, Ambruș Vilmoș, Ilie Dăian și C-tin Savu, apoi președintele IMO Finance, Iosif Pop, familiile Mocanu Iosif și Rodica, Fodor Emil și Rodica, Ercean Cornel și Elena, Chișu Iov Ionel și Magdalena, Bordan Dennis și Ana, Călugăr Vasile și Gabi, împreună cu Andra, Pandrea Mihai și Ana, Răileanu Aurel și Olga. De asemenea, i-am văzut pe Stelian Crăciun, Emil Coman, Grigore Iftenie, consiliera Paula Stînă, medicii Daniel Porav Hodade și Ovidiu Gîrbovan și întregul personal de la SC RIAD TRADE SRL. A fost Doar câþiva dintre invitaþi un public deosebit, caracterizat succint de Maria Călin de la Casa de Cultură: „Lucrez de mulți ani aici, dar niciodată nu am găsit așa ordine după plecarea spectatorilor, doar două hârtiuțe pe jos”.

După ce Euterpe, muza muzicii a destrămat vraja, spectatorii s-au întâlnit în holul mare al Casei de Cultură care, instantaneu, a devenit prea mic pentru cei care au dorit să admire expoziția de artă plastică. Au expus Rodica Olteanu, Ioan Astăluș, Alex Nicoară, Marius Popa, autorul fotografiilor din pagină, Șimon Lenke Ildiko și Attila, Eugen Stoica și Tudor Lucian Demian. La un moment Mulþi amatori de autografe dat, atenția tuturor a fost captată de spectacolul oferit de Șimon și Astăluș care au „răpit” amprenta palmei drepte a lui Bogdan Ota. Turnată în bronz, aceasta va aminti de evenimentul cultural.

La final, ing. Szilagyi Zoltan ne-a declarat: „ Am certitudinea că la închierea spectacolului oamenii care la început au fost doar buni, au ieșit din sală mult mai buni. Cu cât procentul acestora va fi mai mare, cu atât ziua de mâine a României va fi alta”.

Ioan A. BORGOVAN

08

SPORT

Eduard Novak, bronz la Campionatele Mondiale de paraciclism Sportivul român Eduard Carol Novak a cucerit medalia de bronz, vineri (11 aprilie), la Campionatele Mondiale de paraciclism de la Aguacalientes (Mexic), în proba de 4 km urmărire (categoria C4), în care deținea recordul mondial.

Cvintuplu campion mondial, Novak a ocupat locul 4 în calificări, cu timpul de 4 min 40 sec 600/1000, apropiat de recordul mondial — 4 min 40 sec 315/1000. Singurul campion paralimpic din istoria sportului românesc a fost devansat de slovacul Jozef Metelka, acesta stabilind un nou record mondial, 4 min 30 sec 806/1000, de cehul Jiri Jezek, 4 min 32 sec 944/1000, și de americanul Jeffrey Martin, 4 Novak l-a învins pe Martin 4 min 41 sec 318/1000, față de (4:34.688) în confruntarea penmin 39 sec 616/1000. La cursă au în lupta pentru medalia de bronz, 4 min 48 sec 984/1000. Metelka tru aur. „Chiar dacă am făcut tot ce a luat startul 14 sportivi. fiind cronometrat cu timpul de (4:33.322) l-a întrecut pe Jezek

ținut de mine, câteodată soarta nu o poți ocoli. Accidentarea din ultimul antrenament la prima vedere a fost banală, dar sunt în imposibilitatea de a respira normal. Timpul din calificări este de ajuns pentru finala mică’’, afirma Novak după calificări pe pagina sa de Facebook. „Obținând locul 4 în calificări am reușit să înving și să termin pe locul 3. Rezultatele nu sunt chiar conform așteptărilor, probabil din cauza unei accidentări banale care mi-a influențat respirația. Însă, chiar dacă faci totul cum trebuie, unele lucruri nu le poți ocoli’’, a scris Novak după finală. Novak s-a declarat totuși fericit și pentru medalia de bronz, care aduce puncte importante pentru calificarea la Jocurile Paralimpice Rio 2016.

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Sucursala Tg-Mureş Str. Salcâmilor nr.23 Tel. 0265-402800 Fax. 0265-306340 S.N.G.N. ROMGAZ S.A. - Sucursala Tg-Mureş, anunţă publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul

„Instalaţie tehnologică de suprafaţă sonda 20 Ulieş”

propus a fi amplasat în judeţul Mureş, comuna Rîciu, satul Ulieş.

Informaţii privind proiectul propus pot fi consultate la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş, din Tg-Mureş, str.Podeni, nr.10, în zilele de luni-joi, între orele 9,00 – 14,00, precum şi la adresa titularului din Tg-Mureş, str. Salcâmilor, nr. 23, jud. Mureş, în zilele de luni – vineri, între orele 9,00 – 14,00.

Observaţiile publicului se primesc zilnic la sediul Agenţiei de Protecţia Mediului, în zilele de luni – joi, între orele 8,30 – 16,30 şi vineri între orele 8,30 – 14,00, în termen de 5 zile de la data publicării prezentului anunţ.

09

Automobilele electrice, în producție de masă Chiar dacă nu e neapărat o noutate și ne-am cam obișnuit cu ideea că există pe piață și variante electrice pentru deplasări (în special urbane), trebuie să spunem că 2014 va rămâne totuși anul în care aceste modele prind contur serios. Am semnalat deja intrarea BMW pe piața auto-electrice cu i3 și i8, iată că nici Mercedes Benz nu e prea mult în urmă. Săptămâna care tocmai s-a încheiat a consemnat intrarea în

producție a B-Klass full-electric, mașina care depășește din start BMW la capitolul cel mai sensibil al electricelor: autonomia.

Mercedes anunță 200 de kilometri și baterii Tesla – adică cele mai bune la ora actuală – în timp ce rivalii au anunțat doar 160 km la i3. În rest, B-Klass electric va dezvolta 177 CP, va cântări peste 1.700 kg și se va lansa pe piața din SUA, apoi Germania și până

AUTO

la finele acestui an ar trebui să ajungă cam spus că Nissan Leaf este una dintre primele în toate țările cu potențial de vânzare a mașini full-electrice apărute pe piață. În mașinilor electrice. prezent Renault are nu mai puțin de patru modele complet diferite: Zoe, Twizzy, FluALTE ELECTRICE ... ence și Kangoo Van. Apoi, avem cea mai bună mașină electrică, dar și una dintre cele mai râvnite ... găsiți în oferta Nissan și Renault, care mașini de pe planetă: Tesla. Există un sinsunt firme ale aceluiași trust auto și care gur model și la prima vedere ai spune că e sunt și pionieri în acest domeniu. Trebuie scumpă. Dar comparând performanțele pure cu ale altor modele din aceeași grupă vei constata rapid fie că mașinile comparabile ca performanțe nu prea sunt comparabile la preț, fie că la acest preț nu vei găsi foarte multe mașini comparabile. Și da, vorbim de tehnologie bazată pe motor electric. Și, ca să nu tratăm discriminatoriu producătorii auto, mai amintim în rândurile modelelor electrice Ford Focus Electric, Chevrolet Volt, Volkswagen E Up și Golf E, Mitsubishi i-MIEV, SMART ed-coupe și tripleta de mașinuțe de oraș Peugeot – Citroen - Toyota, fiecare cu denumirea sa.

www.punctul.ro

Cristian TEODORESCU

SIGHIȘOARA

Discursul primarului Municipiului Sighișoara, Ioan Dorin Dăneșan,cu prilejul aniversării a 90 de ani de la înființarea Liceului Principele Nicolae:

10 Aniversarea Colegiului Național „Mircea Eliade”

Primarul Municipiului Sighișoara, Ioan Dorin Dăneșan, a participat joi, 10 aprilie, la simpozionul ocazionat de aniversarea a 90 de ani de la înființarea Liceului Principele Nicolae din Sighișoara, actualmente Colegiul Național Mircea Eliade.

