477

06

Comemorări în gările morţii

07

Concurs de-ndemâ­ nare religioasă

11

Punctul

Povestea englezilor care iubesc Târnăveniul

S@pt@mânal de Mure} }i Harghita

www.punctul.ro

Anul IX, Nr. 477, 19 - 25 mai 2014, Preţ: 0,99 RON

Autonomia provoacă fiori

05 www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

EDITORIAL

02-03

Fabrica de Clei, în stand-by

La începutul celui de-al şaptelea mandat în Parlamentul Ungar, premierul ales Orbán Viktor, a ţinut un discurs aplaudat de câteva ori de plenul Casei Ţării din Budapesta.

Discursul său de învestitură, început cu o învăţătură veche despre buna guvernare şi nevoia ordinii în gândire, s-a încheiat cu afirmaţia că Ungaria îşi va susţine drepturile în cadrul Uniunii Europene şi doreşte autonomie pentru etnicii maghiari care trăiesc în afara graniţelor sale, în Europa Centrală, inclusiv în Ucraina unde trăiesc 200 de mii de maghiari care au dreptul la dubla cetăţenie şi la autoguvernare.

Aceste vorbe nu au rămas fără ecou, determinând Kievul să-l convoace după câteva zile pe ambasadorul ungar pentru o explicaţie.

Care a fost răspunsul diplomatului maghiar, cum văd primarii autonomia în județul Mureș și ce înseamnă ea pentru maghiarii și deopotrivă pentru românii din România...

Da, pentru o nouă lege a partidelor politice Colegul meu, Cătălin Hegheş, m-a invitat să particip, azi, la o dezbatere informală pe marginea modificării legii partidelor politice, preluând pe Asociația pentru Minți Pertinente - AMPER o inițiativă civică a antreprenorului IT Dan Maşca, proprietarul companiei REEA. Din păcate, nu voi putea participa la această dezbatere pe care o consider încă un pas din drumul lung şi nu lipsit de piedici de tot felul spre o libertate de asociere politică şi o democratizare a vieții politice din România. În schimb, îmi exprim de pe acum sprijinul pentru acest demers, chiar dacă sunt o singură persoană şi am o singură opinie care în marea masă de votanți s-ar putea să nu conteze. Sprijin această idee pentru că ar modifica o lege anacronică, nedemocratică şi, ca să îl citez pe Dan Maşca, antiliberală. Potrivit proiectului

care are în spate un studiu comparativ realizat în mai multe sisteme politice europene şi multă muncă de documentare şi de argumentare, câțiva cetățeni cu aceleaşi principii, valori, crezuri, interese se vor putea asocia pentru a forma un partid politic. Şi vor putea fi din acelaşi cătun şi nu din zeci de județe, cum glăsuieşte legea acum.

De ce susțin o asemenea inițiativă? Pentru că în acest moment sunt într-o dilemă referitoare la întrebarea cu cine aş vota azi la alegerile europarlamentare. Cred că mi-aş anula votul. Sunt sătulă de oamenii - de majoritatea, excepțiile confirmă regula - fără viziune, dezinteresați de interesul public, ahtiați de putere, bani, funcții, indiferent de mijloace, care conduc la nivel central, județean, local. Şi sunt aceiaşi de 24 de ani. M-am săturat de aceeaşi rotație a cadrelor de

24 de ani, doar pe bază de carnet de membru. Am obosit ca nişte incompetenți agramați să îmi țină lecții. Şi aş putea continua. Excepțiile care nu se regăsesc aici, mă repet, nu fac decât să întărească regula. Şi, Monica Macovei, ce îşi doreşte un nou mandat de europarlamentar pe lista PD-L şi anunțată că va participa la dezbaterea informală, e tot în acest sistem politic corupt, detestabil, mincinos. Va face pasul afară?

Dacă aveți timp, doriți să vă implicați civic, considerați că avem nevoie de altă clasă politică, vă este dragă libertatea, inclusiv cea de asociere şi multe alte motive, locul dumneavoastră e la J’ai Bistrot, de la ora 16.

Ligia VORO

02

ADMINISTRAȚIE

Autonomia

La începutul celui de-al şaptelea mandat în Parlamentul Ungar, premierul ales Orbán Viktor, a ţinut un discurs echilibrat, aplaudat de câteva ori de plenul Casei Ţării din Budapesta.

Discursul său de învestitură, început cu o învăţătură veche despre buna guvernare şi nevoia ordinii în gândire, s-a încheiat cu afirmaţia că Ungaria îşi va susţine drepturile în cadrul Uniunii Europene şi doreşte autonomie pentru etnicii maghiari care trăiesc în afara graniţelor sale, în Europa Centrală, inclusiv în Ucraina unde trăiesc 200 de mii de maghiari care au dreptul la dubla cetăţenie şi la autoguvernare. Aceste vorbe nu au rămas fără ecou, determinând Kievul să-l convoace după câteva zile pe ambasadorul ungar pentru o explicaţie. Şeful diplomaţiei ungare, Mártonyi a explicat că „Autonomia poate fi diversă: autonomie personală, autonomie culturală, autonomie teritorială ...cuvântul „teritorială” nu a fost folosit în acest discurs”, i-a luat apărarea premierului potrivit RTV. NET FĂRĂ SECESIONISM! S-a vorbit şi se vorbeşte de multă vreme despre descentralizare, despre autonomie locală, argumentând că banii ce se colectează din impozitele locale din centrul ţării ajung în capitală, la bugetul naţional, de unde o foarte mică parte revine, pentru că şi

Kelemen Hunor, preşdintele UDMR

estul ţării trebuie să trăiască şi sudul are nevoie de bani. „De fiecare dată când Uniunea a vorbit de autonomie şi descentralizare, a vorbit de un model european, nu de secesionism, de lucruri care se întâmplă în Ucraina şi Crimeea. Orice comparaţie cu Ucraina este greşită şi tendenţioasă. Noi nu căutăm soluţii conflictuale, aşa cum s-a întâmplat în Ucraina”, a spus liderul Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), Kelemen Hunor, săptămâna trecută la Cluj.

de laudă despre traiul oamenilor de acolo. „În zonele unde majoritari sunt italienii pe plăcuţele bilingve stă scris mai întâi în italiană, apoi în germană, unde austriecii sunt majoritari, acolo scrie mai întâi în germană, apoi în italiană. Banii produşi în zonă sunt folosiţi în mare parte pentru comunitate. Ambele limbi sunt folosite în administraţie. La întrebarea dacă a primit Primăria documentul despre autonomia Ţinutului Secuiesc, şi-a cerut un răgaz de zece minute, apoi mi-a zis: „Faptul că am revenit peste opt minute în loc de zece, e tot după modelul MODEL EUROPEAN tirolez. Referitor la întrebare, iniţiativa i-a aparţinut Partidului Civic Maghiar (PCM), dar UDMR încă nu Auzind de atâtea ori despre şi-a exprimat punctul de vedere, încă modelul european, l-am rugat pe discută, cântăreşte, deocamdată nu vă viceprimarul comunei Sângeorgiu pot spune mai multe”. de Mureş, să ne dea un exemplu de LIDERII LUCREAZĂ LA model european. Cum era de aşteptat, a povestit despre Tirolul de UN PROIECT DE LEGE Sud, Provincia Autonomă Bolzano între Austria şi Italia. Viceprimarul În urmă cu un an, la Congresul Birtalan István a petrecut o săptămână acolo şi a avut numai cuvinte UDMR de la Miercurea Ciuc, vice-

INVESTITIE ,

premierul ungar Semjen Zsolt a declarat că dacă maghiarii vor accepta ideea că sunt consideraţi ,,cetăţeni de rangul doi” îşi merită soarta. „Dacă vom accepta ideea că există lucruri pe care le pot avea unii în Europa şi noi nu, atunci suntem consideraţi cetăţeni de rangul doi, atunci ne merităm soarta. Ceea ce e legitim pentru alţii e legitim şi pentru noi - folosirea limbii materne, simbolurile, dreptul la grădiniţe, la şcoli”, a afirmat Semjen, adăugând că interesul Ungariei este să aibă relaţii bune cu România, în condiţiile în care cele două state împărtăşesc aceeaşi soartă istorică”, a spus Semjen citat de Mediafax.

Drept urmare, deputatul UDMR Márton Árpád, membru în Comisia juridică, a recunoscut că liderii politici maghiari lucrează la un proiect ce priveşte autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc.

Se acordă inițiatorilor proiectului de modernizare şi de extindere a Clinicii de Obstetrică Ginecologie, în valoare de 15 milioane de lei, de la Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu Mureş, lucrăi prin care nașterile se vor efectua ,,în condiții decente”.

COMISIE MIXTĂ PENTRU ŢINUTUL SECUIESC Săptămâna trecută ar fi trebuit să înceapă tratativele între UDMR şi PCM despre proiectul Autonomiei Ţinutului Secuiesc. O comisie mixtă a celor două formaţiuni politice urma să pregătească proiectul de lege privind autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc pentru a fi dat spre dezbatere publică, potrivit anunţului făcut de Kelemen Hunor, preşedintele UDMR joi, 7 mai, la conferinţa de presă de la Cluj-Napoca.

Potrivit politicianului, cele două formaţiuni au încheiat în 21 martie un contract de colaborare ce cuprinde şi aducerea la numitor comun a ideilor legate de proiectul de lege. „Fiind invitaţi la Budapesta pentru a participa la şedinţa de constituire a noului Guvern, împreună cu Biró Zsolt, preşedintele Partidului Civic Maghiar, am decis alcătuirea unui comitet comun, format din câte trei reprezentanţi din ambele părţi, pentru

a discuta proiectul de lege”, a declarat Kelemen Hunor.

DUBLU ŞI TOT NIMIC! Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) a lansat un apel în 12 februarie pentru a da de ştire lumii decizia comunităţilor secuieşti de a forma o unitate administrativă independentă. Această unitate trebuia să poarte numele de Ţinut Secuiesc, căruia o lege organică să-i garanteze autonomia, iar limba maghiară să fie recunoscută ca a doua limbă oficială pe teritoriul ei. CNS şi-a formulat şi pentru a doua oară apelul în care solicita administraţiilor locale ca să-şi exprime printr-o hotărâre de Consiliu Local decizia comunităţilor privind autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc. Consiliile locale din zona Odorheiului Secuiesc au cunoştinţă despre acest apel, cu toate acestea nu s-a luat încă nicio hotărâre în acest sens. Motivul? Pentru că nu au primit documentele de la CNS, deşi sunt voci care susţin că ar fi fost vorba de 150 de adrese expediate organizaţiei UDMR din Odorheiu Secuiesc spre difuzare. Curios, scrisoarea s-a pierdut pe drum! Jurnaliştii de la Transindex au încercat să afle ce se mai aude, dar apelul CNS s-a pierdut fără urmă!

SCRISOAREA-I PIERDUTĂ, ORDINEA DE ZI PICĂ Întrebându-i de soarta apelului, oamenii par să ştie ceva, dar neavând „docomentu” nu se pronunţă. „Cunoaştem conţinutul documentului, dar nu am primit încă nimic oficial. De îndată ce va sosi îl vom pune la dispoziţia consiliului local, ei vor decide dacă îl aprobă sau nu”, a declarat Rafai Emil, primarul din Târgu-Secuiesc, citat de Transindex. Biroul central al CNS a trimis apelul către 150 de administra-

Se acordă candidaților la Parlamentul European care nu respectă prevederile legale de afișaj electoral, lipind afișe în locuri nepermise.

ELECTORAL

03

ADMINISTRAȚIE

provoacă fiori

ţii locale din Ţinutul Secuiesc, afirmă Thamó Csaba, vicepreşedintele CNS, adăugând că responsabilitatea aparţine UDMR, pentru că în majoritatea administraţiilor locale sunt udemerişti, iar după alegerile din 25 mai, europarlamentarii din Ţinutul Secuiesc ar fi putut duce la Bruxelles hotărârea administraţiilor locale, reiterând prin asta voinţa tuturor secuilor. ÎN MUREŞ, LINIŞTE ŞI PACE. ABONAȚII NU RĂSPUND

www.punctul.ro

Încercând să aflăm părerea primarilor mureşeni l-am sunat pe Toth Sandor, primarul Miercurea Nirajului. Neştiind despre ce este vorba în documentul pe care nu l-a văzut, nu l-a putut comenta. Iar faptul ca un consiliu local să dea o hotărâre şi acea hotărâre să nu fie blocată la prefectură, nu crede că ar fi posibil aşa ceva. Deşi i se pare normal ca un consiliu local să poată lua unele decizii importante. „O situaţie ideală ar fi ca în cazul Tirolului de Sud”. Întrebându-l cum vede această autonomie, a dat exemplu înfiinţarea din forţe proprii a staţiei locale SMURD în Miercurea Nirajului, unde au creat locuri de muncă pentru 25 de tineri din localitate, plătiţi din bugetul local şi din cei 2% redirecţionaţi din impozitul pe venit al localnicilor. ,,Ar mai fi multe de discutat, dar mă sună cineva...”, s-a scuzat.

După încă un apel la Primăria din Sângeorgiu de Pădure, unde viceprimarul Tar András, pe un ton destul de iritat ne-a răspuns: „Nu ştiu nimic.

Până ce nu văd hârtia n-am ce declara.

Sunt foarte ocupat, sunt pe drum”,... a mai spus şi ne-am despărţit.

Semn că telefonul fără fir are acoperire ... judeţeană, niciun primar UDMR nu a mai putut fi contactat: „Abonatul ... nu răspunde”.

