485

06

Trei zile de distracţie pentru reghineni

07

Cămin nou pentru nevoiaşi

Punctul

11

Gunoaiele tronează în cimitire

04

Aleea Sănătăţii din Dâmbu - o pacoste

S@pt@mânal de Mure} }i Harghita

www.punctul.ro

Anul IX, Nr. 485, 14 - 20 iulie 2014, Preţ: 0,99 RON

Atenție târgumureșeni, izvoarele nepotabile rămân nepotabile!

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

EDITORIAL

Victorie de etapă Cu un ochi la meciul Simonei Halep cu Roberta Vinci, în finala turneului WTA disputat la Bucureşti, mă gândeam la iniţiativa curajoasă a Asociaţiei pentru Minţi Pertinente AMPER de a ataca asocierile aprobate în Consiliul Local Tîrgu-Mureş care, spun reprezentanţii săi, ar favoriza doar cele cinci cluburi din municipiu în dauna celorlalte zeci care mai există. Şi reveneam cu gândul, din nou, la tânăra jucătoare de tenis pentru care părinţii au împrumutat sute de mii de euro ca să o vadă ajungând numărul 3 mondial şi pentru care nici Primăria Constanţa şi nici Consiliul Judeţean Constanţa nu au sărit cu bani ca să o finanţeze, ci a fost investiţia familiei şi a celor care au crezut că talentul, munca şi experienţa pe care sportiva le va acumula vor da roade într-o zi. Cu timpul au venit şi victoriile şi sponsorii – tenisul este totuşi unul din cele mai scumpe sporturi -, au venit şi suporterii, iar azi când Simona Halep joacă o finală, postul TV românesc care îi transmi-

02-03 te meciul poate fi sigur că are cei mai mulţi telespectatori, fără să aştepte datele oficiale de audienţă. O situaţie win-win pentru toată lumea am spune.

Acasă însă, lucrurile stau taman pe dos. Banii publici sunt prioritari pentru cele cinci cluburi – ASA 2013, BC Mureş, CS Universitar, Cityus şi SC Mureşul – pentru a face faţă campionatelor interne de fotbal, baschet, volei, futsal şi handbal în care sunt angrenate. După mai bine de cinci ani în care au fost finanţate din fondurile atrase de la contribuabilii târgumureşeni, pe care nu îi întreabă nimeni cum doresc să le fie cheltuiţi banii, nu am văzut ca lângă aceste cluburi să vină sponsori privaţi convinşi că echipele merită să fie sprijinite. Să nu fiu înţeleasă greşit, toate aceste cluburi au şi sponsori privaţi, doar că marea lor majoritate sunt alături de cele cinci echipe din două motive principale: „şantajul” de autoritate – îţi dau lucrarea, contractul etc., dacă sprijini şi echipa X, respectiv prieteniile de afaceri sau simplele prietenii dintre unii preşedinţi de cluburi şi businessmen-ii autohtoni. În consecinţă,

www.punctul.ro

Neștiință sau pur și simplu ignoranță, zilnic putem vedea la izvoarele de pe raza municipiului Tîrgu-Mureș zeci de oameni care își umplu bidoanele cu apă, în ciuda faptului că sunt avertizați că apa izvorului este nepotabilă.

Consecințele acestor fapte sunt bolile bacteriene precum: boala diareică; febra tifoidă; dizenteria sau bolile parazitare: amibiaza sau dizenteria amibiană și lambliaza sau giardioza.

Dar cei mai afectați sunt sugarii, care pot prezenta o serie de afecțiuni, de la probleme gastrice - precum diareea infecțioasă, până la intoleranța la anumite proteine, intoxicația cu metale grele sau chiar methemoglobinemie, cunoscută și drept „blue baby syndrome”.

Statisticile și analizele arată că, din păcate, în ultimii ani izvoarele din municipiul TârguMureș nu au fost potabile!

Anul trecut, doar apa de la două izvoare din municipiul Târgu-Mureș era indicată pentru a fi consumată. Este vorba de izvoarele Moldovei și Sub Cimitirul Nou. Izvoarele Mestecăniș și Secuilor Martiri nu se încadrau în parametrii chimici, iar izvorul Predeal în parametrii bacteriologici. În 2011 situația era și mai rea, doar izvorul de pe strada Moldovei având atunci apa potabilă, însă și aceasta trebuia fiartă înainte de utilizare…

performanţele, pentru că în cazul unora dintre cluburi, acestea nu pot fi negate, au o limită naţională, deşi ca sport de club ţinta lor ar trebui să fie europeană. Poate ar fi timpul ca sportul de echipă să fie clădit pe alte principii şi să nu fie nici la mila, nici la mâna, nici la bunul plac şi nici dependent de banul public. Şi mă întorc la AMPER şi la iniţiativa reprezentanţilor săi de a solicita aleşilor locali anularea hotărârilor de Consiliu Local adoptate în 29 mai pentru o serie de motive de nelegalitate. În ultima şedinţă de Consiliu Local, din 8 iulie, cererea AMPER parcă nu ar fi existat. Până la rectificarea bugetară. Atunci, Soós Zoltán, unul din consilierii UDMR a cerut ca banii ce urmau să fie alocaţi celor cinci cluburi – vorbim de 2,5 milioane de lei – să fie trecuţi în rezerva bugetară până la adoptarea altor hotărâri privind aprobarea contractelor de asociere într-o şedinţă ordinară. O struţo-cămilă veţi spune, pentru că rămâne doar o chestiune de timp până ce noile contracte vor fi adoptate, dar nu se ştie niciodată ce va urma.

Ligia VORO

02

ANALIZĂ

Atenție târgumureșeni, izvoarele Neștiință sau pur și simplu ignoranță, zilnic putem vedea la izvoarele de pe raza municipiului Tîrgu-Mureș zeci de oameni care își umplu bidoanele cu apă, în ciuda faptului că sunt avertizați că apa izvorului este nepotabilă.

Consecințele acestor fapte sunt bolile bacteriene precum: boala diareică; febra tifoidă; dizenteria sau bolile parazitare: amibiaza sau dizenteria amibiană și lambliaza sau giardioza. Dar cei mai afectați sunt sugarii, care pot prezenta o serie de afecțiuni, de la probleme gastrice - precum diareea infecțioasă, până la intoleranța la anumite proteine, intoxicația cu metale grele sau chiar methemoglobinemie, cunoscută și drept „blue baby syndrome”.

Statisticile și analizele arată că, din păcate, în ultimii ani izvoarele din municipiul Târgu-Mureș nu au fost potabile! Iar viitorul se prezintă la fel….

municipiul Sighişoara, acestea nefiind potabile: „la data de 23. 06.

2014 au fost recoltate probe de apă de la 9 izvoare aflate pe domeniul public, la solicitarea Municipiul Sighişoara; în urma rezultatelor analizelor fizice şi bacteriologice, acestea nu corespund valorilor parametrilor prevăzute de Legea nr. 458/2002 (rl.) şi Legea nr. 311/2004 privind calitatea apei potabile”, ne-a informat dr. Ovidiu Fărcaş.

BOLI PRIN IZVOARE Izvoarele din Târgu-Mureş sunt în general infectate şi bacterii, paraziţi şi contaminate cu nitraþi

cipiul Târgu-Mureș era indicată pentru a fi consumată, potrivit datelor furnizate de Direcția de Sănătate Publică Mureș la momentul respectiv. Este vorba de izvoarele Moldovei și Sub Cimitirul Nou. Izvoarele Mestecăniș și Secuilor Martiri nu se încadrau în parametrii chimici, iar izvorul Predeal în CE SPUN ANALIZELE parametrii bacteriologici. În 2011 situația era și mai rea, doar izvorul de pe strada MoldoUltimele analize asupra izvoa- vei având atunci apa potabilă, însă relor din municipiu au fost efectu- și aceasta trebuia fiartă înainte de ate de Direcția de Sănătate Publi- utilizare. că a județului Mureș în luna iunie Izvoarele Mestecăniș și Secui2013. Astfel, cei de la DSP Mureș, Compartimentul de Evaluare a Factorilor de Risc din Mediul de Viaţă şi de Muncă, Biroul Igiena Mediului, ne-au transmis că e riscant să consumăm apă din izvoare având în vedere că nu există date foarte recente despre calitatea apei.

lor Martiri nu se încadrau în parametri biologici, iar izvoarele de pe Predeal și Sub Cimitirul Nou nu se încadrau în parametri bacteriologici. În 2009, erau potabile două din cele cinci izvoare ale oraşului.

Este vorba despre izvoarele situate în zona Predeal şi Moldovei; apa colectată din izvoarele din zona Secuilor Martiri şi Cimitirul Nou se recomanda a fi fiartă timp de 30 de minute înainte de consumare. Apa din izvorul din zona Mestecăniş era interzisă consumului pentru copiii cu vârste între 0 şi 3

IMPLICARE

…referitoare la izvoarele din Târgu-Mureș nu se cunoaște deocamdată, dar probabil DSP va efectua analize cândva anul acesta. Dr. Ovidiu Fărcaş, de la DSP Mureș ne-a transmis că „în municipiul Târgu-Mureș inventarierea izvoarelor este în curs de desfăşurare”, iar „în momentul în care vom

deţine date privind locaţia izvoarelor (furnizate de primăria TârguMureș n.r.) se vor recolta probe de apă pentru determinarea calităţii apei izvoarelor din municipiul Tîrgu-Mureş”. Aceasta deoarece, Direcţia de Sănătate Publică Mureş verifică calitatea izvoarelor aflate pe domeniul public la solicitarea unităţilor administrativ teritoriale din judeţul Mureş, acestea suportând şi costurile analizelor.

De exemplu, în prezent se cunoaște situația izvoarelor din

…ne face să credem că și actualmente sunt mari șanse ca puține izvoare din municipiu să fie potabile.

Astfel, anul trecut, în martie, Cei mai vulnerabili în faþa nitraþilor din apele izvoarelor sunt sugarii apa de la două izvoare din muni-

Se acordă Muzeului Judeţean din Târgu-Mureş care a pregătit copiilor o vacanţă plină de experienţe noi: ateliere tematice în care cei mici pot confecţiona bijuterii, pot face experimente cu plante medicinale şi leacuri vindecătoare sau pot afla mai multe despre oasele de animale.

SITUAȚIA ACTUALĂ…

Uneori fierberea poate face apa şi mai periculoasă

EXPERIENȚA ULTIMILOR ANI…

ani şi pentru femeile însărcinate, deoarece conţinea nitraţi în proporţie de 61,05mg/l.

De obicei izvoarele sunt nepotabile din cauza prezenței bacteriilor, a paraziților, ori prin poluarea cu nitrați. Astfel, conform informațiilor obținute de la DSP Mureș, consumul apei poate provoca boli bacteriene precum: boala diareică (sau enterocolita acută) transmisă prin coliformi enteropatogeni; febra tifoidă transmisă prin bacilul tific (salmonella tiphi); dizenteria transmisă prin bacilii dizenterici (shigella dizenteriae) etc.

Bolile parazitare cele mai frecvente sunt: amibiaza sau dizenteria amibiană și lambliaza sau giardioza produsă de giardia intestinalis etc. În plus, apa de izvor nepotabilă

poate provoca boli prin substanţe toxice: cea mai cunoscută este intoxicaţia cu nitraţi numită și cianoză infantilă sau methemoglobinemie infantilă – produsă de excesul de nitraţi în apă, cu gravitate deosebită, putând duce chiar la deces.

Boala apare la copii mici (0 - 1 an), care sunt alimentaţi artificial.

Din cauza acestor boli, este indicat să fim foarte atenți cu consumul de apă din izvoare, mai ales având în vedere faptul că „din punct de vedere a compoziţiei apei

Se acordă celor care au inițiat și întocmit Proiectul Aleea Sănătății din cartierul Dâmbu Pietros pentru că l-au realizat superficial fără un minim studiu la fața locului, apoi aleea a rămas în paragină.

PROMISIUNI

03

ANALIZĂ

nepotabile rămân nepotabile!

din izvoare, neputându-se asigura zona de protecţie sanitară, aceasta poate suferi modificări majore în urma ploilor mai abundente sau în perioadele de secetă, devenind nepotabilă”, a spus dr. Ovidiu Fărcaş.

FIERBEREA, PROTECȚIE DISCUTABILĂ! În zona unor izvoare din TîrguMureș sunt amplasate panouri care menționează faptul că apa trebuie fiartă înainte de a fi consumată. Dar și acest lucru este discutabil: chiar dacă fierberea poate omorî bacteriile, nu va schimba o compoziție chimică nesănătoasă a apei, după cum ne-a indicat tot dr. Ovidiu Fărcaș: „Fierberea apei minimum 30 de minute poate să facă o apă nepotabilă din punct de vedere bacteriologic în apă potabilă.

Nu acelaşi lucru este valabil în cazul în care apa este nepotabilă din punct de vedere chimic (conţinut crescut de nitraţi – peste 50 mg/l): fierberea timp de 30 de minute creşte concentraţia de nitraţi/litru aceasta devenind şi mai improprie consumului, mai ales pentru copiii cu vârsta de 0 - 1 an alimentaţi artificial. În cazul în care se foloseşte la prepararea laptelui praf, ceaiului, poate duce la îmbolnăvirea cunoscută ca cianoză infantilă sau methemoglobinemie acută, în formele severe putând duce până la deces”.

zenta din această cauză o serie de afecțiuni, de la probleme gastrice - precum diareea infecțioasă, până la intoleranța la anumite proteine, intoxicația cu metale grele sau chiar methemoglobinemie, cunoscută și drept „blue baby syndrome”.