Preacucernice părinte protopop, Ca fost elev al liceului, Primarul Municipiului Sighișoara a rostit un discurs emoționant:

Domnule Inspector General, „Mă încearcă o emoție deosebită când rememorez clipele de adolescență petrecute pe băncile liceului.

Doamnelor și domnilor invitați, dragi absolvenți, dragi elevi!

Vă rog să-mi permiteți ca, în calitate de invitat și fost elev al Colegiului Național Mircea Cu toții am fost tineri și am crezut 545400 că avem lumeaSIGHIŞOARA la picioare; ne-am maturizat și am realizat că educația Eliade, să vă urez un călduros bun venit la această manifestare de suflet. de acasă secondatăStr. de pregătirea teoretică de la școală fost pietre de temelie caracter și profesiMuzeului nr.7, auTel./Fax 0265pentru - 771278 Aniversarea de azi este prilejuită de împlinirea a 90 de ani de când Liceul Principele Nicolae și-a onalism. Datorăm toate acestea părinților noștri și dascălilor – oameni deosebiți, de care ne amintim cu deschis întâia oară porțile pentru a-i primi pe cei mai destoinici băieți care manifestau dragoste de drag. Educația dobândită în familie și la școală ne-au pregătit pentru examenul de capacitate: viața.” cunoaștere și dorința de a deveni cetățeni utili societății. Sub diferite titulaturi – Liceul Principele NiCu acest prilej, Ioan Dorin Dăneșan, H Oa înmânat T Ă Rdistincția  R EdeACetățean NR. de 27Onoare al Municicolae, Liceul Teoretic nr. 1, Liceul Industrial nr. 2 sau Colegiul Național Mircea Eliade -, instituția de piului Sighișoara, însoțită de Diploma de Excelență și cheia orașului, doamnei învățământ care se află azi la ceas aniversar a format și pregătit pentru viață serii întregi de oameni care, din 30 ianuarie 2014 Eugenia Vodă, critic datorită educației primite, au devenit specialiști în diferite domenii și în numeroase colțuri ale țării și ale de film și realizator TV. lumii. Am ales să nu menționez numele lor tocmai pentru că, fiind numeroși, să nu omit pe cineva și privind Într-oparticiparea atmosferă cu o adâncă încărcătură emoțională, dascăliprin și absolvenți din generațiile trecute Municipiului Sighişoara Consiliului Local Sighişoara pentru că las acest privilegiu organizatorilor. au avut ocazia defondator a se întâlni în cu actualii elevi șiSportivă profesori, rememorând amintiri din anii de școală. ca membru Asociaţia Handbal Club Municipal Sighişoara Mă încearcă o emoție deosebită când rememorez clipele de adolescență petrecute pe băncile liceului.

La întâlnire a luat parte Inspectorul școlar general, Ștefan Someșan, care a rostit un discurs și a Cu toții am fost tineri și am crezut că avem lumea la picioare; ne-am maturizat și am realizat că educația înmânat o diplomă de excelență organizatorilor. de acasă secondată de pregătirea teoretică de la școală au fost pietre de temelie pentru caracter și profesioConsiliul Local al Municipiului Sighişoara, întrunit în şedinţă Absolvent al Liceului Nr. 1, cum era numit actualul Colegiu Național ordinară; Mircea Eliade, Radu nism. Datorăm toate acestea părinților noștri și dascălilor – oameni deosebiți, de care ne amintim cu drag.

Luând act de proiectul de hotărâre şi referatul de aprobare al Educația dobândită în familie și la școală ne-au pregătit pentru examenul de capacitate: viața. Am pornit Voina și-a exprimat adâncul atașament față de Sighișoara și oamenii locului. A Primarului menționat că, orimunicipiului de în viață urmând sfaturile primite acasă și la școală și ne-am format ca oameni. Iată-ne azi, generații întregi de înregistrat de iniţiator, nr. a836/III/15.01.2014, conferită câte ori a avutcu ocazia, ținut să atragă atenția aceloracalitate pe care îi întâlnea că, înde loculprevederile său de baștină, art. 33 di absolvenți și profesori. Suntem față în față cu noile generații de elevi și profesori. Din păcate,393/2004 din generațiile privind locali, cu modificările şi completările ulterioare, co cuvântulStatutul dat valoreazăaleşilor mai mult decât o semnătură. trecute de dascăli foarte puțini mai sunt printre noi, dar ne amintim cu drag de ei și de educația pe care ne-au prevederile art. 45 alin.pe(6) din nr.i-a215/2001, Legea administraţiei Urcarea scena săliiLegea Eminescu prilejuit Părintelui Adrian Dobre, absolventpublice al Liceului,locale, rep dat-o. Doresc ca absolvenții generațiilor trecute să fie modele și pilde de urmat pentru tinerii de modificările azi. Îmi exprim şi completările ulterioare; promoția 1953, remomorarea momentului în care, ca elev, a evoluat într-un spectacol școlar. convingerea că, pornind de la exemplul lor, vor ști să ducă renumele școlii sighișorene mai departe, cu respect Ţinând cont de prevederile şi art. de 2 lit. „c” Colegiului, din Ordonanţa Lucrările simpozionuluiart. au fost1 prezidate directorul Lia Suciu,Guvernului secondată de pro-nr. 26/200 și demnitate! la dragi asociaţii modificările şi Stelian completările ulterioare; Doresc ca renumele Colegiului Mircea Eliade să dăinuiască peste timp. La mulți ani, profe- şi fundaţii, fesorul Aurelcu Hârțoagă și de doctorul Larga, membri ai Asociației Astra Sighișoreană.

Având în vedere prevederile art.

3 alin.

(1) şi art.

26 din Legea nr. 69/2000 a educaţie sori, dragi absolvenți, dragi elevi!

ulterioarede şi ale alRegulamentului de punere în Primarul Municipiuluisportului, Sighișoara, cu modificările şi completările Purtătorul cuvânt Municipiului Sighișoara, dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi a sportului nr.

69/2000, aprobat prin Hotărârea Guv Ioan Dorin Dăneșan Alina Aurora ALDEA 884/13.09.2001; Având în vedere şi prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu m şi completările ulterioare; Văzând Raportul de specialitate nr. 837/III/15.01.2014 al Serviciului Relaţii Publice, p justifică oportunitatea participării Municipiului Sighişoara prin Consiliul Local Sighişoara Considerăm potrivitîndeplinindu-se ca, pentru anii co- preveder risipești detestând”. leviziune, premiul UCIN pentru Club critică Municipal de fondator în Asociaţia Sportivă Handbal Sighişoara, A realizat seria de emisiuni „Planeta Cifilm, premiul „Ion Cantacuzino” al Asociapilăriei şi tinereţii petrecuţi în Sighişoara, acest sens; nema”, iar la România Literară, rubrica inti- ţiei Criticilor de Film pentru publicistică de al cărui nume îl aminteşte cu mândrie ori temeiul prevederilor 362014, alin.în(2) lit.”d”, alin. „a”făcându-l pct. 6,cunoscut alin. (7)în lit. „a”, al de câte ori(6) are lit. ocazia, cinema. În data de 5art. martie cadrul tulată „Cronica filmului”. A publicat În cărţile 45 alin.

(2) şi a art.