CONŢINUT DISCUTABIL În opinia UDMR, documentul are un conţinut discutabil, afirmă Bíró Barna Botond, preşedintele UDMR din Odorheiu Secuiesc. „Legea organică referitoare la autonomia Ţinutului Secuiesc nu poate fi adoptată decât de parlament, de aceea e ineficientă discutarea ei la nivel local, cuprinderea ei în hotărârea consiliilor locale. Nu asta e cea mai bună metodă pentru a sparge gheaţa”, este de părere tânărul politician.

Ca un termen de comparaţie a amintit de propunerea de anul trecut a UDMR de a constitui o regiune autonomă din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. „În prima instanţă hotărârea luată de consiliile locale pentru organizarea unui referendum ar fi trebuit aprobată de administraţiile locale, în cele din urmă s-a decis ca să fie discutată în consiliile judeţene. Consiliul Judeţean Harghita a şi acceptat-o, dar hotărârea a fost atacată de Institutul Prefectului Judeţul Harghita, astfel referendumul nu a mai avut loc”, a adăugat el.

men Hunor, a declarat că autonomia este ,,zălogul menţinerii comunităţii maghiare”, iar pentru realizarea acesteia trebuie găsiţi ,,democraţi români” care să se înţeleagă cu liderii UDMR. ,,Considerăm că ţelurile noastre înseamnă şi dezvoltarea pentru secuime, dar nu putem aştepta miracole şi să ne refugiem în retorici pompoase, ci trebuie să căutăm democraţi români cu care să ne înţelegem. Autonomia nu este îndreptată împotriva românilor şi ţării, nu vrem să ne rupem, ci să decidem noi în mod direct, nu vrem să luăm nimic de la nimeni, nu vrem să înşelăm pe nimeni. Trebuie să demontăm peretele neîncrederii şi să explicăm că ceea ce cerem pentru maghiari nu diferă cu nimic de ce funcţionează în Europa”, a spus Kelemen.

DECLARAŢIA DE LA ALBA IULIA, 1918

,,Am spus cred că de mii de ori din 1990 încoace, că politicienii români ar trebui să citească mai des Declaraţia de la Alba Iulia din 1918, unde s-a spus foarte clar ce drepturi ZĂLOGUL COMUNITĂŢII vor avea comunităţile etnice din România. Poate dacă ne-am apleca mai MAGHIARE cu empatie la ceea ce a spus această declaraţie, am înţelege multe lucruri, În urmă cu un an, la cel de al XI- mai ales aici, în Transilvania, şi nu lea congres al Uniunii de la Miercu- ar mai fi retorici care să fie împotrirea Ciuc, preşedintele UDMR, Kele- va acestor solicitări ale comunităţii

maghiare”, a spus Borbély László, vicepreşedintele politic al UDMR într-o conferinţă de presă la Sfântu Gheorghe, citat de Mediafax. Autonomia ,,nu e ceva despre care să nu poţi vorbi, nu e ceva care ar fi împotriva integrităţii teritoriale a statului român, ci pur şi simplu e o doleanţă a unei comunităţi de 1,5 milioane de oameni, care ar dori drepturi suplimentare“, a susţinut el.

GARANŢII ROMÂNILOR DIN ŢINUTUL SECUIESC Dezbaterea de la Cluj a fost amânată. Liderii UDMR şi ai PCM

Covasna au avut vineri, 16 mai 2014, o primă consultare la Sfântu Gheorghe pe marginea proiectului, urmând ca discuţiile să continue după alegerile europarlamentare din 25 mai. Au fost identificate puncte aducând un consens deplin, cum ar fi recunoașterea limbii maghiare ca a doua limbă oficială a regiunii alături de limba română şi dreptul comunităţii maghiare de a-şi folosi neîngrădit simbolurile proprii. S-a discutat sustenabilitatea economică a regiunii autonome, dând cunoscutul exemplu al Tirolului de Sud. În schimb, se mai poartă discuţii despre modul în care proiectul ar putea fi pus în acord cu Constituţia României, delimitarea teritoriului regiunii autonome, organizarea acestuia, precum şi drepturile şi garanţiile ce urmează a fi conferite românilor de aici, a spus deputatul Márton Árpád, citat de RTV NET. UDMR REPREZINTĂ MAGHIARII DIN ROMÂNIA Candidatura lui Tökes László pe listele partidului FIDESZ, din Ungaria, la alegerile pentru Parlamentul

European, nu este de natură să afecteze scorul electoral pe care l-ar putea obţine UDMR. „Maghiarii au luat o decizie, ultima dată în 2012 şi 89% au luat o decizie cunoscută: noi reprezentăm maghiarii din România. Şi această decizie va fi confirmată şi pe 25 mai. În această campanie electorală şi noi am avut şi o precampanie când am strâns semnăturile pentru a putea candida, foarte sincer spun şi corect spun că niciun om nu m-a întrebat despre Tökes şi soarta politică a lui Tökes. Nu asta este întrebarea oamenilor. De aceea nici nu răspund la această întrebare şi nici nu vreau să intru în această dezbatere pentru că nu este cazul. Nu candidează în România, drum bun, sănătate multă, succes!” a spus Kelemen Hunor, citat de Agerpres. ÎN CONCLUZIE...

Un proiect există, dar a rămas blocat prin sertare până după 25 mai, când se vor mai găsi unele puncte de discutat, nu prea mult, doar până la alegerile prezidenţiale. Că doar va fi nevoie şi atunci de un as în mânecă!

Erika MÃRGINEAN

04

SĂNĂTATE

Leacuri tămăduitoare, pilule vindecătoare Compania Gedeon Richter și Muzeul Județean Mureș au inaugurat, la sfârșitul săptămânii trecute, expoziția „Leacuri tămăduitoare, pilule vindecătoare. Momente din istoria farmaceuticii”, în cadrul evenimentului Noaptea Muzeelor. Expoziția va putea fi vizitată până la sfârșitul anului, în Sala de expoziții a Muzeului Județean Mureș, din incinta Cetăţii Medievale din Tîrgu-Mureș.

ATRACȚII

Zayzon Zsuzsanna, vorbind despre importanþa expoziþiei pentru farmaciştii din judeþul Mureş şi nu numai

Expoziția „Leacuri tămăduitoare, pilule vindecătoare” se integrează în seria acțiunilor de cu scop de conștientizare a publicului față de nevoia de păstrare a sănătății prin mișcare și tratamente eficiente, organizate de Gedeon Richter România. Expoziția prezintă cele mai importante momente din istoria farmaceuticii, începând de la medicina populară până la lumea fabricării moderne a medicamentelor. Vizitatorii au posibilitatea de a cunoaște practicile de medicină populară și vasta folosire a plantelor medicinale, structura și funcționarea farmaciilor transilvănene din secolele 18–19, lumea farmaciilor târgumureșene din secolele 19–20 și a fabricării moderne a medicamentelor. Una dintre atracțiile expoziției este mașina de comprimat medicamente manuală

www.punctul.ro

rea ingredientelor, distilarea apei, întâlnim mojare, sticlărie, balanțe, ustensile de laborator și tratate în care se menționa modul de preparare a medicamentelor, modul de păstrare […] Oficina avea funcția de prezentare a produselor medicamentoase, era un spațiu curat și elegant, mobilat cu rafturi pe care erau înșirate vasele farmaceutice de diferite tipuri […] Această cutumă de organizare internă a unei farmacii s-a păstrat din secolele XV – XVI, de când au apărut primele farmacii, până în zilele noastre.

Referitor la farmaciile

(la care vizitatorii pot produce ei singuri medicamente).

SERIOZITATE ȘI IMPLICARE La această expoziție s-a lucrat aproximativ cinci luni, iar intenția cu care a fost realizată a fost „de a vă arăta istoria farmaceutică începând de la partea populară până la partea industrială din zilele noastre.

Această sarcină dificilă a fost realizată de colegii noștri de la Muzeul Județean de la secția istorie și etnografie și colegii noștri de la fabrica Richter…. Partenerii noștri, în afară de GR au fost UMF care ne-a ajutat cu piese valoroase și firma PharmaFarm”, a spus Soós Zoltan, directorul Muzeului Județean Mureș.

Zayzon Zsuzsanna, PR Mana-

Punctul

Premiul Dumitru Tinu 2007 Cristian TEODORESCU Marius LIBEG Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L. Str. Horea, nr. 11 Tîrgu-Mureş, cod 540502 Tel: 0371 496 125 Fax: 0265 22 00 44 ISSN: 1841 - 0699

Redactori: Ligia VORO

Cătălin HEGHEŞ

Cristina VANCEA

Ioan A. BORGOVAN

Mircea BARBU

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate.

Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Editor: LIBEG Zsuzsanna Secretaiat: Mihaela KOZAK IT/DTP: Ovidiu MORAR

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

Ustensile farmaceutice tradiţionale

ger la Gedeon Richter, a transmis în cadrul vernisajului că acest proiect a fost o adevărată provocare, iar rezultatul e unui remarcabil: „N-am mai participat la o astfel de expoziţie, n-am mai avut posibilitatea să organizăm şi a fost o noutate şi o provocare. E foarte greu să prezinţi industria farmaceutică într-o încăpere de aproximativ 40 de metri pătraţi, nu ştiam ce să expunem într-o încăpere atât de mică, dar trebuie să recunosc că am învăţat mult din acest proiect, de la colegii de la muzeu. Sper că vă va încânta ceea ce veţi vedea pentru că totul se datorează unei echipe […] Cred că această expoziție prezintă ceea ce înseamnă și cât de frumoasă este meseria de farmacist și sper ca acest loc va fi un loc de întâlnire pentru farmaciștii din județul Mureș și nu numai”.

SECOLUL FARMACIILOR „Începutul secolului 20 arăta pentru noi primii paşi în acest domeniu. Farmacistul Gedeon Richter, după ce a terminat un schimb de experienţă în Europa, s-a întors în Ungaria şi a fondat fabrica ce-i poartă numele. Etapele pe care le-a parcurs această fabrică sunt foarte bine prezentate în imaginea de pe afişul expoziţiei. Ne-ar fi foarte greu să organizăm porţi deschise şi

atunci ne-am gândit că astfel putem prezenta cel mai bine, aşa că am adus fabrica în această clădire şi ceea ce veţi observa va fi o scurtă trecere în revistă a ceea ce a însemnat condiţia de fabricare de atunci”, a precizat Kelemen László, director de marketing şi vânzări al Gedeon Richter.

Totodată, un reprezentant al Muzeului Județean a prezentat, pe scurt, istoria farmaciei transilvănene: „Cele două săli care expun medicina populară au fost organizate pe tiparul unei farmacii tradiționale, adică laboratorul și oficina. Laboratorul reprezenta sectorul principal al activității farmaceutice, unde aveau acces doar farmacistul și asistenții săi […] În laborator găsim cuptorul pentru fierberea decocturilor, pentru topi-

tradiționale transilvănene… putem spune că au apărut în sec XV - XVI. Prima farmacie era la Sibiu, apărută în 1494, apoi în secolul XVI apar și la Brașov, Bistrița și Făgăraș. Acestea funcționau ca farmacii orășenești, dar existau mai multe tipuri de farmacii: farmacii militare, farmacii princiare, farmacii spitalicești, farmacii orășenești, iar mai târziu apar și farmacii private.

Despre pregătirea farmaciștilor, putem spune că odată cu legea Mariei Tereza din 1759 farmaciștilor și se cereau studii superioare […]

La 1800 avem în Transilvania 49 de farmacii. În Tîrgu-Mureș, primele farmacii menționate sunt între 1733 și 1762”.

Titi DÃLÃLÃU

05

ANALIZĂ

Fabrica de Clei, în stand-by Proiectul Fabricii de Clei de la Reghin pe care compania Kastamonu România vrea să îl realizeze pe platforma industrială pe care o deține în municipiu este în stand-by. Compania a depus documentația pentru obținerea autorizației de mediu, studiul de impact asupra mediul nefiind însă aprobat. Reprezentanții de la Mediu au solicitat clarificări nefiind lămurite aspectele privind riscurile față de mediu și față de sănătatea oamenilor. Turcii nu par să se grăbească deși dezbaterea publică asupra celor trei studii de impact solicitate – mediu, sănătate și biodiversitate – a avut loc la sfârșitul lunii martie. Compania a depus însă răspunsurile la întrebările formulate de către participanții la dezbaterea publică, încercând să înlăture spaimele referitoare la producția de formaldehidă și metanol în apropierea unor zone locuite din municipiu.

POVESTEA FABRICII DE CLEI DE LA REGHIN… ….a început în 2013, chiar la începutul anului, când Kastamonu România a depus la Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Mureș cererea de acord de mediu pentru Fabrica de Clei.

Imediat în municipiu s-a constituit Inițiativa Civică Reghin (ICR) care a organizat prima acțiune de amploare în luna martie, un marș de protest împotriva proiectului construirii fabricii de clei. Argumentele aduse la vremea respectivă se refereau la efectele cancerigene pe care formaldehida le poate genera, la poluarea mediului și la distrugerea unei zone protejate, aflate în situl Natura 2000.

Până în martie a acestui an, ICR care s-a constituit între timp într-o organizație neguvernamentală a încercat, fără succes, să obțină sprijinul consilierilor locali pentru aprobarea unei hotărâri în Consiliul Local Reghin privind reglementarea industriilor periculoase în Reghin.

www.punctul.ro

DEZBATERE PUBLICĂ În 26 martie a avut loc la Reghin dezbaterea publică privind raportul privind impactul asupra mediului la care au participat peste 150 de locuitori, reprezentanții APM, ai investitorului, ai companiilor care au întocmit studiile de

impact asupra mediului, sănătății populației și a biodiversității. Raport întocmit de SC Ocon Ecorisc SRL. Raportul privind impactul asupra aerului, solului, apei în cazul funcționării fabricii de clei a arătat că, practic, acestea nu ar fi afectate, deoarece nu se fac evacuări în apă, concentrațiile în aer vor crește nesemnificativ, iar solul va fi protejat prin construcția de rezervoare betonate.