BLUE BABY SYNDROME SAU BOALA ALBASTRĂ Boala albastră este o methemoglobinemie care afectează cel mai des şi cel mai grav copii mici, putând fi letală pentru sugari.

Afecţiunea, care intră în rândul

Deşi legea în Uniunea Europeană permite o limită maximă de nitraþi de 50mg/L, medicii din întreaga lume găsesc această cifră mult prea permisivă. Ei consideră valoarea mult prea ridicată, fiind un risc în special pentru sugari şi copiii mici. Recomandarea lor este de maximum 10 mg nitraþi (NO3) pe litru de apă pentru apele destinate preparării hranei sugarilor şi copiilor mici.

www.punctul.ro

intoxicaţiilor, poate să apară şi la adulţi, însă cu o manifestare mult mai ştearsă şi uneori fără a se exterioriza prin semne. Femeile gravide intoxicate, chiar şi asimptomatic, cu nitriţii din apa de fântână, pot naşte copii cu malformaţii. Din cauza acestei tulburări, fie ea şi minoră, fătul poate muri în orice stadiu al sarcinii.

Methemoglobinemia este cauzată de trecerea fierului bivalent din hem în forma trivalentă şi, în consecinţă, a hemoglobinei în methemoglobină.

LEGISLAȚIA

SUBSTANȚELE TOXICE ȘI AFECȚIUNILE PENTRU OM După cum aminteam, apa izvoarelor din municipiu este adeseori poluată cu nitrați. Nitrații și nitriții sunt componenți naturali ai solului și fac parte din ciclul azotului. Ei apar odată cu mineralizarea substanțelor organice azotoase provenite de la plante și animale. În natură, în zonele unde omul nu a intervenit, nitrații se găsesc în sol în cantități între 0 - 2,5 mg/L. Când conținutul de nitrați din sol depășește 2,5mg/L, atunci cel mai probabil ca surplusul este cauzat de factorul uman de poluare.

Odată ingerați, nitrații se transformă în nitriți - substanțe mult mai toxice decât nitrații, în urma contactului cu microflora bacteriană a stomacului.

Efectele ingerării unei cantități de nitrați peste limita admisă pot fi: hipertensiune, disfuncții ale sistemului circulator și ale glandelor tiroide, cefalee, urticarii, intoxicație, cianoză severă, chiar și cancer.

Cei mai vulnerabili în fața nitraților sunt sugarii, care pot pre-

În ciuda afişelor cu inscripþia ,,apă nepotabilă”, târgumureşenii continuă să bea apă din izvoare

Este indicat să fim foarte atenþi cu consumul de apă din izvoare, mai ales având în vedere faptul că neputându-se asigura zona de protecţie sanitară, aceasta poate suferi modificări majore în urma ploilor mai abundente sau în perioadele de secetă, devenind nepotabilă şi periculoasă

Legea spune că izvoarele trebuie verificate anual, după ce primăriile au inventariat sursele de apă de pe domeniul public, cheltuielile analizelor fiind suportate tot de primării. Informații detaliate în acest sens am primit tot de la dr.

Fărcaș: „În conformitate cu H.G. nr. 974/2004 modificat şi completat cu H.G. nr. 342/2013 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi

distribuţiei apei potabile, Art. 50 (1) Fântânile publice şi izvoarele vor fi monitorizate de către autoritatea teritorială de sănătate publică cel puţin o dată pe an pentru verificarea conformării la parametrii: bacterii coliforme, E. Coli, enterococi, turbiditate, duritate, oxidabilitate, amoniac, nitraţi, nitriţi şi orice alt parametru considerat necesar a fi investigat de către autoritatea teritorială de sănătate publică; Art. 50 - (11) Autorităţile administraţiei publice locale vor identifica şi vor întocmi, în condiţiile legii, o evidenţă a tuturor surselor de apă destinată consumului uman, cum sunt fântâni publice, izvoare, ce aparţin domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale respective, şi o vor actualiza anual, această evidenţă va fi adusă la cunoştinţa autorităţii teritoriale de sănătate publică în vederea întocmirii planului de monitorizare a calităţii apei potabile;Art. 50 - (3) Costurile de prelevare şi analiză a probelor de apă prelevate conform alin.(1) sunt suportate de primăria din localitatea respectivă;Art. 50 - (4) Tarifele şi modalităţile de plată se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii Ord.M.S.nr.208/2012”.

Titi DÃLÃLÃU

04

ANALIZĂ

Aleea Sănătăţii din Dâmbul Pietros Unii dintre dumneavoastră, probabil, auziţi pentru prima dată de această alee. Nu are nimic ieşit din comun, în ciuda numelui ce ne duce cu gândul spre recunoaşterea celui mai de preţ bun al omului: sănătatea.

CE A FOST, CE ANUME A VRUT SĂ FIE Aleea Sănătăţii? Aţi trecut pe lângă ea de multe ori, fără să-i acordaţi atenţie. Era acolo de când au fost construite blocurile ce o străjuiesc, şcoala şi buticurile ce rezistă eroic printre atâtea supermagazine. Pe atunci treceau maşinile în voie pe acolo, dar asta e o altă poveste.

Dincolo de o construcţie de lemn ce simbolizează poarta spre o viaţă sănătoasă începe Aleea Sănătăţii. Două pancarte roase de ploi şi de trecerea nemiloasă a timpului îl anunţă pe trecătorul curios că se află la intrarea pe „Aleea Sănătăţii Şurianu, 100 de metri pentru sănătate”. În spatele unui butic pe câteva panouri se află detaliate binefacerile mişcării asupra sănătăţii şi harta aleii ce cuprinde şi o pistă de jogging. La 45 de metri de la intrare pe stânga e o tentativă de

teren de joacă pentru copii. Câteva leagăne pe un covoraş elastic, pietriş, resturi de iarbă şi o lădiţă cu nisip străjuită de mămici ale căror odrasle se încăpăţânează să înalţe castele de nisip. Pe alee, din loc în loc, câte un stâlp cu tăbliţe prinse nu îndeajuns de sus ca să nu fie vandalizate, anunţă metrii parcurşi pe „trafic monitorizat”.

Cei care au obosit se pot aşeza pe băncile presărate de ambele părţi ale aleii pietonale ce trece prin faţa Gimnaziului ,,Liviu Rebreanu” şi leagă Bulevardul 1848 cu strada Şurianu aflată la ...100 de metri!

Celor mai rezistenţi le-a fost pre- Panouri pompoase, pe o alee deplorabilă gătită pista de jogging, dar despre condiţii pentru un stil de viaţă să- iniţiativa pistei de jogging dalele au asta un pic mai încolo! nătos, are ca scop conştientizarea fost ridicate şi aleile au fost presărate CE ÎNSEAMNĂ 100 METRI riscurilor cardiovasculare, princi- cu pietriş ce scotea înjurături chiar şi pala cauză a mortalităţii crescute din cele mai sfioasele doamne ce-şi PENTRU SĂNĂTATE? în România. ,,Bolile cardiovascu- rupeau tocurile. Cum obişnuinţa nu lare pot fi prevenite”, ne anunţă dispare de pe o zi pe alta, circulând Înainte de toate, înseamnă un un afiş postat pe unul din stativele cu perseverenţă oamenii au reuşit să proiect iniţiat de Fundaţia Procar- de la intrare. În textul de pe ,,avi- bage pietrişul în pământ! Nici zgura dia în noiembrie 2008 şi realizat zier” şi în imagini elocvente sunt nu a avut o soartă mai bună, făcânîn colaborare cu Primăria, Rotary prezentaţi atât factorii de risc, cât du-se una cu pământul, iar acum Téka şi alte organizaţii şi institu- şi modalităţile de prevenire, activi- locatarii sunt şi mai nemulţumiţi, ţii din Tîrgu-Mureş (siglele lor se tatea fizică fiind soluția cea mai la mai ales când plouă şi aleile se transpot desluşi pe pancartele de la in- îndemână. Iniţiatorul proiectului, formă în mocirlă. trarea pe Alee). Proiectul, bazat pe dr. Kikeli Pál, președintele Fun„DE PARCĂ AŞ VORBI realizarea unui parteneriat social daţiei Procardia s-a gândit şi la o CU PEREŢII” larg pentru amenajarea a cât mai pistă de jogging de 240 de metri, multor trasee şi zone verzi ce oferă în formă de U, ce înconjoară două clădiri de apartamente. Se intră Tot mai nemulţumiţi că după prin dreptul şcolii sub o portiţă şi se iese după parcurgerea celor 240 atâţia ani au rămas doar cu promide metri la capătul aleii dinspre strada Şurianu. „Activitatea fizică de toate zilele are PISTA DE JOGGING o putere atât de mare în a echilibra o serie de sisteme din Locuitorii mai vechi în zonă organism, respectiv povestesc cu năduf, că înainte, pe a arde caloriile, încât vremea ,,răposatului”, în spatele blo- nu putem să apreciem curilor, ,,în spaţiul verde presărat cu la justa valoare grădiniţe erau cărări pavate cu dale această problemă”, de beton. Chiar dacă s-au mai cioprof. dr. Kikeli Pál. bit cu timpul, erau dale!” Odată cu

Intrarea pe pista de alergare

www.punctul.ro

Punctul

Premiul Dumitru Tinu 2007 Cristian TEODORESCU Marius LIBEG Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L. Str. Horea, nr. 11 Tîrgu-Mureş, cod 540502 Tel: 0371 496 125 Fax: 0265 22 00 44 ISSN: 1841 - 0699

Redactori: Ligia VORO

Cătălin HEGHEŞ

Cristina VANCEA

Ioan A. BORGOVAN

Mircea BARBU

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate.

Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Editor: LIBEG Zsuzsanna Secretaiat: Mihaela KOZAK IT/DTP: Ovidiu MORAR

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

Pe cărarea veche

siunile, locatarii au început să bată pe la uşile administraţiei locale.

S-au plâns de lipsa dalelor, că sunt nevoiţi să circule prin noroaie, şi pe pistă aleargă doar câinii, deşi e plină zona de tăbliţe ce interzic accesul acestora în spaţiul verde.

Unii povestesc cum o vecină bolnavă a fost dusă pe targă prin ploaie până la ambulanţa ce nu putea intra pe alee, circulaţia maşinilor fiind blocată. „La Administraţia Domeniului Public mi s-a spus că sunt necesare semnăturile de lângă blocul paralel cu pista, vezi Doamne, dacă se pun dale ori altceva, există posibilitatea să nu le convină că te uiţi la ei pe fereastră! Dar când au stricat spaţiul verde între blocuri pentru continuarea pistei nu trebuia semnături, doar când faci jogging te poţi uita pe fereastra omului!”, spune o locatară indignată. „Sunt minţită din uşă în uşă, că se face, că nu se face, că sunt fonduri ... ba că nu sunt, de parcă aş vorbi cu pereţii”, continuă locatara care se plânsese la toţi care au vrut s-o asculte, de la consilierii locali până la viceprimari.

CERCETÂND PISTA SĂNĂTĂŢII Parcurgând la pas pista de jogging, pe alocuri acoperită deja cu iarbă de nu se mai văd decât bordurile ce nu au fost încă săltate, în rest plină de praf până la următoarea ploaie, te întâmpină o privelişte dezolantă. Un covor de coji de seminţe sparte parcă în acord global acoperă o jumătate de alee.

O bancă strămutată de undeva cu bucăţile mari de beton pe picioare dezvăluie toată consumaţia celor care au poposit pe acolo, din motive de sănătate, evident. Un tobogan interzis pentru câini stă de strajă în mijlocul spaţiului în iarba înaltă. Ceva mai încolo un copac

05

ANALIZĂ

a devenit o pacoste pentru locatari cu acelaşi semn de interzis câinilor păzeşte o căpiţă de iarbă cosită confundată cu depozit de gunoi. În orele serii oameni şi ...câini.

Pista de jogging e locul preferat al câinilor. Mi se atrage atenţia că în toată zona nu există nicio sursă de iluminat public. După ce se sting luminile de la ferestre toată zona se scufundă în beznă!

CE SPUNE INIŢIATORUL PROIECTULUI Pista cu iarbăăăă

Am avut proasta inspiraţie de a-i prezenta preşedintelui Fundaţiei Procardia, dr. Kikeli Pal, nemulţumirile locatarilor. Dacă la început părea foarte mulţumit că îl întreb de proiect, brusc şi-a amintit că e la o şedinţă, că are o întâlnire nu se ştie când, aşa că va trebui să amânăm discuţia!

Atât am reţinut că „proiectul e de mare respiraţie, poate dura şi zece ani până se realizează, dar înainte de toate ar trebui să respectăm şi să îngrijim ceea ce avem”. De acord, dar oamenii tocmai asta vor: dale şi lumină! Proiectul prevede covor cauciucat şi stâlpi de iluminat, toate astea costă şi nu prea sunt Pista cu pământ bani. După cum se aude s-a făcut licitaţia deja pentru materialele necesare pentru realizarea pistei, încă din toamnă, dar se aştepta să se îndrepte vremea, urma să vină iarna, nu-i aşa. De atunci a trecut şi primăvara...