115 doamna (1) lit.Eugenia “b” din administratiei pub şi în215/2001, străinătate, săLegea ne exprimăm recuGalei Mediafax, VodăLegea a ţarănr. „Cinema şi nimic altceva”, „Scurte întâlniri” republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi „Planeta Cinema”. Este realizatoarea de primit premiul pentru excelenţă în comuni- noştinţa prin conferirea titlului de „Cetăţean televiziune care a patentat un anumit stil de care. de onoare al Municipiului Sighişoara”, titlu montaj al emisiunilor sale, care au darul să te Faptul că nu numai noi, sighișorenii, o care se constituie într-un modest omagiu pe R noi, Ă ŞînTnumele E: comunităţii, îl datorăm, facă pe tine, privitorule să participi afectiv și iubim, o dovedesc multele aprecieri H pe O careT Ăcare efectiv la acest act de cultură și cunoaștere. telespectatorii din alte părți ale țării le-au în semn de preţuire, pentru prestigioasa actiȘi-ar dori, spune dânsa, „ca ziua să fie adresat Eugeniei Vodă. vitate desfășurată și dedicată oamenilor. participarea Municipiului Sighişoara prin Consiliului Local Sig mai lungă” și să nu fie sub presiunea Art. timpu- 1. Se„Oaprobă persoană distinsă, cultă, rafinată, care realizează singurul talkSportivă show care merită să fie Club Municipal Sighişoara. lui. membru fondator în Asociaţia Handbal În 2009 a plecat într-o călătorie cu va- vizionat în România”, spune un telespectator.

Iar unaprobă alt telespectator spunea: „I-am acorporul. A căutat și a găsit oameni valoroși Consiliul Local al Municipiului Sighi- Local Si Art.2. Se participarea Municipiului Sighişoara prin Consiliului din Japonia până în Statele Unite.

A realidat nota pentru prestația ei profesionistă în şoara, reunit în şedinţă ordinară constituirea patrimoniului iniţial al Asociaţiei Sportive Handbal Club Municipal Sighişoara la data de 27 martie 2014, zat „Profesioniștii pe meridiane”, iar succesul televiziune, pentru calitățile emisiunilor sale, 1.350 lei.CD pentru abilitatea dialogului cu intervievatul, hotărăşte: emisiunilor sale a dus la realizarea unui Profesioniștii, de către TVR, și a altuia de de regulă o personalitate marcantă a culturii Art.3. Se adoptă statutul Asociaţiei Sportive Handbal Municipal conf noastre.”

Editura Humanitas.

Se aprobăClub conferirea titlului deSighişoara, „CetăAm punctat doar din câteva aspecte hotărâre. din ţean de onoare al Municipiului SighişoaA fost distinsă cu numeroase nr. 1, premii, care face parte integrantă prezenta printre care premiul Clubului Român de activitatea complexă pe care a desfăşurat-o ra” doamnei EUGENIA VODĂ, pentru doamna Eugenia Vodă, dorind să subliniem Presă pentru cel mai bun talk show, premiul prestigioasa activitate desfășurată și dediArt.4. Se împuterniceşte Primarul Municipiului Sighişoara să reprezinte Municipiul personalitatea acesteia. criticii pentru cea mai bună emisiune de tecată oamenilor. prin Consiliul Local Sighişoara la constituirea Asociaţiei Sportive Handbal Club Municipal S

LAUDATIO EUGENIA VODĂ

Născută la data de 4 martie 1955 în oraşul multicultural Sighişoara, Eugenia Vodă este unul dintre cei mai apreciaţi critici de film şi realizatori TV din România. După studiile liceale făcute la Sighișoara, a urmat și absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”, secţia Teatrologie-Filmologie.

Din anul 2000 realizează emisiunea „Profesioniştii” difuzată de TVR 1, emisiune care a făcut-o cunoscută marelui public, emisiunea fiind așteptată și urmărită cu atenție și plăcere de întreaga țară. Aceasta a fost declarată cea mai urmărită emisiune cu profil cultural din România, fiind caracterizată ca având „nerv”, în condiţiile în care Eugenia Vodă mizează pe „senzaţionalul normalităţii”.

Pe realizatoarea sa, o telespectatoare a numit-o „regina interviurilor”, lucru care a sensibilizat-o profund.

Spune despre sine că nu este adepta aprecierilor, ci, mai degrabă, a deprecierilor. Mai crede că „e bine să gândești luminos și să nu te

SNGN Romgaz Mediaş, cu sediul în Mediaş, Str. Gării, nr. 5, jud. Sibiu, organizează în anul 2014 săptămânal Licitaţie Publică în zilele de miercuri şi joi, la ora 11, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale:

• Barăci

• Tehnică de calcul şi birotică • Material tubular uzat provenit din recuperări • Diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări • Alte mijloace fixe

Persoanele interesate pot obţine informaţii suplimentare la tel. 0269/201149, 0749/331149, la serviciul mecano-energetic al Sucursalei Mediaş, zilnic între orele 730 şi 1530.

11

TÂRNĂVENI

Deputații au votat: Judecătoria Tîrnăveni rămâne!

Ministerul Justiției a lansat în dezbatere publică la sfârșitul lunii ianuarie un proiect de lege prin care justifica necesitatea desființării a 30 de instanțe și parchete din România. În expunerea de motive a Legii privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea se precizează că desființarea este fundamentată pe Raportul privind concluziile Grupului de lucru interinstituțional pentru pregătirea sistemului judiciar în vederea introducerii noilor Coduri (raport din 2013), grup de lucru coordonat de magistratul mureșean Horatius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, pe un raport din 2010 care a stat la baza Legii nr.

148/2011 privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, potrivit căreia au fost desființate 9 judecătorii și parchetele de pe lângă acestea, pe recomandările din Rapoartele privind Mecanismul de Control și Verificare al Comisiei Europene etc.

Astfel, în argumentația elaborată de Ministerul Justiției se precizează că: „Rapoartele anuale privind activitatea instanţelor şi parchetelor, elaborate de Consiliul Superior al Magistraturii au evidenţiat faptul că există instanţe care în mod constant în perioada 2009 – 2012 au înregistrat un volum de activitate sub pragul de 5.000 de cauze. Astfel, în timp ce volumul de activitate la nivelul majorităţii instanţelor şi parchetelor de la an la an cunoaşte o continuă creştere, într-un sens oarecum contrar acestui trend ascendent anumite instanţe îşi menţin constant volumul de activitate sub pragul de 5000 de cauze”.

Pornind de la această constatare s-a format grupul de care aminteam mai sus și care a avut sarcina de a analiza volumul de muncă al instanțelor și parchetelor. Astfel, reprezentanți din CSM, Ministerul Justiției și Ministerul Public au întocmit un raport ținând cont de mai multe criterii prin care era apreciat volumul de activitate al

instanțelor și parchetelor, și anume: volumul de activitate în perioada de referinţă 2009-2012, maxim 3500 de cauze, circumscripţiile teritoriale şi posibilităţile de rearondare a localităţilor în cazul instanţelor şi parchetelor desfiinţate, infrastructura (rutieră, feroviară), distanţele de parcurs până la sediile instanţelor şi parchetelor la care vor fi arondate localităţile din cadrul instanţelor/parchetelor desfiinţate, situaţia sediilor instanţelor sub aspect juridic şi funcţional şi cheltuielile instanţelor, numărul de locuitori deserviţi de instanţa respectivă,

Deşeurile din cartiere aduc sancțiuni

www.punctul.ro

Primarul Sorin Megheşan a avertizat preşedinţii asociaţilor de proprietari că vor fi sancţionaţi financiar şi încep demersurile pentru ridicarea atestatelor, dacă nu rezolva problema deşeurilor din cartiere.