Raportul a mai relevat că nici în cazul unui accident la rezervoarele de metanol, respectiv formaldehidă, reghinenii nu ar trebui să fie îngrijorați pentru că raza de acțiune nu ar depăși mai mult de 150 de m, adică la peste 400 de m distanță de cel mai apropiat obiectiv – Grădinița Nr. 4 și la peste 500-1500 de m de Gara CFR Reghin, autogară, cartierul Câmpului și centrul orașului Reghin.

Reprezentanții ICR, dar și alți cetățeni ai Reghinului au contestat însă raportul susținând că studiul de impact nu explică ce se întâmplă în cazul unei explozii, dacă funcționează principiul dominoului în cazul un accident etc. De asemenea, s-a adus în discuție dispariția a două specii de nevertebrate din zonă din cauza funcționării Fabricii de PAL, o altă investiție a companiei Kastamonu România, precum și efectele periculoase pe care producția de formaldehidă, în principal, substanță considerată cancerigenă, le-ar putea avea asupra reghinenilor.

Locuitorii Orașului Viorilor și-au afirmat civismul depunând și aproape 100 de întrebări în scris investitorului, în aceasta fază prealabilă, înainte de obținerea acordului de mediu, reprezentanților acestuia revenindu-le obligația de a răspunde localnicilor.

CE SE VA CONSTRUI Kastamonu România intenționează să investească 6 milioane de euro în proiectul „Construire fabrică de clei-depozit uree, rezervoare de metanol, fabrică de clei, depozit melamină, birouri, generator, fabrică de formaldehidă (compus din formaldehidă + platforme), turnuri răcire 4 buc., instalaţii de purificare a apei (compus din instalaţii de tratare a apei tehnologice+ instalaţii de tratare a apei uzate), unitate de răcire (Chiller), platformă rezervoare, drumuri+platforme de circulaţie”.

Potrivit datelor comunicate ar fi cea mai mare fabrică de clei din România și probabil cea mai mare din Europa de Est. Producția de formaldehidă se va cifra la 100.000 de tone, în timp ce cea de clei la 130.000 de tone. Capacitatea de stocare în rezervoare se ridică la 300.000 de tone anual.

Numărul de locuri de muncă ce ar urma să fie create este de maxim 100.

FORMALDEHIDA, AGENT CANCERIGEN Proiectul de la Reghin a presupus întocmirea unui raport de securitate dată fiind producția amintită mai sus de formaldehidă, respectiv metanol. Ambele substanțe se regăsesc în Directiva europeană SEVESO 2 ca factori de risc de accidente majore, așa cum a fost transpusă în legislația internă prin HG 804/2007. „Este îngrijorător faptul că instituțiile statului care ar trebui să ne apare nouă drepturile și discut aici în numele celor peste 5000 de

persoane care au semnat anul trecut în martie o petiție Stop fabrică de clei! că se permite o astfel de instalație SEVESO, în imediata apropiere a unei grădinițe, a unui sit comunitar și discutăm, din nou, despre Roșci, în Pădurea Mociar, stația de pompare a apei potabile din Reghin, de o parte și de alta a brațului Gurghiului mort, care se varsă în Mureș, implicit prezintă un pericol și pentru municipiul Tîrgu-Mureș, o unitate militară, două cartiere mari cu case, ba mai mult chiar blocuri făcute de Primărie”, a spus Iulius Făgărășan, fondator al ICR. Conform monografiei Agenţiei Internaţionale de Cercetare a Cancerului (IARC) – o extensie a Organizației Mondiale a Sănătății, publicată în 2006, formaldehida este considerată cancerigenă pentru om. Reprezentanții companiei au arătat că: „fabricarea răşinilor este o potențială sursă de poluare. A polua înseamnă a face ca aerul, apa, mediul de viaţă să devină nocive din cauza materiilor chimice reziduale.

Din acest punct de vedere, emisiile în mediu anticipate că vor fi generate sunt prea mici pentru ca mediul să devină nociv. Chiar dacă vor exista unele emisii de formaldehidă, acestea se anticipează a fi mult prea mici pentru a produce efecte chiar la expuneri de lungă durată”.

De asemenea, Kastamonu România a mai răspuns că „legislaţia românească prevede ca limită maxim admisă în aerul atmosferic din zonele protejate să fie mult mai mici (0,035 mg/mc la expuneri de 30 min şi 0,012 mg/mc la expuneri de 24 de ore), ca atare, respectarea acestor limite nu ar trebui sa producă nici măcar un disconfort asociat mirosului de formaldehidă şi cu atât mai puţin probleme de sănătate pentru populaţia eventual expusă”.

Compania a mai susținut că nu

ar exista nici pericol de contaminare a apei de la stația de tratare a apei în vederea potabilizării „deoarece pe de o parte eventualele deversări de ape uzate în Canalul Gurghiu nu au cum ajunge înspre amonte, iar emisiile în atmosferă sunt extreme de reduse cantitativ, iar formaldehida este degradată fotochimic relativ repede după ce ajunge în atmosferă”.

Mai mult, nici localitățile alimentate din râul Mureș, aflate în aval de Reghin, nu ar trebui să își facă probleme deoarece „toate rezervoarele de depozitare a soluţiei de formaldehidă şi a celorlalte substanţe lichide periculoase utilizate în cadrul instalaţiei vor fi amplasate în cuve de retenţie betonate, astfel încât orice fel de scurgere accidentală să fie reţinută la sursă, fără a putea fi deversată în emisari sau pe suprafeţele de teren adiacente. De asemenea, toate instalaţiile productive din cadrul fabricii unde ar putea eventual avea loc scurgeri accidentale de substanţe sunt amplasate pe suprafeţe betonate, prevăzute cu rigole de colectare către un bazin de colectare, de unde apele uzate sunt recirculate în proces. Chiar dacă ar exista deversări de formaldehidă în emisari, aceasta este biodegradabilă şi ca atare un eventual impact este de scurtă durată”. ÎN LOC DE CONCLUZIE Este evident că formaldehida și metanolul sunt două substanțe periculoase atât față de mediu, cât mai ales față de sănătatea oamenilor. Dacă citim răspunsurile companiei, nu ar exista motive de îngrijorare. Mai mult, la scepticismul oamenilor că se vor respecta, într-adevăr, parametrii aprobați în acordul de mediu, reprezentanții companiei au susținut în răspunsurile oferite locuitorilor faptul că „prevederile reglementărilor legale privind protecţia mediului prevăd şi sancţiuni care pot merge până la oprirea activităţii în cazul nerespectării prevederilor din autorizaţie, nu numai amenzi”.

Cert este că oamenii nu vor să renunțe și își doresc revizuirea amplasamentului. „Scopul luptei noastre este unul singur: relocarea acestei instalații la o minimă distanță menită să ofere un grad de siguranță pentru locuitorii Reghinului, dar nu în apropierea nicidecum a unei alte așezări. Nu vrem să periclităm pe nimeni”, a spus Iulius Făgărășan, fondator al ICR, referindu-se la o distanță minimă de 7-10 km de orice zonă locuită.

Ligia VORO

06

REGHIN

Întâlnire de muncă în PSD Reghinul a găzduit săptămâna trecută lucrările Biroului Politic al PSD Mureş. La întâlnirea care a avut loc joi, 15 mai, în Sala de festivități a firmelor Gliga, au participat toți primarii PSD din judeţ, alături de conducerea judeţeană a formațiunii politice, invitatul de onoare fiind ministrul delegat pentru Dialog Social, Aurelia Cristea.

Aceasta a vorbit celor prezenți despre măsurile luate de Guvern la nivel economic şi social, dar și despre importanța alegerilor europarlamentare din 25 mai.

AURELIA CRISTEA A FOST LA REGHIN „M-am oprit la Reghin pentru o discuţie cu Organizaţia, în calitate de invitat şi pentru a face cunoscute, încă o dată, toate măsurile pe care Guvernul le ia cu scopul de a crea locuri de muncă, măsuri economice şi de asemenea, măsurile sociale care sunt în atenţie”, a declarat Aurelia Cristea care a subliniat de

Noutăți editoriale maghiare, pe pâine Zeci de reghineni au participat săptămâna trecută la o manifestare culturală menită să îi apropie de volume vechi şi noi greu de găsit în librării, scrise în limba maghiară.

Evenimentul s-a desfășurat joi după-masă la Biblioteca Municipală „Petru Maior” din Reghin. Este vorba despre un târg de carte în limba maghiară, organizat de instituția gazdă împreună cu o editură din TîrguMureş. Cei prezenți au avut ocazia să se întâlnească și să stea de vorbă cu scriitorul Kincses Elemer care a venit la Reghin cu noul său roman intitulat „Pe veci”.

Expoziția de carte a fost primită cu entuziasm de participanți care au declarat că deja așteaptă cu nerăbdare următoarea manifestare de acest fel. A devenit deja o tradiție la Reghin ca periodic cititorii de limba maghiară să fie invitați să afle noutățile editoriale și să își poată achiziționa ceea ce îi interesează.

Directorul editurii, Kali Király István, a declarat că la ora actuală, iubitorii literaturii maghiare pot alege din peste 700 de volume, arătând că asemenea târguri se organizează în toate oraşele importante din Transilvania.

Emeşe ARDELEAN

cât mai numeroasă la vot, mai ales în zona noastră. Este imperios necesar acest lucru!”

MESAJ CĂTRE REGHINENI Prezent la întâlnire deputat PSD Cornel Buicu a ținut să sublinieze importanţa respectării democraţiei la nivel european și a transmis reghinenilor un mesaj:“Aş vrea să le transmit reghinenilor faptul că social-democraţia este importantă pentru Europa pentru a evita politicile de austeritate promovate de Partidul Popular European. Îi rog pe reghineni să îşi aducă aminte, în urmă cu doi sau trei ani, când li se tăiau salariile sau pensiile... Social-democraţia, în schimb, propune, la nivel european, stabiliasemenea și importanţa prezenţei românilor la vot, întreabă când şi ce alegem. Eu zic că rea unui salariu minim, la nivel european, nu suntem destul de conştienţi de importan- care, sperăm să se întâmple în exerciţiul la urne. „Foarte multe dintre cunoştinţele mele, ţa momentului şi, ca să fim bine reprezentaţi financiar 2014 – 2020”, a precizat Cornel a declarat și Maria Precup, primarul mu- în Uniunea Europeană trebuie să dăm tot ce Buicu.

Emeşe ARDELEAN P nicipiului Reghin, când le spun să meargă putem pentru a reuşi şi să avem o participare

Comemorări în gările morții

O ceremonie emoţionantă a avut loc la Reghin săptămâna trecută, luni după-masă, în prezenţa primarului Maria Precup şi a câtorva membri din Consiliul Local, a directorului general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România Ellie Wiesel, reprezentanţilor comunităţilor evreieşti din judeţul Mureş şi a directorului general al Regionalei CFR Braşov.

bucurat si de prezenţa puţinilor evrei care mai trăiesc în oraş. Ceremonia a început cu un moment de reculegere şi a continuat cu o scurtă rugăciune intonată de rabinul Rafael Schaffer.

Au rostit alocuţiuni directorul general al Institutului Ellie Wiesel-Alexandru Florian, primarul Reghinului Maria Precup, directorul general al Regionalei CFR Braşov-Ioan Pintea şi alţi reprezentanţi ai comunităţii evreieşti din ţară.

11 PLĂCI, 70 DE ANI

3.149. GARA REGHIN. GARA MORȚII

La iniţiativa Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, a Ministerului Transporturilor şi Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România pe clădirea administrativă a Gării CFR din Reghin au fost montate două plăci comemorative, una în limba română şi cealaltă în limba maghiară. Plăci similare au ajuns în alte 10 gări din Ardeal pentru a comemora 70 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord în lagărele de la Auschwitz-Birkenau.

„Așa cum bine știți, Gara Reghin a fost unul dintre locurile în care acum 70 de ani, 3.149 de cetățeni au fost deportați, majoritatea dintre ei ajungând la Auschwitz sau în alte lagăre de exterminare. Peste 2.800 dintre ei au fost uciși la doar câteva săptămâni de la sosire. Primarul de la acea vreme (Smith

DEZVELIREA PLĂCILOR DE LA REGHIN… .. s-a făcut într-o atmosferă sobră şi s-a

Imre) prin dispoziția sa și ordinul Statului Maghiar a trecut la trierea și cazarea evreilor în Fabrica de Cărămidă – devenită ghetou, pe strada Mihai Eminescu de astăzi, care pentru o scurtă perioadă de timp în 1946 a purtat numele de strada „Evreilor martiri”. Și astăzi, când mă întâlnesc pe stradă cu români, vecini ai celor deportați îmi povestesc cum săptămâni, unii dintre ei chiar ani la rândul, i-au așteptat să se întoarcă acasă”, a spus celor prezenţi primarul Maria Precup. „Ce pot să spun însă în calitate de om și doar apoi în cea de primar este că eu consider gestul de astăzi - dezvelirea plăcii comemorative, ca unul care ar fi trebuit făcut cu mult timp în urmă”, a rostit cu emoţie în faţa celor prezenţi primarul municipiului Reghin. „Felicit inițiatorii acestui demers și mă bucur că sunt și eu parte a acestui eveniment, atât în numele instituției pe care o reprezint cât a și a tuturor cetățenilor municipiului Reghin”. „Ceea ce a fost, a fost … a spus rabinul Schaffer. Timpul necruţător şterge urmele, supravieţuitorii se tot împuţinează… S-a făcut dreptate atât cât s-a putut, iar socotelile care nu au fost închise în lumea aceasta se închid pe lumea de veci. Ne rămâne doar să consemnăm pentru ca ei, cei plecaţi, să nu fie daţi uitării, pentru ca ceea ce a fost să nu se mai repete”.