Urme de civilizaţie lipsă pe pista de alergare ,,Aleea sănătăţii” a fost inaugurată vineri, 23 aprilie, la ora 16.00 pe strada Şurianu din cartierul Dâmbu Pietros, în prezenţa reprezentanţilor Guvernului, a Ministrului Mediului, Borbély László, a viceprimarului Csegzi Sándor, a sute de preşcolari, şcolari, părinţi, medici rezidenţi şi medici de familie. Pe distanţa de 100 de metri au fost amplasate şase panouri cu 24 de afişe informative, care vor arăta modul în care mureşenii trebuie să-şi protejeze sănătatea. De asemenea, circa 100 de specialişti vor fi prezenţi zilnic la anumite ore pentru a le da sfaturi mureşenilor, dar şi pentru a le lua tensiunea sau pentru a le măsura glicemia. Serviciile oferite de personalul medical vor fi gratuite. ,,Sperăm ca acest proiect să se extindă şi în celelalte cartiere ale oraşului”, a precizat Csegzi Sándor, viceprimarul municipiului.

CE SPUNE PRIMĂRIA? Povestea începută pe vremea când viceprimar era Csegzi Sándor, continuă acum când Peti András promite ca „săptămâna viitoare” să fie dezbătută problema!

Răspunsul Primăriei la sesizare

La sesizarea Asociaţiei de proprietari nr.50 din Dâmbul Pietros, în urmă cu un an, primarul municipiului Tîrgu-Mureş, Dorin Florea a dat următorul răspuns: „Referitor la adresa dvs. Nr. 47/2013, prin care solicitaţi reparaţia aleii dintre blocurile nr.2-21 de pe strada Şurianu, a aleii spre boxa de gunoi, respectiv a reţelei de iluminat public, vă comunicăm că aceste lucrări vor fi cuprinse în programul finanţat din bugetul local al municipiului Tîrgu-Mureş şi pot fi executate

după finalizarea lucrărilor aflate în execuţie conform proiectului de modernizare străzi, finanţate din fonduri europene”, încheie edilul mulţumind pentru înţelegere.

Uşor, uşor se face anul! ÎN LOC DE CONCLUZIE Jogging şi joc de glezne sau mai bine zis ciocu’ mic?

Erika MÃRGINEAN

SNGN Romgaz Mediaş, cu sediul în Mediaş, Str. Gării, nr. 5, jud. Sibiu, organizează în anul 2014 săptămânal Licitaţie Publică în zilele de miercuri şi joi, la ora 11, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale:

• Barăci

• Tehnică de calcul şi birotică • Material tubular uzat provenit din recuperări • Diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări • Alte mijloace fixe

Persoanele interesate pot obţine informaţii suplimentare la tel. 0269/201149, 0749/331149, la serviciul mecano-energetic al Sucursalei Mediaş, zilnic între orele 730 şi 1530.

ANALIZĂ

Depozit de deşeuri inerte, menajere sau o mică afacere?

Cumpărarea terenului şi a halei industriale a fostei fabrici de cărămidă s-a împotmolit din nou în şedinţa de Consiliu Local TîrguMureş. Confuzia dintre deşeurile inerte şi cele menajere au adâncit dilema aleşilor locali care au respins din nou proiectul.

SEMNE DE ÎNTREBARE

de depozitare pentru deşeuri inerte, ceea ce ar satisface condiţia impusă de legislaţia în vigoare, conform căreia Consiliul Local este obligat să pună la dispoziţie un astfel de spaţiu”.

DILEMA DEPOZITULUI În expunerea de motive se arată negru pe alb că acel teren şi hala se vor cumpăra pentru realizarea în zonă a unui depozit de deşeuri inerte, însemnând un depozit unde se pot depozita, contracost, să spunem materialele de construcţii ce nu mai sunt necesare unui proprietar care şi-a renovat apartamentul. Adică faianţa, gresia, molozul, cărămida etc. Sau materialele rămase neutilizate în urma construcţiilor civile şi industriale. Materiale care acum se depozitează în marea lor parte pe tot felul de drumuri neasfaltate sau la groapa de deşeuri inerte care a devenit ilegal terenul pe care a fost edificată Fabrica de Zahăr. Într-adevăr, reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş, pe care i-am contactat recunosc că un asemenea depozit este necesar şi obligatoriu a fi construit în judeţ, la momentul actual neexistând unul.

Dilema noastră este însă alta. În timpul şedinţei de Consiliu Local Tîrgu-Mureş s-a vorbit cu totul despre altceva, şi anume de depozitarea acolo, temporar, pentru un an de zile a gunoiului menajer din Tîrgu-Mureş. A spus-o chiar unul dintre viceprimari Claudiu Maior care a încercat să explice că este o soluţie de moment până la realizarea depozitului ecologic zonal de la Sânpaul care, după cum sublinia, ar fi trebuit deschis până în septembrie 2013. Mai mult, acesta a explicat că la Sighişoara nu va mai putea fi transportat gunoiul menajer din Tîrgu Mureş pentru că municipiul nu mai acceptă şi că singura soluţie ar rămâne unul din depozitele din secuime ceea ar implica cheltuieli mai mari care se vor regăsi în facturile târgumureşenilor.

Cel mai disputat proiect de hotărâre ce a intrat pe ordinea de zi a ultimei şedinţe de Consiliu Local Tîrgu-Mureş în regim de urgenţă a fost cel privind achiziţionarea în proprietatea Municipiului TîrguMureş a imobilului situat pe str.

Gheorghe Doja nr. 193. Cu toate că proiectul a fost respins, merită să ne aplecăm asupra sa pentru că ridică serioase semne de întrebare asupra modului cum se face administraţie publică la Tîrgu-Mureş.

Potrivit expunerii de motive a proiectului iniţiat de către primarul Dorin Florea şi avizat favorabil de Administraţia Domeniului Public şi Direcţia Economică, „municipiul nostru se confruntă cu o acută lipsă de spaţii de depozitare deşeuri inerte de care ar trebui să dispună conform legislaţiei în vigoare”, ca apoi să urmeze propunerea: “Pe str. Gheorghe Doja la nr. 193, SC FIRST INVESTMENT MANAGEMENT SRL deţine un teren în suprafaţă de 12.760 mp pe care este edificată o hală de depozitare în suprafaţă de 2498 mp şi depune oferta de vânzare a acestor imobile la preţul de 550.000 euro + TVA negociabil.

Totodată precizează faptul că odată cu vânzarea imobilelor mai sus amintite, vor renunţa la exploatarea celor 25,6 ha de carieră”.

Iniţiatorul mai arată că: „Din adresa depusă de către Agenţia naţională pentru resurse minerale rezultă că depozitarea deşeurilor în interiorul perimetrului de exploatare a carierei de argilă este posibilă cu obţinerea acordului titularului licenţei de exploatare SC KRONBERGER GRUP SA din care face parte SC FIRST INVESTMENT MANAGEMENT SRL, precum şi cu respectarea condiţiilor impuse de Agenţia pentru ProAJUNŞI ÎN ACEST tecţia Mediului Mureş”.

PUNCT ÎNSĂ… În consecinţă, Executivul propune cumpărarea acelui teren evaluat de către evaluatorul Primăriei …problema se complică. DeşeTîrgu-Mureş la 393.491 euro + urile inerte sunt cu totul altă treabă TVA, pentru realizarea “unui spaţiu decât deşeurile menajere. Deşeurile

inerte se pot depozita în zone locuite, cu condiţia ca materialele reziduale să nu fie infestate cu substanţe periculoase. Deşeurile menajere nu se pot depozita la o distanţă mai mică de 1 km de ultimul imobil locuit. Distanţă care studiind zona nu este respectată pe amplasamentul în cauză. În consecinţă este greu de crezut că Direcţia de Sănătate Publică ar autoriza un asemenea depozit, iar fără această autorizaţie că alte instituţii publice implicate – Agenţia pentru Protecţia Mediului, spre exemplu – ar trece cu vederea lipsa acordului SANEPID. În aceste condiţii, care se puteau lămuri cu două telefoane, ne întrebăm retoric care este miza unei asemenea achiziţii?

Unul dintre scenariile, rămas neconfirmat însă până acum, arată că în zonă, un grup de investitori intenţiona să dezvolte un proiect imobiliar doar că în locul fostei cariere din care s-a tot scos lutul a rămas o mare groapă destul de costisitor pentru a fi acoperită, mai ales că de unde să fie transportat atâta pământ. Una dintre soluţii ar fi fost ca acolo să fie transportat gunoiul menajer care apoi compactat şi înfoliat să fie depus în groapă. Dacă acest scenariu se va confirma, rămâne de văzut în condiţiile în care aleşii locali s-au opus din nou adoptării sale din diverse motive – lipseşte acordul Kronberger, nu au fost contactate autorităţile de mediu, nu se ştie cât ar costa o asemenea investiţie în amenajarea depozitului temporar etc.

Bineînţeles, problema depozitării deşeurilor menajere rămâne.

Dacă autorităţile locale acuză Consiliul Judeţean Mureş că nu a finalizat încă depozitul ecologic zonal de la Sânpaul, autorităţile judeţene le reamintesc regulat celor locale că nu au rezolvat problema construcţiei drumului de acces spre staţia de sortare de la Vălureni, comuna Cristeşti, ceea ce ar putea determina blocarea proiectului, nefinanţarea sa viitoare şi obligarea beneficiarilor la restituirea banilor deja încasaţi de la Uniunea Europeană pentru diferitele faze ale proiectului Sistem de Management Integrat al Deşeurilor, un proiect în valoare totală de 45.200.612 de euro fără TVA. PE PUNCTE Consilierul judeţean Mózes Levente este noul membru al Consiliului de Administraţie al SC Transport Local SA. Kacsó Martin, fost angajat la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, şi Toth Szabolcs, consilier juridic la Energomur, completează Consiliul de Administraţie al SC Locativ SA. Ex-şeful Inspectoratului Judeţean de Jandarmi, Dumitru Pavel este noul director al Administrator Imobile şi Pieţe până la selectarea unui nou director.

Olimpiu Sabău Pop a susţinut solicitarea comercianţilor din Complexul de Agrement şi Sport Mureş de a fi anulată taxa de intrare de 2

06

lei în intervalul orar 19-22. Probabil în următoarea şedinţă, alesul local înregistrând déjà un proiect de hotărâre privind abrogarea art. 10 din Hotărârea nr. 95 din 2014.

Proiectul „Creare stradă de legătură între strada Livezeni şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Mureş” e în linie dreaptă. Valoarea acestuia a fost modificată la 45.301.817 lei, iar contribuţia municipiului la cheltuielile eligibile a fost redusă la 16,781 milioane de lei.

Asociaţia de Dezvoltare intercomunitară pentru dezvoltare durabilă a Transportului Mureş a primit binecuvântarea prin vot a aleşilor. Din aceasta vor face parte, după amendarea proiectului, municipiul Tîrgu Mureş, oraşul Ungheni şi comunele Cristeşti, Crăciuneşti, Corunca, Livezeni, Pănet, Sîncraiu de Mureş, Sângeorgiu de Mureş, Sîntana de Mureş.

Costul mediu de întreţinere lunar pentru copiii ce merg la creşă va fi de 618,24 de lei în loc de 700 cât a fost pentru anul şcolar trecut.

Locativ SA va plăti de anul viitor o redevenţă dublă faţă de acest an în urma discuţiilor contradictorii din CL. Cele 2,5 milioane de lei destinate sportului au ajuns în rezerva bugetară până ce se vor vota alte contracte de asociere cu cele cinci cluburi - Asociaţia Fotbal Club ASA 2013 Tîrgu-Mureş, Baschet Club Mureş, City’us, Club Sportiv Universitar (CSU) şi Sport Club Mureşul.

Ligia VORO

07

Amintiri „Pe firul timpului” Recent, doamna profesoară Kiss Ibolya, cea numită pe bună dreptate, „Pictorița Cîmpiei Transilvane” mi-a făcut o surpriză deosebit de plăcută oferindu-mi pentru lectură volumul „Pe firul timpului” scris de profesorul Nicolae Ștefan. Dascăl de seamă al școlii ludușene, cetățean stimat al urbei care l-a primit cu afecțiune și respect, domnul Nicolae Ștefan își amintește cu nostalgie de Ludușul tinereții și maturității sale, locul în care și-a făcut datoria cu prisosință.

AMINTIRI, AMINTIRI........ În „Motivația și îndemnul” care prefațează volumul, domnul profesor care a ajuns la vârsta de 92 de ani spune: „Am scris această carte din dorința de a mă întâlni cu oameni buni, cu oameni care știu ce înseamnă cuvintele și soarta unei cărți. Apariția volumului a readus în memoria ludușenilor Camelia Muntean, Iosif Pop, Ana și Mihai Pandrea, Augustin Micu, Eugenia Mureșan, Grigore Bota, Vasile Pop, Mircea Gheborean, Olga și Aurel Răileanu și Mitru Cirhagău pe profesorul care s-a născut și a copilărit în Argeș, a activat în Transilvania, iar acum își petrece în mod activ anii senectuții în Moldova. Cea de-a treia carte scrisă de domnul Ștefan este un florilegiu de idei și sentimente, gânduri și reflexii, amintiri și aprecieri caracterizate obiectiv de

Profesorul Nicolae Ştefan

editorul Gheorghe Deaconu: „Autorul stăpânește, în egală măsură, tehnica narativă a miniaturii și portretisticii”. În ceea ce mă privește, amintirile din anii de școală sunt dominate de figura hieratică a profesorului coborât din galeria dascălilor devotați din vechea școală românească. Apoi, spre uimirea noastră, a localnicilor care foloseam o mulțime de regionalisme, domnul Ștefan vorbea o limbă românească curată și lină ca o boare de rouă căzută peste capetele noastre înfierbântate. În postura de erudit vorbindu-ne nouă, elevilor despre muzica clasică

l-am ascultat înaintea unui concert la care ne-a convins să mergem. Era anul 1958, eram în București într-o excursie școlară și domnul profesor ne-a dus ca într-un templu la Ateneu.