Patru cartiere din Târnăveni au rămas de mai bine de o săptămână fără tomberoane şi fără serviciul de salubritate deoarece au acumulat mari restanţe. Preşedinţii asociaţilor au preferat ca din banii încasaţi să achite doar factura de apă. „Cu toate acestea, unii dintre

conducătorii asociaţilor cu probleme, pe lângă faptul că nu îşi respectă programul de lucru au avut grijă să îşi încaseze salariul deşi cartierul a rămas fără tomberoane”, a afirmat primarul în cadrul ultimei şedinţe a Consiliului Local.

Motivul pentru care s-au ridicat containerele de gunoi de către firma S.C. Schuster Ecosal S.R.L. îl reprezintă restanţa la achitarea facturilor de către asociaţiile de proprietari de mai jos: Asociaţia de proprietari nr. 11, Cartier 1 Decembrie 1918 = 15

luni restanţă Asociaţia de proprietari nr. 12, Cartier 1 Decembrie 1918 = 10 luni restanţă Asociaţia de proprietari Tineretului - Victoriei = 8 luni restanţă Asociaţia de proprietari nr. 8, Cartier 1 Decembrie 1918 = 6 luni restanţă Asociaţia de proprietari nr. 1, Cartier Zorilor = 6 luni restanţă Asociaţia de proprietari nr. 6, Cartier George Enescu = 5 luni restanţă.

Mircea BARBU

schema de personal şi gradul de ocupare al instanţei. În baza acestor criterii, printre instanțele și parchetele care au fost propuse spre desființare se numără și Judecătoria Târnăveni și Parchetul de pe lângă Judecătoria Târnăveni (mai multe detalii www. punctul.ro - Justiția e oarbă? Cauza Judecătoriei Târnăveni).

PRIMARULUI SORIN MEGHEŞAN, LA BUCUREȘTI În urma numeroaselor memo-

rii şi sesizări ale primarului municipiului Târnăveni Sorin Megheşan, referitoare la desfiinţarea Judecătoriei din Târnăveni, edilul a fost invitat la Bucureşti în data de 5 martie în şedinţa pe comisii a Camerei Deputaţilor, unde le-a explicat parlamentarilor importanţa şi necesitatea acestei instituţii la Târnăveni. În data de 8 aprilie la ora 12.00, Camera Deputaţilor a votat împotriva proiectului de desfiinţare a Judecătoriei din municipiul Târnăveni. Primarul Sorin Megheşan le-a mulţumit public tuturor parlamentarilor mureşeni care au susţinut cauza Târnăveniului şi în mod special preşedintelui Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre.

Proiectul de Lege privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă aceasta (PL-x 33/2014) este o lege organică. Comisia Juridică a respins raportul, Camera Deputaţilor fiind prima cameră sesizată. Proiectul urmează a fi discutat şi în Senat.

Mircea BARBU

Proprietarii Bicapa vor să investească în batal În data de 9 aprilie la Primăria municipiului Târnăveni a avut loc o întâlnire între primarul municipiului Târnăveni Sorin Megheşan, prefectul judeţului Mureş Corneliu Grosu şi şeful Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş Dănuţ Ştefănescu cu reprezentanţii firmei care au cumpărat platforma Bicapa. Subiectul principal al discuţiilor a fost soarta platformei Bicapa.

Reprezentaţii firmei s-au plâns de faptul că aşteaptă de 4 luni primirea unui aviz de la Apele Române pentru demararea testelor de

extragere a substanţelor care pot fi folosite din batal. Prefectul a promis implicarea în rezolvarea cât mai grabnică a acestei situaţii, astfel încât laboratorul pilot să poată fi testat.

Dacă rezultatele vor fi cele scontate, se va crea o staţie mai mare pentru utilizarea sterilului şi implicit pentru ecologizarea batalului. Primarul Sorin Megheşan a declarat că toate aceste măsuri vor duce şi la crearea unor locuri de muncă la Târnăveni.

Mircea BARBU

12

HARGHITA

50 de proiecte au câștigat „Spații Verzi” Un număr de 50 de proiecte de mediu vor fi finanţate de către MOL România cu suma de 650.000 lei, în cadrul Programului „Spaţii Verzi”, derulat de Fundaţia pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc.

Potrivit unui comunicat, au fost primite 179 de cereri de finanţare, din 35 de judeţe, iar Fundaţia pentru Parteneriat a selectat 50 de proiecte câştigătoare. Pentru componenta „Spaţii Verzi Urbane” au fost depuse 94 de proiecte, dintre care 27 au fost declarate câştigătoare de către comitetul de evaluare a programului.

Se vor reamenaja curţi de şcoli, de grădiniţe, parcuri publice şi curţi ale centrelor de copii în 25 de oraşe, din 17 judeţe. În comunicatul menţionat se mai arată că vor fi plantaţi peste 2.000 de arbori şi arbuşti şi în jur de 14.000 flori, pe o suprafaţă de 30.000 de tele se vor derula în 14 judeţe din ţară. metri pătraţi de spaţii verzi.

Directorul Fundaţiei pentru ParteneARII NATURALE PROTEJATE riat, László Potozky, a declarat că interesul organizaţiilor şi comunităţi de a se implica în activităţi de proLa categoria „Arii Naturale Proteja- tecţia mediului este unul crescut. te” au fost propuse 85 de proiecte, iar 23 „Evaluarea proiectelor din cadrul celor două dintre acestea au fost selectate pentru fi- componente ale programului ‚Spaţii Verzi’ nanţare. Câştigătorii au obţinut fonduri ne-a demonstrat interesul continuu al organipentru activităţi tip Junior Ranger, ame- zaţiilor neguvernamentale şi al comunităţinajarea de poteci tematice, organizarea de lor de a se angaja în activităţi care să ducă la evenimente precum „Ziua Rezervaţiei”, îmbunătăţirea condiţiilor de mediu urbane, „Ziua Biodiversităţii”, expoziţii şi ame- respectiv la conştientizarea valorii patrimonajarea unor centre de vizitare. Proiec- niului natural din România. Modalităţile de

abordare descrise în cadrul proiectelor aprobate sunt caracterizate printr-un grad ridicat de inovaţie şi creativitate”, a declarat László Potozky, director al Fundaţiei pentru Parteneriat.

La rândul său, Kinga Daradics, director al MOL România, a precizat că responsabilitatea faţă de mediu trebuie dublată de eforturi consecvente pe termen lung. „Este parte a filosofiei noastre de afaceri şi vom rămâne un partener de încredere al celor care vor să realizeze proiecte verzi, care vor înfrumuseţa şi îmbunătăţi viaţa comunităţilor, cu efecte durabile şi sustenabile”, a spus ea.

134.000 DE VOLUNTARI În cadrul celor opt ediţii anterioare ale programului Spaţii Verzi, desfăşurate în perioada 2006-2013, s-au implicat peste 134.000 de voluntari. Proiectele finanţate au „înverzit” o suprafaţă de circa 363.000 de metri pătraţi. De asemenea, au fost sprijinite 124 de proiecte de popularizare a importanţei ariilor protejate, prin activităţi variate.

Finanţările totale acordate de la începutul programului depăşesc echivalentul a un milion de euro.

Oraşul a înflorit!