La final cei prezenţi au aşternut flori de-a lungul căii ferate, pe care au fost duşi la moarte mii de oameni nevinovaţi.

Emeşe ARDELEAN

07

Cu bani puțini, Ludușul este curat și colorat O constatare simplă pe care o poate face oricine este aceea că orașul Luduș se prezintă foarte bine la capitolul curățenie și la amenajarea zonelor verzi. Liviu Botezan spune că „Acest aspect important este în preocupările constante ale primarului Cristian Moldovan, a Executivului Primăriei și a directorului Direcției „Drumuri, Intervenții, Transport și Zone Verzi” (DITZV), Liviu Popa care se ocupă în mod direct de organizarea curățeniei în oraș.

SECRETUL SUCCESULUIORGANIZAREA Într-un oraș cu preponderentă activitate agricolă, asigurarea curățeniei nu este un lucru tocmai simplu. Pe lângă campaniile de curățenie de toamnă și de primăvară, când se adună mari cantități de deșeuri nemenajere, este nevoie de efectuarea unor colectări și transporturi mult mai dese. Întreținerea și curățenia orașului se realizează de mai mulți factori. „Avem operatorul de salubritate Rosal Grup coordonat de Florin Hambețiu, spune Liviu Popa.

Rosal de ocupă de curățenie și întreținere printr-un program foarte bine stabilit în comun, pe zile, străzi și tip de curățenie”.

Studiind acest grafic, care seamănă

În Parcul Primăriei, la odihnă

cu un program militar de campanie, am constatat că în fiecare zi se știe cine, unde și ce execută.

Așa de exemplu, există zone în care se intervine săptămânal, iar în altele chiar și de două ori pe zi. Din partea Primăriei, persoana care se ocupă de controlul și supravegherea activităților Rosal este Sorin Teognosti, iar ca supracontrol, Liviu Popa străbate traseele și face constatările pe care le transmite la operator.

Pe lângă acesta la întreținerea orașului participă și personalul pe care îl coordonează la DITZV și care este format din „Drumuri, Intervenții și Transport” cu 22 de angajați și Zone Verzi coordonat de ing. Antonia

Luminița Covaciu cu opt angajați. O contribuție importantă o au și persoanele care primesc ajutor social. Aceștia, bine îndrumați și controlați, efectuează munci necalificate, dar necesare pentru a se reduce cheltuielile. Astfel, prin colectarea deșeurilor nemenajere cu mijloace proprii, cheltuielile au scăzut de la 150.000 lei/an, la o zecime.

Liviu Popa precizează că la începutul mandatului său, primarul Cristian Moldovan spunea că deși comunitatea este săracă, orașul trebuie să fie curat.

Acum, chiar dacă resursele materiale sunt reduse, printr-o bună organizare se poate ajunge la rezultate bune.

Ioan A. BORGOVAN

Un parteneriat pentru lectură Profesoara de limba maghiară și de limba engleză, de șase ani la Școala Gimnazială Nr. 1 Luduș, Toth Orsolya a inițiat un proiect educațional în care sunt cuprinse școala, Casa de Cultură „Pompeiu Hărășteanu” și Biblioteca orășenească. Scopul acestui triunghi educațional este stimularea lecturii în rândul elevilor din clasele a V-a și a VIII-a, de la secția maghiară, adică la clasele la care Orsolya este profesoară.

www.punctul.ro

CINCI ROMANE CUNOSCUTE Proiectul a început cu o listă de cinci romane: Jokai Mor-Săracii bogați și Omul cu inima de piatră; Moricz Zsigmond-Orfana și Să fii bun până la moarte; Molnar Ferencz-Povestea unei bărci abandonate. Fiecare elev și-a ales pentru lectură un roman și astfel s-au format cinci grupe, fiecare cu studiul romanului pe care și l-a ales. Profesoara a stabilit câteva criterii în analiza făcută romanului: „Mai întâi trebuiau să citească romanul, apoi să afle amănunte despre autor, despre epoca în care acesta a trăit, artiști contemporani și mari

evenimente istorice pe care le-a cunoscut, o adevărată întoarcere în timp”, a spus Toth Orsolya.

După ce au aflat aceste amănunte, elevii au trebuit să enunțe subiectul în câteva fraze, să sublinieze pasajele preferate cu indicarea paginii din carte, să indice timpul și locul desfășurării acțiunii din roman și să facă o conexiune între personaje în cadrul istoric fixat de autor. Conform aprecierii coordonatoarei de proiect, elevii au făcut lucrări individuale, fiecare după nivelul de

cunoaștere, dar fiecare dintre cei 47 de elevi cuprinși în proiect și-au dezvoltat imaginația și, în mod cert, au devenit iubitori de carte, prieteni ai Bibliotecii.

La Casa de Cultură au fost expuse pe un panou lucrări ale elevilor pentru a face cunoscut privitorilor că elevii încă mai citesc literatură.

Despre parte a doua a proiectului vom scrie cu altă ocazie, atunci când vom relata și despre proiectul profesorilor Szekely Carol jr. și Antoniu Meda.

Ioan A. BORGOVAN

S.C. IKO S.R.L., cu sediul în loc. Tîrgu - Mureş, str. Tisei, nr. 42, anunţă depunerea documentaţiei la Agenţia de Protecţie a Mediului Mureş, întocmită conform ORD. 1798/2007 al MMDD, în vederea obţinerii Autorizaţiei de Mediu pentru obiectivul atelier de prelucrare a lemnului, pe amplasamentul din loc. Tîrgu - Mureş, str. Tisei, nr. 42, jud. Mureş.

Activitatea constă în prelucrarea lemnului.

Orice informaţii, sugestii şi contestaţii privind impactul asupra mediului se pot obţine la sediul A.P.M. Mureş, str. Podeni, nr. 10, tel. 0265. 314984, 0265.314987, fax 0265.314985, în termen de 10 zile de la publicare.

Punctul pe i

LUDUŞ ARGINT PENTRU VLADIMIR. La Campionatul Național de juniori II – ROMSTAL care s-a desfășurat la Buzău, ludușeanul Vladimir Anca s-a clasat pe locul II în clasamentul final. După două victorii cu 3-0 și două cu 3-1, adversari fiind sportivi din Craiova, Odorheiul Secuiesc, Constanța și București, Vladimir Anca a pierdut cu 2-3 finala disputată cu constănțeanul Andrei Puțuntică. În aceeași competiție, Adrian Fodor de la ACS Mureșul Luduș s-a clasat între primii 32 de sportiv la categoria sa de vârstă. Vladimir și-a început activitatea sportivă la Clubul Copiilor Luduș, antrenor Alexandru Cîrpaci Szanto, iar în prezent evoluează la o echipă din Germania. La acest campionat a fost sprijinit de Primăria orașului Luduș, de Consiliul Local și de Nely Com Impex. Vladimir le mulțumește acestora, precum și tatălui și fratelui său, Octavian și el un sportiv de valoare.

SPRIJIN PENTRU CULTURĂ. În ședința ordinară a Consiliului Local Luduș din luna aprilie, Executivul Primăriei a propus, iar Legislativul local a aprobat alocarea de la bugetul local a unor sume de bani pentru activități culturale, după cum urmează: 4.000 de lei pentru Roxana și Septimiu Pop în vederea realizării unui CD cu muzică populară; 2.500 de lei pentru Bianca Boar și profesorul Cornel Pop în vederea participării la un festival internațional în Polonia; 5.000 de lei Ansamblului de dansuri populare „Hajdina” care participă la Festivalul internațional „Summerfest” din Ungaria; 2.000 de lei Ansamblului de dansuri populare „Ardealul” pentru participarea la manifestările cultural-religioase din Parohia Ortodoxă Dorna Candrenilor; 2000 lei pentru finanțarea organizării Zilei Internaționale a Romilor; 1000 lei pentru organizarea unui spectacol de teatru pentru copii.

DONAȚIE. Consiliul Local Luduș a luat în discuție o cerere adresată Primăriei în care proprietarii unui teren aflat în extravilanul orașului propuneau să doneze un teren cu suprafață de 1230 m.p. cu destinația de drum. Cererea celor trei proprietari, Căpușan –Kiss Ioan-Ciprian, Ioan Daniș și Angela Daniș a constituit un subiect de analiză pentru Biroul „Investiții, Achiziții, Domeniu Public (IADP), iar referatul întocmit de Gabriela Fleșar și supervizat de șefa Biroului ADP, Anca Năsăudean a stat la baza Proiectului de Hotărîre al CL, întrucât „Donațiile și legatele cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea Consiliului Local, (....), cu votul majorității consilierilor locali”. (Legea nr. 215/2001, a administrației publice locale). Condițiile fiind îndeplinite, donația a fost acceptată cu unanimitate de voturi. Conform legii, actul de donație va fi încheiat în termen de 60 de zile de la data adoptării hotărârii, iar cheltuielile aferente încheierii și autentificării actului de donație vor fi suportate de către donatori. Urmează ca, tot printr-o hotărâre a Consiliului Local, noua stradă să poarte un nume.

SPRIJIN FINANCIAR. Consiliul Local Luduș a aprobat alocarea unor sume de bani de la bugetul local pentru sportivii care au participat la Campionatul național de Skandenberg din acest an. Câte 1.500 de lei au primit Cluburile sportive „Paco Power Gym” și „Edi Gym”, sume ce reprezintă cheltuieli de deplasare pentru sportivi.

PUBLICITATE

08

09

SPORT

Sportivii de performanță mondială „cerșesc” pentru competiții Sportivii târgumureşeni Paul Moldovan şi Cristina Tătar, care au cucerit recent titlul mondial la categoria Under-21 Latin, la Campionatul Mondial de dans sportiv WDSF de la Calvia (Spania), bat la uşile sponsorilor pentru pregătirea competiţiilor internaţionale viitoare, în intervalul dintre antrenamente.

Pentru participarea la German Open Latino de la Stuttgart, din luna august, dar şi pentru alte competiţii internaţionale de prestigiu, Paul Moldovan şi Cristina Tătar au început să depună proiecte şi cereri de sponsorizare la Primăria Târgu-Mureş, Consiliul Judeţean Mureş, precum şi la o serie de agenţi economici din judeţ, deoarece acest sport este extrem de costisitor. „NE DESCURCĂM CUMVA, DAR GREU” „Am câştigat recent al treilea titlu consecutiv la Palma de Mallorca, acum 3 săptămâni, primul a fost la Beijing, al doilea tot în Spania, în Platja d’Aro (Palma de Mallorca). A fost dificil, dar nu a fost de o asemenea grandoare cum au fost primele două, oarecum eram o pereche favorită, ne aşteptam la acest titlu. OK, am muncit foarte mult, totuşi era complicat, era un oarecare risc, dar ni l-am asumat şi am reuşit să aducem acasă al treilea titlu mondial. Am avut un concurs chiar acum, în week-end, la Bucureşti, am luat două zile pauză, după care reîncepem pregătirea în sala de dans (...) Sportul pe carel practicăm noi este foarte costisitor, în ceea ce priveşte vestimentaţia, orele, deplasările.

Odată cu aşteptările mari pentru rezultate vin şi responsabilităţi, vin mai multe costuri.

Nu poţi să mergi cu o rochie oarecare acolo, trebuie să mergi cu o rochie de standarde înalte, trebuie să mergi cu un dans de standarde înalte, care necesită ore, care necesită până la urmă mai mulţi bani. Este foarte dificil, mai primim sponsorizări din stânga-dreapta, ne mai ajută antrenorii, părinţii. Acum încercăm să obţinem sponsorizări pentru proiecte de finanţare, ne descurcăm cumva, dar greu. În afară de CJ Mureş, unde am depus şi anul trecut proiect de finanţare, care pot să spun că ne-a ajutat, am găsit sprijin, însă mai rar”, a declarat Paul Moldovan.

www.punctul.ro

STRATEGII Sportivul a spus că la finele acestei săptămâni, la Tîrgu-Mureş va veni un antrenor foarte bun din Slovenia, ocazie cu care va ţine seminarii şi cursuri practice, astfel încât dansatorii să ştie exact cum vor aborda competiţiile viitoare. „Vom participa şi noi. Pregătirea este constantă, noi aş putea spune că deja demult am început pregătirea pentru competiţia

din Stuttgart (...) Coregrafiile sunt prestabilite la noi, de asta petrecem ore de antrenament în sală, deci nu improvizăm pe parchet. Arbitrii se uită din mai multe puncte de vedere şi compară perechile, din punctul de vedere al coregrafiei, din punctul de vedere al expresivităţii tehnicii, muzicalităţii, al conexiunii dintre parteneri. Consider că dansul sportiv este unul dintre cel mai complexe sporturi deoarece este sport de echipă şi artă. Aceste lucruri trebuie combinate şi este foarte dificil’, a spus Paul Moldovan.

pe locul 22 în clasamentul mondial la adulţi, ceea ce este o performanţă excepţională, nu cred că mai este o pereche de vârsta noastră în România care să fi obţinut aceste performanţe”, a susţinut Paul Moldovan.