La fel, nu voi uita orele pe care le-am trăit împreună prin anii 90 fiind colegi într-o secție de votare în care câștigul material a fost depășit substanțial de acela moral ascultându-l pe cel care, acum la încheiere, îl salut cu respect și îi doresc în continuare putere fizică pentru a trece peste dezagrementele firești ale vârstei.

La Mulți Ani, domnule profesor!

Ioan A. BORGOVAN

www.punctul.ro

Cămin nou pentru nevoiași La sfârșitul lunii iunie, la Luduș, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a Județului Mureș, în prezența președintelui CJ, Ciprian Dobre, a vicepreședintelui CJ Ovidiu Dancu și a directorului general Schmidt Lorand, a inaugurat un modern Centru de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică destinat unui număr de 108 pacienți.

Investiția de 3,714 milioane de lei se încadrează în unitățile de elită din județul Mureș destinate unei catego- Prima întâlnire cu directorul şi cu asistentul social rii defavorizate. „În felul acesta vom completa schede recuperare prin ergoterapie, terapie AU VENIT PRIMII BENEFICIARI ocupațională, kinetoterapie, psihote- ma Centrului pentru a realiza un corapie, artterapie și integrare în viața lectiv care, cu multă răbdare, cu profesionalism și cu afecțiune să fim alături comunității.

Lunea trecută, în 7 iulie, la CenPână acum au fost angajați un de beneficiarii strădaniilor noastre. Pe trul din Luduș au sosit primii 12 băieți psiholog, asistenți sociali, educatori tinerii veniți luni i-am primit cu multă proveniți de la Casele de copii din specializați, instructori de ergoterapie, atenție în acest Cămin nou și sperăm că Tîrgu Mureș, Ceuașul de Cîmpie și animatori socio-educativi, dar Ovidiu noi vom fi o familie benefică pentru ei”, Sighișoara. Directorul Ovidiu Baghiu Baghiu vrea mai mult. Adică, echipa a spus directorul Ovidiu Baghiu. spune că aceștia au împlinit vârsta de să fie completată cu un kinetoterapeÎn perioada următoare la Luduș 18 ani și nu mai pot primi asistență în ut, un medic psihiatru și un medic vor veni încă 24 de băieți, 36 de vârstCentrele pentru copii. Fiindcă se con- generalist. De fapt, aceștia din urmă nici diagnosticați cu demență Alzheifruntă cu probleme sociale, tinerii pri- sunt în curs de angajare de DGASPC mer și 36 de fete provenite de la Cenmesc la Luduș o întreținere completă, Tîrgu-Mureș, fiind în faza de întoc- trele de copii din județ.

Ioan A. BORGOVAN adică asistență medicală și posibilități mire a formalităților de angajare.

Punctul pe i

LUDUŞ DOCUMENTAȚIE. În ședința Legislativului Local din luna mai a fost aprobat un proiect de hotărâre inițiat de primarul Cristian Moldovan prin care se însușește documentația cadastrală de actualizare a datelor imobilului înscris în CF nr. 50.461 Luduș în suprafață de 2851 m.p. Referatul întocmit de Anca Năsăudean de la Compartimentul „Domeniu Public” a fost argumentat cu o documentație tehnică. Imobilul se află în intravilan, nu a făcut obiectul Legilor nr. 18/1991; 112/1995; 1/2000; 10/2001; 247/2005, nu a fost revendicat, nu a făcut obiectul restituirii și nu face obiectul niciunui litigiu.

REORGANIZARE. Având în vedere o adresă primită de la Inspectoratul Școlar Județean Mureș prin care se comunică avizul privind rețeaua școlară din oraș și stabilirea rețelei unităților școlare de învățământ preuniversitar pentru anul școlar 2014-2015, consilierii locali au aprobat un număr de cinci unități școlare cu personalitate juridică: Clubul Copiilor, Școala Gimnazială nr. 1, Școala Gimnazială „Ioan Vlăduțiu”, Liceul Tehnologic și Grădinița „Căsuța fermecată” și opt unități școlare fără personalitate juridică: Școala Gimnazială „Ioan Th. Olteanu” Gheja, Școala Primară „Petofi Sandor” Roșiori, CSS – Liceul Tehnologic, o Grădiniță cu program prelungit și patru Grădinițe cu Program Normal, două în Luduș și câte una în Gheja și Roșiori.

ORGANIGRAMĂ. În conformitate cu o decizie a Curții Constituționale în legătură cu stabilirea unor măsuri privind funcționalitatea administrației publice locale, a numărului de posturi și reducerea cheltuielilor la instituțiile, din subordinea Guvernului sau a ministerelor, managerul Spitalului orășenesc „Dr. Valer Russu” Luduș dr. Hadrian Oltean a dispus modificarea compartimentelor RUNOS și Financiar-Contabilitate în Birouri, așa cum erau înainte de OUG 77/2013. Concomitent, managerul a propus și repunerea pe posturi și în drepturi a persoanelor cu funcție de conducere din aceste Birouri. Propunerea a fost prezentată în cadrul unei ședințe a Consiliului Local, iar prin proiectul de hotărâre s-a aprobat modificarea organigramei Spitalului orășenesc„Dr. Valer Russu” cu schimbarea denumirii celor două Birouri.

NUMIRE. Referatul întocmit de Claudia Nastasia Vereș, șef Serviciu „Asistență Socială” în Cadrul Primăriei Luduș a stat la baza unui proiect de hotărâre inițiat de primarul Cristian Moldovan în legătură cu desemnarea unui reprezentant al Consiliului Local ca membru în Comisia de evaluare a dosarelor privind acordarea serviciilor și beneficiilor sociale persoanelor cu handicap grav. În ședința extraordinară din 7 iulie, consilierul Gelu Puia a propus-o pe consiliera Paula Stîna în această comisie. Propunerea a fost acceptată de toți consilierii prezenți la ședință.

REGHIN

Trei zile de distracție și relaxare pentru reghineni

08

Cea de-a 13-a ediție a Zilelor municipiu- reghineni, oamenii au venit pregătiți cu umlui Reghin s-a încheiat duminică seara după brele și au stat în fața scenei savurând specce timp de trei zile reghinenii au avut parte de tacolul. distracție și relaxare după pofta inimii.

ULTIMA ZI… STARTUL…

Tinerele talente locale au urcat pe scena Reghinului

… sărbătorii s-a dat vineri, la ora 17.00, când, în ciuda ploii de afară, reghinenii au ieșit în centrul orașului chemați parcă de sunetul fanfarei muncipiului. Au fost prezenți la deschiderea oficială, alături de primarul Maria Precup și consilierii locali, subprefectul Vasile Oprea, deputatul Vasile Gliga, inspectorul școlar general Ștefan Someșan, președintele Consiliului Județean Mureș Ciprian Dobre, dar și ministrul Mircea Dușa.

Spectacolul a debutat cu recitalul susținut de membri Ansamblului Folcloric al Casei de Cultură ,,Eugen Nicoară”, condus de Ioan Conțiu, și a continuat cu Ciprian și Mihaela Istrate. A urmat Veta Biriș și reghineanul Acs Jozsef, iar finalul primei seri a fost încununat de prestațiile lui Florin Mândru, Guess Who și Anda Adam.

SÂMBĂTĂ…

Ploaia de după-amiază nu i-a supărat prea tare pe reghineni, oamenii au venit pregătiţi

…programul de pe scena Zilelor Reghinului a început la 14,30 cu tinerele talente locale (17 copii și adolescenți, elevi ai școlii de muzică sau membri ai ansamblurilor folclorice din cadrul celor două case de cultură) și ansamblul artistic din orașul Erd (Ungaria) înfrățit cu Reghinul. Au urcat apoi pe scenă tinerii artiști locali consacrați, interpreții de muzică populară Aurelian Ștefan Dan, Gabriela Merdar, Florina Oprea, Ana Toncean Crișan, Viorel Spânu și Dumitru Gliga, iar după ora 18 a venit rândul îndrăgitelor Anca Branea, Maria Butilă și Leontina Pop. Spectacolul a fost continuat de Marius Ciprian Pop care a venit la Reghin însoțit de fiica sa Antonia și chiar a cântat două melodii împreună cu aceasta. Ritmurile au fost schimbate după ora 20 de trupa rock din Tîrgu-Mureș – Chrome, iar seara a continuat cu Adda, Pavel Stratan și Corina. Ploaia de după-amiază nu i-a supărat prea tare pe

…a sărbătorii a început devreme, în Sala de sport din Parcul Tineretului. Între orele 10 şi 14 Primăria, Consiliul Local şi Asociaţia ,,Sportul pentru Toţi” au organizat Ziua Sportului Reghinean. Cu acest prilej a avut loc vernisajul unei expoziţii foto cu activităţi şi personalităţi sportive locale, un meci de korfball şi o partidă de futsal între localnici şi o echipă a clubului City-us Tîrgu-Mureş.

Finalul manifestării a fost încununat de kangoo-jumps și un flash-mob antrenant.

Programul de sărbătoare la Reghin a continuat duminică pe scenă. Spectacolul a început, ca și sâmbătă, tot la ora 14,30 cu recitalul de muzică ușoară susținut de trei tinere talentate și apreciate la nivel local, apoi cele două trupe de street-dance au încântat publicul cu o prestație de zile mari.

De la 15,30 a avut loc pe aceeași scenă, o festivitate de premiere a elevilor olimpici din oraș. Au cântat apoi pentru cei prezenți în Piața Petru Maior artiștii locali de muzică populară Sorin Pantea, Maria Neag, Anca Făgăraș, Antoniu Rusu, David Pușcaș și Corina Florea Covaciu. Spectacolul a continuat cu recitalurile susținute de târgumureșeanul Răzvan Năstăsescu și reghineanul Doru Pop, îndelung aplaudați.

Finalul primei părți a spectacolului, dedicat iubitorilor de muzică populară a fost făcut de Sava Negrean Brudaşcu, artistă deosebit de îndrăgită la Reghin. După ora 20 au urcat pe scenă componenții trupei Lissen din Ungaria și Homonyik Sandor. Florin Vos a încins apoi atmosfera, iar Andreea Bănică şi 3 Sud Est au declanșat o atmosferă de party care s-a propagat în întreg centrul orașului, plin de oameni dornici de distracție. Zilele Reghinului s-au încheiat cu o paradă a Lampioanelor.

Timp de 3 zile întregul spectacol de pe scenă a fost transmis în direct de cele două televiziuni locale, DaReghin TV și Gliga Tv și a fost preluat de TTM și TVR3.

Emeşe ARDELEAN

Finalul primei seri a fost încununat de prestaţiile Andei Adam

Corina şi primarul Maria Precup au salutat reghinenii prezenţi în număr mare la Festival

09

PUBLICITATE

„În toamnă urmează reabilitarea a 26 de noi blocuri” În cadrul conferinţei de presă săptămânale, primarul Dorin Florea a declarat că : „În data de 30 iunie 2014 s-a semnat contractul de finanţare privind reabilitarea termică a 26 de blocuri, valoare investiţie fiind de 18.507.000 lei, din care 60 % vor fi asiguraţi de Ministerul Dezvoltării, 20 % vor fi asiguraţi de Primăria Tîrgu-Mureş iar 20% revin în sarcina asociaţiile de proprietari. Urmează ca acum după semnarea contractului să fie organizată licitaţia şi dacă formalităţile vor decurge fără probleme să se treacă la demararea lucrărilor din toamnă”.

Iată şi lista blocurilor cuprinse în acest contract : 1. Blocul de locuinţe din Bd. Pandurilor nr. 92 18. Blocul de locuinţe din Str. Depozitelor nr. 8 2. Blocul de locuinţe din Str. Moldovei nr. 26 19. Blocul de locuinţe din B-dul 1848 nr. 52-56 3. Blocul de locuinţe din Str. Ciucas nr. 1 20. Blocul de locuinţe din Bd. Pandurilor nr. 8 4. Blocul de locuinţe din Str. Ciucas nr. 5 21. Blocul de locuinţe din Str. Mimozelor nr. 3 5. Blocul de locuinţe din Str. Ciucas nr. 9 22. Blocul de locuinţe din Str. Violetelor nr. 4 6. Blocul de locuinţe din Aleea Cornisa nr. 28 23. Blocul de locuinţe din Str. Liviu Rebreanu nr. 41 7. Blocul de locuinţe din Str. Koos Ferencz nr. 4 24. Blocul de locuinţe din Str. Ceahlaul nr. 5-7 8. Blocul de locuinţe din Str. Koos Ferencz nr. 14 25. Blocul de locuinţe din Str. Panselutelor nr. 4 9. Blocul de locuinţe din Str. Violetelor nr. 5 26. Blocul de locuinţe din Str. Moldovei nr. 24A 10. Blocul de locuinţe din Str. Timplarilor nr. 5 11. Blocul de locuinţe din P-ta Trandafirilor nr. 27-30 Pe lângă aceste 26 de blocuri, mai sunt pregătite 12. Blocul de locuinţe din Piata Armatei nr. 30 actele pentru a fi verificate şi a se semna contractul 13. Blocul de locuinţe din Str. Brasovului nr. 12 pentru alte 10 blocuri. Reamintim că municipiul Tîrgu-Mureş a fost primul oraş din România care a de14. Blocul de locuinţe din Str. Moldovei nr. 8 pus proiecte la această sesiune de finanţări europene.

15. Blocul de locuinţe din Str. Ciucas nr. 2-6 16. Blocul de locuinţe din Str. 22 Dec. 1989 nr. 34 Biroul de presă al Primăriei Tîrgu-Mureş 17. Blocul de locuinţe din Str. Depozitelor nr. 6

Alte 12 străzi din Târgu-Mureş propuse pentru modernizare

Târgu-Mureş urmează să obţină finanţare europeană nerambursabilă pentru un proiect care include modernizarea a 12 străzi, sub denumirea de “Creare stradă de legătură între strada Livezeni şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş”, inclus în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană. Reprezentanţii municipalităţii pregătesc documentele necesare pentru semnarea contractului în valoare de peste 45 de milioane de lei, din care peste peste 26 de milioane de lei reprezintă finanţarea nerambursabilă. „Proiectul a trecut de toate etapele de evaluare, intenţionăm să îl implementăm prin intermediul

fondurilor europene. În prezent se află în etapa de precontractare şi pregătim toate documentele necesare semnării contractului. Pe acest tip de proiect contribuţia Primăriei este de 50% întrucât pe această finanţare s-a alocat de la Guvern o sumă suplimentară din economiile fondurilor europene pentru sesiunea 2007-2013”, a precizat Dana Ijac, şef Serviciul Proiecte cu Finanţare Internaţională. Cele 12 străzi ce urmează să fie modernizate sunt: Livezeni, Cutezanţei, Lalelelor, Gloriei, B-dul 1 Decembrie 1918, Ştefan cel Mare, Bolyai, Mihail Kogălniceanu, Piaţa Petőfi Sándor, Piaţa Bernády György, Mihai Viteazu, Gheorghe Marinescu. P

www.punctul.ro

www.volkswagen.ro

SIGHIȘOARA

FESTIVALUL SIGHIŞOARA MEDIEVALĂ, ediţia a XXII-a ASOCIAŢIA TURISTICĂ SIGHIŞOARA, în parteneriat cu MUNICIPIUL SIGHIŞOARA, organizează, în perioada 25 – 27 iulie 2014, FESTIVALUL SIGHIŞOARA MEDIEVALĂ, ediţia a XXII-a.

Tema acestei ediţii este axată pe împlinirea a 700 de ani de la moartea lui Jacques de Molay, simbolizând 700 de ani de cavalerism, în care artiştii secolului XXI îşi vor aduce omagiul celui care a purtat flacăra cavalerismului.

Invitaţi din România, Ungaria şi Croaţia vor evolua în cadrul programului, creionând sărbătoarea celui mai vechi festival de artă medievală din România. Lângă trubaduri de odinioară, ca noutate pentru ediţia din acest an, avem invitaţi menestreli ai secolului XXI, iar vedeta festivalului este spectacolul Jacques de Molay. În cadrul festivalului vor evolua următoarele formaţiuni artistice: Ordine şi grupări Cavalereşti

Ordinul Cavalerilor Lup – Tîrgu-Mureş, Ordinul Cavalerilor de Mediaş, Ordinul Cavalerilor Gladius Dei – Sibiu, Ordinul Cavalerilor ArtGotica – Sibiu, Ordinul Cavalerilor Cerb – Sighişoara, Cavalerii Străjerii Moldovei, Cavalerii Templului Sacru, Ordinul Cavalerilor de Saint Bernard – Comanderiile Les Loups de Tîrgu-Mureş şi Sighişoara Formaţii medievale

Bucium – București, Lupus Dacus – Arad, Cimpoierii de Transilvania – Hunedoara, Huniadi Cantores – Hunedoara, Nomen est Omen – București, Cva Domini – Arad, Terra Alba – Bucureşti/Buzău, Ensemble Forfaitz Menestreli ai sec. XXI

Mircea Baniciu&Band, Ducu Bertzi, Puiu Ivanitchi, Florin Săsărman Teatru, dans, animaţie şi momente medievale

Toboşarul Cetăţii, Teatrul Scena – Tîrgu-Mureş, U.N.A.T.C. I.L.Caragiale – secţia actorie – Bucureşti, Trupa Nosa, Trupa de animaţie stradală ScHema Arte şi îndeletniciri medievale

Şcoli de dans (dansuri ale Marilor Curţi Regale Medievale), Şcoli de tir cu arcul, Şcoli de confecţionat flamuri medievale – cursuri de heraldică, Concursuri de Fotografie Conferinţe, seminarii, lansări de carte

Conferinţe, Seminarii – Noua Acropolă – Bucureşti, Cluj Napoca, Timişoara, TeatrulScena/OrdinulCavalerilorLup/GPCSB - Comanderia Les Loups de Tîrgu-Mureş, Expoziţii – Muzeul de Istorie Sighişoara, Cluj Napoca, Mureş, Intruniri – Creneluri Sighişorene,

10

11

TÂRNĂVENI

Gunoaiele tronează în cimitire Gunoaiele tronează printre morminte în cimitirul de pe strada Bradului. Locurile de veci sunt administrate de Parohia Ortodoxă din Târnăveni şi sunt invadate de resturi vegetale şi diverse deşeuri aruncate la întâmplare.

Pe lângă acestea, iarba crescută în urma ploilor, pe alocuri tăiată şi lăsată la voia întâmplării de mai mult timp, conferă un aspect jalnic acestui cimitir. Rudele celor decedaţi se străduiesc să întreţină mormintele celor dragi cu mari costuri. Cu toate că administrația locală a mai colectat gunoaiele mizeria, nepăsarea și furturile unor localnici fac din respectivul cimitir o adevărată groapă de gunoi.

Printr-un comunicat de presă, Primăria a explicat că acest cimitir este administrat de către Protopopiatul Ortodox din Târnăveni prin Consiliul parohial, care se îngrijesc de împrejmuirea terenului, de buna gospodărire şi conservare a bunurilor cimitirului, conform Regulamentului pentru organizarea şi funcţionarea cimitirelor parohiale şi mănăstireşti din cuprinsul eparhi- zona străzilor Crinului-Movilei. ilor Bisericii Ortodoxe Române. Primăria Conform unui sondaj online realadministrează doar cimitirul din zona plo- izat de portalul Tirnaveni.ro, 39 % dintre pilor, strada 22 Decembrie şi cimitirul din respondenți au declarat că aplicarea de amen-

Concert coral de excepţie Casa de Cultură din Târnăveni va găzdui joi, 17 iulie, de la ora 19.00, un concert coral Adiemus, Cantate de Karl Jenkins.

Vor interpreta ansamblul vocal din Breissure Franţa şi orchestra Casei municipale de Cultură ,,Eugen Nicoară” din Reghin. Aranjamentul vocal şi instrumental îi aparţine lui Emmanuel Boulanger, care este şi dirijorul spectacolului. Alături de cei din Franţa vor concerta şi Corala Amicii din Târnăveni, în program urmând să se interpreteze şi două piese în limba română ale cele două coruri reunite. Concertul este realizat cu sprijinul Primăriei municipiului Reghin. Intrarea va fi liberă.

zi ar fi o soluție pentru rezolvarea problemei, împrejmuirea cimitirelor ar fi o variantă, iar în timp ce alte 39 de procente consideră 13 % sunt pesimiști considerând că nu mai că implicarea bisericii este soluția pentru a există rezolvări pentru această problemă.

Mircea BARBU scăpa de gunoaie. Nouă procente cred că

Centrul se închide în fiecare week-end Conform hotărârii Consiliului Local, care are caracter permanent, începând cu data de 5 iulie, centrul municipiului Târnăveni este închis circulaţiei rutiere de la intersecţia străzii Republicii cu Stadionului şi până la intersecţia

străzii Republicii cu 1 Mai. Circulaţia autovehiculelor va fi interzisă pe această porţiune de şosea în fiecare sâmbătă de la ora 15 până duminică la ora 24. Măsura este valabilă până în data de 1 septembrie.

Mircea BARBU

Mircea BARBU

www.punctul.ro

Tot mai greu cu bacul Încă o generaţie a trecut prin examenul maturităţii. În ultimii ani, acesta s-a dovedit a fi un examen foarte greu pentru unii dintre absolvenţii claselor a XII-a de la liceele din Târnăveni. La nivelul municipiului, locul fruntaş în rata promovabilităţii examenului de bacalaureat îl deţine Liceul Teoretic ,,Andrei Bârseanu” cu o promovabilitate de peste 70%. Din totalul de 145 de elevi înscriși pe listele de examen, au promovat 102, respinşi fiind 42 şi s-a înregistrat o singură neprezentare. Locul secund îl ocupă

Colegiul Tehnic cu o rată a promovabilităţii de 30,6%.

Din totalul de 124 de elevi înscrişi pe liste, au promovat 38, au fost respinși 80 şi au absentat de la examen 6. Ultimul loc îl ocupă Liceul ,,Constantin Brâncuşi” unde, din totalul de 22 de elevi înscrişi la examen, nu s-au prezentat 6 şi au picat examenul 16, rata de promovare fiind 0%. Cei care nu au reuşit la această sesiune să depăşească cu bine examenul de bacalaureat, mai au o şansă în această toamnă la sesiunea a II-a.

12

REGHIN

Povestea tragică profesorului condamnat de comuniști Profesorul de istorie Nagy Benedek din Miercurea Ciuc, actualmente pensionar, condamnat la cinci ani de închisoare pe când era student, a fost bătut cu sălbăticie de Constantin Istrate, fost locţiitor al comandantului de la Penitenciarul Gherla, şi îşi aminteşte despre acesta că era „un zbir, un sadic, un om primitiv”, comparabil cu gardienii lagărului de la Auschwitz.

Nagy Benedek, acum în vârstă de 77 ani, a fost condamnat în anul 1956 la cinci ani de închisoare pentru „agitaţie publică”, ispăşindu-şi pedeapsa în perioada 24 noiembrie 1956-22 noiembrie 1961, în mai multe închisori comuniste sau colonii de muncă.

CONDAMNAREA Profesorul Benedek îşi aminteşte că, pe vremea când era student în anul III la Universitatea Bolyai din Cluj-Napoca, i s-a cerut ca, împreună cu mai mulţi colegi, să elaboreze un plan de muncă pentru primul semestru al anului şcolar 1956-1957, care s-a transformat într-un proiect de program pentru autonomia universităţii, „pentru o reformă universitară profundă”. O parte din propunerile studenţilor de la Universitatea Bolyai s-au dovedit a fi similare cu cele ale colegilor lor de la Debrecen sau Budapesta, din Ungaria, iar după Revoluţia anticomunistă din 1956, din ţara vecină, Nagy Benedek a fost arestat şi condamnat la cinci ani de închisoare. Unele dintre cele mai dureroase amintiri le are din Penitenciarul Gherla, unde a stat în perioada 4 noiembrie 1957-22 mai 1959 şi unde a fost bătut periodic şi a trecut prin stări de teroare şi de disperare. „După 14 iulie 1958, când a fost revolta deţinuţilor politici în Gherla, mai ales a celor care au fost asimilaţi cu politicii, care treceau frontiera fraudulos (...) a intrat o teroare cumplită în tot penitenciarul Gherla. Am fost călcaţi în picioare aproape zilnic, percheziţii, lipsiţi de mâncare, nu ne-au scos la plimbare cu săptămânile. (...) Teroarea a fost din ce în ce mai gravă. Dintre paznici, caralii, cum le spuneam noi, într-adevăr, fraţii Şomlea erau cei mai cruzi, dar şi mai crud a fost comandatul adjunct Constatin Istrate”, îşi aminteşte Nagy Benedek.

fost peste o sută de deţinuţi politici, cu paturi suprapuse, cu patru rânduri de paturi de fier.

Datorită mâncării slabe, a lipsei de oxigen, nu puteai să rezişti de dimineaţă de la cinci, până seara la 22, să stai în picioare, nici nu era loc unde. Şi mai furam câte un somn sau ne aşezam pe pat. Fiind mai tânăr, am primit pat la etajul patru şi când deschideau uşa şi strigau ‚drepţi!’, săream din paturi cum cădeau prunele din pom. Şi m-a văzut, mi-a notat numele şi a trecut o săptămână-două şi o dată am fost strigat afară. În cameră era Istrate cu un bici de 50-60 cm lungime, cred că era de cauciuc, cu cizmele făcute, lustruite, întro stare de euforie, nu ştiu dacă era beat sau de plăcere bolnăvicioasă. Era o bancă, mi-a spus să mă culc pe bancă, „cu cracii în jos”, şi plutonierul care a venit cu el a pus mâna pe mijlocul meu, iar el a început să dea şi în sinea mea am zis că nu scot o vorbă, doar gemeam şi număram loviturile. Ţin minte până la 26 , apoi nu mai ştiu nimic. Colegii îmi spun că am primit 37 de lovituri şi am fost aruncat în cameră în stare de leşin, ca o cârpă”, s-a destăinuit Nagy Benedek.

CONSECINȚELE BĂTĂII

După acest episod, tânărul de atunci nu s-a putut mişca două săptămâni şi după ce a ieşit din închisoare în 1961 i s-a descoperit un chist pe rinichiul drept care, ulterior, s-a transformat într-o tumoră canceroasă, iar acum trei ani Nagy Benedek şi-a pierBĂTUT CU SĂLBĂTICIE dut rinichiul. Medicii i-au spus că, cel mai probabil, totul se datorează bătăilor primite în închisoare.

El povesteşte că a fost bătut cu sălbăticie Nagy Benedek a fost şi la colonia de de Constantin Istrate, întrucât a fost prins muncă de la Periprava, unde comandat adcă stătea în pat şi nu stătea în picioare, aşa junct era Ion Ficior, acuzat şi el de infracţiuni contra umanităţii. Şi la coloniile de cum prevedea regulamentul. „După revolta frontieriştilor, am fost muncă de la Periprava a fost bătut cu sălbămutaţi noi, (...) zişi contrarevoluţionarii, la ticie, dar a rezistat pentru că era tânăr. Desetajul trei tocmai în camera în care a izbuc- pre ceilalţi deţinuţi, mai în vârstă, Benedek nit revolta din 14 iulie. O cameră în care am îşi aminteşte că mureau în număr mare şi

ALTE CONSECINȚE

erau îngropaţi în digurile din Insula Mare a Brăilei. Profesorul pensionar spune că bătăile le primeau pentru că niciodată nu puteau face norma de 3,2 metri cubi de pământ „săpat, încărcat în roabă şi urcat pe dig”. „Noi, tinerii am avut noroc, rezistam chiar dacă eram slăbiţi, (...) dar bătrânii cădeau ca muştele toamna. Dumnezeu ştie numai câţi sunt în dig, în gropi de 50-60 cm, în argila aia galbenă, în dig, în Insula Mare a Brăilei, au rămas acolo”, afirmă Nagy Benedek.

Despre Constantin Istrate şi ceilalţi care l-au chinuit spune că are doar sentimente de scârbă, de dispreţ şi îi aseamănă cu gardienii lagărelor de exterminare naziste.

După ce a ieşit din închisoare, Nagy Benedek nu a mai fost primit în facultate şi a fost nevoit să facă Şcoala Tehnică de Electroenergie de la Bucureşti, unde nu i se cereau referinţe. Ulterior, în 1976, după 17 luni de verificări, a fost reprimit la Facultatea de Istorie, pe care a terminat-o în anul 1971. A fost muzeograf, jurnalist, a predat 16 ani istoria în Miercurea Ciuc, iar în perioada 1990-1996 a fost deputat în Parlamentul României, pentru ca între 2002-2008 să fie consilier la Comisariatul de Stat pentru Culte, din cadrul Guvernului României.

CONSTANTIN ISTRATE „NU E OM”….

LA PENSIE

„Am sentimente de scârbă. Aud că mai trăieşte (n.r. - Constantin Istrate), ascuns pe undeva prin judeţul Timiş. (...) Nu e om, aceştia sunt ca şi paznicii de la Auschwitz, (...) aceştia sunt nişte suboameni, o infinită scârbă simt faţă de aceştia. (...) În mod sigur a fost un om sadic, un om bolnav”, spune profesorul pensionar.

De câţiva ani, profesorul Nagy Benedek a ieşit la pensie, şi-a publicat o carte de memorii, are grijă de nepoţii săi şi de grădina casei strămoşeşti şi chiar dacă nu îi urăşte pe cei care l-au chinuit şi umilit, îşi doreşte ca aceştia să răspundă pentru faptele lor.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a anunţat marţi numele celui de-al cincilea torţionar, locotenent-major (r) Constantin Istrate, fost locţiitor al comandantului pentru pază şi regim la colonia de muncă Oneşti şi fost locţiitor al comandantului de la Penitenciarul Gherla, pe care l-a şi condus. Preşedintele executiv al IICCMER, Radu Preda, a spus că Institutul a formulat şi o acţiune penală la Parchetul General pe numele lui Istrate, în vârstă de 88 de ani, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii.

Potrivit cercetătorilor Institutului, Constantin Istrate a impus persoanelor aflate în executarea pedepsei un regim de detenţie inuman, care depăşea ca duritate limitele prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale a Peniten-

IERTAREA? Întrebat dacă ar putea să-l ierte pe Constantin Istrate, Nagy Benedek afirmă că nu ştie dacă poate face asta, dar că pentru însănătoşirea societăţii este important ca toţi cei asemenea fostului comandant adjunct de la Gherla să plătească pentru faptele lor. „Pentru însănătoşirea societăţii, ăştia toţi trebuie să plătească. Cei care nu mai trăiesc vor da socoteală în faţa lui Dumnezeu, dar cei care mai trăiesc, pentru primenirea societăţii, trebuie să răspundă aceşti oameni pentru faptele lor”, crede profesorul Nagy Benedek, care se întreabă retoric de ce aceşti oameni sunt traşi la răspundere atât de târziu.

13

HARGHITA

TIFF Miercurea Ciuc Creatori importanţi de film din România şi Ungaria s-au întâlnit, săptămâna trecută, la TIFF Miercurea Ciuc, entitate independentă a Festivalului Internaţional de Film Transilvania, în cadrul căruia au putut fi vizionate aproximativ 60 de filme documentare, artistice şi scurtmetraje.

mai mare şi implicare mai mare a instituţiilor locale” şi să păstreze atenţia şi interesul publicului asupra festivalului pe tot parcursul anului.

TIFF Miercurea Ciuc, entitate independentă a Festivalului de Film Transilvania, a reprezentat o sărbătoare pentru municipiul harghitean. Proiecţiile celor 60 de filme s-au făcut, timp de şase zile, la Casa Artelor, în aer liber - în Piaţa Libertăţii şi la Cetatea Miko, dar şi în mai multe cafenele din oraş. De asemenea, au avut loc şi alte evenimente conexe, cum ar fi vernisări de expoziţii, lansări de carte sau concertul trupei actorilor de la Teatrul Maghiar din Cluj.

FILME DE TOP Printre cele mai aşteptate proiecţii au fost „Marele Caiet”, regizat de Szasz Janos, câştigător al Festivalului Karlovy Vary 2013 şi care a reprezentat Ungaria la Premiile Oscar, „Câinele Japonez”, cu maestrul Victor Rebengiuc, „Sunt o babă comunistă”, la proiecţia căruia au participat regizorul filmului, Stere Gulea, dar şi actorul Marian Râlea, protagonist al peliculei, precum şi „Selfie”, cel mai vizionat film al anului în România, dar şi filmul „A cincea pecete”, producţie 1976, proiectat în memoria regizorului maghiar Fabri Zoltan, al cărui centenar de la naştere se marchează în aceste zile.

Directorul artistic al TIFFszereda-TIFF Miercurea Ciuc, actorul Bogdan Andras Zsolt, a declarat că atât Festivalul Internaţional de Film Transilvania, de la Cluj-Napoca, cât şi TIFF Miercurea Ciuc doresc să iniţieze un dialog deschis între creatorii de film din Ungaria şi din România, să reprezinte o punte între cele două culturi cinematografice.

mânia, cu actorii generaţiilor trecute, care să poată fi vizionate de cinefili.

De altfel, regizorii şi producătorii de film din Ungaria au apreciat evoluţia filmului românesc din ultimii ani şi au opinat faptul că cinematografia din ţara noastră este cu câţiva paşi înaintea celei din Ungaria. „Sunt gelos pe filmele româneşti, consider că sunt cu foarte mulţi paşi înaintea noastră. (...) De altfel, visul meu este să fac un film în România”, a declarat regizorul Szasz Janos, realizatorul filmului „Marele Caiet”, premiat la mai multe festivaluri internaţionale.

RELAȚII BUNE

mânesc în ultimii zece ani a creat o competiţie foarte interesantă între noi. Cred că românii sunt înaintea noastră din acest punct de vedere, pentru că nouă ne-au scăpat ultimii 3 - 4 ani. (...) Am o relaţie foarte bună cu Tudor Giurgiu, care m-a ajutat într-o situaţia foarte grea şi pot să spun că, în colaborările mele, cu producătorii români nu am avut probleme”, a spus producătorul Muhi Andras.

La rândul său, producătorul executiv al filmului „Câinele Japonez”, Bogdan Crăciun, a vorbit despre coproducţiile româno-maghiare realizate de casa de producţie pe care o reprezintă, punctând că „această colaborare funcţionează destul de bine”.

ACTIVITĂȚI DIVERSE „Am încercat să ne inspirăm din ceea ce s-a întâmplat la TIFF în Cluj Napoca, dar am avut şi noutăţi, cum ar fi proiecţiile în cafenele, închiriere de biciclete cu sigla TIFF sau balonul cu aer cald cu care doritorii au putut zbura. De asemenea, am avut proiectul EducaTIFF pentru elevi sau workshopuri pentru studenţi. Cred că am ajuns la numărul de spectatori de anul trecut, dar o statistică în acest sens vom avea zilele următoare”, a declarat Mihaly Laszlo, reprezentantul Biroului de presă al TIFF Miercurea Ciuc.

În cursul zilei de duminică au putut fi vizionate animaţiile realizate de elevii din claŞi Muhi Andras, producătorul a 220 de sele V - VIII, la EducaTIFF, dar şi mai multe filme, dintre care 24 artistice, a vorbit, dumifilme româneşti sau ungureşti, iar proiecţia Bogdan Andras Zsolt a punctat că în nică, la întâlnirea cu presa, despre ceea ce se În legătură cu festivalul de la Miercurea finală, în aer liber, pe platoul din centrul acest an au fost incluse în program pelicule întâmplă în cinematografia românească, dar Ciuc, Bogdan Crăciun le-a recomandat orga- municipiului Miercurea Ciuc a fost cu filmul maghiare valoroase din anii 60 - 70, şi exis- şi despre relaţia foarte bună pe care a avut-o nizatorilor ca, pe măsură ce timpul va trece, Stockholm, marele câştigător al ediţiei din tă intenţia ca anul viitor la TIFF Miercurea cu regizorii şi producătorii români. să diversifice evenimentele legate de film, acest an al Festivalului Internaţional de Film Ciuc să fie aduse şi filme mai vechi din Ro„Această evoluţie fantastică a filmului ro- ceea ce presupune „multă muncă, o echipă Transilvania.

FILME VECHI

EVENIMENT DEOSEBIT

Ajutor pentru cardiaci, în Harghita

www.punctul.ro

Asociaţia de Întrajutorare Caritas va pune în aplicare un proiect de monitorizare a bolnavilor cu probleme cardiace, prin intermediul telemedicinei, pentru stabilirea unui tratament cât mai potrivit fiecărui caz în parte.

De asemenea, pentru bolnavii cu probleme cardiace mai grave va exista o aparatură care să măsoare şi greutatea, „ţinând cont că aceşti pacienţi reţin apa” şi se va putea interveni cu diuretice, fără spitalizare. Rezultatele sunt trimise, prin intermediul telefonului mobil, la un server special din Bucureşti, iar medici APARAT PERFORMANT cardiologi de acolo vor face o interpretare a lor. Ulterior, aceste rezultate ajung la medicul curant din judeţul unde se află bolnavul, Şeful Departamentului Socio-Medical care va putea stabili cel mai bun tratament. al Caritas, Peter Gyorgy, a declarat că acest proiect este o continuare a celui în care, în premieră naţională, de aproximativ doi ani se efectuează electrocardiograma la domiciliul bolnavilor, iar rezultatele sunt interpretate de medici din Bucureşti.

Potrivit lui Peter Gyorgy, prin intermediul unui aparat foarte uşor de folosit, persoanele incluse în proiect vor putea să îşi măsoare tensiunea arterială şi să efectueze un EKG simplu, urmând ca o asistentă medicală să vină o dată sau de mai multe ori pe săptămână la pacientul respectiv pentru a efectua o electrocardiogramă mai complexă.

600 DE PERSOANE PE AN „Prin acest proiect noi vom monitoriza, printr-un aparat, tensiunea arterială şi EKGul, mai simplu, cu trei canale şi în fiecare săptămână, o dată sau de mai multe ori, o asistentă vine şi mai face încă un EKG şi această monitorizare se realizează o lună sau două luni şi medicul curant primeşte rezultatele şi (...) poate să stabilească un tratament mai bun

pentru a preveni probleme mai grave. Interpretarea rezultatelor este făcută de medici de la Bucureşti, iar medicul curant este din judeţul din care provine pacientul, fiind vorba de o colaborare între medici, în beneficiul pacienţilor, prin intermediul Caritas”, a declarat Peter Gyorgy.

El a explicat că proiectul este necesar întrucât afecţiunile cardiace reprezintă cea mai importantă problemă de sănătate din România, lucru reieşit şi din programul de monitorizarea stării de sănătate din ţara noastră. În plus, tratamentul prescris de medici după ce pacientul stă câteva zile în spital, în repaus, nu mai corespunde atunci când acesta ajunge acasă şi are o viaţă activă.

Pentru început, proiectul va demara în Harghita şi se va adresa pacienţilor aflaţi în evidenţa Caritas, după care se va extinde şi în judeţele învecinate. În proiectul finanţat de Fundaţia Vodafone se stipulează că de aceste servicii vor beneficia, într-un an, 600 de persoane, din care 270 sunt beneficiari ai serviciilor Caritas.

Pagină realizată cu ajutorul Agerpres

HARGHITA

Harghitenii, beneficiari ai fondurilor europene Peste un milion de locuitori din Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu sunt utilizatorii direcţi ai serviciilor şi beneficiilor obţinute prin fondurile investite, în ultimii şapte ani, prin Programul Operaţional Regional în Regiunea Centru, se afirmă într-un comunicat transmis de Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Centru.

240 DE MILIOANE DE EURO Lansat în iulie 2007, Programul Operaţional Regional a pus la dispoziţia autorităţilor publice locale, întreprinderilor private şi ONG-urilor din Regiunea Centru peste 470 de milioane de euro fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea mediului urban, a infrastructurii rutiere, de sănătate, educaţională, de turism, precum şi a mediului de afaceri. După şapte ani, gradul de contractare a ajuns în Regiunea Centru la 115%, gradul de absorbţie la 52%, fiind investite în economia regiunii fonduri nerambursabile în valoare de 240 de milioane de euro, potrivit comunicatului.

Au fost finanţate 434 de proiecte, prin care beneficiarii au solicitat 541 de milioane

pentru construirea a 12 centre de afaceri şi dezvoltarea a 478 de microîntreprinderi.

Cetăţi istorice, biserici fortificate, staţiuni turistice, parcuri de agrement, dar şi alte structuri turistice au dispus de peste 66 de milioane de euro fonduri nerambursabile pentru restaurare şi pentru creşterea calităţii serviciilor din Regiunea Centru. de euro fonduri nerambursabile. Odată cu semnarea altor 29 de proiecte, ce se află în etapă de precontractare, procentul de contractare a proiectelor va creşte la 122%, iar valoarea fondurilor nerambursabile solicitate la 573 de milioane de euro.

Pe parcursul celor şapte ani s-au alocat 124 de milioane de euro finanţări nerambursabile pentru reabilitarea a 350 kilometri de străzi şi drumuri judeţene din regiune.

Spitale, ambulatorii, cămine şi centre sociale, şcoli, licee, dar şi echipaje SMURD au primit 86 de milioane de euro fonduri nerambursabile pentru modernizarea, dotarea şi îmbunătăţirea serviciilor necesare populaţiei. Peste 71 de milioane de euro fonduri nerambursabile au fost investite în dezvoltarea mediului de afaceri, mai exact

REZULTATE CONCRETE „Azi vedem în fiecare judeţ din regiune, Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, rezultatele investiţiilor acestor fonduri.

Avem drumuri mai bune pe care circulăm în siguranţă, atât în oraşe, cât şi între ele şi judeţe. În caz de accident, echipajele SMURD, dotate cu echipamente performante achiziţionate prin fonduri Regio, intervin prompt.

Spitale, cămine, centre sociale speciale, şcoli, hoteluri, pensiuni, centre de afaceri, cetăţi istorice, parcuri, noi sau modernizate, dotate şi echipate, locurile de muncă păstrate şi alte trei mii de noi locuri de muncă create, sunt rezultatele concrete a investiţiilor făcute din 2007 până în prezent”, a declarat directorul general al ADR Centru, Simion Creţu (foto).

14

Medic din Harghita, acuzat de luare de mită Medicul oncolog Csiki Csongor, coordonator al Programului naţional de oncologie pentru judeţul Harghita, acuzat că lua bani, cafea şi băutură de la bolnavii de cancer, va fi cercetat sub control judiciar, după ce Tribunalul Tîrgu-Mureş a respins propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile formulată de procurorii anticorupţie.

Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Tîrgu-Mureş au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi l-au reţinut pentru 24 de ore pe Csiki Csongor, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită. „Din ordonanţa de reţinere întocmită de procurori a reieşit că, în cauză, există date şi probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă potrivit căreia în perioada 24. 02. 2014 - 23. 06. 2014, inculpatul Csiki Csongor a primit bani sau alte bunuri de la bolnavi de cancer, cu ocazia efectuării unui număr de 85 de consultaţii în incinta cabinetului situat în Spitalul municipal din Odorheiu Secuiesc (minim 50 lei pe pacient în schimbul eliberării unei reţete periodice sau a efectuării unei consultaţii)”, se precizează în comunicat.

Acum câteva zile, medicul oncolog a fost prins în flagrant în timp ce primea bani, cafea şi băutură de la bolnavi de cancer. „La data de 7 iulie 2014, acesta a primit, de la un număr de 13 bolnavi, bani în numerar, în valoare totală de 810 lei şi bunuri (cafea, băutură), procurorii procedând la constatarea infracţiunii flagrante în timp ce primea banii şi bunurile sus menţionate”, se precizează în comunicat.

Anunţuri executori judecătoreşti - Publicaţii de vânzare în extras B.E.J. Magyari Szabolcs, cu sediul in Tg-Mures, str. Retezatului nr. 4, judetul Mures, prin executor judecatoresc Magyari Szabolcs, vinde la licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 11 AUGUST 2014 ora 10:00, imobilul situat in Reghin, str. Iernuteni nr. 2 ap. 20, judetul Mures , inscris in CF nr. 50075-C1-U21 a localitatii Reghin, nr. Top: 1902/23/4/7/3/XX, reprezentand apartament cu 2 camere si dependinte, la pretul de 74.500,00 lei (pret de evaluare).

Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege.

Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

B.E.J Roga Sorin cu sediul în Reghin,str.

Sării,nr.2,jud.Mureș,prin executor judecătoresc Roga Sorin,vinde prin licitație publică organizată,la sediul său,în data de 01 AUGUST 2014 între orele 10-11,imobilul situat în Breaza,nr.48,jud.

Mureș,înscris în C.F.nr.50106/Breaza,nr.cadastral/ nr.top. 258/2/3,compus din:casă de locuit cu parter și mansardă + terenul aferent,la prețul de 178.425 lei(preț de evaluare) redus la 75%.

Sunt somați toți cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunțe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare,în termenele și sub sancțiunile prevăzute de lege. Sunt invitați toți cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare,la locul fixat în acest scop și până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare.Ofertanții sunt obligați să depună,până la termenul de vânzare,o garanție de 10 % din prețul de pornire ai licitației.Informații suplimentare pe www.registruexecutări.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

B.E.J. Magyari Szabolcs, cu sediul in Tg-Mures, str. Retezatului nr. 4, judetul Mures, prin executor judecatoresc Magyari Szabolcs, vinde la licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 12 AUGUST 2014 ora 10:00, imobilul situat in Ibanesti, nr. 609, judetul Mures, reprezentand TEREN cu suprafata de 1387 mp, edificat cu CASA DE LOCUI: regim parter pe fundatie de beton, cu pereti din caramida, acoperita cu tigla, compusa din 3 camere, 1 bucatarie, 1 baie, 1 camara, 1 antreu, 1 terasa; GARAJ de 34 mp; COTET 20 mp, intabulat in CF nr. 51058 a localitatii Ibanesti, avand numar Top: 855/1, 856/1, 857/1, Cad: 215, la pretul de 156.100,00 lei (pret de evaluare).

Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege.

Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei.

Informatii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

B.E.J. Magyari Szabolcs, cu sediul in Tg-Mures, str. Retezatului nr. 4, judetul Mures, prin executor judecatoresc Magyari Szabolcs, vinde la licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 11 AUGUST 2014 ora 11:00, imobilul situat in Tg-Mures, str. Pasunii nr. 8, judetul Mures, reprezentand TEREN INTRAVILAN edificat cu casa in regim D+P+M, la pretul de 230.750,00 lei (50% din pretul de evaluare).

Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege.

Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare.

Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la

termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Toma Gheorghe Cosmin, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 30.07.2014, ora 13,00, va avea loc in Targu Mures, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud.

Mures, vanzarea la licitatie publica a imobilului situat in Acatari, nr. 123, Judetul Mures, inscris in C.F. nr. 1753/N a loc. Acăţari, nr. cadastral 79/2/1/1/1, 80/2/1/1/1, 1/5/1/1/1, 1/6/1/1/1 (303/1/1/1), compus din – “2.341,58 mp. teren intravilan edificat cu CORP III: P la parter: 1 atelier tamplărie, 2 ateliere lăcuire, 1 sală maşini tamplărie, 1 vopsitorie, 1 depozit material lemnos”, la preţul de 141.589,50 lei (50% din preţul de evaluare).

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

Biroul Executorului Judecatoresc COTFAS MARIN CORNEL, anunta ca in ziua de 28 iulie 2014 orele 09.30, se va vinde la licitatie publica cu strigare, la sediul biroului executorului judecatoresc din localitatea Toplita, str.Miron Cristea, Bloc D, sc.1, apt.1, judetul Harghita, imobilul Apartament cu trei camere, bucatarie, camara, baie, antreu, SAS, debara, baie, WC si balcon, înscris în CF nr.50580-C1-U30 Gheorgheni (provenita din conversia pe hartie a C.F. nr. 13140/C/II Gheorgheni), cu nr. top.10899/2/C/C/II, situat in Gheorgheni, cart.Florilor, bl.41, sc.C, ap.2, jud.Harghita. Pretul

de strigare s-a stabilit conform prev.art. 835, al.(1), N.C.P.Civila, redus cu 50% si este de 75.000 lei.

Invitam pe toti cei care pretind vreun drept real asupra imobilului sa anunte executorul judecatoresc inainte de data vanzarii. Toti cei care doresc sa cumpere imobilul sunt invitati la locul vanzarii, dupa ce in prealabil si-au prezentat oferta de cumparare in scris si au consemnat pe seama si la dispozitia Biroului executorului judecatoresc, o cautiune reprezentand 10 % din pretul de strigare, conform art.838, al.(1) N.C.P.Civila. Daca nu se ofera pretul de incepere a licitatiei si exista cel putin doi licitatori, la acest termen imobilul se va putea vinde la cel mai mare pret oferit, chiar daca acesta va fi mai mic decat valoarea creantei sau a garantiei, putand fi vandut si daca exista o singura persoana care ofera pretul de strigare. Orice informatii cu privire la procedura vanzarii si a cerintelor imperative pentru inscriere se obtin la sediul biroului sau la telefon nr. 0266341200.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

B.E.J. Cotoară Cristian cu sediul în Târgu Mureş, str. Ştefan cel Mare, nr.6, vinde la licitaţia publică organizată la sediul său, în data de 31.07.2014, ora 09.00, imobilul situat în Târgu Mureş, Str. Sârguinţei, nr.12, ap.3, judeţul Mureş, înscris în CF 125238-C1-U12 Târgu Mureş, nr top 3707/40/III, constând din apartament cu 2 camere şi dependinţe, la preţul de 145.983 lei (aceasta fiind şi valoarea de piaţă la care a fost evaluat imobilul).

Toţi cei care pretind un drept asupra imobilului scos la licitaţie sunt somaţi să-l anunţe pe executorul judecătoresc înainte de data stabilită pentru vânzare.

Persoanele care doresc să liciteze sunt invitate să se prezinte la data şi locul ţinerii licitaţiei, şi până la acest termen să prezinte executorului judecătoresc oferte de cumpărare.

Ofertanţii sunt obligaţi să depună o garanţie de participare reprezentând 10% din preţul de începere a licitaţiei, anexând dovada consemnării la oferta prezentată.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

15

PUBLICITATE

Prefectul Harghitei cere împuşcarea unei ursoaice Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, a solicitat, săptămâna trecută, aprobare de la Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice pentru împuşcarea unei ursoaice cu pui care provoacă stricăciuni mari în localităţile Voşlobeni şi Izvoru Mureşului. În solicitarea adresată Ministerului Mediului se arată că, în ultima perioadă, exemplarul în cauză intră în gospodăriile cetăţenilor, provoacă pagube materiale însemnate şi pune în pericol vieţile localnicilor şi ale turiştilor. În document se aminteşte că în staţiunea Izvoru Mureşului funcţionează, în această perioadă, tabere pentru copii, iar siguranţa şi integritatea acestora pot fi puse animalului să fie modificată într-una de împuşcare, urmând ca puii să fie duşi la în pericol.

Centrul de Reabilitare a Urşilor Orfani de SITUAȚIE CRITICĂ la Bălan. „Situaţia a devenit critică, iar cetăţenii din comună trăiesc, în fiecare noapte, cu teaPrefectul Harghitei, Adrian Jean An- ma că ursul le va intra din nou în gospodării. drei, a declarat că Asociaţia Vânătorilor şi Mai mult, în această perioadă, în staţiunea Pescarilor Sportivi din Gheorgheni a orga- Izvoru Mureşului, zonă componentă a comunizat în fiecare noapte acţiuni de alungare nei, se află tabere pentru copii şi nu vreau să a usoaicei, iar echipa de specialişti de mediu discutăm, în zilele următoare, despre evenidin cadrul Proiectului Life Ursus a moni- mente care ar putea viza siguranţa sau intetorizat situaţia. Întrucât problema nu a fost gritatea fizică a acestora”, a declarat prefectul rezolvată, iar ursoaica este tot mai agresivă, Adrian Jean Andrei. prefectul a solicitat ca aprobarea dată iniţiEl consideră că implicarea sa în rezolvaal de Ministerul Mediului pentru relocarea rea problemei este imperativă şi i-a îndem-

nat pe localnici să-şi ia măsuri de precauţie pentru a nu se afla în pericol. „Chiar dacă Agenţia de Protecţia Mediului Harghita a făcut mai multe solicitări la Minister pe această temă, am considerat că implicarea mea în soluţionarea acestei probleme este imperativă. Însă şi cetăţenii trebuie să înţeleagă că sunt nişte proceduri speciale pentru a putea împuşca un urs şi că, până atunci, trebui să-şi ia măsuri de precauţie”, a mai afirmat prefectul.

URȘI ÎN GOSPODĂRII Primarul din Voşlobeni, Mihail Dumitru Tinca, a declarat că de o lună de zile mai

Urmărit internațional, capturat de polițiștii harghiteni Poliţiştii harghiteni au reuşit să prindă un bărbat din Ungaria, urmărit internaţional pentru furt, care a comis o tâlhărie în comuna Şimoneşti, ajutat de un bărbat din Odorheiu Secuiesc.

FURT DE MOTORINĂ O femeie care-l însoţea pe bărbatul din Ungaria este, de asemenea, dată în urmărire internaţională pentru furt şi urmează să fie extrădată în Ungaria.

Biroul de Presă al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Harghita a anunţat că în noaptea de 6 spre 7 iulie, paznicul unei cariere de piatră din localitatea Şimoneşti a fost tâlhărit de doi bărbaţi veniţi să fure motorină din incinta societăţii comerciale.

Potrivit sursei citate, la miezul nopţii, paznicul a auzit câinii lătrând şi a ieşit din baracă să vadă ce se petrece, moment în care doi bărbaţi l-au atacat, l-au pulverizat cu spray lacrimogen şi l-au imobilizat.

Poliţiştii au stabilit că după ce l-au legat pe paznic, suspecţii au mers la rezervorul de motorină şi, cu ajutorul unei pompe, au sustras carburant, timp în care unul dintre aceştia a deconectat camerele de supraveghere video de la cablurile de alimentare.

Potrivit evaluării administratorului firmei,

din rezervor s-au sustras circa 2.000 de litri de motorină, în valoare de aproximativ 12.000 de lei. După ce au furat carburantul, bărbaţii l-au dezlegat pe paznic, l-au dus în baracă, după care i-au tăiat cauciucurile de la bicicletă.

INFRACTORI REȚINUȚI În mai puţin de 24 de ore, echipa operativă din cadrul Poliţiei municipiului Odorheiu Secuiesc, sprijinită de Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate Harghita şi de Serviciul de Investigaţii Criminale, l-a identificat pe S.R. de 28 de ani, din municipiul Odorheiu Secuiesc şi pe V.S. de 32 de ani, din Ungaria, suspecţi de comiterea faptei. La domiciliul, respectiv reşedinţa acestora, poliţiştii au efectuat trei

percheziţii, în urma cărora au fost identificate şi ridicate pompa pentru motorină sustrasă, un spray lacrimogen, o bandă adezivă, posibil folosită la imobilizarea victimei şi 31 de bidoane din plastic şi tablă, 3 dintre acestea pline cu motorină. De asemenea, la domiciliul tânărului din Odorheiu Secuiesc a fost descoperit un pistol cu gaz, pentru care acesta nu posedă permis. Între timp, bărbatul din Ungaria a fugit din oraş, motiv pentru care a fost dat imediat în consemn şi depistat în scurt timp pe raza comunei Suseni. El era însoţit de o femeie de 28 de ani, tot din Ungaria, iar în urma verificărilor poliţiştii au stabilit că ambii figurează ca urmăriţi internaţional, în baza unor Mandate Europene de Arestare emise pe numele lor de autorităţile ungare pentru comiterea infracţiunii de furt.

multe ursoaice cu pui vin în fiecare seară în comună, intră în 2 - 3 gospodării şi fac ravagii. Potrivit sursei citate, este vorba de peste 30 de gospodării atacate şi de sute de păsări ucise, precum şi garduri sau coteţe distruse.

Ultimul atac a avut loc noaptea trecută, în staţiunea Izvoru Mureşului, unde un urs a intrat în câteva gospodării, a distrus gardurile şi a ucis găini şi iepuri.

Numărul incidentelor provocate de animalele sălbatice, în special urşi, s-au înmulţit în această vară, în Harghita. De la începutul anului, la Agenţia de Protecţia Mediului au fost depuse peste 60 de sesizări în acest sens.

Luna trecută, o ursoaică cu trei pui, care venea în căutare de hrană în staţiunea Băile Tuşnad, a fost capturată şi a fost relocată într-un fond de vânătoare îndepărtat.

Potrivit datelor statistice, animalele sălbatice au produs anul trecut, în Harghita, 136 de incidente soldate cu pagube, cele mai multe stricăciuni fiind provocate de urşi.

Numărul cazurilor ar putea fi mai mare, întrucât în unele situaţii nu sunt anunţate autorităţile sau sesizarea se face târziu şi nu se mai pot întocmi documentele pentru despăgubire. Potrivit evaluării efectuate de APM, în pădurile din Harghita trăiesc între 900 şi 1.000 de urşi.

Rezultate mai bune în Harghita, după contestaţii Promovabilitatea la Bacalaureat în Harghita a crescut cu aproximativ două procente după rezolvarea contestaţiilor, ajungând la 53,96%, şi este mai mare cu circa 11,5% decât anul trecut.

Potrivit datelor furnizate de secretarul Comisiei Judeţene de Bacalaureat, inspectorul Hodgyai Laszlo, în judeţul Harghita au fost depuse 719 contestaţii la notele de la diferitele probe ale Bacalaureatului, peste jumătate dintre ele, adică 363, fiind la limba şi literatura română. Pe următoarele locuri la lucrări contestate s-au situat limba maghiară, matematica şi biologia. Din cele 719 contestaţii, la 433 nota a rămas aceeaşi, în cazul a 210 lucrări nota a crescut, iar la 76 aceasta a scăzut.

La limba şi literatura română, din cele 363 de contestaţii depuse au fost acceptate 122, iar la 83 dintre ele notele au fost mărite, în vreme ce 39 de lucrări au primit note mai mici.

Procentul de promovabilitate înainte de contestaţii a fost de 51,93%, crescând cu 2,03% după rezolvarea contestaţiilor. În 2013, procentul de promovabilitate la Bacalaureat a fost de 42,49%, în vreme ce în 2012 s-a înregistrat o promovabilitate de doar 30,25%.

Pagină realizată cu ajutorul Agerpres

16

PUBLICITATE

Dorin Florea – „Marfa e proaspătă în pieţele oraşului” Primarul Dorin Florea a vizitat în aceste zile piaţa agro-alimentară Cuza Vodă, piaţa centrală a oraşului de unde îşi fac cumpărăturile de zi cu zi mii de tîrgumureşeni. Vizita a fost prilejuită şi de predarea atribuţiilor de către fostul director al pieţelor tîrgumureşene şi preluarea acestor sarcini de

directorul interimar, domnul Pavel Duminitru. „ Am venit personal să văd cum este aprovizionată piaţa Cuza Vodă, ce marfă aduc producătorii agricoli, cât de mulţumiţi sunt cetăţenii, tirgumureşenii de fructele şi legumele oferite spre vânzare.

Am văzut că e curăţenie în pieţe şi marfa e proas-

Primăria reabilitează şi G

Una din cele mai vechi u 16 situată pe str. Sportiv reabilitare completă. Pre lucrărilor, consilierul Cla fost construită în 1902 timpul a trecut peste e avea până acum şapte spălător, depozit, grup propusă de Primăria Tâ clădirii şi mansardarea suprafaţă, obţinându-s sanitare, birou adminis construi o şarpantă no nou. Se va instala o ce agentului termic de înc Fiind un monument ve clădirii şi forma faţade milioane de lei şi până asigur pe părinţii celor acesta, copii se vor înt condiţii excepţionale.”

pătă. Felicitări ! Mie îmi plac foarte mult cireşele şi am văzut că au venit cantităţi importante de cireşe de la Bistriţa, iar gospodinele cumpără cireşe pentru consumul imediat sau pentru dulceaţă. Îi

felcit pe producători şi ne vom strădui ca şi în continuare să asigurăm condiţii bune de depozitare şi vânzare în pieţele agro-alimentare ale oraşului.” a declarat primarul Dorin Florea.

P

me în viitor. În acest sens am iniţiat programul de revigorare a învăţământului tehnologic şi profesional. Nu avem meseriaşi dar avem diplome universitare ce produc adevărate tragedii pentru că deschid orizonturi mari de aşteptare, iar aceste orizonturi nu se suprapun peste cerin-

ţele de pe piaţa forţei de muncă. Marile firme caută specialişti, meseriaşi şi nu găsesc. În schimb este plin internetul de CV-uri ale copiilor care au făcut diferite facultăţi şi studii master şi nu au loc de muncă. Toate acestea sunt probleme reale P şi trebuie să ne gândim serios la ele.”

Primăria premiază performanţa!

Joi dimineaţă, primarul Dorin Florea s-a întâlnite cu cele două eleve de la Colegiul Naţional Unirea care au obţinut media 10 la Bacalaureat. Cu această ocazie primarul Dorin Florea a declarat : „Am aflat cu bucurie de performanţa celor două domnişoare de la Colegiul Naţional Unirea, Daria Maria Badiu şi Oana Maria Cîmpeanu. Sunt fete drăguţe, deştepte, harnice şi le felicit pentru că au terminat examenul de Bacalaureat cu nota 10, iar acum Primăria le va premia cu câte 1.000 de lei pentru această performanţă, dovedind încă o dată faptul că noi încurajăm excelenţa şi premiem munca şi implicarea. Performanţa este cu atât mai mare cu cât în judeţul Mureş doar ele două

au luat nota maximă. Mai mult, se reconfirmă profilul de unitatea de elită a Colegiului Naţional Unirea, o şcoală pe care noi o vom sprijinii să rămână aşa cum este, de înaltă performanţă.

Felicit conducerea şcolii, pe doamna director Teodora Boar, pe toţi profesorii care au contribuit la această performanţă. Sincer, aş fi vrut ca mult mai mulţi elevi să aibă nota 10 la Bacalaureat.

Pe de altă parte, am aflat că avem două unităţi de învăţământ în care nici un elev nu a promovat Bacalaureatul. De aceea, trag din nou un semnal de alarmă către profesori, părinţi şi politicieni. Problema învăţământului ţine de siguranţa naţională a României. Dacă nu vom întării învăţământul vom aveam mari proble-

Proiectul CALIN își propune să (re)califice complet 700 de angajați din domeniul instalațiilor În contextul actual al pieței muncii din România, în care un procent important al numărului de instalatori lucrează fără calificare, proiectul strategic „Creșterea competitivității economice prin (re)calificarea angajaților din domeniul instalațiilor” CALIN implementat de Romstal Imex SRL în parteneriat cu Dekon Business Solutions SRL are drept scop dezvoltarea capitalului uman printr-un program integrat de informare, orientare, consiliere și formare profesională continuă pentru 700 de angajați din domeniul instalațiilor, în 5 regiuni de dezvoltare.

Obiectivele proiectului „Creșterea com­ pe­titivității economice prin (re)calificarea angajaților din domeniul instalațiilor” CALIN: • îmbunătățirea accesului la formare profesională continuă, prin calificarea/recalificarea completă a 700 de angajați din domeniul instalațiilor și a comercializării de

produse tehnico-sanitare și gaze din 5 regiuni de dezvoltare ale României: BucureștiIlfov, Sud-Vest, Nord-Est, Centru și Vest • promovarea beneficiilor participării la programe de calificare și furnizarea de servicii de orientare și consiliere pentru 700 de angajați din domeniul instalațiilor • creșterea participării la formarea profesională continuă prin dezvoltarea și furnizarea de programe de calificare pentru publicul țintă selectat Proiectul este dedicat în totalitate angajaților din domeniul instalațiilor și al comercializării produselor tehnico-sanitare, la nivelul a 5 regiuni de dezvoltare: București-Ilfov, Sud-Vest, Nord-Est, Centru și Vest. Publicul țintă, cei 700 de angajați din domeniul instalațiilor care aleg să participe la programul de pregătire teoretică și practică și la workshop-uri de orientare și consiliere profesională din cadrul proiectului, vor obține calificare pentru una din ra-

murile domeniului instalațiilor: instalații de încălzire centrală, instalații tehnico-sanitare și de gaze, electricitate și construcții.

Proiectul CALIN își propune să aducă beneficii celor 700 de angajați din domeniul instalațiilor și al comercializării produselor tehnico-sanitare, atât pe termen mediu cât și pe termen lung prin creșterea nivelului de calificare a publicului selectat.

Implementarea activităților proiectului are ca finalitate calificarea si recalificarea în domeniul instalațiilor a 700 de angajați din domeniul instalațiilor. Principalele activități ale proiectului constau în programe de pregătire teoretică și practică care includ pregătire teoretică de specialitate în sala de curs cu materiale didactice specifice calificării aferente, precum și activități de laborator, dar și workshop-uri de orientare și consiliere profesională care constau în expuneri privind dezvoltarea profesională.

Proiectul „Creșterea competitivității eco-

nomice prin (re)calificarea angajaților din domeniul instalațiilor” CALIN este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară nr. 2: Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii, Domeniul major de intervenţie 2.3: Acces și participare la formare profesională continuă. Durata proiectului este de 18 luni și se desfășoară în perioada aprilie 2014-octombrie 2015.

“Ne dorim ca programul de formare dezvoltat în cadrul proiectului CALIN să fie livrat, pe viitor, și altor angajați din domeniu, participând la îmbunătățirea performanțelor profesionale ale acestora și la creșterea competitivității economice”, declară Valentin Beștea, director Resurse Umane în cadrul Romstal.