Mii de flori, copaci şi arbuşti au înflorit în aceste zile, confirmând prin petalele multicolore renumele Tîrgu-Mureşului de „Oraş al Florilor”. Lalele, panseluţe, magnolii, narcise, zambile, cireşi şi vişini şi-au revărsat inflorescenţele peste oraş. Despre acest minunat spectacol de parfumuri şi culori am stat de vorbă cu domnul Teodoru Moca directorul Administraţiei Serelor, Parcurilor şi Zonelor Verzi din cadrul Primăriei Tîrgu-Mureş. „Am început plantarea florilor în parcuri şi în grupurile decorative din zonele centrale. Doar în această săptămână, plantăm peste zece mii de flori în tot oraşul. Chiar în aceste zile se amenajează sensul giratoriu de pe strada „Gheorghe Marinescu”, în zona Centrului Cultural Mihai Eminescu. Am fertilizat zonele verzi din parcuri şi rondouri cu îngrăşăminte oferite de combinatul Azomureş şi le mulţumim pe această cale celor de la Azomureş pentru colaborare arătată. În cartierele oraşului lucrăm intens pentru ca să degajăm crengile rezultate în urma toaletărilor, iar operaţiunea de strângere şi de transport a crengilor sperăm să o finalizăm până de Paşti. La cererea cetăţenilor, conform planului de tăieri aprobat de Consiliul Local, am efectuat toaletări de copaci în cartierele Aleea Cornişa, Aleea Carpaţi, 7 Noiembrie, Unirii, Tudor-Pandurilor, Mureşeni, Dâmbul Pietros. Reamena-

jăm pajiştile urbane de la Cetatea Medievală şi de la Platoul Corneşti. Am dislocat mari cantităţi de pământ fertil în zona Teatrului Naţional şi în Piaţa Teatrului pentru amenajarea spaţiilor verzi, a jardinierelor şi a amfiteatrului din zonă. Am început plantarea

de puieţi, copaci şi grad viu, pe străzile şi în cartierele oraşului. În Parcul Municipal am supraînsămânţat spaţiul verde pentru a avea un gazon de cea mai bună calitate. Am avut o activitate intensă şi continuăm pentru că primăvara pentru noi însemnă vârf de sezon.

A fost o perioadă aglomerată dar continuăm cu lucrările specifice pentru ca ambianţa oraşului să fie una deosebită, atractivă, plăcută”, a declarat Teodoru Moca directorul Administraţiei Serelor, Parcurilor şi Zonelor Verzi P din cadrul Primăriei Tîrgu-Mureş.

13

HARGHITA

Incze Csongor, nou vice al CJ Vicepreşedintele organizaţiei de tineret a UDMR Odorhei, Incze Csongor, în vârstă de 31 ani, a fost ales miercuri vicepreşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, după ce postul a rămas liber în urma numirii fostului vicepreşedinte, Birtalan Jozsef, în funcţia de şef al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

Incze Csongor a fost ales în şedinţa extraordinară a Consiliului Judeţean Harghita, fiind singura propunere a grupului UDMR, ai cărei membri sunt majoritari în acest organism. El a fost votat de 21 dintre consilieri, în vreme ce consilierii Partidului Civic Maghiar (PCM) nu au dorit să participe la vot, pe motiv că vicepreşedintele trebuie ales în şedinţă ordinară şi nu extraordinară. În plus, reprezentanţii PCM au reclamat faptul că UDMR ‚face politică de forţă’ şi tratează această formaţiune ca pe ‚fratele mai mic, căruia îi mai dă câte o

palmă’, făcând referire la faptul că grupul civicilor maghiari nu a fost consultată în alegerea vicepreşedinţilor.

Preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a ţinut să puncteze faptul că doreşte să continue colaborarea cu opoziţia, pentru ca, în deciziile luate, „să se oglindească şi părerea celor care nu au votat cu UDMR” şi le-a cerut reprezentanţilor grupurilor din consiliu să discute între ei.

CINE ESTE Noul vicepreşedinte al CJ Harghita, Incze Csongor, a absolvit Facultatea de inginerie informatică la Budapesta, a fost timp de patru ani şeful biroului parlamentar al deputatului Antal Istvan, a lucrat timp de un an ca şi consilier în Ministerul Comunicaţiilor, iar în prezent este reprezentant vânzări pentru Harghita şi Covasna al So-

cietăţii Naţionale de Radiocomunicaţii, funcţie de unde va trebui să se suspende, în următoarele 15 zile.

El a declarat că va avea aceleaşi atribuţii ca şi fostul vicepreşedinte Birtalan Jozsef şi va lucra în echipă la proiectele Consiliului

Peste 120 de producători şi meşteşugari la Târgul de paşte

www.punctul.ro

Peste 120 de producători şi meşteşugari din Harghita au participat la sfârșitul săptămânii trecute, vineri şi sâmbătă, la Târgul de paşte al produselor locale şi tradiţionale, în pofida ploii persistente şi a temperaturilor scăzute. În parcarea clădirii Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc şi sub coloanele imobilului au fost amplasate standuri cu produse dintre cele mai diverse, de la preparate din carne şi lapte, siropuri, pâine de casă şi turtă dulce până la ouă încondeiate, ţesături, îmbrăcăminte, bijuterii lucrate manual sau decoraţiuni de Paşte. Atmosfera a fost întreţinută de fanfara din localitatea Cârţa, care a interpretat cântece de promenadă.

Tradiţionalul Târg de Paşte de la Miercurea Ciuc este organizat de Consiliul Judeţean Harghita, prin Camera Agricolă, cu scopul de a încuraja locuitorii să cumpere produse de calitate, dar şi pentru a sprijini meşteşugarii şi producătorii locali.

„Am 65 de ani şi fac acest meşteşug din 1968. Mă ajută nevasta şi un fecior. Acum ne pregătim să începem argăseala pieilor, după ce sunt tăiaţi mieii şi toată vara asta facem. Iar iarna ne apucăm de lucru şi muncim până în primăvară”, a spus Peter István.

COJOCARUL PETER ISTVAN

VERES IMRE, DOGAR DIN SATUL FÂNCEL

Peter Istvan este un cojocar din comuna Zetea şi prezintă publicului căciuli, cojoace sau mănuşi. Chiar dacă vine primăvara, el speră să vândă câte ceva înainte de Paşte, dar recunoaşte că cei care sunt interesaţi de produsele sale sunt mai ales turiştii.

La târg a venit şi Veres Imre, un dogar din satul Fâncel, zona Odorhei, care oferă la vânzare butoiaşe şi putini pentru făcut brânza sau pentru iaurt, dar şi alte obiecte de lemn necesare în bucătărie. Întrebat dacă produsele sale au căutare, Veres Imre a replicat:

Judeţean Harghita. În mod tradiţional, dacă preşedintele CJ Harghita provine din zona Ciuc, ceilalţi doi vicepreşedinţi trebuie să reprezintă zonele Odorhei, respectiv Gheorgheni, acest algoritm fiind păstrat cu stricteţe în ultimii ani.

Interes ridicat pentru agricultură

„Care cumpără, cumpără şi care nu, nu. Noi să fim sănătoşi”.

DAJKA JULIANNA, FALUVEGI IRMA – MĂRGELE ȘI COVOARE În apropierea standului bătrânului dogar expune Dajka Julianna, din Miercurea Ciuc, care realizează ouă brodate cu mărgele, în vreme ce Faluvegi Irma, o ţesătoare din municipiu, a venit la târg cu covoare de perete tradiţionale, pe care le realizează cu multă migală şi cu care vorbeşte „pentru a le însufleţi”.

La această ediţie a târgului s-a desfășurat şi un concurs de brânzeturi, organizat de Asociaţia producătorilor tradiţionali din Harghita şi o prezentare a mărcii „Hargita Sajt” (nr: „Caşcavalul Harghita”). De asemenea, în holul Consiliului Judeţean a fost deschisă o expoziţie care are ca temă energia regenerabilă şi unde cei interesaţi vor putea vedea sisteme de colectoare solare, cazane pe biomasă şi pot adresa întrebări experţilor din domeniul eficienţei energetice a caselor.