URMĂTOAREA PROVOCARE ESTE COMPETIŢIA DE LA STUTTGART

Cristina Tătar, a arătat că următoarea provocare este competiţia de la Stuttgart, „o competiţie foarte importantă, este cel mai AU REUŞIT MAI MULT mare concurs care se organizează în Europa’, mai ales că în 2012 cei doi au obţinut DECÂT ŞI-AU PROPUS medalia de argint la German Open Latino. „Concurează de obicei în jur de 400-450 În anul 2012, după ce au câştigat pentru de perechi la categoria noastră, un concurs de prima oară medalia de aur la Campionatul un nivel foarte ridicat cu foarte multe perechi Mondial la Latino Tineret, fiind primii bune. O zi-două ne refacem după ultimul campioni mondiali din România la dans concurs, la noi este o pregătire constantă, nu-l sportiv, Paul Moldovan şi Cristina Tătar şi- pregătim cu o lună sau două înainte. În fiecaau propus câştigarea Cupei Mondiale la ca- re zi ne antrenăm, iar între competiţii foarte tegoria Under 21 şi clasarea în primii 50 de importante ne antrenăm de două ori pe zi, sportivi la nivel mondial, la categoria adulţi, câte 2-3 ore (...) În vară vine o perioadă foarte dar au reuşit să realizeze mai mult decât şi- grea, unde avem lotul naţional, foarte multe seminarii, cantonamente, care sunt foarte, au propus. „De anul trecut am trecut la categoria foarte costisitoare şi orice ban ne este de aju19-35 de ani, categoria de adulţi, categoria de tor”, a arătat Cristina Tătar, care a precizat Under 21 este doar o categorie adiţională, este că, din păcate, în ciuda performanţelor… o categorie nou introdusă, de aceea noi am fost … INSTITUŢIILE STATULUI cei de-ai doilea campioni mondiali în federaţia mondială, pentru că acesta fost al III-lea NU SE PREA IMPLICĂ campionat mondial de sub 21 organizat, deci este o categorie proaspăt introdusă, de aceea Cristina a spus că îşi aminteşte cu emonoi suntem deja obişnuiţi cu 19-35 de ani.

Campionatul naţional îl concurăm alături de ţie de recentul concurs câştigat la categoria perechi de aproape de 30 de ani, deci ştim ce Under-21 Latin, la Campionatul Mondial înseamnă să participi cu perechi aşa de experi- de dans sportiv WDSF de la Calvia, unde mentate. La momentul actual, cum am parti- au participat 63 de perechi. cipat şi la competiţii internaţionale, ne aflăm „De obicei la campionatele mondiale şi

campionatele europene merg doar campionii şi vicecampionii din întreaga ţară, în schimb la Under 21 este un concurs deschis, poate să meargă orice pereche, dacă se încadrează în categoria de vârstă, totuşi s-au prezentat în general campioni şi vicecampioni. Am dansat 5-6 runde, în fiecare rundă am dansat cele 5 dansuri latino - rumba, cha-cha, samba, paso doble şi jive - şi cam atât”, a afirmat sportiva.

Paul şi Cristina, antrenaţi de soţii Katalin şi Marton Somodi, au intrat din anul 2013 în categoria de vârstă adulţi (19-35 de ani), deţin peste 10 titluri de campioni naţionali la diferite secţiuni - latino, standard şi zece dansuri - nenumărate locuri întâi la diferite competiţii interne şi internaţionale şi au ocupat primul lor în clasamentul internaţional de tineret Latino.

Antrenorii perechii Paul Moldovan şi Cristina Tătar au arătat că în spatele acestui rezultat stau mii de ore de antrenament, perseverenţă, ambiţie, sacrificii - atât din partea sportivilor, cât şi din partea echipei de antrenori şi a părinţilor - şi nu în ultimul rând, un vis poate puţin nebunatic: titlul de campioni mondiali.

Perechea Paul Moldovan şi Cristina Tătar dansează împreună de 11 ani şi se antrenează cel puţin 2-3 ore pe zi, având doar două săptămâni de repaus pe an. Paul Moldovan a început să danseze la vârsta de 6 ani, iar Cristina Tătar, de la vârsta de 4 ani.

Paul Moldovan a absolvit anul trecut Colegiul Naţional Alexandru Papiu Ilarian din Tîrgu-Mureş, iar Cristina Tătar este elevă în clasa a XII-a la acelaşi colegiu şi, în paralel cu cariera sportivă, se pregăteşte pentru a trece cu brio examenul de Bacalaureat din această vară. www.punctul.ro

10

PUBLICITATE

Anunţ program Casierie

CLASAMENT VOCEA CETĂȚII SIGHIȘOARA, EDIȚIA I, 2014

Municipiul Sighişoara aduce la cunoştinţa cetăţenilor, modificarea programului casieriei din Piaţa Hermann Oberth, nr.7, pentru perioada 17.05.2014 – 25.05.2014, după cum urmează:

Sâmbătă 17.05.2014 - 8,00 – 13,00; Duminică 18.05.2014 - 8,00 - 13,00; Luni- Vineri 19 – 23.05.2014 - 7,30 - 18,30; Sâmbătă 24.05.2014 - 8,00 - 16,00; Duminică 25.05.2014 - 8,00 - 21,00.

Purtătorul de cuvânt al Municipiului Sighişoara, Alina Aurora ALDEA

Se reabilitează strada Artei ! În aceste zile se desfăşoară ample lucrări de reabilitare pe strada Artei din Tîrgu-Mureş, lucrări de consolidare a versanţilor de pământ care au provocat neplăceri, ani de-a rândul pietonilor. „ Am înlocuit gardul şi protecţia din butuci de lemn cu o construcţie din cărămizi de beton, care sunt mult mai rezistente la apă şi intemperii.

Anul trecut în luna octombrie-noiembrie am constatat că parcul are nevoie de reabilitare. consolidarea versanţilor de pământ precum O dată cu venirea primăverii ne-am apu- şi scara ce urcă la parc.” a declarat vicepricat de lucru şi în câteva zile vom termina şi marul Claudiu Maior.

Strada Bucinului, ultimele retuşuri ! În aceste zile s-a turnat al doilea strat asfaltic, de uzură, pe strada Bucinului, urmând ca în perioada imediat următoare să se mai finalizeze câteva locuri de parcare rămase restante. Prezent în zona de lucrări, viceprimarul Claudiu Maior a declarat : „ Anul trecut am finalizat strada paralelă, Busuiocului iar anul acesta finalizăm strada Bucinului, cu alei, cu platforme, cu parcări, în aşa fel încât zona să fie una reînoită. Ştiu că aici, în această parte a cartierului Tudor Vladimirescu stau mulţi oameni în vârstă, pensionari şi tocmai de aceea am pus accent pe aceste lucrări pentru a schimba imaginea cartierului. Aşa cum am promis, încet, încet

vom ajunge să reabilităm fiecare cartier al oraşului. Tronsonul pe care astăzi se asfaltează are o lungime de 760 m, trotuarele au o suprafaţă de 1600 de metri pătraţi iar parcările refăcute au o suprafaţă de 1580 metri pătraţi.”

Strada Fabricii de Zahăr, tronsonul 1. Încă o stradă de pământ asfaltată !

Strada Bobâlna, au început asfaltările.

În aceste zile, încă o promisiune a Primăriei Tîrgu-Mureş a fost îndeplinită.

Una dintre cele mai vechi şi mai distruse străzi din oraş, una din ultimele străzi cu porţiuni de pământ, a fost complet reabilitată pe tronsonul 1 – Gheorghe Doja.

Este vorba de strada Fabricii de Zahăr care are două părţi, despărţite între ele de liniile de cale ferată, fiind din acest punct de vedere una dintre cele mai „ciudate” artere ale oraşului. Prezent la faţa locului, viceprimarul Claudiu Maior a declarat : „ De

mult timp aveam acest proiect important pe agenda noastră de lucru. Dar pentru al finaliza aveam nevoie de resurse financiare importante pentru că aici a fost schimbată şi reţeaua de apă şi canalizare. Prin urmare, astăzi, după săptămâni bune de lucru am reuşit să asfaltăm această porţiune de stradă pe care stau mulţi cetăţeni şi îşi au sediile multe societăţi comerciale. Vom trece şi la reabilitarea tronsonului 2, care se află dincolo de liniile ferate şi face legătura cu strada Băneasa.”

Pe o altă stradă veche a oraşului, aflată în imediata apropiere a zonei centrale, pe strada Bobâlna, din cartierul Budai Nagy Antal au început asfaltările. Şi în acest sector, prin finanţare europeană şi finanţare proprie au fost înlocuite reţelele de apă şi canalizare, acum lucrându-se pentru finalizarea trotuarelor şi carosabilului. „ Fiecare zi în care nu plouă este o zi ce ne ajută să avansăm în procesul de reabilitare al străzilor. Avem mai multe şantiere deschise în toate cartierele oraşului. Se lucrează intens şi se continuă proiectele începute acum un an. Aici în cartierul Budai Nagy Antal ne apropiem de finalul proiectului. Am lucrat şi lucrăm pe strada Panseluţelor şi Narciselor, iar acum am început asfaltarea pe strada Bobâlna. Am

reabilitat şi aleile de acces dintre blocuri. Este o zonă specială zona aceasta pentru că şi aici locuiesc mulţi pensionari, De aceea trebuie să avem mare grijă. Mă bucur că lucrările avansează în ritmul programat şi sper ca în câteva zile să terminăm aşternerea primului strat de asfalt pe strada Bobâlna.”

11

TÂRNĂVENI

Povestea englezilor care iubesc Târnăveniul De-a lungul timpului sute de voluntari din Marea Britanie au venit la Târnăveni pentru a munci gratuit.

De 23 de ani, voluntarii din Anglia lucrează la Spitalul din Tîrnăveni pentru a le oferi bolnavilor cu afecţiuni psihice suport terapeutic, în scopul de a-i ajuta să își îmbunătățească sănătatea mintală și starea de bine. Nu doar că nu primesc niciun ban pentru asta, dar toţi voluntarii vin pe cheltuiala proprie aici, organizaţia din Anglia reuşind prin strângerile de fonduri să le achite doar chiria şi plata utilităţilor la Tîrnăveni. ÎN PREZENT… … la Târnăveni lucrează Laura Thomas, Anna Boam, Rebecca Hall şi Naomi Fitzpatrick, dar periodic locul lor este luat de alţi voluntari.

Cele 4 tinere au organizat recent la Casa de Cultură o expoziţie de fotografie emoţionantă, o colecţie de fotografii realizate de pacienţii cu boli mintale de la Spitalul din Tîrnăveni. Voluntarii au ajutat 12 pacienţi să producă o serie de fotografii creative, stimulative pentru gândire, care explorează şi înregistrează identitatea lor personală sau experienţe individuale trăite într-o instituţie. Alăturat, pacienții și-au împărtășit gândurile personale care însoțesc fotografiile expuse. Pe lângă bătaia de cap cu organizarea evenimentului, fetele au pregătit dulciuri de casă specific britanice şi au cumpărat sucuri pentru toţi cei care au dorit să participe la expoziţia care mai este deschisă la Casa de Cultură până în data de 25 mai. „PRIVEŞTE-MĂ, ASCULTĂ-MĂ!” „Mulţi dintre aceşti pacienţi sunt foarte educaţi, printre ei găsim medici, ingineri, profesori, asistenţi şi mulţi dintre ei vorbesc mai multe limbi străine. Motivul pentru care ei nu sunt parte a acestei comunităţi este din cauza faptului că oamenii din întreaga lume

nu înţeleg ce este o boală mintală, motiv pentru care se tem de ea. Am intitulat această expoziţie „Priveşte-mă, ascultă-mă!” deoarece toţi avem răspunderea de ne sprijini unii pe alţii chiar dacă trăim în România, în Marea Britanie sau oriunde altundeva. Oamenii alături de care am lucrat au dobândit o boală psihică din cauza mai multor factori: pierderea unei persoane dragi, când suferinţa a fost prea mare, un accident care a afectat o parte a corpului sau a creierului, o copilărie în care abuzul şi neglijenţa au provocat probleme, îmbătrânirea care a produs demenţa, în care te poţi simţi confuz, speriat sau îţi poţi pierde o parte din memorie. Toate aceste lucruri se pot întâmpla oricăruia dintre noi, deci trebuie să ajutăm oamenii prin terapie, prin tratament, prin compasiune, ca să se facă bine şi să îşi trăiască viaţa pe care o aleg în ciuda dizabilităţii lor” a declarat la inaugurarea expoziţiei Laura Thomas, aflată în al doilea an de voluntariat la Tîrnăveni.

TOTUL A ÎNCEPUT ÎN ANUL 1991… …când un asistent medical specializat în sănătate mintală, proaspăt absolvent, care făcea muncă de voluntariat cu copiii abandonați din România, s-a apropiat de locuitorii orașului, preocupați de îngrijirea medicală a adulților și a fost condus la spitalul din Tîrnăveni. Acesta a fost profund

mișcat de ceea ce a văzut și cu câte lipsuri se confruntau pacienții. Știind că atenția comunității internaționale este îndreptată asupra copiilor, acesta s-a întors în Tîrnăveni în anul următor însoțit de câțiva colegi pentru a face un plan de evaluare a nevoilor cu care se confrunta spitalul.