Aproximativ 15.000 fermieri harghiteni au depus, până în prezent, cererile pentru acordarea subvenţiei pe suprafaţă, la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA), ceea ce înseamnă aproape jumătate din numărul solicitărilor programate până în 15 mai. Şeful APIA Harghita, Haschi Andras, a declarat că perioada de depunere a cererilor este 1 martie - 15 mai şi sunt aşteptaţi aproximativ 32.000 fermieri. Dacă în anii trecuţi, în aceeaşi perioadă, abia se depuseseră 10.000 de cereri, în acest an interesul este unul foarte ridicat. „Până în momentul de faţă, adică în prima treime a lunii aprilie, s-au depus la Centrul Judeţean al APIA Harghita un număr de aproximativ 15.000 de cereri, ceea ce însumează o suprafaţă de aproximativ 90.000 de hectare. Pentru ca să putem termina în perioada optimă, adică 15 mai, trebuie să

se depună zilnic aproximativ 680 de cereri în judeţ, iar în momentul de faţă noi preluăm chiar acest număr de cereri şi pot să spun că neam încadrat sută la sută în grafic.

Faţă de anii trecuţi stăm mult mai bine”, a declarat Haschi Andras.

Fermierii harghiteni au primit, în ultimii şapte ani, de la aderarea României la Uniunea Europeană, peste 300 de milioane de euro, reprezentând subvenţii pe suprafaţă, fonduri accesate prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA).

Potrivit specialiştilor, aceste fonduri sunt folosite pentru dezvoltare rurală, pentru creşterea nivelului de trai de la sate, astfel încât fermierii să nu-şi dorească să se mute la oraş.

Campania de preluare a cererilor pentru anul 2014 se desfăşoară în perioada 1 martie-15 mai, dar va continua încă 25 de zile şi după această dată, dar cu aplicarea unei sancţiuni de 1% pe zi.

Pagină realizată cu ajutorul agerpres

HARGHITA

Turiştii din România şi Ungaria, așteptați în Harghita de Paști Turiştii din România şi Ungaria sunt aşteptaţi să-şi petreacă sărbătorile pascale în pensiunile din Harghita cu bucate tradiţionale şi programe speciale, atât Paştele ortodox, cât şi cel catolic fiind celebrate, în acest an, în aceeaşi zi.

umplută cu seminţe şi şuncă”.

Preţurile practicate de pensiunile din zona Praid pornesc de la 55-60 de lei pe zi, cazare, şi ajung până la peste 100 de lei, în funcţie de categorie.

Unele dintre cele mai căutate pensiuni sunt cele aflate în zona Praid, unde turiştii vin pentru relaxare şi pentru a face tratament în salina din localitate.

Reprezentanta unei agenţii de turism din Praid, Laszlo Ildiko, a declarat că gradul de ocupare a pensiunilor din zonă este de 70-75%, în vreme ce în centrul localităţii nu se mai găsesc locuri de cazare. Cei mai mulţi turişti sunt din România, dar există şi rezervări făcute de turişti din Ungaria care îşi vor petrece Paştele în această zonă. Laszlo Ildiklo a spus că de pe masa festivă nu vor lipsi ouăle roşii, mielul umplut sau cozonacul şi, în premieră, va fi pregătită o „pâine a soarelui”, care va avea forma florii soarelui şi „va fi

Paşte nu vor lipsi ouăle roşii, mielul şi palinca. De asemenea, centrul wellness din staţiune, deschis în această iarnă, va avea program prelungit pentru a sta la dispoziţia tuturor celor care doresc să se relaxeze după o masă copioasă.

Tarifele în staţiunea Băile Tuşnad sunt cuprinse între 350-700 de lei, pentru trei zile, all inclusive, în funcţie de categoria pensiunii.

VALEA GHIMEŞULUI

PRAID

Şi la pensiunile de pe Valea Ghimeşului se fac ultimele pregătiri pentru sărbătorile pascale.

Zona este una deosebit de frumoasă şi mulţi turişti au ales să sărbătorească aici Învierea Domnului.

Csillip Arpad este proprietarul unei pensiuni din Valea Rece şi afirmă că toate locurile de cazare au fost ocupate de Paşte de turişti din Bucureşti, Iaşi sau din Ungaria. Oaspeţilor li s-au pregătit programe speciale, ei putând să vopsească şi să încondieze ouă sau să frământe cozonaci, împreună cu angajatele pensiunii. Csillip Arpad a spus că turiştilor li se pregăteşte pentru masa de Paşte miel la cuptor, drob sau pâine umplută cu ciolan afumat, o specialitate a acestei pensiuni. De asemenea, în a doua zi a Paştelui catolic, turiştii

14

BORSEC

În Harghita, ficiorii merg la „stropitul fetelor”

vor putea vedea obiceiul „stropitului fetelor”, foarte iubit în zonă. „Suntem pe ultima sută de metri cu pregătirile, iar turiştii vor avea parte de bucate tradiţionale, specifice zonei, vor putea să vopsească şi să încondeieze ouă, dar vor putea merge cu noi la stropit în satele din împrejurimi şi vor participa şi la o petrecere”, a declarat Csillip Arpad.

Preţurile practicate la această pensiune sunt cuprinse între 30 şi

60 de euro pe zi, all inclusive.

BĂILE TUŞNAD În staţiunea Băile Tuşnad jumătate dintre locurile de cazare din pensiuni sunt ocupate, interesul turiştilor fiind destul de ridicat, a precizat primarul Albert Tibor. El a subliniat că înainte de sărbători turiştii pot mânca preparate de post, iar de pe masa de

Un interes mai mic se manifestă pentru staţiunea Borsec, unde doar aproximativ 30% din locurile de cazare sunt ocupate.

Preşedintele Asociaţiei de Turism din Borsec, Sarpatki Melania, a declarat că turiştii care au ales să-şi petreacă sărbătorile pascale în staţiune vor putea vizita împrejurimile şi peşterile din zonă, însoţiţi de un ghid, dar se vor putea relaxa şi la minicentrul de tratament cu apă minerală, „Baia O-Saros”. Bucatele pascale vor fi „specific ungureşti”, iar pentru un pachet de patru zile şi trei nopţi, tarifele pornesc de la 100 de lei pe zi cazare şi ajung la

Anunţuri executori judecătoreşti - Publicaţii de vânzare în extras B.E.J. Cotoară Cristian cu sediul în Târgu Mureş, str. Ştefan cel Mare, nr.6, vinde la licitaţia publică organizată la sediul său, în data de 23.04.2014, următoarele imobile: - ora 09.00, imobil situat în Târgu Mureş, Serg. Maj. Lazăr Blejnari nr. 4, ap. nr.II, înscris în CF nr. 124098-C1-U2 Târgu Mureş, nr. top 5463/9/II, 5463/10/II, 5463/2/II, constând din C.2- casă de cărămidă: cu 2 camere, antreu, bucătărie, cămară şi baie; cu cota de participare de 200/628 parte din terenul intravilan înscris in CF nr.91736/N, preţul de începere a licitaţiei fiind 139.500 lei (imobilul a fost evaluat la suma de 186.000 lei la care s-a aplicat o reducere de 25% conform prevederilor art. 845 alin. 8 din N. C. proc. Civ.; - ora 09.30, imobilul situat în Târgu Mureş, Serg. Maj. Lazăr Blejnari nr. 2, înscris în CF nr.

132450 Târgu Mureş, nr. cad. 1162/1, 1162/1– C1, nr. top 5463/8/1, format din teren intravilan în suprafaţă de 243 mp (potrivit extrasului CF acesta este edificat cu casă de cărămidă cu 1 camera şi 1 bucătărie – în prezent demolată), preţul de începere a licitaţiei fiind 23.250 lei (imobilul a fost evaluat la suma de 31.000 lei la care s-a aplicat o reducere de 25% conform prevederilor art. 845 alin. 8 din N. C. proc. Civ.).

Toţi cei care pretind un drept asupra imobilelor scoase la licitaţie sunt somaţi să-l anunţe pe executorul judecătoresc înainte de data stabilită pentru vânzare.

Persoanele care doresc să liciteze sunt invitate să se prezinte la data şi locul ţinerii licitaţiei, şi până la acest termen să prezinte executorului judecătoresc oferte de cumpărare.

Ofertanţii sunt obligaţi să depună o garanţie de participare reprezentând 10% din preţul de începere a licitaţiei, anexând dovada consemnării la oferta prezentată.

Publicatia poarta semnatura si stampila executorului judecatoresc.

Biroul executorului judecătoresc Sarig Attila

B.E.J. Sárig Attila, cu sediul în MiercureaCiuc, str. Tudor Vladimirescu, nr. 23. sc. A, ap.

1, jud. Harghita,prin executor judecătoresc Sárig Attila, vinde la licitație publică organizată, la data de 16.04.2014, orele 11,00, imobilul situat în mun.Odorheiu Secuiesc, cart. Beclean, str. Tineretului nr. 7, bl. Fz.8, ap.

13, jud. Harghita, nr. CF 50633-C1-U1( nr.cf. vechi 1524/XIII/S/Beclean), sub A1, sub nr.top 495/7/XIII/S, cote părți comune 89/1482, cota teren 19/320 parte în folosință, compus din apartament cu 3 camere, bucătărie, cămară, baie, antreu și logie, la preţul de 77.250,00 lei ( 75% din prețul de evaluare , conf. art. 845 alin.

8 Cod de procedură Civilă).

Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe pe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele și sub sancțiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit silit să se prezinte la data, locul şi ora stabilită pentru vânzare, având asupra lor cartea de identitate şi până la această dată să prezinte oferte de cumpărare.

Ofertanții sunt obligați să consemneze la dispoziţia executorului judecătoresc, cel mai târziu până la termenul de vânzare, o garanţie de participare de cel puţin 10% din preţul de pornire a licitaţiei imobilului.Informații suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicatia poarta semnatura si stampila executorului judecatoresc.

B.E.J. Corcescu Horaţiu cu sediul în Mun. Târnăveni, str. Gheorghe Mănoiu, nr. 3, jud.

Mureş, prin executor judecătoresc Corcescu Horaţiu, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 29 APRILIE 2014

Dosarul execuțional

Locul licitației

Data și ora licitației

E897/2013

Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita

05.05.2014, orele 9,30

ora 10:00, imobilul situat în Com. Adămuş, sat Corneşti, str. Nucilor, nr. 13, jud. Mureş înscris în CF NR. 50581 ADĂMUŞ, nr. Cadastral 33, 33-C1, compus din Casă de locuit cu 2 camere, bucătărie şi anexe şi teren intravilan în suprafaţă de 910 mp, la preţul de 41250 lei.

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicaţia poartă semnătura şi ştampila executorului judecătoresc.

B.E.J. Vintila Marius- Andrei cu sediul în Târgu Mureş, str. Mihail Kogălniceanu, nr. 5A, ap. 5, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Vintila Marius- Andrei, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 29 APRILIE 2014 ora 09,30, imobilul situat în Târgu Mureş, str. Transilvania nr. 16, et. III, ap.

10, judeţul Mureş înscris în C.F. nr. 121272C1-U1, a localităţii Târgu Mureş având nr. Top 3755/10/X, compus din: APARTAMENT CU 2 CAMERE ȘI DEPENDINȚE, la preţul de 141.466 lei (preț stabilit prin expertiză) în dosarul execuţional nr. 268/E/2013.

Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sanc-

Bunul licitat

ţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanții sunt obligați să depună, până la termenul de vânzare, o garanție de 10% din prețul de pornire al licitației.

Informații suplimentare pe http://www.registruexecutari.ro/.

Publicația poartă semnătura şi ştampila executorului judecătoresc.

B.E.J Szekely Szabolcs, cu sediul în TgMureş, str. Bolyai, nr. 17A, jud. Mures, prin executor judecătoresc Szekely Szabolcs, vinde prin licitaţie publică organizată la sediul subscrisului birou, în data de 08 mai 2014 ora 12,00 a cotei de 1/3 (2.433,33 mp) parte din imobilul compus din terenul extravilan arabil în suprafaţă totală de 7.300 mp, situat în localitatea Tg-Mureş, jud. Mureş înscris în C.F. nr. 95021/N, al municipiului Tg-Mureş, nr. Cadastral 2943, B4, la preţul de 32 lei/mp, echivalent a 77.866,56 lei.

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să-l anunţe pe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilului urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligati să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire a licitaţiei. Informatii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura şi ştampila executorului judecătoresc.

Preț pornire lei RON

autoturismul marca Volkswagen Golf, an fabricație 1995, culoare gri, nr. de în3.613,84 lei matriculare HR07ZVM, serie șasiu WVWZZZ1HZSB007709

Observații

15

HARGHITA

Modernizarea satelor mici, un proiect unic Consiliul Judeţean (CJ) Harghita derulează, de câţiva ani, un program destinat modernizării satelor mici, ce vizează electrificarea gospodăriilor, repararea şcolilor şi grădiniţelor sau reabilitarea drumurilor.

Preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a declarat că este vorba de un program cadru, unic la nivel naţional, destinat modernizării satelor mici, în cadrul căruia se derulează un subprogram ce vizează electrificarea acestora. Borboly a spus că este inacceptabil ca în secolul XXI sate întregi să fie neelectrificate, iar copiii să înveţe la lumina lămpilor, motiv pentru care autoritatea judeţeană s-a implicat în rezolvarea acestei probleme, după ce a văzut că de la nivel central nu se alocă fonduri în acest sens. ră electronică. Foarte mulţi oameni nu au frigider sau nu folosesc un calculator. (...) De aceea, PROGRAM UNIC ÎN ȚARĂ din 2010, noi ne-am implicat şi am realizat, în cadrul programului cadrul pentru satele mici, un subprogram intitulat „Electrificarea satelor „Este un program unicat în ţară, prin care mici”, de sub 100-200 de locuitori. Astfel, Consiliul Judeţean s-a implicat pentru rezolva- realizăm investiţii în comun cu localităţile rea unei necesităţi, unei probleme majore. Pen- respective şi cu locuitorii care vor fi beneficitru că în secolul XXI nu este bine şi este inaccep- ari”, a declarat preşedintele CJ Harghita. tabil ca sate întregi să nu fie electrificate, copiii El a spus că electrificarea se realizează în să înveţe la lumina lămpilor sau să se folosească sistem „clacă”, respectiv Consiliul Judeţean combustibil pentru iluminat şi pentru aparatu- „cumpără cablurile de tensiune şi transforma-

grădiniţele şi şcolile au fost reparate. În ceea ce priveşte suma cheltuită, Borboly a spus că este de ordinul milioanelor de euro, întrucât din cele 237 de localităţi din judeţ, 100 sunt sate mici şi în majoritatea dintre acestea s-au realizat lucrări de acest gen. „Avem programul cu drumuri, cu electrificarea, de alimentare cu apă, programul de clacă pentru repararea şi modernizarea şcolilor şi grădiniţelor şi căminelor culturale şi aşa dăm o şansă oamenilor de acolo pentru o viaţă normală. Şi dăm o posibilitate ca depopularea acestor localităţi să se reducă şi să fie reversibilă, pentru că avem multe cazuri în care oameni de la oraş s-au mutat într-o astfel de localitate. Şi ideea de bază este aceea că valorile tradiţionale, natura, toarele şi finanţează lucrarea, iar racordarea şi artizanatul, foarte multe lucruri pot fi păstrate planul lucrării sunt realizate de către locuitori în aceste sate mici”, a punctat Borboly Csaba. şi de autorităţile locale”. ȘI INTERNET Potrivit sursei citate, în ultimii ani, peste zece sate mici au fost electrificate, ceea ce înseamnă mai mult de 500 de gospodării. În Acesta a adăugat că va încerca şi deruacest an se află pe listă şi alte localităţi, cum larea unui subprogram, intitulat „Internet ar fi Borzon, Hodoşa, Şicasău şi Liban. În afară de electrificarea zonelor respecti- pentru satele mici”, în sistem broadband, în ve, prin acelaşi program al CJ Harghita, sute condiţiile în care în aceste localităţi nu exisde locuitori au fost racordaţi la reţeaua de apă tă acoperire nici pentru reţelele de telefonie şi canalizare, drumurile au fost reabilitate, iar mobilă şi sunt, de multe ori, izolate.