Proiectul a luat naștere în ianuarie 1992, la inițiativa unui grup de asistenți medicali specializați în psihiatrie, originari din Londra, Birmingham și Swansea. Proiectul original a fost inițiat sub tutela Fondului de Ajutor pentru România. Scopul principal a fost trimiterea de voluntari pentru a face o muncă efectivă de sprijinire a pacienților. În 1995 spitalul a fost de acord să ofere un spațiu la subsol care să poată fi folosit pentru activitățile terapeutice cu pacienții. În 1998 organizația VfMH a fost creată ca un motor pentru acest proiect și a devenit o organizație înregistrată legal. A fost un pas înainte pentru a trimite voluntari pe termen lung. Voluntarii își împart timpul între petrecerea timpului în secție alături de pacienți și oferirea de terapie ocupațională în încăperea de la subsol, care a devenit cunoscută sub denumirea de Club.

colaborare cu spitalul. VfMH continuă să recruteze voluntari cu experiență profesională care își folosesc abilitățile și experiența în favoarea pacienților și a personalului. Până în anul 2014, voluntarii continuă să lucreze la spital pe perioade cuprinse între 3 luni și 1 an, ca să ofere pacienților suport terapeutic cu scopul de a-i ajuta să își îmbunătățească sănătatea mintală și starea de bine.

FOTOGRAFIILE: ISTORIA

Expoziția de la Tîrnăveni a cuprins munca a treisprezece pacienți permanenți ai secțiilor de psihiatrie din spitalul municipal Târnăveni. „Ne înregistrăm vieţile într-un mod mai amplu decât oricând şi avem la dispoziţie siteurile de socializare online în care ne construim un personaj online. Prin fotografie şi site-urile de socializare, precum Facebook, suntem capabili să clădim şi să reflectăm la persoana care suntem, persoana pe care le-o arătăm celorlalţi. Când trăieşti într-o instituţie niciunul dintre aceste lucruri nu este posibil.

Rareori se întâmplă ca pacienţii să poată avea ÎN 2012…. lucruri personale, cum ar fi fotografiile. Imaginează-ţi că nu ai mai avea acces la nicio fotografie importantă din viaţa ta, este aproape … spitalul a deschis propriul depar- ca şi când ţi s-ar şterge istoria”, a spus Anna tament de terapie ocupațională și a invitat Boam, voluntară şi art-terapeut calificat.

Mircea BARBU organizația VfMH să își continue îndelunga

Excelenți la chimie

www.punctul.ro

În perioada 7 – 10 mai 2014, Craio- Național de Chimie „Petru Poni”, ediția a reprezentat cu cinste de elevul Dan – Cor- Tehnic din Târnăveni. Acesta, coordonat de va, inima Olteniei, a găzduit Concursul V-a, etapa națională. Județul Mureș a fost neliu Vasilca din clasa a X-a A, profil resurse profesor Maria Bărbat, a obținut locul II. Mircea BARBU naturale și protecția mediului, de la Colegiul

HARGHITA

Produse tradiționale cu greutăți Producătorii harghiteni întâmpină dificultăţi în a găsi referinţe documentare despre vechimea reţetelor folosite pentru produsele tradiţionale, după ce procedurile privind atestarea acestora s-au modificat.

Consilierul Gyorgy Erzsebet, din cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Harghita, a declarat că potrivit vechilor proceduri în judeţ s-au înregistrat 17 operatori economici, cu 47 de produse atestate ca fiind tradiţionale. Acestea sunt dintre cele mai diverse, de la pâine de casă, slănină şi cârnaţi tradiţionali, până la caş, gemuri sau siropuri fă-

cute ca pe vremea bunicii. Pentru a primi atestatul de produs tradiţional, producătorii trebuiau să elaboreze o documentaţie şi trebuiau să folosească aceeaşi metodă de preparare ca în urmă cu 40-50 de ani.

Procedura a suferit unele modificări, motiv pentru care cei ce doresc să obţină din nou acest atestat trebuie să refacă documentaţia, care acum pune un accent mai mare pe tradiţionalitatea produsului şi trebuie să dovedească faptul că folosesc aceeaşi procedură ca bunicii şi străbunicii lor. întrucât nu reuşesc să găsească Gyorgy Erzsebet a spus că, din date de referinţă despre vechimea acest punct de vedere, producă- produsului. torii întâmpină unele dificultăţi ‚Acum 40-50 de ani, în comu-

Afișe electorale neconforme

Biroul Electoral Judeţean (BEJ) Harghita a decis, în urma unei contestaţii depuse de PNL, înlăturarea afişelor electorale folosite de alianţa PSD-UNPR-PC care conţin denumirea USL. Potrivit documentelor depuse la BEJ de PNL Harghita, afişele folosite de alianţa PSD-UNPR-PC care conţin acronimul USL au fost folosite atât în municipiul Topliţa, cât şi în alte localităţi ale judeţului.

Preşedintele BEJ Harghita, judecătorul Cristian Uţa, a declarat că ţinând cont de dispoziţiile legii 33/2007 privind alegerile pentru Parlamentul European, ‚alianţa electorală care a participat la alegerile anterioare, indiferent de tipul acestora, sub o denumire o poate păs-

tra numai dacă nu şi-a schimbat componenţa iniţială’. De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi folosită de o altă alianţă.

Drept urmare, BEJ Harghita a admis cu majoritate de voturi contestaţia formulată de PNL şi a dispus înlăturarea de pe raza judeţului a afişelor electorale folosite de PSD-UNPR-PC, care conţin denumirea USL. Măsura administrativă va fi dusă la îndeplinire de primarii localităţilor din judeţ, după ce decizia va rămâne definitivă, ea putând fi contestată la Biroul Electoral Central.

Preşedintele PNL Harghita, Stelu Platon, a declarat că a observat că, în municipiul Topliţa, reprezentanţii PSD au început să înlăture afişele care foloseau denumirea USL.

nism, oamenii nu pozau pâinea sau caşul pe care le făceau tradiţional, şi nici nu publicau reţetele. Şi din acest punct de vedere e

12

greu pentru operatori să găsească documente care să facă referire la vechimea produsului’, a explicat Gyorgy Erzsebet.

După ce documentaţia este elaborată, specialiştii DADR Harghita verifică la faţa locului dacă informaţiile din documente corespund cu realitatea, după care trimit dosarele la Ministerului Agriculturii care, în aproximativ două săptămâni, emit atestatul de produs tradiţional.

Produsele atestate tradiţional se vând în târgurile lunare organizate în Harghita, dar şi în unele magazine din judeţ şi au o foarte mare căutare în rândul localnicilor.

Programul de asistență socială a împlinit 10 ani Mii de persoane din satele izolate ale judeţului Harghita sunt ajutate în cadrul programului de asistenţă comunitară al Consiliului Judeţean, care a împlinit zece ani.

Directorul Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Harghita, Elekes Zoltan, a declarat joi, în cadrul unui eveniment aniversar, că acest program este unul de pionierat la nivelul României şi a fost împrumutat din Ungaria, acolo unde se derulează pentru cătunele din zonele izolate.

Elekes Zoltan a explicat că este vorba de asistenţi comunitari, angajaţi de primării, care au la dispoziţie un microbuz cu care ajută persoanele ce au nevoie de sprijin din satele izolate ale judeţului. Serviciile sunt dintre cele mai diverse, de la transportul unor persoane bolnave la medicii specialişti şi cumpărarea de medicamente pentru cei care au nevoie până la aprovizionarea cu alimente, plata facturilor, repararea dispozitivelor casnice, vizitarea bolnavilor singuri sau transportul copiilor la şcoală. „Asistenţa comunitară se adresează, în primul rând, oamenilor care trăiesc în localităţi mici, izolate, (...) şi care au greutăţi în a ajunge la serviciile publice la care au dreptul, la servicii de sănătate, de educaţie, la primării şi alte instituţii. Şi atunci, acest asistent comunitar, care este angajatul Primăriei, cu ajutorul unui microbuz

reuşeşte să facă legătura între oamenii în nevoie şi aceste servicii”, a spus Elekes Zoltan.

El a să adăugat că asistentul comunitar, care provine de cele mai multe ori din localitatea respectivă, „contribuie şi la organizarea vieţii comunităţii, implicându-se în organizarea de evenimente”.

Potrivit sursei citate, programul funcţionează în urma unei colaborări între primării, la care este angajat asistentul comunitar, organizaţiile neguvernamentale, care asigură partea materială, inclusiv achiziţionarea microbuzului şi Consiliul Judeţean, care pune la dispoziţie fondurile pentru funcţionarea microbuzului şi telefonul asistentului comunitar. Printre organizaţiile neguvernamentale care s-au implicat în acest program se numără Asociaţia Caritas, dar şi unele fundaţii de pe lângă Biserica unitariană. Elekes Zoltan a spus că nu sunt acoperite toate zonele izolate, „mai ales în zona Odorhei unde sunt foarte multe localităţi mici”, fiind un serviciu ce trebuie dezvoltat.

Prezent la eveniment, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a afirmat că instituţia pe care o conduce derulează mai multe proiecte destinate satelor mici, de la electrificare, la repararea căminelor culturale sau dispensarelor, pentru a le face mai atractive şi pentru a aduce o speranţă oamenilor de acolo.

SNGN Romgaz Mediaş, cu sediul în Mediaş, Str. Gării, nr. 5, jud. Sibiu, organizează în anul 2014 săptămânal Licitaţie Publică în zilele de miercuri şi joi, la ora 11, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale:

• Barăci

• Tehnică de calcul şi birotică • Material tubular uzat provenit din recuperări • Diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări • Alte mijloace fixe

Persoanele interesate pot obţine informaţii suplimentare la tel. 0269/201149, 0749/331149, la serviciul mecano-energetic al Sucursalei Mediaş, zilnic între orele 730 şi 1530.

13

HARGHITA

Cu lupa pe pădurile harghitene Speciile protejate din pădurile harghitene - ursul brun, lupul, râsul şi pisica sălbatică - au o populaţie stabilă, nefiind identificate riscuri majore care să le pună în pericol, arată evaluarea finală realizată de Agenţia de Protecţia Mediului Harghita.

Acţiunea de evaluare s-a făcut la speciile strict protejate care trăiesc în pădurile harghitene, respectiv ursul brun, lupul, râsul şi pisica sălbatică, a început după topirea zăpezii şi a continuat până săptămâna trecută, când a avut loc centralizarea informaţiilor.

La evaluare au participat echipe mixte formate din inspectori de mediu, silvicultori, gestionarii fondurilor de vânătoare, custozii situri-lor Natura 2000 şi ai rezervaţiilor şi parcurilor naturale din judeţ, precum şi reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Cinegetic Braşov şi cei ai Gărzii de Mediu Harghita.

Şeful Serviciului Deşeuri şi Arii Protejate din cadrul APM Harghita, Both Jozsef, a declarat că observarea speciilor protejate din pădurile judeţului are loc pe tot parcursului anului şi este făcută de maiştrii de vânătoare, care cunosc foarte bine animalele după anumite semnalmente, după cicatrici sau după forma capului şi trec toate acest date în registre. În timpul primăverii se verifică dacă cifrele furnizate de maiştrii de vânătoare sunt reale, specialiştii făcând observaţii directe în punctele de monitorizare. În acest an, ei au avut la dispoziţie şi imaginile de pe camerele de luat vederi instalate în mai multe zone din judeţ şi au putut vedea dacă un anumit animal apare în mai multe locuri, pentru a nu-l număra de două ori.

De altfel, Both Jozsef a precizat că în urma acestei evaluări nu se pot obţine cifre exacte ci doar estimări, ‚întrucât nu este vorba

de un recensământ, de numărarea animalelor din coteţ’.

Datele obţinute de membrii echipelor de evaluare arată că în pădurile din Harghita trăiesc între 900 şi 1000 de urşi, aproximativ 500 de exemplare de lupi, circa 300 de râşi şi între 500 şi 550 de exemplare de pisică sălbatică.

Potrivit lui Both Jozsef, speciile

www.punctul.ro

Două foste şcoli vor deveni locuinţe pentru vârstnici Două foste şcoli din Harghita şi Covasna, închise de mai mulţi ani, vor fi transformate în locuinţe pentru vârstnicii din mediul rural, în cadrul unui proiect derulat în premieră de Asociaţia Caritas. Şeful Departamentului SocioMedical al Caritas, Peter Gyorgy, a declarat că proiectul este finanţat de un donator din Germania şi are ca obiectiv ca vârstnicii singuri de la sate să rămână într-un mediu cât mai apropiat de cel în care au trăit şi să nu fie internaţi în azile aflate la distanţă mare.

Peter Gyorgy a precizat că, în urma solicitărilor trimise către primării, s-au primit foarte multe oferte şi au fost alese două localităţi din judeţele Harghita şi Covasna care au pus la dispoziţie clădirile unor şcoli închise de mai mulţi ani. Este vorba de comuna Estelnic din Covasna şi de localitatea Satu Mic, comuna Lupeni, din judeţul Harghita. În curând va începe renovarea şi amenajarea acestor imobile, care vor găzdui între şase şi opt bătrâni, urmând ca unul dintre aşezăminte să fie dat în folosinţă până la sfârşitul acestui an.

Peter Gyorgy a spus că aceste clădiri sunt înconjurate de grădini mari, cu pomi fructiferi, unde vârstnicii pot să crească găini, să-şi aducă de acasă pisica sau câinele şi să se simtă într-un mediu familiar. De asemenea, din sat vor fi instruite persoane care să aibă grijă de vârstnici, iar asistentele care fac

parte din reţeaua de îngrijire la domiciliu se vor ocupa de administrarea de tratamente pentru bătrâni, dacă va fi cazul. Potrivit sursei citate, cele două primării sunt interesate şi să aloce finanţare pentru acei bătrâni din localitate care au nevoie de sprijin.

Primarul comunei Lupeni, Kovacs Lehel, a declarat pentru AGERPRES că a îmbrăţişat imediat ideea Caritas întrucât vremurile s-au schimbat, tinerii părăsesc satele şi nu mai are cine să aibă grijă de părinţii lor, iar în acest mod se rezolvă o problemă socială. ‚Pe vremuri era altfel. Trăiau trei generaţii într-o curte, aveau grijă unii de ceilalţi, bătrânii de nepoţi şi copiii de părinţii lor. Acum vremurile s-au

protejate din judeţ au o populaţie stabilă şi nu sunt supuse la pericole majore. În ceea ce priveşte ursul, specialistul APM a spus că acesta este deranjat în mediul său natural de tăierile de material lemnos şi acesta este motivul pentru care se apropie de localităţi şi uneori produce şi pagube. În fiecare an, datele centralizate cu numărul de animale pro-

tejate se comunică Ministerului Mediului, urmând să fie informată Comisia Europeană, care va stabili ‚’derogarea de la protecţie’’, în urma căreia se va şti câte animale strict protejate vor putea fi împuşcate din pădurile harghitene. În cazul unei singure specii protejate din judeţ, respectiv râsul, vânătoarea este interzisă.

Prefectul, cu ochii pe campania electorală

schimbat şi din ce în ce mai mulţi bătrâni rămân singuri acasă. Iar ideea Caritas mi s-a părut fantastică - aceea ca bătrânii să rămână cât mai aproape de locul unde au trăit, să nu fie dezrădăcinaţi, să aibă în continuare chef de viaţă’, a declarat primarul Kovacs Lehel.

El a ţinut să adauge că, din fericire, în comuna Lupeni numărul bătrânilor singuri nu este foarte mare, dar este responsabilitatea celor tineri să aibă grijă de vârstnicii ‚care le-au lăsat moştenire localităţile’.

Asociaţia Caritas doreşte să extindă acest proiect şi în alte localităţi, întrucât deschiderea şi interesul manifestat de autorităţi au fost foarte mari.

Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, a atenţionat conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) să nu permită desfăşurarea de activităţi electorale în unităţile de învăţământ, reamintind că acest lucru este interzis prin lege.

Prefectul a precizat, în cadrul şedinţei Grupului de lucru pentru creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ, că în şcoli este interzisă orice fel de manifestare cu caracter electoral, inclusiv distribuirea de materiale de promovare, care să poarte sigla sau sloganul vreunui partid ce participă la alegeri. În legătură cu organizarea secţiilor de votare în unităţile de

învăţământ, prefectul a subliniat că acest lucru este posibil pentru că nu implică desfăşurare de acţiuni electorale. ‚Am solicitat Inspectoratului Şcolar Judeţean să aducă la cunoştinţa tuturor directorilor de unităţi de învăţământ interdicţia legală privind organizarea de manifestări cu caracter electoral, în caz contrar legea având sancţiuni contravenţionale sau chiar penale’, a declarat prefectul. În judeţul Harghita vor funcţiona 290 de secţii de votare, organizate în unităţi şcolare, sedii de primării sau cămine culturale.

Pagină realizată cu ajutorul agerpres

14

PUBLICITATE

Anunţuri executori judecătoreşti - Publicaţii de vânzare în extras B.E.J. Magyari Szabolcs, cu sediul in Tg-Mures, str. Retezatului nr. 4, judetul Mures, prin executor judecatoresc Magyari Szabolcs, vinde la licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 16 IUNIE 2014 ora 11:00, imobilul situat in Reghin, judetul Mures, reprezentand TEREN cu suprafata totala de 2000 mp, intabulat in CF nr. 5404/I, a localitatii Reghin, avand numar CAD 4104/1/8/1, la pretul de 115.800,00 lei (pret de evaluare).

Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege.

Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicatia poarta semnatura si stampila executorului judecatoresc.

B.E.J. Magyari Szabolcs, cu sediul in Tg-Mures, str. Retezatului nr. 4, judetul Mures, prin executor judecatoresc Magyari Szabolcs, vinde la licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 16 IUNIE 2014 ora 10:00, imobilul situat in Tg-Mures, str. Mioritei nr. 57 ap. 18, judetul Mures, reprezentand APARTAMENT cu 3 camere si dependinte, intabulat in CF nr. 121064-C1-U24, a localitatii Tg-Mures, provenita din conversia de pe hartie a CF nr. 77000/XVIII, avand numar Top: 4859/A/1/223/1/8/9/XVIII, la pretul de 98.000,00 lei (pret de evaluare).

Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege.

Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe http://www.registruexecutari.ro/.

Publicatia poarta semnatura si stampila executorului judecatoresc.

B.E.J. Magyari Szabolcs, cu sediul in Tg-Mures, str. Retezatului nr. 4, judetul Mures, prin executor judecatoresc Magyari Szabolcs, vinde la licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 10 IUNIE 2014 ora 10:00, imobilul situat in Sighisoara, str. Bujorilor nr. 14, judetul Mures, reprezentand TEREN INTRAVILAN in suprafata de 600 mp edificat cu CASA de locuit in regim P+M, compusa din: la parter – camera de zi, sufragerie, bucatarie, hol cu casa scarii, grup sanitar, debara, garaj, 2 terase; la mansarda – 3 camere, grup sanitar, hol, balcon, intabulat in CF nr. 11047, a localitatii Sighisoara, la pretul de 322.700,00 lei (pret de evaluare), la pretul de 242.025,00 lei (75% din pretul de evaluare, conf art. 845 alin.

8 Cod de procedura civila).

Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege.

Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe http://www.registruexecutari.ro/.

Publicatia poarta semnatura si stampila executorului judecatoresc B.E.J. Magyari Szabolcs, cu sediul in Tg-Mures, str. Retezatului nr. 4, judetul Mures, prin executor judecatoresc Magyari Szabolcs, vinde la licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 11 IUNIE 2014 ora 10:00, imobilul situat in Tarnaveni, str. Lacramioarei nr. 2, judetul Mures, reprezentand TEREN intravilan, edificat cu CONSTRUCTII: A1.1: CASA DE LOCUIT construita din caramida, acoperita cu tigla, compusa din: la parter – 1 terasa, 1 baie, 1 camara, 1 bucatarie, 3 camere, 1 hol + casa scarii, 1 CT; la mansarda – magazie, 1 balcon. A1.2: GARAJ construit din caramida, acoperit cu tigla, compus din: la parter – garaj; la mansarda – magazie, 1 balcon, intabulat in CF nr. 51595, a localitatii Tarnaveni, provenita din conversia de pe hartie a CF nr. 3618, la pretul de 128.050,00 lei (50% din pretul de evaluare, conf art. 845 alin.

8 Cod de procedura civila).

Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sancti-

Biroul executorului judecătoresc Sarig Attila

unile prevazute de lege.

Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe http://www.registruexecutari.ro/.

Publicatia poarta semnatura si stampila executorului judecatoresc.

B.E.J. Magyari Szabolcs, cu sediul in Tg-Mures, str. Retezatului nr. 4, judetul Mures, prin executor judecatoresc Magyari Szabolcs, vinde la licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 12 IUNIE 2014 ora 09:00, imobilul situat in Tg-Mures, str. Petru Dobra nr. 25 ap. 19, jud. Mures, reprezentand: APARTAMENT cu 3 camere si dependinte, intabulat in CF nr. 64101/XIX, a localitatii Tg-Mures, avand numar CAD 4646/189/XIX, la pretul de 60.800,00 lei (50% din pretul de evaluare, conf art. 845 alin. 9 Cod de procedura civila).

Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege.

Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe http://www.registruexecutari.ro/.

Publicatia poarta semnatura si stampila executorului judecatoresc.

B.E.J. Demeter Tiberiu Claudiu, cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 2, ap. 2, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Demeter Tiberiu Claudiu, vinde prin licitaţie publică organizată la sediul său, în data de 30 MAI 2014, ora 11:30, imobilul “Apartament cu 2 camere si dependinte, in suprafata utila de 52.16 mp, etaj 4 in bloc P+4, situat in Ludus - 545200, Str. Independentei, bl. 2, sc. B, ap. 14, Judetul Mures, imobil inscris in C.F. nr. 50535-C1-U1, localitatea Ludus, nr. top. 480/12/XIV/B, 480/13/IV/B”, proprietatea garantilor Suciu Cristian Emil si Suciu Carmen Monica, la preţul de 63.750 lei (75% din prețul de evaluare).

Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanții sunt obligați să depună, până la termenul de vânzare, o garanție de 10% din prețul de pornire al licitației. Informații suplimentare pe www.registruexecutari. ro sau ne puteti contacta la E-mail: office@executarimures. ro, Tel: 0365-730-044.

Publicația poartă semnătura şi ştampila executorului judecătoresc.

B.E.J. Demeter Tiberiu Claudiu, cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 2, ap. 2, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Demeter Tiberiu Claudiu, vinde prin licitaţie publică organizată la sediul său, în data de 30 MAI 2014, ora 09:30, imobilul “ Apartament cu 2 camere şi dependințe, în suprafață utilă de 52 mp, înscris în CF 42488/XIV/Târgu Mureş, nr. top/cad: 3511/279/XIV, situat în Târgu Mureş, str.

Gloriei, nr. 10, ap. 14, jud. Mureş, etaj 4/P+4”, la preţul de 79.938,5 lei (50% din prețul de evaluare).

Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanții sunt obligați să depună, până la termenul de vânzare, o garanție de 10% din prețul de pornire al licitației. Informații suplimentare pe www.registruexecutari. ro sau ne puteti contacta la E-mail: office@executarimures. ro, Tel: 0365-730-044.

Publicația poartă semnătura şi ştampila executorului judecătoresc.

Biroul Executorului Judecatoresc COTFAS MARIN CORNEL, anunta ca in ziuade 20 mai 2014 orele 10.00, se va vinde la licitatie publica cu strigare, la sediul biroului executorului judecatoresc din localitatea Toplita, str.Miron Cristea, Bloc D, sc.1, apt.1, judetul Harghita, imobilul Apartament cu

trei camere, bucatarie, camara, baie, antreu, SAS, debara, baie, WC si balcon, înscris în CF nr.50580-C1-U30 Gheorgheni (provenita din conversia pe hartie a C.F. nr. 13140/C/ II Gheorgheni), cu nr. top.10899/2/C/C/II, situat in Gheorgheni, cart.Florilor, bl.41, sc.C, ap.2, jud.Harghita. Pretul de strigare s-a stabilit conform prev.art. 835, al.(1), N.C.P.Civila, redus cu 50% si este de 75.000 lei. Invitam pe toti cei care pretind vreun drept real asupra imobilului sa anunte executorul judecatoresc inainte de data vanzarii. Toti cei care doresc sa cumpere imobilul sunt invitati la locul vanzarii, dupa ce in prealabil si-au prezentat oferta de cumparare in scris si au consemnat pe seama si la dispozitia Biroului executorului judecatoresc, o cautiune reprezentand 10 % din pretul de strigare, conform art.838, al.(1) N.C.P.Civila. Daca nu se ofera pretul de incepere a licitatiei si exista cel putin doi licitatori, la acest termen imobilul se va putea vinde la cel mai mare pret oferit, chiar daca acesta va fi mai mic decat valoarea creantei sau a garantiei, putand fi vandut si daca exista o singura persoana care ofera pretul de strigare. Orice informatii cu privire la procedura vanzarii si a cerintelor imperative pentru inscriere se obtin la sediul biroului sau la telefon nr. 0266341200 Publicația poartă semnătura şi ştampila executorului judecătoresc.

B.E.J Roga Sorin cu sediul în Reghin,str.Sării,nr.2,jud.

Mureș,prin executor judecătoresc Roga Sorin,vinde prin licitație publică organizată,la sediul său,în data de 16 IUNIE 2014 între orele 10-11,imobilul situat în Reghin,str.

Ghețarului,nr.45,jud.Mureș,înscris în C.F.nr.53308/Reghin,nr. cadastral 53308-C5,compus din Corp C:casă de locuit din cărămidă pe fundație de beton,acoperită cu țiglă,avînd la parter:1 cameră,1 bucătărie,3 holuri,1 baie și casa scării;iar la etaj:3 camere,1 baie,2 holuri și două balcoane,la prețul de 90.000 lei(50% din prețul de evaluare,conf.art.845 alin.8 C.pr.civ.,preț stabilit prin încheiere.

Sunt somați toți cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunțe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare,în termenele și sub sancțiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toți cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare,la locul fixat în acest scop și până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare.Ofertanții sunt obligați să depună,până la termenul de vânzare,o garanție de 10 % din prețul de pornire ai licitației.Informații suplimentare pe www.registruexecutări.ro.

Publicația poartă semnătura şi ştampila executorului judecătoresc.

B.E.J Roga Sorin cu sediul în Reghin,str.Sării,nr.2,jud.

Mureș,prin executor judecătoresc Roga Sorin,vinde prin licitație publică organizată,la sediul său,în data de 29 MAI 2014 între orele 10-11,imobilul situat în Bistra Mureșului,com.

Deda,nr.264,jud.Mureș,înscris în C.F.nr.50595/Deda,nr. cadastral 50595-C1,50595-C2,compus din:casă de locuit pe fundație de beton,acoperită cu țiglă,compusă din:3 camere,antreu,bucătărie,cămară +terenul aferent,la prețul de 90.000 lei (75% din prețul de evaluare,conf.art.845 alin.8 NCPC).

Sunt somați toți cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunțe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare,în termenele și sub sancțiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toți cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare,la locul fixat în acest scop și până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare.Ofertanții sunt obligați să depună,până la termenul de vânzare,o garanție de 10 % din prețul de pornire ai licitației.Informații suplimentare pe www.registruexecutări.ro.

Publicația poartă semnătura şi ştampila executorului judecătoresc.

B.E.J Roga Sorin cu sediul în Reghin,str.Sării,nr.2,jud.

Mureș,prin executor judecătoresc Roga Sorin,vinde prin licitație publică organizată,la sediul său,în data de 29 MAI 2014 între orele 12-13,imobilul situat în Reghin,nr.fn,jud.

Mureș,înscris în C.F.nr.51742/Reghin,nr.cadastral/nr.top.

1737,compus din:teren extravilan în suprafață de 5.000 mp.,la prețul de 30.750 lei (75% din prețul de evaluare,conf. art.845 alin.8 NCPC).

Sunt somați toți cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunțe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare,în termenele și sub sancțiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toți cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare,la locul fixat în acest scop și până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare.Ofertanții sunt obligați să depună,până la ter-

Dosarul execuțional

Locul licitației

Data și ora licitației

E897/2013

Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita

02.06.2014, orele 11,30

autoturismul marca Volkswagen Golf, an fabricație 1995, culoare gri, nr. de înmatriculare 1.806,92 lei HR07ZVM, serie șasiu WVWZZZ1HZSB007709

20.05.2014, orele 10.00

Apartament cu trei camere, bucatarie, camara, baie, antreu, SAS, debara, baie, WC si balcon, înscris în CF nr.50580-C1-U30 Gheorgheni (provenita din conversia pe hartie a C.F. nr. 75.000,00 13140/C/II Gheorgheni), cu nr. top.10899/2/ C/C/II, situat in Gheorgheni, cart.Florilor, bl.41, sc.C, ap.2, jud.Harghita

BEJ COTFAS MARIN CORNEL E.136/2013

Toplita, str.Miron Cristea, bl.D, sc.1, ap.1, jud.Harghita

Bunul licitat

Preț pornire lei RON

menul de vânzare,o garanție de 10 % din prețul de pornire ai licitației.Informații suplimentare pe www.registruexecutări.ro.

Publicația poartă semnătura şi ştampila executorului judecătoresc.

B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Toma Gheorghe Cosmin, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 05 iunie 2014 ora 12:00, imobilul situat în Reghin - 545300, Str. Pomilor nr.

11, Judetul Mures, imobil inscris sub B1 in Cartea Funciara individuala nr. 8500/VI a mun. Reghin, C.F. colectiva nr. 8500 cu mentiunea ca privitor la cota parte de teren aferent se vor urma prevederile legislatiei in vigoare, cu nr. cadastral 1901/1/2/1/VI, compus din „apartament nr. 6, compus din 2 camere si dependinte, cu o suprafata utila totala de 34.63 mp.”, la preţul de 31.800,00 lei (50% din preţul de evaluare).

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura şi ştampila executorului judecătoresc.

B.E.J. TOMA GHEORGHE COSMIN, cu sediul in Targu Mures, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mures, aducem la cunostinta generala ca in data de 03.06.2014, ora 11,00, va avea loc in Targu Mures, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mures, vanzarea la licitatie publica a imobilului situat in Reghin - 545300, Str. Pomilor nr. 7, sc. I, et. 1, ap. 41, Judetul Mures, imobil inscris in C.F. nr. 8850/A/XLI individuala de sub B-1, 2 a localitatii Reghin, C.F. nr. 8850/A colectiva, nr. cadastral 1902/12/7/XLI, compus din “apartamentul nr. 41, format din doua camere si dependinte cu S=28,49 mp.”, la preţul de 37.441,00 Lei (50% din pretul de evaluare, conf. art. 845 alin.

9 NCPC).

Sunt somati toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitati toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertantii sunt obligati să depună, până la termenul de vânzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicatia poartă semnătura şi ştampila executorului judecătoresc.

B.E.J. TOMA GHEORGHE COSMIN, cu sediul in Targu Mures, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mures, aducem la cunostinta generala ca in data de 03.06.2014, ora 10,00, va avea loc in Targu Mures, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mures, vanzarea la licitatie publica a imobilului situat in Ludus 545200, Str. Viitorului nr. 7, sc. A, ap. 12, Judetul Mures, imobil inscris in C.F. nr. 4145 individuala Ludus, nr. topo. 478/2/32/ XII/A; 478/2/33/XII/A compus din “apartamentul nr. 12, compus din 2 camere si dependinte”, la preţul de 39.829,50 Lei (50% din pretul de evaluare, conf. art. 845 alin. 9 NCPC).

Sunt somati toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitati toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertantii sunt obligati să depună, până la termenul de vânzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicatia poartă semnătura şi ştampila executorului judecătoresc.

Sc MC&AM TRANS SRL, cu sediul in Medias, str. St. L. Roth nr.

20, bl. 9A, sc. A, ap.3, societate in faliment care face obiectul dosarului nr. 150/85/2009, pe rolul Tribunalului Sibiu, vinde la licitatie publica prin lichidator judiciar SERGHE EVA, teren in suprafata de 16.100 mp situat in localitatea Ernei jud.

Mures. Licitatia porneste de la pretul de 32.200 Euro fara TVA. Licitatia se va desfasura incepand cu data de 21.05.2014, ora 12, la sediul lichidatorului judiciar din Sibiu, str. Justitiei nr. 4.

Informatii suplimentare pe insolventa@esconsulting.ro sau Tel: 0269-215-699/0744-396-977

Observații Redus cu 50 % Pretul stabilit conform prev.art. 835, al.(1), N.C.P.Civila, Daca nu se ofera pretul de incepere a licitatiei si exista cel putin doi licitatori, la acest termen imobilul se va putea vinde la cel mai mare pret oferit, chiar daca acesta va fi mai mic decat valoarea creantei sau a garantiei, putand fi vandut si daca exista o singura persoana care ofera pretul de strigare. Orice informatii cu privire la procedura vanzarii si a cerintelor imperative pentru inscriere se obtin la sediul biroului sau la telefon nr. 0266341200

15

HARGHITA

Reconstrucție ecologică la iazul de decantare Bălan Ministrul Mediului, Korodi Attila, consideră că se impune continuarea lucrărilor de punere în siguranţă a iazului de decantare de la fosta mină de cupru Bălan, despre care spune că este cea mai vulnerabilă zonă minieră din Harghita.

Korodi Attila a vizitat zona iazului de decantare unde au loc lucrări de punere în siguranţă şi reconstrucţie ecologică, el afirmând că, din informaţiile pe care le are, fondurile vor ajunge doar pentru două luni de zile, chiar dacă este nevoie de continuarea acestor lucrări pentru a fi evitat orice risc de bugetare şi să continui. Şi voi cere afectare a stabilităţii iazului.

Conversmin să continue, pentru că PROBLEME (...) aici este cel mai periculos punct din Harghita, este punctul critic maxim din punct de vedere a iazu„Chiar dacă lucrările sunt rilor de decantare şi punerea lor în avansate la nivel de 60%, în acest siguranţă. Şi dacă mai avem bani an sunt bani încă pentru două luni pentru două luni de zile înseamnă de zile, din datele pe care le avem că şase luni nu se va lucra. Nu, aşa la dispoziţie. Asta înseamnă că nu merge!”, a declarat ministrul dacă laşi lucrările necontinuate, Mediului. riscă să nu fie controlat fenomenul Acesta a explicat că se deîn momente de criză. Şi sunt două rulează mai multe lucrări, atât momente diferite - o dată când ai pentru punerea în siguranţă a debite extraordinari de mari şi pe de iazului de decantare cât şi pentru altă parte când intri într-o perioadă recalibrarea aducţiunilor şi a made secetă severă şi atunci poţi avea lului Oltului, dar a început şi un pulberi de pe iaz, cu concentraţie proiect multianual de redimensimare de metale grele (...) Din cau- onare a albiei râului, lucrări care za aceasta, ceea ce e foarte impor- sunt finanţate din mai multe tant, dacă ai început lucrarea să ai surse.

FINANȚĂRI

tăm lucrări pe fonduri europene. Şi atunci înseamnă că Conversmin va avea o infuzie de aproape 60 de Korodi Attila a subliniat că milioane de euro, bani pe care îi ceea ce poate face Ministerul Me- poate folosi pentru proiectele viidiului este să finanţeze unele lu- toare, cum este şi proiectul acesta şi crări de la bugetul statului, dar şi altele care trebuie deschise, pentru să atragă fonduri europene. că sunt foarte multe iazuri în ţară „De la bugetul statului, de (...)’, a afirmat Korodi Attila. anul trecut, este deschisă o linie de finanţare prin Fondul de Mediul, PREZENT LA FAŢA LOCULUI… prin care ei pot să atragă finanţări pe proiecte executate - noi am fi …comisarul şef adjunct al fericiţi ca banii aceştia deja să fie cheltuiţi, dar nu sunt cheltuiţi de- Gărzii Naţionale de Mediu, Szep cât o mica parte - pe de altă par- Robert, a subliniat că, „marea te, acum deja avem aprobare de la problemă prin necontinuarea luComisia Europeană şi se lucrează la crărilor de închidere minieră, mai nivelul documentaţiilor tehnice ca ales în cazul iazurilor de decantare, în valoare de aproximativ 60 de mi- constă în faptul că mineralele comlioane de euro să putem să decon- ponente ale iazului se transformă în

minerale argiloase, acestea pot să devină adevărate paturi de alunecare pentru materialul acoperitor, se pot produce alunecări de teren, adică se poate ajunge la catastrofe naturale”.

Adjunctul şefului Gărzii Naţionale de Mediu a avertizat că dacă „sterilul din iazul de decantare porneşte la vale pe paturile de alunecare, atunci riscăm să afectăm circa 30 la sută din localitatea Sândominic, adică (...) aproape 3.000 de oameni vor fi îngropaţi sau partial îngropaţi’. Potrivit lui Szep Robert, este esenţial ca lucrările să fie continuate, întrucât dacă vor fi lăsate în paragină ‚se face mai mult rău decât bine”.

Primarul comunei Sândominic, Alajos Ferencz a spus că este esenţial ca lucrările să fie continuate şi să se finalizeze realizarea unei galerii alternative celei existente, care să preia pârâul Vărsăroaia, pentru ca să nu existe riscul ca apele să afecteze stabilitatea iazului. În zona iazului de decantare nr 4 de la Bălan există aproximativ 11 milioane de metri cubi de steril, care au fost depozitaţi începând cu anul 1974. Sucursala Minieră Bălan şi-a încetat oficial activitatea în iunie 2006. În prezent, sunt în curs de execuţie lucrări de închidere şi reconstrucţie ecologică în valoare de aproximativ 84,4 milioane de lei.

www.punctul.ro

Vești bune pentru harghiteni: personalul RAR a fost suplimentat Inspecţia tehnică periodică a utilajelor agricole din Harghita se va putea face şi în localităţi, după ce Ministerul Transporturilor a permis suplimentarea personalului Registrului Auto Român.

Primarii localităţilor harghitene au atras atenţia, de mai mult timp, că oamenii vor circula ilegal întrucât, din cauza lipsei de personal, ITP-ul nu se va mai putea face decât la sediul RAR din Miercurea Ciuc, ceea ce presupune costuri mari, întrucât tractoarele şi utilajele agricole trebuie transportate pe trailere până la sediul reprezentanţei.

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor István Zoltán a declarat vineri, la sediul Primăriei Sânsimion, unde au fost prezenţi mai mulţi proprietari de utilaje agricole, că s-a făcut o derogare pentru

angajarea în Harghita a doi specialişti, din judeţele Covasna şi Mureş, care se vor putea deplasa şi în localităţi, dacă situaţia o va impune. „E un lucru foarte mare pentru că am reuşit să avem derogare de la ordinul respectiv (ordinul ministrului Transporturilor prin care angajările au fost sistate - n.r.), pentru că cel puţin în această zonă problema stringentă care există să fie rezolvată. Oamenii care au nevoie de aceste avize trebuie să se deplaseze la RAR, dar aceşti doi inspectori se pot deplasa la faţa locului şi inspecţiile se vor putea face şi în localităţi”, a spus secretarul de stat István Zoltán. Şeful RAR Harghita, Orbán János, a subliniat că demersul este unul foarte important şi vine în sprijinul numărului mare de posesori de utilaje şi maşini agricole din judeţ.

„Datorită faptului că suprafaţa judeţului este foarte mare, proprietarii acestor utilaje ar trebui să se deplaseze la sediul RAR unde pot să vină numai dacă închiriază trailere, costuri suplimentare, şi simţim că am venit în ajutorul oamenilor cu acest

tru că ne era teamă întotdeauna că oamenii nu au posibilitatea să plătească trailere şi să le ducă la Miercurea Ciuc şi e mai bine şi mai civilizat rezolvată această problemă. (...) În zona noastră oamenii sunt obişnuiţi cu legalitatea şi ei trebuie să fie liniştiţi sufleteşte că dacă-i opreşte cineva au ITP-ul făcut şi nu trebuie să se ascundă de nimeni”, a spus Fabian László.

La sediul Primăriei din Sânsimion a fost prezent şi ministrul Mediului, Korodi Attila, care a subliniat că derogarea pentru angajarea a doi specialişti s-a făcut „în urma unei negocieri oneste cu ministrul demers”, a declarat Orban Janos. Şi primarul din Sânsimion, Fa- Şova”. bian Laszlo, localitate unde există Problema a fost semnalată, în 230 de tractoare şi maşini agricole, urmă cu o săptămână, şi de prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei. a salutat această iniţiativă. „În jur de 230 de tractoare avem în comună şi e foarte important penPagină realizată cu ajutorul agerpres

www.volkswagen.ro