www.punctul.ro

14 milioane de lei pentru investiții Mai multe investiţii începute în 20 de localităţi harghitene vor fi finalizate în perioada următoare, după ce autorităţile locale au primit fonduri în valoare totală de 14 milioane de lei, de la Ministerul Dezvoltării Regionale.

Contractele de finanţare, în valoare totală de 14.1 milioane de lei, au fost semnate marţi, la sediul Consiliului Judeţean Harghita, banii fiind alocaţi în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, subprogramul „Modernizarea satului românesc”.

Investiţiile din cele 20 de localităţi vizează, în principal, finalizarea reţelelor de apă şi canalizare şi a drumurilor comunale.

De asemenea, Consiliul Judeţean Harghita a semnat patru contracte pentru finalizarea unor drumuri judeţene şi pentru realizarea unui zid de sprijin la Cristuru Secuiesc.

Primarii şi-au manifestat satisfacţia că lucrările, începute de câţiva ani, vor fi terminate şi au spus că au în plan demararea unor noi investiţii. „Am semnat astăzi pentru finalizarea DC 74, din comuna Gălăuţaş, pe care sperăm să-l terminăm în acest an. Drumul e început din 2008 şi cu aceşti bani - 257.0000 lei-vom finaliza proiectul”, a declarat Radu Ţăran, primarul comunei Gălăuţaş.

La rândul său, primarul comunei Lueta, Lazar Zoltan, şi-a

exprimat bucuria că va putea finaliza realizarea canalizării şi a staţiei de epurare şi că va putea pune în funcţiune sistemul.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a spus că suma primită este binevenită şi datorită ei, în curând, condiţiile de trai ale oamenilor se vor îmbunătăţi.

DECIZII ECHITABILE „Noi credem că acum, la începutul anului, când şi UDMR a intrat la guvernare, este foarte binevenită această sumă pentru judeţul Harghita, având în vedere că avem foarte multe proiecte deja în derula-

re, care sunt aproape de a fi finalizate. Şi astăzi am semnat contracte prin care (...) în maxim două luni se pot finaliza lucrările început, prin care vom ajuta, ca oamenii care trăiesc în aceste localităţi să aibă o viaţă normală”, a declarat Borboly Csaba.

Acesta a adăugat că de la Ministerul Dezvoltării a mai a fost alocată suma de 11 milioane de lei, pentru care se vor semna contracte în perioada următoare, în vederea începerii unor investiţii noi.

Borboly a punctat faptul că banii nu au fost împărţiţi „din pixul preşedintelui”, ci deciziile au fost echitabile. „Am promis primarilor (...) că deciziile CJ vor fi echitabile, pot fi susţinute şi vor ajuta aproape fiecare localitate din Harghita exact acolo unde rana doare cel mai tare. Şi acum pot să ciocnesc un pahar de vin cu primarii pentru că am reuşit să mă ţin de promisiune (...) Fiecare a înţeles că nu trebuie să ne certăm la fiecare împărţeală de bani, ci să avem o strategie prin care să ne corelăm în aşa fel încât peste tot oamenii să primească o şansă să trăiască mai bine”, a adăugat Borboly Csaba.

De altfel, după ce au fost semnat contractele, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita le-a oferit primarilor câte un pahar de vin din producţia proprie, cu care intenţionează să iasă pe piaţă, în curând.

Hoții din Odorheiu Secuiesc au fost prinși

O grupare infracţională specializată în furturi din garaje, societăţi comerciale sau chiar cimitire a fost destructurată de poliţiştii harghiteni.

Purtătorul de cuvânt al IPJ Harghita, Gheorghe Filip, a declarat că este vorba de patru tineri din municipiul Odorheiu Secuiesc, cu vârste cuprinse între 23-29 ani, despre care existau indicii de mai mult timp că acţionează în oraş şi în satele din împrejurimi. În cursul zilei de joi (10 aprilie) au fost efectuate mai multe percheziţii domiciliare la cei patru şi la doi apropiaţi ai acestora, în urma acestora fiind descoperite mai multe bunuri provenite din săvârşirea de infracţiuni. Gheorghe Filip a spus că este vorba de scule electrice şi unelte (moto-fierăstraie, motocositori, truse de scule, generatoare electrice, maşini de găurit) sustrase din societăţi comerciale şi garaje, precum şi arbuşti ornamentali şi obiecte din cupru şi alamă sustrase din cimitire, dar şi animale furate din diferite gospodării.

În urma cercetărilor efectuate, până la acest moment, s-a stabilit că tinerii au sustras bunurile şi animalele în ultima parte a anului 2013 şi în cursul anului 2014 până în prezent, fiind documentate 19 infracţiuni de furt, cu o valoare totală a prejudiciului de aproximativ 50.000 de lei.

Toate bunurile respective au fost ridicate în vederea stabilirii provenienţei acestora şi restituirii lor către părţile vătămate. Gheorghe Filip a precizat că pentru o parte a bunurilor nu s-au găsit încă proprietarii, ceea ce înseamnă că numărul infracţiunilor este mai mare.

Cei patru au fost reţinuţi şi vor fi prezentaţi instanţei, cu propunere de arestare preventivă. „Cercetările sunt continuate în vederea stabilirii întregii activităţi infracţionale a suspecţilor, urmând să fie extinse şi cu privire la alte furturi aflate în lucru cu autori necunoscuţi, dar şi la alţi eventuali participanţi”, a conchis purtătorul de cuvânt al IPJ Harghita.

Pagină realizată cu ajutorul agerpres

16

PUBLICITATE

www.vw-vehicule-comerciale.ro

Robust, extravagant, puternic individualizat

Noul Cross C

addy

In culoarea metalizată Vipergreen, cu un look offroad autentic, Cross Caddy atrage privirile prin componente cu un design pregnant: scut cu elemente argintii în faţă, în spate și lateral, completat de ornamente de protecţie negre, de jur imprejurul mașinii.

Iar pentru că autovehiculul spune multe despre personalitatea posesorului: Imaginea sportivă este accentuată de barele longitudinale argintii și de geamurile fumurii din spaţiul pasagerilor.

Exteriorul puternic individualizat este completat la interior de elemente de siguranţă și confort: Dotările funcţionale precum hillholderassist, tempomat, proiectoare de ceaţă, culminează cu tracţiunea 4MOTION. Totul pentru o experienţă inedită, în care se îmbină robusteţea și extravaganţa.

Vă așteptăm la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale!

Imaginea este cu titlu de prezentare. Detalii despre configuraţii, dotări și preţuri la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale.