492

07

10

ACL şi-a început activitatea la Luduş

Festivalurile împânzesc din nou Sighişoara

Punctul

11

Creşte numărul spargerilor de locuinşe la Târnăveni

S@pt@mânal de Mure} }i Harghita

www.punctul.ro

Anul IX, Nr. 492, 1 - 7 septembrie 2014, Preţ: 0,99 RON

2

Buticul de cartier în Tîrgu-Mureş

Chestorul basculă a intrat la Ape www.punctul.ro

EDITORIAL Dilema unui votant plictisit Nu știu cu cine votez. Am niște nume. Ponta, Iohannis, Udrea, Macovei, Kelemen ș.a., mie mi-e cam totuna. Oricum la noi iese cine numără. Atunci de ce atâta stres degeaba?

Nu știu pe cine votez. Mi se înșiruie bune și rele, depinde de unde vine descrierea: plagiator, prim-ministru, ortodox, primar, sas, protestant, fost ministru, țiitoare, ortodoxă, procuror, ex-procuror comunist, europarlamentar, ortodoxă oare?, fost ministru, minoritar, romano-catolic sau protestant?, el, ea, face asta, crede asta, de ce e bine, de ce e rău, de ce ar trebui să, de ce nu ar trebui să, răscolit rahatul ca să nu mai înțelegem cine sunt oamenii ăștia și de ce ar fi buni de președinte.

Nu știu ce votez. Mândru că sunt român, bunăstarea României, oameni la pârnaie, anticorupție,

05 anti-Ponta, anti-Iohannis, anti-Udrea, anti-Macovei, să nu iasă Ponta, Iohannis, Udrea, Macovei etc. Grupuri mici, restrânse de pro. Activul de partid, electoratul disciplinat, dreapta-stânga că nu mai știi oricum care e una și care e alta, care sunt candidații de dreapta și care sunt de stânga pentru că la noi e nebunia minții, ca să îl citez pe un prieten, când ne gândim la doctrine. Și o mare, tot mai mare de indeciși, de dezinteresați, neinteresați, să moară politicienii, mama lor de hoți, toți fură, de ce să votez... Sintetic, o stare aproape generală. Credințe aproape generale. Gânduri aproape generale. Neîncredere, dispreț, lipsă de respect, fără valori, fără principii, non-valoare, decădere, prăpastie de orice fel – economică până la cea morală.

Nu știu de ce mai votez. Am fost de-atâtea ori dezamăgită. Nu de atâtea ori, de fiecare dată. Bine, sunt

www.punctul.ro

Şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie, chestorul Valentin Pescari, este urmărit penal întrun dosar de corupţie. Potrivit unui comunicat dat publicităţii joi, 28 august, acesta ar fi pretins de la fostul consilier judeţean şi director general al Administraţiei Bazinale de Apă Mureş vreo 30 de autobasculante cu pământ pentru a-şi amenaja un teren. În schimb, o rudă de-a lui Teodor Giurgea ar fi obţinut un alt post în cadrul Poliţiei mureşene. Să fie doar vârful aisbergului sau e doar un dosar uşurel, un avertisment pentru Pescari. Ambii suspecţi de dare, respectiv luare de mită beneficiază de prezumţia de nevinovăţie în această fază a procesului penal.

Ce spun inculpații? Citiți în acest număr al Săptămânalului Punctul.

sigură că, și dacă aș fi votat altfel, de fiecare dată aș fi fost dezamăgită. Dacă nu aș fi votat, nu aveam cum să îi înjur, pentru că mi-ar fi spus toată lumea: nu ai votat, nu ai niciun drept. Așa că m-am putut elibera cu câte un pomelnic verbal adresat celui ce m-a dezămăgit. Nu vă gândiți că i-a păsat vreunuia sau că ar conta. Doar eu mi-am mai spus în gând: nu e frumos să înjuri. Și atunci îmi răspunde cineva de ce ar trebui să votez, de ce e un drept și o obligație, de ce să nu mă doară în cot dacă răspunsurile mele sunt: va ieși cine numără mai bine, fără nicio doctrină, fără vreun program, îi va apăra în continuare pe cei de o teapă cu el, nu îmi va fi mai bine nici de a doua zi, nici la sfârșit de mandat dacă președintele va trăi cu aceeași clasă politică de doi lei etc.?

Ligia VORO

02

ANALIZĂ

Buticul de cartier în Tîrgu-Mureş.

Imediat ce s-au dezmeticit după Revoluţia din decembrie ’89, unii dintre concitadinii noştri s-au apucat de afaceri. Inspiraţi de vântul schimbării ce sufla dinspre vest, întreprinzătorii şi-au dat locuinţele la schimb, şi-au cumpărat apartamente de la parterul blocurilor, ori şi-au transformat garajele în magazine alimentare. Atunci au apărut și vestitele „second hand”uri sau buticurile de haine de import.

Dar odată cu apariția supermarketurilor magazinele de cartier au început să moară unul câte unul, iar cele care au rămas au început să se consolideze (Darina, Palas). A apărut în plus un al doilea val de magazine de cartier puțin mai mari care se întrec în calitate (Carrefour, Lidl, Billa, Kaufland) care deja și acestea pun în pericol magazinele de cartier consolidate odată. Se pune întrebarea dacă vor rezista magazinele de cartier această invazie a ,,supermarketurilor de cartier”…

A ÎNCEPUT CU CENTRUL TRANSILVANIA

cute erau Fortuna, ABC, Ivanyi, Cristal, Corina, Diamant, Super, Dacia, Rapid, Darina, Pallas, ca să amintim doar câteva dintre ele.

Denumite „Supermarket” acestea funcţionau pe sistem de autoservire sau servire asistată, dar practicau preţuri mai mari decât buticurile.

Au rezistat câţiva ani, remodelând periodic spaţiile de vânzare, micşorându-le (vezi Fortuna care azimâine dispare, flancată fiind de două bănci), până au dispărut cu totul (vezi ABC, Ivanyi, Cristal, Rapid).

Supermarketul Darina are un program extrem de generos

APARE CONCURENŢA În marile cartiere, aproape că nu găseai un bloc al cărui parter să nu fi fost transformat într-un butic! Frizerie, coafor, birotică, magazin de calculatoare, jucării, mobilă, haine pentru copii, rochii de mireasă, piese auto, librărie (încă se citea mult pe vremea aceea), mercerie, dar mai ales magazine alimentare! Unde nu te aşteptai dădeai peste un garaj cu uşile larg deschise şi cu mostre etalate pe scăunele, ademenind trecătorii.

Patronii aduceau săptămânal marfă de la Bucureşti, din Ungaria sau chiar şi de mai departe. Dacă nu avea unul, avea altul marfa că-

utată, iar de căutai ceva deosebit şi aveai răbdare, se putea face comandă.

După ce s-au înmulţit magazinele ca ciupercile după ploaie, a început să scârţâie vânzarea. Concurenţa din ce în ce mai mare a culminat cu apariţia supermarketurilor şi a hipermarketurilor la periferia oraşului. Preţurile atractive, diversitatea mărfurilor au atras cumpărătorii care se aprovizionau de acum, odată sau de două ori pe lună de la supermarket. Lăsând doar cumpărăturile mărunte pentru magazinele de lângă bloc, micile afaceri au ajuns neprofitabile. Dările către stat rămânând neschimbate, chiriile tot mai mari şi veniturile tot mai mici au tras

Începuturile supermarketurilor în oraș sunt legate de apariția Centrului Transilvania situat dincolo de calea ferată, în zona industrială a Tîrgu-Mureşului. Zeci, poate peste o sută de magazine mici îşi aşteptau clienţii cu ,,1001 de mărfuri”, de la zahăr vanilat până la televizoare, prin cizme de cauciuc şi rochii de gală, cafea boabe şi pastă de tomate. Ce nu găseai în oraş nici cu lumânarea, aveai la discreţie în Centrul Transilvania! Cei cu sânge de comerciant în vine aveau punct de lucru şi în oraş, şi pe strada Băneasa! Ba chiar şi în aşa - zisa „Piaţa de ruși” (Piaţa Armatei). Calendarele arătau anii ’90 şi buticurile de cartier îşi trăiau din plin anii lor de glorie! Supermarketul PROFI oferă card de fidelitate clienţilor

Se acordă profesorilor care în această săptămână au început şcoala. Săptămânalul Punctul le doreşte succes în noul an şcolar.

PROFESORI

CE A DUS LA DECĂDEREA LOR? obloanele peste multe afaceri. În locul buticurilor au apărut câteva supermarketuri, pe ici-pe acolo.

Din centrul oraşului după unele încercări palide, de pildă supermarketul Mercur, alimentarele au dispărut cu totul. Motivul, chiriile foarte mari şi aprovizionarea greoaie.

SUPERMARKETURI DE CARTIER În cartiere a apărut apoi noul val de întreprinzători care au deschis magazine alimentare mai ales în spaţii mai mici, dar toate purtând cu mândrie denumirea de supermarket. Astfel, cele mai cunos-

... Apariţia supermarketurilor care au pătruns în cartiere. După Selgros şi Metro de la periferia oraşului au apărut supermarketurile tot mai aproape de oraş cum a fost Real,- transformat apoi în Auchan, sau instalându-se de-a dreptul în mijlocul cartierelor, precum Plus, Spaar, Kaufland, Lidl, Merkur, Carrefour sau Billa. În unele zone ele se calcă în picioare!

Merkur şi Carrefour sunt coastă-n coastă, la fel și Lidl şi Kaufland, Profi şi Penny, Billa şi Pallas! Concurenţa e mare şi totuşi ele rezistă încă! O explicaţie ar fi faptul că fiecare magazin are produsele proprii la preţ promoţional, astfel că la oricare te-ai duce găseşti ceva ce merită cumpărat numai de acolo!

Un rol important îl joacă şi încercările de fidelizare a clientului, la care se adaugă şi obişnuinţa sau conservatorismul.

DARINA Unul din puţinele magazine de cartier ce au rezistat invaziei hipermarketurilor este supermarketul Darina. „Lângă tine cu tot ce e mai bun” este sloganul companiei

Se acordă magazinelor care profită de această perioadă a reducerilor și practică o reducere de prețuri falsă.

PSEUDOREDUCERI

03

ANALIZĂ

Între mărire şi decădere Darina.

De la an la an numărul magazinelor a crescut, a ajuns în toate cartierele Tîrgu-Mureşului, dar şi în oraşul Ungheni, azi numărând în total 12 magazine în judeţul Mureş. Practic orice locuitor din municipiu sau din oraşul Ungheni are în apropiere un supermarket Darina. În ultimii ani, spaţiul din supermarketurile Darina a fost mărit şi modernizat considerabil. În paralel cu extinderea reţelei de supermarketuri, Darina a investit şi în servicii hoteliere şi de restaurant: Complexul Turistic Darina din Ungheni, Hotelul Darina din Tîrgu-Mureş, Complexul Peştişorul de Aur din Sâncraiu de Mureş, Hotelul Laguna cu restaurant pe lac ce poate găzdui 600 de persoane. Astfel, Darina a reuşit să reziste şi să crească în ciuda apariţiei lanţurilor de hypermarket.

www.punctul.ro

PROFI Un alt magazin de cartier ce rezistă asaltului hipermarketurilor este Profi, franciză parţială a grupului de retail franco-belgian Louis Delhaize.

Compania a fost înfiinţată în anul 1979 în Belgia ca o reţea de magazine cu preţuri reduse şi s-a dezvoltat într-un lanţ de magazine de proximitate. În 2006, compania deţinea 146 de magazine dintre care 26 în România. Începând cu 14 februarie 2012, toate magazinele Profi au fost transformate în magazine de proximitate, renunţând la politica de magazine de discount. Magazinul deschis la începutul lunii august la TârguMureș este unul standard, cu o suprafaţă totală de 558 de mp şi o Sală de vânzări de 330 de mp.

Acesta reprezintă cel de-al patrulea PROFI din municipiu şi cel de-al nouălea din judeţul Mureş.

Cu 244 de magazine prezente în 119 localităţi din 40 de judeţe şi având peste 5.500 de angajaţi, PROFI este cel de-al doilea mare retailer modern din România.

Cu deschideri de magazine aproape săptămânale, PROFI îşi continuă politica de expansiune ce vizează un număr cât mai apropiat de 300 de magazine până la sfârşitul anului. Prezent cu magazine ce operează în format standard şi City, PROFI se situează pe un confortabil loc doi în rândul lanţurilor de magazine din comerţul modern românesc şi este unul dintre prin-

Evitând intermediarii, oferta Lidl asigură produse în acelaşi timp proaspete, de calitate şi la cele mai competitive preţuri. Având acces direct la cele mai bune produse din fiecare ţară în care activează, Lidl propune clienţilor săi mărci de calitate superioară din întreaga Europă, venind direct de la producătorii din Italia, Franţa, Germania, Spania şi alte ţări.

La începutul anului, reţeaua Plus Discount a fost achiziţionată de către Lidl, reţea tip discount Mureş Mall are spaţii comerciale libere aparţinând retailerului german Schwarz Group ce are deschise cipalii angajatori ai ţării, având în te, carne, mezeluri, brânzeturi şi cu Merkur, aproape lipite unul de peste 9.000 de magazine în Euprezent peste 5.500 de angajați. produse de brutărie), sortimentul altul, în cartierul Tudor. La nici ropa în 24 de ţări. Lidl continuă Pentru fidelizarea clienţilor, Profi Kaufland oferă şi produse din do- trei sute de metri alte două mărci investiţiile în România reţeaua sa oferă cardul de fidelitate prin care meniile menaj, sticlărie, porţelan, după fiecare 30 de lei cheltuiţi cli- textile, electrice, papetărie, jucării, entul primeşte 5 bani pe card pe articole de sezon şi pentru petrececare-l poate folosi apoi la cumpă- rea timpului liber, la care se adau„Societatea Comercială Locativ SA Tîrgu-Mureş răturile viitoare. Cifra de afaceri în gă oferte speciale săptămânale. organizează licitaţie publică cu strigare pentru 2011: 220 milioane de euro. În iuînchirierea a două spaţii disponibile în pasajul nie 2012 numărul de angajaţi era CARREFOUR subteran de la Mureş Mall, astfel: 76,32 metri pătraţi pentru un spaţiu destinat comerţului nealimentar de peste 3.200. Concurenţii Profi şi 158,07 metri pătraţi pentru un spaţiu care are sunt: Kaufland, Carrefour, Lidl, ca destinaţie o librărie. „Licitaţia va avea loc în Carrefour operează în prePenny Market, Plus şi Billa. data de 9 septembrie 2014, ora 10.00, şi se va zent în România patru formate organiza în baza caietului de sarcini care se va de magazine, cu un total de 165 obţine începând cu data de 20 august 2014, orele KAUFLAND de unităţi: 25 de hipermarketuri 8.00 – 12.00, de la sediul SC Locativ SA, strada „Carrefour”, 80 de supermarketuri Bartók Béla nr. 2A, camera 7, odată cu achitarea „Market”, 61 de magazine de protaxei de 100 lei”, se precizează pe site-ul Primăriei Lanţul de magazine Kau- ximitate „Express”, 6 magazine de municipiului Târgu-Mureş. Informaţii suplimentare fland aparţinând Schwarz Group proximitate „Contact” şi un websipot fi obţinute zilnic la sediul societăţii şi la numărul se numără printre cele mai mari te de comerţ online: www.carrefode telefon 0265-260.375, 0265-236.315, interior 25 companii de retail din Europa, ur-online.ro. sau web: www.locativmures.ro.” (Sursa Zi de zi) 2013 a fost un an foarte facu peste 1.110 magazine în 7 ţări, precum Germania, Cehia, Slova- vorabil pentru serviciile de retail cia, Polonia, Croaţia, Bulgaria şi on-line din România, iar ponderea străine rezistă, deocamdată, la un din ţara noastră însumând în prezent 178 de magazine dintre care România. plăţilor on-line a crescut conside- pas unul de altul. două în Tîrgu-Mureş, cu 3.800 de Kaufland România a cre- rabil. Astfel, valoarea cumpărăat până în prezent peste 12.000 turilor on-line din România prin LIDL angajaţi în reţeaua de magazine, de noi locuri de muncă directe plată online, a crescut de la 127,8 centrele regionale de distribuţie şi în ţară, la sediul central din Bu- milioane de euro în 2010, la 286 în sediul central. Lidl va continua cureşti, în magazinele deschise, de milioane de euro în 2013, adică Lidl este unul dintre cele mai investiţiile în România în paralel precum şi la centrele logistice si- cu 123, 8%, conform unui studiu mari lanţuri de magazine din Eu- cu crearea de noi locuri de muncă tuate în Parcul Industrial Ploieşti Romcard. Modelul comercial se ropa, activând în 26 de ţări euro- la nivel naţional. şi Turda. Sortimentul magazinelor axează pe o gamă de aproximativ pene şi având peste 100 de centre EPILOG Kaufland conţine până la 20.000 5.500 de produse, iar oferta inclu- logistice ce asigură aprovizionade articole diverse şi oferă clienţi- de peste 1.000 de articole Carrefo- rea a peste 10.000 de magazine. lor nu numai preţuri reduse, ci şi ur cu minimum 20% mai ieftine Având mai mult de 170.000 de Buticurile de cartier au apărut prospeţime, varietate şi o calitate ca mărcile naţionale. Carrefour angajaţi, Lidl se numără printre superioară. Pe lângă produsele Market deschis recent, după cel de primii 10 comercianţi de produ- ca ciupercile după ploaie, au rezisproaspete (legume-fructe, lacta- la Mureş Mall, dispută supremaţia se alimentare la nivel mondial. tat câţiva ani, după care au dispărut aproape neobservate în umbra supermarketurilor.

Lanţul de magazine Darina rezistă; Profi rezistă, deşi a pierdut din strălucirea sa de altădată. Ce va urma? Vor mai rezista sau vor ceda şi ele în faţa tăvălugului hipermarketurilor? Greu de ghicit, pentru că ,,numai câteodată şi din întâmplare, peştele cel mic îl mâncă pe cel mare”!

Noi spaţii comerciale libere

Între Darina şi Profi mai rezistă un butic

Erika MÃRGINEAN

04

ANALIZĂ

Deşeurile menajere din judeţ mai aşteaptă La 1 septembrie, după încă o amânare, proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor Solide în Judeţul Mureş” ar fi trebuit să se încheie, iar depozitul de deşeuri de la Sânpaul, staţiile de sortare, transfer etc. să fie operaţionale. Contestarea licitaţiilor în diferite faze de realizare a proiectului a amânat finalizarea acestuia până cel puţin la sfârşitul lunii octombrie.

Totuşi, judeţul Mureş este printre judeţele „fericite”, spune managerul de proiect, Radu Spinei, pentru că proiectul este realizat în proporţie de 98%.

PUNCTUAL Contractul de finanţare pentru proiectul Sistem de Management Integrat al Deşeurilor Solide în Judeţul Mureş” a fost semnat în 30 iunie 2010, durata de implementare a acestuia fiind stabilită la 3 ani, adică în 2013 proiectul urma să fie încheiat. Anul trecut însă, din cauză că nu a fost construit drumul de acces către staţia de sortare, compostare şi transfer a municipiului Tîrgu-Mureş de la Vălureni, comuna Cristeşti, respectiv municipalitatea târgumureşeană nu a introdus utilităţile la această staţie, în plus anumite licitaţii au fost contestate, reprezentanţii Consiliului Judeţean au solicitat şi au obţinut de la Comisia Europeană o amânare pentru darea în funcţiune a infrastructurii de gestionare a deşeurilor din judeţ.

Mai precis, termenul a fost prelungit până la sfârşitul lunii noiembrie 2014, dată raportată, de altfel, şi de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice într-o statistică referitoare la stadiul de implementare a proiectelor finanţate prin Programul Operaţional Secto-

rial (POS) Mediu, Axa prioritară 2 „Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor”. Între timp, Primăria TîrguMureş a reuşit să finalizeze licitaţia de contractare a constructorului, lucrările fiind în faza de proiectare.

legislativă deoarece firmele care participă la licitaţie trebuie să depună o garanţie, iar o parte din aceasta o reprezintă garanţia de bună conduită.

Mai exact, companiile care contestă rezultatul licitaţiei pot rămâne fără un o sumă importantă dacă le este respinsă contestaţia, sancţiunea maximă putând merge până la 100.000 de euro. În concluzie, nu avem decât să aşteptăm derularea procedurii de licitaţie pentru a afla dacă proiectul va respecta noul termen negociat sau, dimpotrivă, va fi nevoie de încă o amânare.

VESTEA BUNĂ… …este că stadiul fizic de realizare a proiectului este de 98,27% în judeţul Mureş ar fi cel mai avansat dintre cele 31 de judeţe din România care au în implementare asemenea proiecte. „Suntem printre fericiţii care putem raporta un procent de peste 98% ca stadiu fizic de realizare a proiectului, deci suntem aproape de final”, ne-a declarat Radu Spinei, managerul de proiect. Adică „toate lucrările de investiţii sunt realizate”, completează Spinei, „şi anume depozitul de la Sânpaul, instalaţiile aferente depozitului, staţiile de transfer, staţiile de sortare, compostare şi transfer, închiderea celor cinci depozite urbane neconforme (n.red.

Tîrgu-Mureş, Reghin, Luduş, Iernut, Sovata), achiziţia de autocamioane de transport, respectiv a recipientelor pentru colectarea selectivă a deşeurilor.”

VESTEA REA… …este că judeţul Mureş mai are de încheiat faza de contractare a operatorului pentru depozitul regional de deşeuri. „Suntem de două luni pe sistemul electronic de achiziţii publice şi suntem în faza de primire a ofertelor. Noi vom fi gata cu licitaţia în legătură cu operatorul depozitului ecologic şi a staţiei de tratare – me-

Gunoaiele ajung încă tot aici

Ligia VORO

cano – biologică, sperăm, la sfârşitul anului, dacă nu vom avea contestaţii, dacă nu vom ajunge în justiţie şi aşa mai departe ”, spunea la sfârşitul lunii iulie Ciprian Dobre, preşedintele CJ Mureş, legat de finalizarea proiectului.

La o lună distanţă, Radu Spinei ne explică aproximativ acelaşi lucru.

Astfel, în 20 octombrie va avea loc deschiderea ofertelor, după o procedură care a decurs deja greoi, cu contestaţii a documentelor de licitaţie, cu clarificări peste clarificări solicitate de către potenţialii ofertanţi.

Dacă totul va decurge bine, vor fi evaluate ofertele şi va fi desemnat operatorul prin atribuirea contractului, după 10 zile de la comunicarea rezultatului. În varianta nefericită, şi anume contestarea licitaţiei la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), procedura de atribuire a contractului se va mai prelungi puţin. Dacă firma contestatoare nu va fi mulţumită de decizia CNSC şi o va ataca în instanţă, deopotrivă cu rezultatul licitaţiei, atunci procedura se va prelungi până se va încheia procesul, ceea ce nu poate fi anticipat.

Totuşi, un mic ajutor va avea şi autoritatea contractantă din partea

Date din proiect

Depozitul Sânpaul va avea o capacitate totală de circa cinci milioane de metri cubi şi o durată de viaţa de 21 de ani. Prima celulă care va fi realizată prin proiect va avea o capacitate de 1,25 milioane m3 şi o durată estimată de viaţă de 5 ani. Deşeurile depozitate includ deşeuri reziduale nepericuloase, nămoluri rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti, deşeuri din construcţii şi demolări nevalorificabile şi deşeuri industriale nepericuloase.

Instalaţia de tratare mecano-biologică a deşeurilor, cu o capacitate iniţială de 65.000 tone/an, capacitate ce va fi extinsă ulterior, aduce în Mureş tehnologie de ultima oră pentru protejarea solului de poluare prin depozitarea deşeurilor.

Deşeurile reziduale colectate din municipiul Tîrgu-Mureş şi din localităţile adiacente vor ajunge la staţia de transfer Cristeşti. Capacitatea staţiei de transfer va fi de circa 65.000 tone/an. Deşeurile compactate vor fi transportate la instalaţia de tratare mecano-biologică şi la depozitul zonal de la Sânpaul.

Staţia de sortare de la Cristeşti vor fi sortate deşeurile reciclabile colectate separat de la punctele de colectare. Capacitatea staţiei de sortare va fi de circa 28.000 tone/an.

La staţia de compostare de la Cristeşti vor fi compostate deşeurile menajere biodegradabile colectate de la 80 % din casele din Târgu Mureş, precum şi deşeurile biodegradabile din parcuri, grădini şi pieţe.

Staţia va avea o capacitate de circa 10.000 tone/an. În prezent, în judeţul Mureş operează câteva facilităţi de management al deşeurilor: staţii de sortare-transfer (proiecte PHARE CES) de la Reghin, Râciu şi Târnăveni. Prin OG 7/2005, la Bălăuşeri se construieşte o staţie de sortare-transfer.

La Sighişoara funcţionează o staţie de sortare realizată prin proiect PHARE CES. Aceste staţii vor fi integrate în proiect şi vor funcţiona raportat la sistemul unic de gestionare, după expirarea condiţiilor PHARE.

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Sucursala Mediaş cu sediul în Mediaş str. Gării, nr.5 Organizează în data de 17.09.2014, ora 1100, la sediul Sucursalei, licitaţie publică pentru vânzare ţeavă Ø 73 mm (tubing Ø27/8”) uzată, provenită în urma reparaţiilor la sonde. Ţeava se află depozitată la sediul Secţiei de Producţie Delenii, jud. Mureş.

Cantitatea de ţeavă uzată, scoasă la licitaţie se va vinde într-un singur lot de 5000 m.

Preţul de pornire la licitaţie este de 14,6 lei/m, la care se adaugă TVA. Informaţii cu privire la desfăşurarea licitaţiei precum şi la plata taxei şi a garanţiei de participare, se pot obţine la tel. 0269201149 sau 0749331149.

Documentaţia de participare la licitaţie, precum şi oferta propusă se va depune la registratura Sucursalei Mediaş, str. Gării, nr. 5, cu 2 ore înainte de începerea licitaţiei cu strigare. În caz de neadjudecare, licitaţia se va repeta la o altă dată.

05

ANALIZĂ

Mită în autobasculante cu pământ? Şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie, chestorul Valentin Pescari, este urmărit penal într-un dosar de corupţie. Potrivit unui comunicat dat publicităţii joi, 28 august, acesta ar fi pretins de la fostul consilier judeţean şi director general al Administraţiei Bazinale de Apă Mureş vreo 30 de autobasculante cu pământ pentru a-şi amenaja un teren. În schimb, o rudă de-a lui Teodor Giurgea ar fi obţinut un alt post în cadrul Poliţiei mureşene. Să fie doar vârful aisbergului sau e doar un dosar uşurel, un avertisment pentru Pescari. Ambii suspecţi de dare, respectiv luare de mită beneficiază de prezumţia de nevinovăţie în această fază a procesului penal.

SUSPICIUNI PRINTRE FESTIVALURI Printre festivalurile care au ocupat la sfârşitul săptămânii trecute timpul mureşenilor s-a strecurat şi un comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Astfel, unitatea centrală a anunţat în 28 august că: procurorii din cadrul Serviciului Teritorial Tîrgu-Mureş al DNA au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de: chestorul Valentin Pescari, şeful Poliţiei Mureşene, pentru săvârşirea infracţiunii „luare de mită în formă continuată” (două acte materiale), respectiv împotriva lui Teodor Giurgea, fostul director general al Administraţiei Bazinale de Apă Mureş, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită în formă continuată (două acte materiale).

Potrivit datelor date publicităţii… … IATĂ CE S-AR FI ÎNTÂMPLAT … … conform anchetei procurorilor DNA. „La data de 4 octombrie 2011, suspectul Pescari Valentin – chestor de poliţie, inspector-şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Mureş, i-a pretins suspectului Giurgea Teodor, ca, în calitatea sa de director general al Administraţiei Bazinale de Apă (A.B.A.) Mureş, să trimită 30 de autobasculante a câte 30 de tone cu pământ rezultat din decolmatarea unui pârâu, în vederea amenajării unei parcele de teren care aparţinea chestorului de poliţie. Pământul urma apoi să fie nivelat cu un buldozer, pe cheltuiala A.B.A. Mureş. Pretinderea a fost făcută pentru ca, în schimb, Pescari Valentin, în virtutea atribuţiilor sale de serviciu, să dispună mutarea unei rude a lui Giurgea Teodor, lucrător al IPJ Mureş, la un alt serviciu

din cadrul (IJP) Mureş. La data de 26 octombrie 2011, suspectul Pescari Valentin i-a mai pretins suspectului Giurgea Teodor repararea, de asemenea pe cheltuiala A.B.A. Mureş, a unui autovehicul aparţinând IPJ Mureş. Anterior, chestorul Pescari Valentin dispusese transferarea rudei lui Giurgea Teodor şi se angajase faţă de acesta din urmă că o va muta din nou, la un alt compartiment, mai potrivit aptitudinilor sale”.

COMICUL DE SITUAȚIE Dacă citiţi cele mai de sus pare destul de comic ca un şef judeţean de Poliţie să solicite nişte pământ pe care oricum ABA nu îl mai folosea, bănuim, şi de care probabil vroia să scape. De asemenea e comic ca un inspector-şef să nu poată plăti contravaloarea a 30 de tone de pământ care nu costă cât salariul său de pe o lună, în jur de 7.000 de lei. Şi totuşi ancheta pare destul de serioasă dacă DNA a dat publicităţii un comunicat pe acest subiect, în condiţiile în care, în general, această instituţie ne anunţă când trimite pe cineva în judecată.

Deoarece DNA nu prea comunică şi nu credem că ne-ar răspunde la întrebarea următoare: „Publicarea comunicatului are legătură cu blocarea oricărei tentative de presiune care s-ar fi putut exercita asupra procurorului/ procurorilor de caz?”

Apoi, începerea urmăririi penale împotriva şefului IPJ Mureş s-ar putea să echivaleze cu schimbarea sa din funcţie până la finalizarea anchetei care s-ar putea încheia cu trimiterea sa în judecată, respectiv cu neînceperea urmăririi penale.

Cum se va finaliza ancheta rămâne să vedem în perioada următoare însă. Totuşi, o altă întrebare este dacă se vor opri cercetările aici sau anchetatorii vor merge şi pe alte piste şi vor verifica şi alte acuzaţii care i-au fost aduse de-a lungul timpului chestorului Pescari chiar de către colegi de-ai săi?

CINE ESTE VALENTIN PESCARI? Valentin Pescari are 55 de ani, a absolvit Şcoala de Ofiţeri de Poliţie Bucureşti, iar apoi Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, Facultatea de Poliţie, profilul Ştiinţe Juridice, specializarea Drept - Ştiinţe Juridice-specializarea Drept şi o serie de cursuri postuniversitare. Şi-a început cariera în poliţie în judeţul Harghita, la Serviciul Economic.

Din 1990 activează în Poliţia mure-

şeană, unde a fost pe rând şeful Biroului Economic la Poliţia municipiului Tîrgu-Mureş, adjunct al şefului Poliţiei municipiului Tîrgu-Mureş, adjunct al şefului Inspectoratului de Poliţie Judeţean Mureş, şef Serviciu Judeţean de Informaţii şi Protecţie Internă Mureş din cadrul Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă. Din 2010 este inspector şef al IPJ Mureş.

La vremea respectivă s-a speculat că Pescari a fost susţinut de primarul municipiului Tîrgu-Mureş, respectiv de către fostul şi actualul viceprimar Claudiu Maior ca să câştige funcţia de inspector-şef în dauna soţului fostei purtătoare de cuvânt a IPJ, Dorin Popa, adjunct al şefului Poliţiei Municipiului Tîrgu-Mureş, şi acesta presupus susţinut de deputatul, la acea vreme, Doru Oprişcan. „Nu a fost nici o implicare din punct de vedere politic. A fost un concurs supravegheat personal de inspectorul general al IGPR, domnul Petru Tobă, care a fost preşedintele comisiei”, a negat atunci chestorul Ioan Nicolae Căbulea, aflat la acea dată pe o funcţie de conducere în IGPR, şi fost inspector şef al IPJ Mureş.

La preluarea mandatului de inspector şef, Valentin Pescari a promis că „va „curăţa” poliţia mureşeană de corupţi”.

La sfârşitul lui noiembrie 2012, Valentin Pescari a fost avansat în grad de la comisar-şef la chestor, printr-un decret semnat de către preşedintele României, Traian Băsescu.

CINE ESTE TEODOR GIURGEA? Teodor Giurgea a ajuns relativ cunoscut în politica mureşeană pentru că în 2004 a candidat pentru mandatul de primar al Tîrgu-Mureşului din partea PNL, fără succes însă. Până atunci era cunoscut doar ca om de afaceri, fiind la vremea

respectivă director al TAM. Din 2004, timp de două mandate, Teodor Giurgea a fost consilier judeţean, mai întâi din partea PNL, ca apoi să treacă la PDL, o lovitură sub centură aplicată foştilor colegi şi un gest ce părea imposibil. Cum între timp cam toată lumea s-a convins că în politică se poate şi se poartă orice, cred că nimeni în România anului 2014 nu ar mai fi surprins de „dezertarea” sa cum a fost catalogată la vremea respectivă. În 2009, Teodor Giurgea ajunge şef peste Apele Mureş care acoperă însă tot bazinul hidrografic al râului Mureş. În toamna lui 2013, la momentul în care nu mai era şef al Administraţiei Bazinale de Ape Mureş, Teodor Giurgea era trimis în judecată de către procurorii anticorupţie mureşeni, alături de Orban Laszlo Levente – director tehnic la data faptelor şi fost consilier judeţean UDMR, Maria Pătraşcu – director economic şi Ioan Popa – şef Birou Investiţii, pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, uz de fals, în formă continuată şi complicitate la infracţiunea de bancrută frauduloasă, în formă continuată. Teodor Giurgea a explicat, la vremea respectivă, că nu a fraudat nimic, ci dimpotrivă a intenţionat să salveze nişte lucrări contractate cu câţiva ani înainte de a prelua şefia administraţiei şi, implicit, banii pe care îi presupuneau acele lucrări.

Dosarul este pe rolul Tribunalului Mureş.

Ligia VORO

ALTĂ OPINIE „Din punctul meu de vedere este un lucru incorect, pentru că discuţia a fost acum câţiva ani, nu a fost nimic ilegal, dacă era vreo problemă de ce nu s-a întâmplat nimic atunci?

S-au tergiversat lucrurile, cred că sunt nişte poliţie de plătit în interiorul Poliţiei, este o făcătură, nici măcar promisiune nu a fost”, ne-a declarat Teodor Giurgea.

Mai mult, fostul şef al Apelor Mureş ne-a spus că pământul rezultat din decolmatare este un pământ aluvionar, care nu are valoare contabilă, nu se poate vinde, iar prin legea apelor, acesta este dus în zonele aflate sub jurisdicţia administraţiei pentru consolidarea malurilor. Dacă nu sunt astfel de zone se ia legătura cu primăriile din apropiere pentru depunerea pământului. Dacă nici acestea nu au nevoie, atunci Apele trebuie să se descurce, fiind obligate prin lege să suporte cheltuielile de nivelare şi de transport a acestui pământ. Poliţia avea un teren la Sântana la nici un km şi ar fi avut nevoie de acest pământ, iar Apele Mureş nu aveau ce face cu el. „Nu a fost niciodată în gândul meu să reparăm maşina IPJ pe cheltuiala Apelor Române. Maşina a fost reparată pe banii Poliţiei am aflat mai târziu”, a mai completat Teodor Giurgea, continuând: „Nu m-am ferit niciodată, au fost nişte discuţii informale, pe care le-au legat anchetatorii că eu aş fi pretins să fie mutat acel băiat – care a ajuns pe meritul lui la un alt compartiment, prin concurs – pentru a le da pământul”.

Din informaţiile noastre, chestorul Valentin Pescari este internat în spital cu probleme cardiace. Mai mult, inspectorul şef ar fi cerut strămutarea dosarului având suspiciuni că acesta nu va fi instrumentat corect.

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Sucursala Tg-Mureş Str. Salcâmilor nr.23 Tel. 0265-402800 Fax. 0265-306340 S.N.G.N. ROMGAZ S.A. - Sucursala Tg-Mureş, anunţă publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Montare rezervor colectare ape reziduale de 30 mc la Grup 1 Corunca Sânişor ” amplasament în extravilan, localitatea Sânişor, com.

Livezeni, jud. Mureş.

Informaţii privind proiectul propus pot fi consultate la sediul A.P.M. Mureş Tg-Mureş, str.Podeni nr.10, în zilele de luni – joi între orele 9,00 – 14,00, vineri 9,00 – 12,00 şi la sediul S.N.G.N. Romgaz S.A., str.

Salcâmilor nr. 23, în zilele de luni – vineri între orele 7,30 – 15,30.

Observaţiile publicului se primesc zilnic la sediul A.P.M. Mureş, str. Podeni nr.10.

l de oraș în eași comună zare” care a ni, Moșuni, pa, Veţa și parţinătoare jului. dor considese ia o decinu ne putem rogradăm la putem accesa uţie nu văd. omună, noi, m, dar dacă em să facem rogradăm la m nevoie de opene, retroomună, căci nu ne putem Sándor. A zările, invescă și de care școlile, bloare, dar mai ile lăturalniă potabilă nu odernizată și

SFALT ÎN NGHENI

din 1264. Satele aparţinătoare Ungheniului sunt: Şăușa, Cerghid, REGHIN Cerghizel, Morești, Recea și Vidrasău. Dacă ultimul e renumit pentru că găzduiește Aeroportul Internaţional „Transilvania”, penultimul e căutat datorită Mănăstirii de maici, Mănăstirea cu Hramul Adormirii Maicii Domnului.

Primarul orașului, Victor Prodan, a anunţat recent că lucrările de asfaltare la strada Mureșului au Patru cluburi sportive din Reînceput în 11 iulie și facilitează acghin vor primi, în total, suma de 90 cesul locuitorilor aside miiladeproprietăţile lei din bugetul local pentru gurând legătura între DN 15 (E60) finanțarea proiectelor pe care le-au și drumul comunal, care duceînspre depus la administrația locală veMorești, Şăușa,unei Sântioana Mureș derea obținerii finanțăridenerambursabile.

Sumele au fost aprobate și Nazna. „La început am crezut în că ultima şedinţă ordinară a Consiliudezvoltarea infrastructurii și statutul lui a avut loc de Local oraș o Municipal să ne aducă(care investitorii în la sfârșitul lunii august, iar pe ordizonă. Investitorii n-au venit, am piernea de zi a întâlnirii fiind incluse 15 dut și programul la canalipuncte), pe baza SAPARD unei selecții făcute zareo comisie și din fonduri propriișiaatrebuit să de de evaluare raportuasfaltăm și drumul judeţean de 7 km. lui de specialitate întocmit de Compartimentul al Primăriei. Şi la fel păţescJuridic și cei din Miercurea Plecând la oorășeni hotărâre adoptată în Nirajuluidecare fiind pierd acluna februarie 2014, administrația cesarea programului LEADER. Lipsa reghineană acordă finanțări neramfondurilor afectează și satele aparţinăbursabile pentru activități non-profit toare printre carepesunt nu de interes local, bazaunele unui unde concurs există o palmă de asfalt măcar”, a declarat viceprimarul Keresztes Barna, potrivit szekelyhon.

Finanțări nerambursabile din bugetul local

VIITORUL ORAŞULUI, COPIII

ocalitate riCu toate problemele ce așteaptă n 2004, este tanţă de re- rezolvare, primarul Prodan afirmă: unca râului „Așa cum am mai spus și cu alte documentar ocazii, copiii sunt mândria și viitorul acestui oraș. Pe ei îi vom sprijini în viitor, îi vom susţine să rămână aici, să muncească în Ungheni, să to ajute economia și viaţa socială a ntrucât acestei societăţi. rit că În copii avem încredere atât pe rează plan personal, cât și profesional. Le durilor. mulţumesc lor pentru că au grijă de erit că mnat la faima acestui oraș la nivelul judeţu. ,,S-a lui și ţării, le mulţumesc părinţilor

apă

a reţelei t într-o onsiliului explicat e care punct, ersuri ării ziei. reş ritoare vingă cu APARD ţină s-au eaşi firmat a CJ ului a mirea 2004).

06

Sallai Imre, viceprimarul din Sărmaşu

pentru susţinere și nu în ultimul rând, coregrafilor și celor care se ocupă de bunul mers al ansamblului de proiecte.

Hora”, a declarat Victor Prodan despre activitateaCONCRET Ansamblului Hora.

„NU MĂ PLÂNG ŞI NU MĂ SĂRMAȘU ÎnLAUD!” cea de-aÎNdoua sesiune de se-

lectare a proiectelor din acest an au fost depuse cinci proiecte, din care doarUltimul patru au punctajul din cumulat pleiada orașelor ce necesar pentru a obține bani. Asts-ar întoarce la statutul de comună, fel, au îndeplinit criteriile de eligiSărmașu,Asociația alipit judeţului Mureș Viîn bilitate: Club Sportiv 1968, atestat din 1329 itorul Reghin,documentar respectiv echipa de afotbal fost ridicat la rang de oraș în sepfeminin care va primi suma de 25 de2003, mii având de lei șapte pentru tembrie sateproiecapartul numit Viceprimarul „PerformanțăSallai în fotbalul ţinătoare.

Imre de sală „Futsal””.

Asociația „Sportul a declarat pentru săptămânalul pentru toți”, condusă de Alin PăPunctul că în ciuda rezultatelor cu curar, a câștigat 10.000 de lei cu care se poate mândriesteorașul cum proiectul „Mișcarea viață,- viața

ar fi drumuri asfaltate și pietruite, trotuare, parcări, școli, grădiniţe, unitate de pompieri cu 100 de militari, trei sucursale de bănci, staţie SMURD și altele - nu au spital, dar „arde gazul”, iar firma franţuzească asigură loc de muncă pentru 420 de localnici. ,,Nu mă plâng, dar nici nu mă laud”. Cât despre retrogradarea la statut de comună, Sallai afirmă: „Mai avem speranţe, UDMR discută, Asociaţia Orașelor din România” au scris la Bruxelles, promisiuni avem, mai așteptăm, dar dacă nu se găsesc soluţii vom face referendum. Nu cred să nu fie de acord omul dacă îi spui că va putea accesa fonduri europene pentru agricultură, va plăti impozite și taxe mai mici. Banii europeni sunt mai consistenţi decât sumele guvernamentale. Trebuie

dezvoltate infrastructura, agroturismul...”.

este mișcare”. Iar proiectul numit CONCLUZIA DUPĂ 14 ANI „Performanța în artele marțiale de autoapărare”, depus de Asociația Sportivă de Arte marțiale Red Dragon efervescenţa anilor aderării FightÎnClub, a obținut 20.000 de lei.la Uniunea Cea Europeană mai mare multe sumă localităţi aprobată în urma evaluării proiectelor deau ales trecerea la un rang mai înalt, 30.000 de lei, înpuse, speranţa că noul statutvalecontribui va aduce șila organizarea ediției cu numărul bunăstarea și un nivel de trai mai bun.8 a Cupei Sebastiano, competiție ce Sperau ca din fondurile europene să aduce la Reghin, în fiecare an, sporpoată realiza ceea le-ar fi datșidreptul tivi valoroși din ceculturism fitness. laProiectul statutul respectiv de oraș. Numai avândde a fost că depus statut de oraș ei nu pot accesa fonduri Asociația Club Sportiv Sebastiano.

pronunțat asupra rectificării Bugetului General al Municipiului Reghin pe anul 2014, proiectul de hotărâre aferent fiind primul înscris pe agenda lor de lucru.

Apoi, au fost dezbătute apoi câdestinate canalizării, introducerii apei teva proiecte referitoare la imobile și IMOBILE TERENURIToate terenuri, dar și un proiect de hotăpotabile, asfaltăriiȘIdrumurilor. acestea fiind condiţii sine qua non râre privind darea în administrare pentru statutul de oraș. Cu buletinul către Spitalul Municipal „Dr. Eugen În cadrul ședinței de Consi- Nicoară” Reghin a unei locuințe de de oraș în mână, așteaptăs-au o serviciu, situată în cartierul Unirii. liu Local, aleșii oamenii reghinenilor

minune care să le permită și lor accesarea fondurilor europene. La doi pași de ei, cei care au rămas la nivel de comună, se bucură de facilităţile primite de la UE, plătesc taxe mai mici, impozite mai mici și localităţile lor se dezvoltă văzând cu ochii. Decalajul între sat și oraș? Fermierul merge pe asfalt la fermă și orășeanul are buda-n curte!

Orășenii pe hârtie trag după ei satele aparţinătoare cu statut de zonă urbană, fără canalizare, fără apă potabilă și pline de praf sau noroi, în funcţie de starea vremii.

Legal ar avea dreptul, dar încă nicio localitate din România nu a retrogradat. Teama de ziua de mâine îi ţine la stadiul de tatonări. Dacă se va face cumva reorganizarea teritorială să nu regrete că nu mai sunt oraș!

Erika MÃRGINEAN

SC Siletina Impex SRL În Asociere cu SC Transport Local SA Operatori de transport persoane intern şi internaţional Tîrgu – Mureş, str.Bega, nr. 2, tel. 0265269077, fax 0265268448, office@siletina.ro

COMUNICAT DE PRESĂ

Asocierea de transport public urban de persoane din Tîrgu-Mureș, aduce la cunoștinţa publicului călător că în perioada 11.08.2014 – 15.10.2014 (dată aproximativă), strada Predeal va fi închisă circulaţiei în urma unor lucrări de înlocuire conducte și branșamente gaze naturale presiune redusă. În urma acestor lucrări liniile 27 și 44 vor suferi modificări la traseul normal de circulaţie, astfel: - Linia 27, pe sensul de mers Sapienţia – Spitalul Judeţean, va circula de pe Bdul. Pandurilor pe strada Budai Nagy Antal – Staţia Izvor – Centru – Spitalul Judeţean, pe sensul de mers Spitalul Judeţean – Sapienţia, va circula de la staţia Piaţa Teatrului la staţia Poli II – strada Budai Nagy Antal – Bdul. Pandurilor.

- Linia 44, pe sensul de mers Sapienţia – Combinat, va circula pe Bdul. Pandurilor – strada Budai Nagy Antal – Staţia Izvor – Bdul. 1848, pe sensul de mers Combinat – Sapienţia, va circula din Bdul. 1848 la staţia Poli II – strada Budai Nagy Antal – Bdul. Pandurilor. Totodată mașinile gratuite de pe traseul Auchan Sud – Promenada Mall, vor circula pe strada Budai Nagy Antal – Poli II, fără a circula pe strada Predeal.

Orarele de circulaţie ale liniilor rămân nemodificate.

Comitetul de direcţie al Asocierii.

Ultimele două puncte de pe ordinea de zi au fost: Raportul Serviciului Asistență Socială privind serviciile și activitățile de asistență medicală comunitară derulate în municipiul Reghin, în perioada martie - iunie 2014 și o informare a aceluiași Serviciu asupra activității desfășurate de către asistenții personali, întocmită pentru perioada ianuarie – iulie 2014.

Emeşe ARDELEAN

COMUNICAT DE PRESĂ Spiritul TED ajunge și în orașul nostru Un eveniment inedit si interactiv - TEDxTarguMuresSalon va avea loc și în orașul nostru, în data de 4 septembrie, la Hotel Concordia, începând cu ora 19:00.

La acest eveniment, pot participa toti cei care s-au înscris online pe site-ul evenimentului. Cele 80 de locuri disponibile au fost ocupate în doar 5 zile de la deschiderea aplicatilor, ceea ce denotă un profund interes al târgumureșenilor, de a lua parte la acest eveniment.

TEDxTargu-Mures Salon va fi un eveniment introductiv, un preambul la evenimentul principal care se va numi TEDxTarguMures, si care va avea loc în data de 4 octombrie, la Casa de Cultura Mihai Eminescu, unde vor putea participa peste 100 de persoane.

La TEDxTarguMuresSalon vom combina si vizualiza impreuna discursuri înregistrate de la conferințele TED, cu momente de interactiune, de dezbatere propriu zisa si dialog facilitate de moderatorul evenimentului pentru a suscita discuții interesante, generatoare de idei în grupul celor prezenți. Vor exista si momente de socializare, comunicarea fiind facilitata pe toate planurile.

Moderatorul acestui eveniment va fi Simona Ciff, o specialistă în domeniul psihologiei clinice și psihoterapiei.

Avem încredere că tema aleasă pentru acest eveniment „Reinvent yorself by mastering the mind”, temă ce combină conceptele de Limbajul

trupului şi Inteligenţa Emoţională, va trezi interesul târgumureșenilor de a participa activ in spiritul TED a ideilor care merita promovate, impartasite.

TED este un eveniment anual unde sunt invitați unii dintre cei mai importanți gânditori și creativi ai lumii să împărtășească ideile de care sunt pasionați. “TED” sunt inițialele de la Technology, Entertainment, Design — trei domenii largi care combinate ne influențează viitorul.

TED a creat o platformă locală numită TEDx, care permite unor parteneri locali să organizeze evenimente sub licența TED. Sub egida TED, primul eveniment de deschidere, care va avea loc în orașul nostru, este TEDxTarguMuresSalon.

Urmeaza evenimentul principal TEDxTarguMures unde x reprezinta un eveniment realizat in mod independent, în oraşul nostru.

Cei care ne sprijină pentru ca acest eveniment, să fie unul de succes sunt partenerii noștrii: Partener principal - Universitatea Cultural Științifică Sponsori - Hotel Concordia, Cofetăria Artizan, Brutăria Eldi, Loriand, OvidiuRosca Photography.

07

Alianța Creștin Liberală și-a început activitatea la Luduș Joi, 21 august 2014, a avut loc prima şedinţă de lucru a Alianţei Creştin Liberale din oraşul Luduş, organizată de către cei doi co-preşedinţi, primarul Cristian Moldovan şi Ciprian Turdean, consilier local.

Din partea conducerii judeţene a Alianţei Creştin Liberale (ACL) au participat senatorul Akos Mora Daniel şi deputatul Florin Urcan.

ACL este constituită din PNL și PDL, în vederea participării cu un candidat unic la alegerile prezidenţiale, Klaus Iohannis fiind candidatul ACL. Mai mult, prin voinţa tuturor membrilor celor două partide, la nivel naţional, s-a hotărât unificarea şi realizarea celui mai mare partid de centru-dreapta, respectiv noul Partid Naţional Liberal. Pe termen scurt, ACL Luduș dorește: Câştigarea de către Klaus Iohannis a alegerilor prezidenţiale; câştigarea alegerilor locale şi parlamentare din anul 2016; Aport total şi necondiţionat în ceea ce priveşte aplicarea programului de dezvoltare a oraşului Luduş; Atragerea şi coagularea tuturor forţelor din mediul civic, economic şi comunitar, menite să crească ritmul de dezvoltare a oraşului.

După întâlnire am înregistrat… …SCURTE DECLARAȚII Primarul Cristian Moldovan:

Linişte în Parcul Primăriei

„Nu pot să afirm decât faptul că de acum, la Luduş, a început să lucreze pentru luduşeni o forţă politică şi administrativă extraordinară, extrem de motivată şi capabilă în acelaşi timp să continue şi să îmbunătăţească tot ceea ce înseamnă „mai bine pentru luduşeni”. Este voinţa noastră asumată pentru a ne debarasa de toate elementele negative din trecut şi pentru a acţiona pentru un viitor cât mai bun.”

Ciprian Turdean: „Este prima şedinţă ACL Luduş după cea judeţeană de săptămâna aceasta. Un motiv în plus pentru a înţelege faptul că aici există oameni care ştiu că politica şi administraţia publică locală nu reprezintă doar un scop în sine, ci un mijloc prin care aplici un proiect clar şi corect pentru cetăţean. Nu mai avem timp de aşteptări, acest nou partid, va reuşi fără doar şi poate să-şi asume proiectul de dezvoltare comunitară”.

Florin Urcan: „Semnalul pe care doresc să-l transmitem, odată cu constituirea ACL şi a noului PNL este acela de forţă. Sunt absolut sigur că foarte mulţi îşi pun multe întrebări care au rădăcini în ceea ce a fost în trecut, în orgolii personale sau cataclisme sufleteşti. Timpul pentru analize interpersonale elaborate a trecut. Sunt sigur că împreună cu Cristian Moldovan şi noua lui echipă puternică, o să facem front comun în ceea ce priveşte bunăstarea tuturor luduşenilor.”

Akos Mora Daniel: „La Luduş am văzut ceea ce trebuia văzut, adică multă motivaţie. ACL, noul şi marele PNL au deja aici o temelie puternică ce va fi capabilă să facă progres, să capaciteze proiecte comunitare importante.

Am foarte mare încredere în Cristian Moldovan că va gestiona şi capacita tot ceea ce va fi mai bine pentru toţi luduşenii”.

Ioan A. BORGOVAN

Un „ac de păr” otrăvit în drum

www.punctul.ro

DN 15 E60 are o intrare mai deosebită în orașul Luduș prin cele câteva serpentine care trec pe lângă Motelul Salcâmul, o unitate a Consumcoop Luduș. Zona frumoasă, amenajată pentru turiștii care se opresc pentru odihnă reconfortantă, pentru cumpărarea de suveniruri sau pentru revizia sau vulcanizarea pneurilor a intrat, de puțină vreme într-o recesiune vizibilă. Cauza? Un parapet care desparte cele două sensuri de circulație ale mijloacelor de transport.

AVANTAJE SAU DEZAVANTAJE? La o primă analiză, montarea unui parapet care desparte sensul de coborâre de cele două sensuri de urcare, este benefic participanților la trafic. În realitate nu este așa, spune Marcel Olaru, admi-

nistratorul firmei Lecram SRL. Acesta a participat la ședința Consiliului Local unde a făcut un apel pentru ca factorii locali să intervină la administratorii drumului național. „Față de anul trecut când se înregistrau în zonă doar 2-3 accidente pe an, acum numărul lor a ajuns la nouă sau 10”, spune Olaru care le-a înregistrat, iar imaginile video le poate pune la dispoziția celor interesați.

CNADNR Mureș a vrut desigur să rezolve o problemă acolo și este adevărat, a rezolvat-o! Numărul de accidente înregistrate dau o notă proastă inițiativei care a îngustat calea de coborâre cu un metru. Dovada că tirurile se încadrează cu greu în cele două „ace de păr” sunt panourile zgâriate, mișcate din loc și acostamentele care încep să fie distruse.

Nu a contat nici intervenția președintei CONSUMCOOP, Ana Păsăroiu și nici

o adresă trimisă de deputatul Florin Ionaș Urcan în care se spune că „este nevoie de o trecere de pietoni (existentă la un moment dat) care să facă legătura între parcarea situată pe partea dreaptă a direcției de mers și unitățile economice situate pe partea stângă”. CNADNR nu a răspuns celor două solicitări și în consecință urmează ca Primăria și Consiliul Local să intervină și ele. În intervențiile din ședință consilierii au luat atitudine față de tăcerea drumarilor. „Se blochează drumul la Cabană în caz de accident” (C. Turdean); „Acolo nu se justifică parapetul” (I. Bungardi); „Cu banii aceia se puteau face lucrări mai utile” (Eneyedi M), au fost doar câteva dintre reacțiile aleșilor locali care au fost de acord cu o intervenție scrisă a Executivului la CNADNR. Ioan A. BORGOVAN

Punctul pe i

LUDUȘ

Zilele Culturale Maghiare Luduş

În şedinţa Legislativului local din luna august a fost aprobat un Proiect de hotărâre privind Organizarea manifestării „Zilele Culturale Maghiare din Luduş”, ediţia 2014, în perioada 5-7 septembrie.

Consilierii locali au aprobat colaborarea Unităţii Administrativ Teritoriale Luduş reprezentată de primarul Cristian Moldovan, cu Asociaţia „Patroczy Kata Szidonia” reprezentată de Kovats ZsuzsannaIldiko pentru organizarea în comun a manifestării.

Conform protocolului între cele două părţi, manifestările se desfăşoară pe terenul aferent Şcolii Gimnaziale din cartierul Roşiori, în zilele de 5-7 septembrie 2014.

Pentru desfăşurarea în bune condiţii a festivităţilor, UAT Luduş se obligă: Să contribuie financiar cu suma de 15.000 de lei alocată de la bugetul local. Banii vor fi viraţi în contul Asociaţiei în baza facturilor emise; Să obţină toate avizele necesare; Să asigure prezenţa la manifestare a efectivelor de ordine publică şi siguranţă necesare, a unui echipaj de ambulanţă; Să asigure prezenţa personalităţilor locale şi naţionale, prin trimiterea de invitaţii oficiale; şi altele. Asociaţia „Petroczy Kata Szidonia” se obligă: să utilizeze suma primită de la bugetul oraşului în scopul realizării obiectivelor din protocol; să asigure buna organizare a tuturor evenimentelor cultural-artistice; să identifice şi să atragă alte surse de venituri legal constituite pentru suplimentarea bugetului; şi altele.

Toth Sandor de la Casa de Cultură „Pompeiu Hărăşteanu” ne-a oferit amănunte despre Programul sărbătorii care începe în ziua de vineri cu o seară distractivă la terasa Tivoli unde se vor face degustări de vinuri, apoi sâmbătă la ora 9 în Parcul Tineretului se desfăşoară un turneu de tenis. La ora 16 se plantează un brad la bustul poetului Petofi Sandor, iar la ora 20 se vernisează expoziţia de pictură Antoniu Meda.

Duminică dimineaţa încep pregătirile pentru concursul de preparat gulyaş, cu participare internaţională. Tot duminică dimineaţa pentru copii se organizează un program distractiv, iar pentru tineri o competiție de fotbal. La ora 13 se jurizează concursul de gulyaş, iar de la ora 14 începe programul cultural în cadrul căruia sunt prezentate obiceiuri populare , cântece şi jocuri. Seara de duminică se încheie cu un bal. Amănunte despre Festivalul internaţional „Gyongykoszoru” în ediţia următoare.

08

SPORT

Gheorghe, Hagi din nou la Tîrgu-Mureș

Unul dintre cei mai mari sportivi ai României, Gheorghe Hagi a revenit joi la Târgu Mureș, pentru a deschide în mod oficial a VIII-a ediție a cupei E.ON Kinder 2014 la fotbal. ” Tîrgu Mureș este un oraș care oferă condiții excepționale pentru sport, pentru fotbal. Ceea ce face Primăria aici pentru sport este ceva special. Apoi, în actuala perioadă este extrem de dificil de stabilit şi dezvoltat relaţii de parteneriat cu mediul de afaceri privat.

De aceea, doresc să evidenţiez în mod deosebit implicarea E.ON România în susţinerea sportului pentru copii, această companie fiind un model de sprijin pentru domeniul sportului, pentru comunitate în general.” a spus Gheorghe Hagi. Peste 2.000 de juniori reuniţi în 132 de echipe de fotbal din România, Bulgaria şi Cehia se vor întrece pentru trofeele puse în joc la actuala ediţie a Cupei E.ON Kinder.

Ajunsă la a VIII-a ediţie, Cupa E.ON Kinder, unul dintre cele mai puternice turnee de fotbal pentru juniori din ţară, a debutat joi cu un meci între tinerii fotbaliști unde lovitura de

începere a fost dată de Gheorghe Hagi alături de viceprimarul Claudiu Maior. Competiţia este programată să se desfăşoare în 2 serii, şi anume: seria întâi (31 august – 04 septembrie)

pentru categoriile pare (2000, 2002, 2004, 2006) şi seria a doua (06 septembrie – 10 septembrie), pentru categoriile impare (2001, 2003, 2005, 2007). Festivităţile de premiere vor avea loc la orele 13.30 în zilele de 04 septembrie, respectiv 10 septembrie la Academia de Sport Weekend. Locaţiile terenurilor de joc sunt următoarele: Stadion Municipal ASA Târgu Mureş (teren sintetic), Teren Weekend (doar în seria a doua), Teren Apollo Sângeorgiu de Mureş (doar în seria întâi), Teren Darina Ungheni, Teren Stadion Ungheni, Teren Kinder Sângeorgiu de Mures şi Teren Academia de Sport Weekend Târgu Mureş. Toate noutăţile şi detaliile desfăşurării turneului sunt disponibile pe site-ul oficial al competiţiei www.eonkinder.ro. ”Felicitări organizatorilor, celor care iată reușesc să promoveze sportul pentru copii într-o lume dominată de televizor

ASA Tîrgu-Mureș- FC Botoșani, 2 - 1 ASA Tîrgu Mureş a cîştigat partida de pe teren propriu cu FC Botoşani, scor 2-1, fiind a treia victorie a ardelenilor din acest sezon.

Ousmane N’Doye a marcat ambele goluri ale celor de la ASA, în timp ce pentru FC Botoşani a marcat Hadnagy. În urma acestui scor, ASA urcă pe 5 cu 11 puncte, în timp ce FC Botoşani cade pe 8, cu 9 puncte.

Partida s-a desfășurat duminică, de la ora 17, pe Trans-Sil, într-o partidă din etapa a VI-a a Ligii 1. Cele două formații au fost vecine de clasament, oaspeții locul 7, cu 9

puncte, iar roș-albaștri, locul 8, cu 8 puncte.

După primele 2 etape, FC Botoșani nu acumulase vreun punct și suferise două înfrângeri clare (0-3 cu Gaz Metan Mediaș și 1-4 cu Petrolul Ploiești). Au urmat însă trei jocuri și tot atâtea victorii, cu același scor, 1-0 (acasă cu Astra, în deplasare la Oțelul și din nou pe teren propriu cu U-Cluj). O creștere de formă evidentă, pentru o echipă pragmatică, care știe să concretizeze ocaziile pe care le are.

De cealaltă parte, ASA Tîrgu-Mureș a venit după prima înfrângere a sezonului, 1-2 la Brașov, în urma unui joc dominat de

pentru jocurile naționalei din preliminariile EURO 2016, ar asigura o perioadă de liniște în pregătirea jocurilor următoare. Înainte de meci Adrian Falub, antrenor principal ASA Tîrgu-Mureș, a declarat: „Jocul cu FC Botoșani este unul foarte greu. Ei vin după trei victorii consecutive, iar noi după un joc pe care l-am pierdut nemeritat. Toată lumea este conștientă de importanța partidei, toată formația noastră, dar ratările din prima par- lumea va lupta pentru cele 3 puncte. Avem te au dus la un deznodământ nefericit. nevoie de consistență, avem nevoie să concreVictoria păstrează echipa tizăm ocaziile pe care le avem. Ne așteaptă tîrgumureșeană în partea superioară a cla- un joc greu, în fața unui adversar dificil, în samentului, iar întreruperea campionatului formă, dar trebuie să câștigăm.”

09

PUBLICITATE

40 de parcări noi în centrul orașului La capătul străzii Köteles Sámuel, în spatele blocurilor din zona Romarta, la cererea cetățenilor se vor amenaja 40 de noi locuri de parcare. ”La solicitarea celor care locuiesc aici și în colaborare cu ei, am conturat un plan de reabilitare al zonei. Vom finaliza în primă instanță în jur de 40 de spații de parcare noi, având în vedere că zona este una foarte aglomerată. Vom analiza posibilitatea aplicării unui nou covor asfaltic în zonă şi sistematizarea întregului areal. Din păcate, zilnic, aici sunt parcate multe maşini, ale angajaţilor de la Apele Română şi de la Dispeceratul 112, fapt care îi lasă pe locatarii din blocuri fără locuri pentru autoturismele personale. De aceea se impune o reabilitare a zonei. Este o arie centrală a oraşului şi ne vom concentra atenţia asupra ei.” a declarat viceprimarul Claudiu Maior.

Pe Bulevardul 1848 – Dâmbul Pietros, la urcarea dinspre centru, pe porţiunea care urmează după intersecţia cu strada Slatina, se reabilitează trotuarele pentru circulaţia pietonală. ”Împreună cu președinții asociațiilor de proprietari din blocurile din zonă am inițiat această reabilitare a trotuarelor. Zona este foarte circulată de cetățenii care urcă s-au coboară din cartierul Dâmbul Pietros iar solicitările erau numeroase. Continuăm cu reabilitarea străzilor laterale din cartier și vom încerca să răspundem la toate solicitările venite din partea cetățenilor.” a declarat viceprimarul Claudiu Maior.

Prietenia dintre Zalaegerszeg și Tîrgu-Mureș reconfirmată Aflat într-o vizită în municipiul nostru, viceprimarul orașului Zalaegerszeg din Ungaria, domnul Balaicz Zoltán s-a întâlnit cu viceprimarul Claudiu Maior și consilierul Csegzi Sandor. Cu ocazia întâlnirii au fost reconfirmate bunele relații dintre cele două orașe, Zalaegerszeg și Tîrgu-Mureș. ” În luna octombrie, în Ungaria au loc alegeri locale și ca și viceprimar voi candida pentru funcția de edil șef al orașului Zalaegerszeg. În această idee, mi s-a părut firesc să prezint programul meu primăria Tîrgu-Mureș. Cea mai bună politică și colegilor și prietenilor din orașul înfrățit cu atât pentru noi cât și pentru tîrgumureșeni este care avem cea mai dinamică relație, celor din să facem o administrație aproape de cetățean,

Continuă asfaltarea trotuarelor în Dâmbul Pietros

să ne consultăm cu oamenii și să le răspundem solicitărilor. Și pe viitor vă asigur de întreaga noastră prietenie sinceră.” a declarat viceprimarul orașului Zalaegerszeg din Ungaria, Balaicz Zoltán. La rândul său, viceprimarul Claudiu Maior a spus ”Sunt foarte bucuros să văd un tânăr viceprimar plin de energie cum se gândește să candideze pentru fotoliul de primar. Îi doresc mult succes. De puține săptămâni am trecut prin Za- P laegerszeg și am văzunt un oraș frumos, curat și bine îngrijit. Avem o relație foarte bună cu Zalaegerszeg și cred că și pe viitor vom fi parteneri de încredere.”

Se pregăteşte un film artistic la Tîrgu-Mureş!

www.punctul.ro

Miercuri, 27 august, a avut loc o interesantă întâlnire între viceprimarii Claudiu Maior şi Peti Andras pe de o parte şi regizorul americano-maghiar Poór Istvan, care a venit la Tîrgu-Mureş pentru a începe în luna septembrie filmările la un nou film de al său „ Am fost în multe locuri din România, am fost în multe oraşe din Transilvania, dar cel mai bun loc pentru filmul meu, pe care doresc să îl fac, este Tîrgu-Mureş. Subiectul este despre înţelegerea dintre oameni, o temă tratată în note de comedie dar şi de dramă. Vor fi mulţi actori români alături de mulţi actori maghiari în filmul acesta. Mesajul acestei poveşti vreau să fie legat de

umanitate, de comunitate, de valorile comune pe care trebuie să le apărăm. Ambiţia mea este ca acest film să îl prezint şi la festivalul de la Cannes şi să stabilim aici la Tîrgu-Mureş un puternic studio de fime. Oraşul este în mijlocul Transilvaniei, are locaţii frumose, foarte diverse şi producţia unui film aici este mult mai ieftină faţă de alte părţii.” a spus regizorul americano-maghiar Poór Istvan. „ Sunt foarte încântat de această iniţiativă a domnului regizor Poór Istvan precum şi de cuvintele frumoase despre oraş. A sosit timpul ca să ne îndepărtăm de luptele politice şi să arătăm lumii întregi frumuseţea oraşului nostru pe care împreună,

culturale pot întării buna înţeleger între oameni şi pot reliefa adevăratele valori care trebuie cu toţii să le apărăm.” a declarat viceprimarul Claudiu Maior. „Sunt foarte bucuros că acest proiect se materializează la Tîrgu-Mureş. În luna septembrie am planificat o conferinţă de presă în care vom prezenta mai multe detalii despre acest proiect. Acum se aleg locaţiile de filmare. Interesant este că tîrgumureşenii care doresc, vor putea participa la realizarea români şi maghiari îl construim şi îl ducem mai acestui fim evoluând în echipa de figuraţie. Cred că departe. Dacă acest film va ajunge la Cannes şi va fi un lucru foarte bun pentru oraş.” a continua frumuseţile oraşului vor fi arătate întregii lumi, cu la rândul său viceprimarul Peti Andras. toţii vom avea de câştigat. Iată că astfel de proiecte Biroul de presă al Primăriei Tîrgu-Mureş P

10

SIGHIȘORA

Festivalurile împânzesc din nou Sighișoara În perioada 5 – 7 septembrie, două mari festivaluri cheamă sighișorenii din nou la cultură. Este vorba despre Sighişoara Film Festival și Festivalului Fanfarelor.

TREI ZILE DE POVEȘTI FRUMOASE Pentru al şaselea an consecutiv, în perioada 5 – 7 septembrie, în vestita cetate medievală, se va organiza sărbătoarea filmelor româneşti premiate la cele mai importante festivaluri internaţionale - Sighişoara Film Festival. Pentru trei zile, Piaţa Cetăţii din Sighişoara va deveni decorul celor mai frumoase poveşti cinematografice, dar şi un spaţiu feeric de întâlnire între publicul iubitor de filme şi artiştii creatori. Vor fi prezenţi la eveniment regizori, actori, producători şi alte personalităţi marcante ale culturii româneşti.

Ediţia din acest an este organizată de Fundaţia Română pentru Educaţie şi Educatori în colaborare cu Municipiul Sighişoara şi Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale”, Bucureşti.

FILMELE Sub semnul excelenţei la capitolul premii, Sighişoara Film Festival îi aşteaptă pe iubitorii de cinema să vizioneze producţiile româneşti premiate în anul anterior la cele mai importante festivaluri internaţionale: Poziţia Copilului în regia lui Călin Peter Netzer (Ursul de Aur şi FIPRESCI Prize la Festivalul Internaţional de la Berlin, ICS Award la International Cinephile Society Awards, Telia Film Award la Stockholm Film Festival, nominalizare pentru cea mai bună actriţă la European Film Awards – Luminiţa Gheorghiu); Câinele Japonez al tânărului regizor Tudor Cristian Jurgiu (Competition 1-2 Award la Warshaw International Film Festival, nominalizare Best Eastern European Film Award la Santa Barbara Inetrnational Film festival, nominalizare Golden Gateway la Bobmay International Film Festival); Domnişoara Christina în regia lui Alexandru Maftei (producţie multipremiată la Premiile Gopo 2014); Roxanne în regia lui

Valentin Hotea (Golden Trailer – Best Foreign Poster la Golden Trailer Awards, nominalizare la Golden Leopard – Filmmakers of the Present la Locarno Internaţional Film Festival); producţia Sunt o babă comunistă în regia lui Stere Gulea (nominalizări la Premiile Gopo 2014 pentru Cea mai bună imagine, Cea mai bună muzică originală, Cel mai bun machiaj); Puzzle în regia lui Andrei Zinca (Best Feature Film şi Best Director la Bufflo Niagara Film Festival, Best Feature Merit şi Best Script Merit la New York City Independent Film Festival). De asemenea, ediţia din acest an, aduce la Sighişoara 16 de scurtmetraje premiate, printre care se vor regăsi creații ale proaspeților absolvenţi de film, dar şi cele ale marilor regizori.

le japonez, regia Tudor Cristian Jurgiu (durata 86 min.)

SÂMBĂTĂ, 6 SEPTEMBRIE Club Aristocrat Ora 11:00-12:30 – Proiecţii scurt metraje Colecţia de arome – regia Igor Cobileanski Kazimir – regia Dorian Boguţă Brigada neagră – regia Andrei Teodorescu Mâine, Bach – regia Mihnea Ciorică Şi băieţii câteodată – regia Mihai LucaciGrunberg Ora 12:30 – Conferinţă de presă Ora 15:00-16:30 – Proiecţii scurt metraje Wonderland – regia Peter Kerek Idle – regia Raia al Souliman 12 minute – regia Nicolae Constantin Tănase Plimbare – regia Mihaela Popescu

IN MEMORIAM ŞERBAN IONESCU În acest an, secţiunea specială in memoriam va fi dedicată actorului Şerban Ionescu, prin prezenţa peliculei Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii în regia lui Mircea Mureşan.

Toate producţiile vor putea fi vizionate cu intrare liberă, în tradiţia SFF, alături de regizori, producători, actori şi multe alte personalităţi din cinematografia şi viaţa culturală românească.

Sighişoara Film Festival este un eveniment organizat de Fundaţia Română pentru Educaţie şi Educatori, devenit alături de întreaga echipă implicată, un motiv de celebrare a cinematografiei româneşti la ea acasă, după călătoriile acesteia de apreciere la marile competiţii internaţionale.

TURUL FANFARELOR Festivalului Fanfarelor se va desfășura în data de 6 septembrie și este organizată de Primăria Sighișoara.

Prin acest eveniment, Sighişoara se înscrie pe harta localităţilor care nu numai că susţin o fanfară, dar şi creează cadrul de exprimare a acesteia, alături de cele mai reprezentative fanfare din România.

Ediţia a XI-a a Festivalului Fanfarelor Sighişoara completează calendarul cultural

sighişorean al acestui an, constituindu-se într-un punct de atracţie pentru turişti, luna septembrie fiind o lună de vacanţă în care Sighişoara este încă asaltată de turişti dornici Piaţa Cetăţii să guste din farmecul locurilor. Muzica de Ora 20:30 – Proiecţie lung metraj Dompromenadă şi dansul majoretelor din Piaţa nişoara Christina, regia Alexandru Maftei Cetăţii vor întregi acest farmec, spre satisfac- (durata 101 min.) ţia tuturor, aşa cum s-a întâmplat şi la ediţiile Ora 22:20 – Proiecţie lung metraj Roxanne, regia Valentin Hotea (durata 97 min.) anterioare.

PROGRAM SIGHIŞOARA FILM FESTIVAL 2014

DUMINICĂ, 7 SEPTEMBRIE

Club Aristocrat Ora 11:00-12:30 – Proiecţii scurt metraje 5 - 7 SEPTEMBRIE Treizeci – regia Victor Dragomir O umbră de nor – regia Radu Jude VINERI, 5 SEPTEMBRIE My Baby – regia Luiza Pârvu Betoniera – regia Liviu Sandulescu Ora 13:00 – SFF Cine-Cafe Piaţa Cetăţii Ora 15:00-16:30 – Proiecţii scurt metraje Ora 19:00 – Deschidere oficială SighiTatăl nostru – regia Sergiu Lupse şoara Film Festival 2014, a VI-a ediţie Ovo – regia Eva Pervolovici Ora 19:30 – In memoriam Şerban IoThe Matriarch – regia Barna Nemethi nescu Piaţa Cetăţii Proiecţie lung metraj Ion: Blestemul Ora 20:00 – Proiecţie lung metraj Sunt pământului, blestemul iubirii, regia Mircea o babă comunistă, regia Stere Gulea (durata Mureşan (durata 90 min.)

94 min.)

Ora 21:10 – Proiecţie lung metraj Poziţia Ora 21:45 – Proiecţie lung metraj Puzzle, copilului, regia Cătălin Peter Netzer (durata regia Andrei Zinca (durata 110 min.)

112 min.) www.punctul.ro Ora 23:10 – Proiecţie lung metraj Câine-

Sighișorenii, chemați să-și arunce deșeurile electrice Municipiul Sighişoara, în parteneriat cu Asociaţia Română pentru Reciclare RoRec, va organiza sâmbătă, 6 septembrie 2014, între orele 9,00 – 17,00, Campania de Mediu Mini colectare deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE) - “Locul deşeurilor nu este în casă!”

Această acţiune de colectare face parte dintr-o amplă campanie de mediu derulată de Asociaţia RoRec la nivel naţional, în parteneriat cu primăriile locale şi în conformitate cu Normele Europene şi legislaţia în vigoare (OUG 78/2000, Legea 426/2001, OUG 61/2006, Directiva 2002/96/CE, HG 448/2005 si OM 1225/2005).

Pe lângă obligaţiile legale care îi revin, municipalitatea face acest efort pentru protecţia locuitorilor Sighişoarei, DEEE având nocivitatea de 10 ori mai mare decât cea a deşeurilor menajere întrucât au în structura lor componente non biodegradabile, ce conţin substanţe nocive. Această nocivitate le dă un potenţial toxic pentru mediu cât şi pentru om (pot cauza alergii, sterilitate, boli de inimă, sau cancer), de aceea a păstra DEEE în casă sau a le arunca la gunoi, alături de deşeurile menajere, este o greşeală, ele trebuie duse la centrele de colectare pentru a fi reciclate.

Aceast proiect vine în sprijinul sighişo-

renilor prin amplasarea unui punct provizoriu de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronic la Şcoala Gimnazială “Zaharia Boiu”.

Cetăţenii care deţin echipamente grele sau voluminoase, pot folosi serviciul de preluare gratuită de la domiciliu prin programarea telefonică la numărul 0741-028787, între orele 9,00 – 17,00.

Municipalitatea îndeamnă sighişorenii să participe în număr mare la această campanie de mediu, mizând pe contribuţia voluntarilor şi presei care, în ediţiile anterioare au avut un rol important la succesul proiectului.

11

TÂRNĂVENI

Fanfara Armonia, la tabăra de muzică vocal-instrumentală

Crește numărul spargerilor de locuințe

În perioada 25 - 31 august 2014, la Tîrgu-Mureș, s-a desfășurat prima ediție a Taberei Naționale de Muzică VocalInstrumentală, la care au participat 80 de tineri cu vârsta între 10 și 35 de ani din județele: Mureș, Bistrița Năsăud, Sibiu, Maramureș, Cluj, Brăila, Galați și București.

Tabăra a fost finanțată de Ministerul Tineretului și Sportului prin Direcția Județeană de Sport și Tineret Mureș.

Activitățile au avut loc la Baza Turistică „Mureșul” Tîrgu-Mureș, în colaborare cu Palatul Copiilor Tîrgu-Mureș și Inspectoratul Școlar Județean Mureș.

La Tabără a participat și un grup din Târnăveni, însoțit de profesorii Halmen Manuela și Vily, care a fost format din 18 elevi: la secțiunea canto: Gligor Dori-

În ultima vreme a crescut numărul spargerilor de locuinţe la Târnăveni. Situaţia este oarecum previzibilă deoarece s-a terminat fierul din Combinatul chimic, iar localnicii din zonă, obişnuiţi să trăiască din valorificarea fierului sustras de pe platforma chimică, au început să fure acum din casele localnicilor. Nu este vorba de furturi organizate, ci de mici găinării... Problema mai gravă e că potenţialii infractori sunt aproape jumătate din populația oraşului, oameni foarte săraci, al căror principal scop este să îşi satisfacă nevoia imperioasă de hrană, dar şi viciile precum alcoolul sau tutunul.

ana, Puia Alexandra, Dreghici Răzvan; la secțiunea instrumente au participat membri ai Fanfarei „Armonia” Târnăveni: Burlacu Darius – flaut, Dan Tatiana – flaut, Domokos Izabella – flaut, Holom Gianina – flaut, Halmen Andreea – flaut, Pătru Diana – flaut, Furnea Denisa – trompetă, Sava Paul – trompetă, Șerban Rareș – trompetă, Tolan Alexandru – trompetă, Plăcintar Florin

– trompetă, Manea Ștefan – saxafon tenor, Nagy Karla – clarinet, Uștea Anca – clarinet, MolnarVarga Emese – althorn, Macaveiu Ionatan – instructor pentru instrumentele de alamă, Salahub Vlad – instructor de flaut.

Spectacolele finale au avut loc la Casa de Cultură „Mihai Eminescu” din Tîrgu-Mureș, vineri, 29 august și sâmbătă, 30 august.

Mircea BARBU

Ioan Creţa și-a încetat mandatul Pe ordinea de zi a consilierilor locali la şedinţa de la sfârșitul lunii august au fost înscrise șase puncte.

Primul punct s-a referit la constatarea încetării de drept a mandatului de consilier local al lui Ioan Creţa şi declararea vacantă a acestui post. Cel mai probabil, Partidul Poporului Dan Diaconescu îl va desemna ca şi înlocuitor pe Dorin Gligor. În aceeaşi şedinţă a fost supusă aprobării suprafaţa unor terenuri aparţinând unor imobile ale municipiului Târnăveni şi atribuirea în folosinţă gratuită a unui teren către Electrica pentru amplasarea

unui post de transformare. În şedinţă au existat și două informări cu privire la participarea Ansamblului Junii Târnavei la festivaluri internaţionale şi cu privire la situaţia alocării de fonduri nerambursabile pentru asociaţiile din Târnăveni. Ultimul punct al

www.punctul.ro

Dar iată că poliția începe să dea de urmele infractorilor. Astfel, un hoț care a intrat prin efracţie într-o casă de pe strada Şoimilor

Angajații Primăriei au donat sânge !

ședinței de consiliu a fost un referat prin care s-a propus realizarea de praguri din asfalt pentru reducerea vitezei, în faţa trecerilor de pietoni, cu scopul diminuării numărului de accidente rutiere la Târnăveni.

Mircea BARBU

Cu Prietenie ….

Primăria Municipiului Tîrgu-Mureş este onorată să primească vizita Fanfarei Trezoreriei din Budapesta, într-un concert extraordinar sub titlul “Cu Prietenie…”, sâmbătă 30 August 2014 de la ora 19:00 în Piaţa Teatrului. În concertul pe care îl va susţine în faţa tîrgumureşenilor, Fanfara Trezoreriei din Buda-

HOȚ PRINS

din Târnăveni a fost prins și a primit un mandat de arestare pentru 29 de zile. Infractorul a intrat prin escaladare şi efracţie sâmbătă noaptea, 23 august, într-o casă situată pe strada Şoimilor, de unde a sustras o sumă de bani. Poliţiştii l-au prins a doua zi, iar acum acesta este arestat. Poliţia municipiului Târnăveni este pe urmele celorlalţi infractori şi efectuează cercetări pentru stabilirea făptuitorilor care au mai dat spargeri la diferite case din localitate. Toţi suspecţii sunt din Târnăveni.

pesta, va interpreta o serie de mari şlagăre mondiale precum şi melodii binecunoscute din repertoriul european. Intrarea este gratuită. Vă aşteptăm cu drag să petrecem o seară muzicală de excepţie cu Fanfara Trezoreriei din Budapesta, Biroul de presă al Primăriei Tîrgu-Mureş P

Zece angajați ai Primăriei Tîrgu-Mureș au donat miercuri dimineață la ora 10, sânge la Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Mureş pentru pacienții care au urgentă nevoie de acest lucru, fiind pregătiții pentru diverse operații sau alte intervenții la spitalele din municipiu. „ Am venit astăzi voluntar, alături de câțiva colegi din Primărie, doamne și domni, pentru a dona sânge. Am înțeles că sunt probleme și am căutat să răspundem cât mai repede posibil. Zilele viitoare vor urma și alți colegii care astăzi nu au putut lipsi. Nu vrem să facem ceva sensational din acest eveniment.

Suntem conștienți că fiecare dintre noi avem o rudă, părinți, frați, copii, care odată au avut nevoie de sânge sau poate vor avea. Este un act de profundă umanitate care nu permite nici o altă interpretare de aceea vă rog să îl tratăm ca atare. Considerăm că este un alt fel de a ne implica în viața orașului în slujba căruia lucrăm. Ar fi foarte bine dacă și alți cetățeni s-ar gândii din când în când la acest aspect al vieții. Mai în glumă, mai în serios, aș recomanda tuturor ca în loc să își toarne găleți de apă în cap să doneze sânge pentru cei care au nevoie urgentă de acest lucru.” a declarant Horațiu P Lobonț, angajat al Primăriei.

12

HARGHITA

Biserica din Dârjiu, singurul monument din judeţ inclus pe lista UNESCO Biserica unitariană din mica localitate harghiteană Dârjiu este singurul monument din judeţ inclus pe lista UNESCO, dar şi unicul obiectiv de acest fel din ţară în bastioanele căreia localnicii îşi păstrează slănina, cerealele ba chiar şi ... pălinca.

FLORI, PĂDURI ȘI CĂPRIOARE Localitatea Dîrjiu este situată în sud-vestul judeţului Harghita, la aproximativ 20 de kilometri de municipiul Odorheiu-Secuiesc şi chiar dacă drumul până acolo nu este foarte bun, priveliştea care te însoţeşte până în sat poate compensa orice neajuns. Pajişti pline cu zeci de flori, păduri înverzite şi, dacă eşti norocos, chiar posibilitatea să te întâlneşti cu nişte căprioare.

Cum te apropii de sat zăreşti turnul bisericii fortificate amplasată chiar în mijlocul localităţii şi înconjurată de casele cu flori la ferestre şi cu grădini pline de zarzavaturi. Biserica este mândria localnicilor, cea care păstrează unită comunitatea şi care a dus faima localităţii peste mări şi ţări.

Lăcaşul de cult a fost declarat monument UNESCO încă din 1999, datorită picturilor murale din secolul a XV-lea, dar şi a unui… … OBICEI UNIC În bastioanele bisericii-cetate, localnicii îşi păstrează şi acum, la fel ca în vremea invaziilor tătare, slănina, cerealele şi, mai nou, şi pălinca. În camerele-bastioane, agăţate de cuie din lemn, stau aliniate bucăţi mai mari sau mai mici de slănină, dar şi alte preparate din carne. O familie poate avea un cui sau chiar mai multe şi, în vremuri de demult, numărul de cuie arăta şi statutul social al deţinătorului. În fiecare miercuri, la răsăritul soarelui, clopotele bisericii îi anunţă pe oameni, la fel ca în urmă cu sute de ani, că pot merge să se aprovizioneze cu bucatele lăsate la păstrat. Fiecare gospodină sau gospodar îşi taie din şuncă sau slănină o bucată suficient de mare pentru a-i ajunge pentru o săptămână întreagă. Şi asta pentru că ştiu că nu vor mai avea acces acolo decât miercurea viitoare. Am ajuns…

…LA DÂRJIU ÎNTR-O ZI DE MIERCURI…. …iar Pal Ernö se afla deja într-un bastion pentru a duce acasă o bucată de slănină. Bărbatul a povestit că a încercat să păstreze slănina şi la congelator, dar gustul nu este atât de bun ca cel pe care-l capătă dacă stă agăţată în bastion. Şi asta datorită temperaturii constante, datorate zidurilor de un metru, dar şi a aerului sărat. „Obiceiul acesta datează încă de pe vremea năvălirii tătarilor. Atunci, locuitorii satului au adus toate alimentele în bastioanele bisericii şi noi am moştenit obiceiul din moşistrămoşi. Eu am trei cuie pe care le-am moştenit de la tatăl meu, el de la bunicul şi aşa mai departe. În fiecare primăvară (...)aducem slănina şi şunca înăuntru în bastioane, pentru că se păstrează foarte bine, mai bine decât în congelator. De-a lungul veacurilor s-a depus un strat de sare pe podeaua bastioanelor şi din această cauză este un aer sărat, parcă am fi pe malul mării. În afara de asta, zidurile bastioanelor au o grosime de aproape un metru, din piatră şi temperatura este constantă”, a spus Pal Ernö.

Bărbatul a povestit că, în urmă cu mulţi ani, după cum i-au spus părinţii săi, cineva a furat din slănina pusă la păstrat şi, drept pedeapsă, i s-a luat cuiul şi dreptul de a folosi bastionul. „Să ţi se ia cuiul şi dreptul de a mai folosi bastionul era o ruşine foarte mare. Şi de atunci nimeni nu a mai încercat să taie din slănina altuia”, a explicat Pal Erno.

TĂIEREA SLĂNINII Şi turiştii pot participa la ceremonialul tăierii slăninii şi pot degusta chiar din bucate tradiţionale. Trebuie doar să îşi anunţe prezenţa din timp şi să achite o anumită taxă. În lăzi mari de lemn, aliniate pe coridorul de apărare, localnicii îşi ţin şi cerealele şi, mai nou, gospodinele aduc la păstrare

Biserica este mândria localnicilor, cea care păstrează unită comunitatea şi care a dus faima localităţii peste mări şi ţări.

şi pălinca, pentru că spun că aici este în siguranţă şi bărbaţii sunt feriţi de tentaţii. „Avem două cuie, moştenite de la bunici. Particip la acest ceremonial de când eram mică şi veneam cu mama mea. Astăzi este miercuri şi am venit să iau slănină şi ştiu exact cât trebuie să tai pentru că o casnică bună socoteşte cât îi trebuie pentru o săptămână. În ultima vreme aducem palinca pentru că este în siguranţa, pentru că nu poate fi scoasă din biserică decât o dată pe săptămână”, a povestit Kerestely Katalin, o localnică din sat.

DECLARATĂ MONUMENT UNESCO, ADĂPOSTEŞTE VALOROASE PICTURI MURALE Biserica unitariană de la Dârjiu a fost primită în patrimoniul mondial

UNESCO în anul 1999, împreună cu alte cinci biserici fortificate din Transilvania. A fost construită în stil romanic, lucrările de construcţie începând în 1274 şi finalizându-se la sfârşitul secolului al XV-lea. Ulterior ea a fost modificată în stilul gotic.

Pentru a se apăra de invaziile atacatorilor, s-a impus fortificarea bisericii, cum ar fi înălţarea cu aplicarea unor guri de tragere şi a unui culoar de apărare. „Despre aceste construcţii nu avem date precise, dar este de presupus că la bază au stat bisericile săseşti fortificate, cea mai evidentă asemănare fiind cu Buzd, de lângă Sebeş, care este datată din 1523”, explică arhitectul Tovissi Zolt. În secolul al XVI-lea se dezvoltă construcţia edificiului cu zidul de incintă şi bastioane după modelul fortificaţiei de la Cloasterf, din judeţul Mureş.

Potrivit sursei menţionate, se presupune că, cel mai probabil, finalizarea zidului de incintă şi a bastioanelor a avut loc doar la începutul secolului XVII, după ce biserica şi zidurile cetăţii au fost devastate de forţele austriece. Tot atunci a fost distrusă şi locuinţa din Dârjiu a nobilului Petki Janos, cancelar al Transilvaniei. Începând cu 1606, Petki János, împreună cu locuitorii satului, au lucrat la refacerea clădirilor distruse de austrieci, inclusiv a bisericii, el fiind şi finanţator al lucrărilor. Din acea perioadă datează şi crenelele şi găurile pentru aruncarea smoalei sau apei clocotite. Începând cu anul 1662, un ceas solar amplasat pe unul din turnuri măsoară trecere timpului peste biserica-ce-

tate şi oamenii satului.

CELE MAI VALOROASE ELEMENTE ALE BISERICII… … sunt picturile murale care datează din 1419. Deşi sunt în mare parte distruse ele înfăţişează ‚’Legenda Sfântului Ladislau”, această frescă fiind cea mai bine păstrată, dar şi „Convertirea Apostolului Pavel”, „Arhanghelul Mihail” sau „Drumul lui Saul spre Damasc”. Picturile murale sunt considerate de specialişti ca fiind unele dintre cele mai impresionante creaţii medievale din Transilvania. În incinta fortificaţiilor bisericii a fost amenajat un muzeu cu mobilier vechi, bănci şcolare, obiecte folosite la activităţile obişnuite ale localnicilor, dar şi unelte sau unităţi de măsură. Turiştii care ajung aici pot cumpăra gemuri făcute de gospodinele din Dârjiu. „Turiştii sunt interesaţi de biserică, de sat, de activităţile de zi cu zi, sau din ce trăiesc oamenii. (...) Anual, aproximativ 6000 de turişti ne vizitează, din mai până în octombrie, atunci când este sezon turistic. 90 la sută sunt din Ungaria, dar vin şi din America, din China şi din România, mai ales tineri”, explică Kovacs Zita, ghid turistic.

Localnicii din Dârjiu sunt mândri de biserica lor, despre care spun că este „o valoare foarte mare pentru comună”, „o moştenire veche” şi îi primesc cu braţele deschise pe toţi cei care doresc să vadă una dintre cele mai speciale biserici fortificate din Transilvania şi să cunoască un obicei păstrat de sute de ani.

13

HARGHITA

Mânăstirea Izvoru Mureşului, locul unde se simt acasă românii de pretutindeni Mănăstirea cu hramul Adormirea Maicii Domnului, de la Izvoru Mureşului, supranumită şi „mănăstirea românilor de pretutindeni”, reprezintă pentru creştinii ortodocşi din zonă locul binecuvântat de Dumnezeu unde îşi găsesc liniştea şi alinarea. Cadrul natural în care este aşezată, povestea construirii ei şi liniştea care te cuprinde când treci dincolo de porţile mănăstirii, te duc cu gândul la…. …. „O GURĂ DE RAI”.

Situată la marginea Drumului Naţional care leagă Miercurea Ciuc de Gheorgheni şi înconjurată de un zid de piatră asemenea celor de la bisericile medievale, mănăstirea de la Izvoru Mureşului a fost ridicată într-un timp record, prin grija arhiepiscopului Covasnei şi Harghitei, IPS Ioan Selejan. După instalarea sa în scaunul de episcop al locului, în 1994, IPS Ioan şi-a dat seama de necesitatea construirii unei mănăstiri care să adune românii laolaltă în zile de sărbătoare şi care să fie un loc de rugăciune şi de reculegere pentru toţi cei care doreau să-i treacă pragul. Şi asta pentru că românii din zonă nu aveau o mănăstire la care să se roage la marile sărbători, fiind nevoiţi să treacă munţii şi să meargă la lăcaşurile de cult din Moldova.

www.punctul.ro

MĂNĂSTIREA, RIDICATĂ PE UN COTEȚ DE PORCI ȘI O GROAPĂ DE GUNOI

hiei ortodoxe de la Izvoru Mureşului, ulterior descoperind că terenul fusese cumpărat de credincioşi, în 1936, cu gândul de a face acolo o mănăstire. Localnicii nu au mai apucat să-şi vadă visul împlinit, pentru că a venit al Doilea Război Mondial şi vremurile grele care au urmat după aceea.

60 DE ANI IPS Ioan crede că el doar a fost ales de Dumnezeu să construiască mănăstirea, iar ea s-a ridicat în urma rugăciunilor zecilor de credincioşi care, de-a lungul anilor, şi-au dorit acest lăcaş de cult. „Dacă până atunci, oarecum mă credeam eu iniţiatorul ridicării acestei mănăstiri, după acest moment m-am trecut al doilea pe listă. Nu mai sunt eu, ci sunt aceşti credincioşi care, trecând mereu munţii în părţile Moldovei, către mănăstirile Neamţ, Agapia, Văratec, ducându-se la hramuri în decursul secolelor, poate au spus: ce bine ar fi să avem şi noi o mănăstire în părţile noastre. Şi iată că, după 60 ani, Dumnezeu, zic eu, m-a ales ca să vin să împlinesc gândul lor şi am spus că această mănăstire este rodul rugăciunii. Nu a fost o ambiţie (...) ci este rodul rugăciunilor în Rai a atâtor şi atâtor credincioşi care s-au rugat lui Dumnezeu să trimită pe cineva acolo, să ridice o mănăstire pe terenul pe care l-au cumpărat ei în 1936”, spune arhiepiscopul Ioan. „AM SIMŢIT RUGĂCIUNILE LOR”

„S-a simţit nevoia realizării unei comuniuni între comunităţile româneşti din această Piatra de temelie a fost turnată în anul zonă, care sunt destul de rare, risipite, şi am spus 1996 şi ansamblul mare al mănăstirii s-a resă aibă românii unde să se întâlnească la anu- alizat într-un timp record, de doar 22 de luni, mite sărbători”, afirmă arhiepiscopul locului. înaltul prelat afirmând că a simţit rugăciunile oamenilor pe toată perioada lucrărilor. „Am MĂNĂSTIREA RIDICATĂ PE LOCUL simţit rugăciunile lor şi pe toată perioada ridicării acestei mănăstiri. În 22 de luni s-a ridicat UNUI FOST COTEŢ DE PORCI ŞI ansamblul mare al mănăstirii, cu aproape un A UNEI GROPI DE GUNOI kilometru de zid de cetate şi toate clădirile care sunt acolo, lucru care nu a fost puţin”, spune Înalt Preasfinţia Sa spune că a pornit să IPS Ioan Selejan. caute „loc de mănăstire” şi, la scurt timp, un Primul hram al mănăstirii s-a oficiat la român din Miercurea Ciuc i-a oferit „un coteţ 15 august 1999, iar sfinţirea a avut loc un an de porci şi vreo zece ari pe care îi avea la Izvoru mai târziu, în prezenţa patriarhului de atunci, Mureşului”. Înaltul prelat a primit cu bucurie Preafericitul Teoctist. darul şi spune că deja îţi imagina cum va arăta STIL BRÂNCOVENESC mănăstirea. ‚’Să primeşti un coteţ de porci ca să faci din el mănăstire, cineva ar fi spus că acel om Mănăstirea de la Izvoru Mureşului, reaîşi bate joc. Eu am mers, am văzut coteţul şi, deja, teoretic îl şi împărţisem. Aici facem un lizată în stil brâncovenesc, încântă nu numai paraclis, aici pentru preot, bucătărie, chilie”, prin frumuseţea construcţiilor şi prin zona povesteşte arhiepiscopul. Într-una dintre zile, superbă în care este aşezată, ci şi prin cea mai coborând pe firul izvorului Mureşului, prin mare suprafaţă de pictură în frescă din Ropădure, în apropierea terenului pe care-l pri- mânia, realizată în stil neobizantin, părintele mise, IPS Ioan spune că s-a întâlnit cu un Ioan spunând că este vorba de ‚mii de metri bătrân, care i-a spus că se află pe ‚pământul pătraţi’. În picturile de pe pereţii clădirilor popilor’. Aşa a aflat că cele patru hectare pe mănăstirii se regăseşte istoria acestui neam, care se află acum mănăstirea aparţineau paro- cele mai importante momente fiind surprinse

în imagini. „Acolo, în picturile acestei mănăstiri, este pictată şi o istorie a neamului nostru românesc, de la geneză şi până astăzi, într-o formă cât se poate de didactică. Aşa încât, oricărui grup de pelerini, de profesori care vin cu copiii în vizită la mănăstire, i se explică, în imagini, în culoare, o istorie a României, practic o împletire între istoria Bisericii şi istoria ca atare a poporului român, pentru că Biserica nu este o instituţie în afară de popor. (...) Se pot întâlni cu Brâncoveanu, cu Mihai Viteazu, cu Avram Iancu, cu Tudor Vladimirescu, cu Nicolae Bălcescu, cu Horia, Cloşca şi Crişan şi cu toţi marii bărbaţi ai neamului nostru românesc care, într-un fel sau altul, şi-au adus contribuţia la ctitorirea României”, afirmă ierarhul.

toate culorile, dar şi cele care au grijă de sera din gospodăria mănăstirii şi de animalele pe care le cresc şi care le asigură produse sănătoase pentru hrana lor şi a pelerinilor. Pentru că orice pelerin care se opreşte la mănăstirea de la Izvoru Mureşului primeşte o farfurie cu mâncare şi poate înnopta aici contra unei sume mici de bani. Pelerinii pot să participe la slujbele de zi sau de seară, se pot plimba în grădina mănăstirii sau se pot odihni în pădurea aflată la doi paşi, unde sunt amenajate mai multe foişoare. Printre maicile care vieţuiesc aici se află câteva care vorbesc mai multe limbi străine şi orice turist venit din altă ţară este primit cu bucurie şi i se oferă toate informaţiile despre istoria mănăstirii.

IZVORU MUREŞULUI- MĂNĂSTIREA ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI

De mai mulţi ani, mănăstirea de la Izvoru Mureşului este supranumită şi „mănăstirea românilor de pretutindeni”, întrucât, spune IPS Ioan, „sub streaşina mănăstirii se desfăşoară Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, luată după modelul celei iniţiate de Nicolae Iorga la Vălenii de Munte”. În fiecare an, la eveniment sunt invitaţi români de pe toate continentele care vin să ceară binecuvântarea arhiepiscopului şi să primească mesaje de încurajare şi solidaritate.

Printre cei care vin la Izvoru Mureşului sunt şi PICTURA… români din comunităţile din jurul graniţelor României, care sunt supuşi unui puternic proces de deznaţionalizare şi pentru care slujba în … a fost realizată de pictorul Liviu Dum- limba română este o mare bucurie. bravă, cu care IPS Ioan a colaborat şi la Ierusalim, când s-a pictat biserica românească de O MĂNĂSTIRE A BUCURIEI acolo. Catapeteasma bisericii este una foarte rară, fiind realizată din lemn de păr sălbatic, Mănăstirea de la Izvoru Mureşului repreiar forma şi sculptura sunt speciale.

Stareţa mănăstirii este maica Miriam zintă o bucurie şi pentru românii din HarghiOprea, cea care, sub îndrumarea Înalt Prea- ta şi Covasna, care au acum un loc unde să sfinţitului, a lucrat cot la cot cu muncitorii la se roage Maicii Domnului pentru întărirea ridicarea lăcaşului de cult. Maica Miriam este credinţei strămoşeşti şi pentru menţinerea o femeie blândă dar hotărâtă care oricând are identităţii naţionale. ‚Pentru românii de aici o vorbă bună pentru cei care vin la mănăstire mănăstirea este o bucurie, un loc de alinare cu inima curată. La mănăstire funcţionează sufletească şi un loc unde ei se întâlnesc an de unul dintre cele mai moderne ateliere de pic- an, cel puţin o dată pe an, la hramul Adormitură bisericească din România, unde maicile rea Maicii Domnului, cu fraţii lor din Covasau pictat, până acum, peste 20 de catapetesme na şi din toate judeţele din împrejurimi. Este o mănăstire a bucuriei şi ei trăiesc sentimentul pentru diverse lăcaşuri de cult din ţară. „Picturile realizate la atelierul de pictură a că nu sunt singuri aici, în acest spaţiu dintre mănăstirii sunt în peste 20-22 de localităţi din munţi”, a spus IPS Ioan.

Toţi cei care trec pragul mănăstirii situate ţară, iar credincioşii, când se duc duminică la biserică, privesc icoanele pictate de maicile de la „la poalele Hăşmaşului Mare, între cei doi fraţi Izvoru Mureşului”, spune arhiepiscopul Ioan. de cruce, Oltul şi Mureşul”, aşa cum îi place De asemenea, maicile confecţionează şi veş- maicii stareţe Miriam Oprea să spună, găsesc minte bisericeşti, sculptează în lemn, sau rea- un loc plin de credinţă, de linişte, de frumos. lizează diverse obiecte de cult, unele putând fi Mănăstirea de la Izvoru Mureşului este, aşa cumpărate din micul magazin aflat în incintă. după cum afirma cunoscutul om de cultură Maicile sunt şi cele care se îngrijesc ca Răzvan Theodorescu, ‚’cea mai frumoasă prolocul să arate precum „grădina Raiului”, cu vocare românească şi ortodoxă pe care mi-o zeci de feluri de flori, în special trandafiri de puteam imagina’.

HARGHITA

Municipiul Odorheiu Secuiesc, locuit din neolitic Municipiul Odorheiu Secuiesc este situat în sud-estul bazinului Transilvaniei, pe cursul superior al Târnavei-Mari, în Depresiunea Odorhei, la 477-504 m altitudine, la 52 km vest de municipiul Miercurea Ciuc (reşedinţă de judeţ), fiind al doilea municipiu, ca importanţă, al judeţului Harghita.

Săpăturile arheologice atestă că oraşul şi ţinutul sunt locuite din timpuri străvechi. În perimetrul oraşului, pe Dealul Budvar, au fost descoperite vestigiile unei aşezări datând din neolitic, precum şi urme ale civilizaţiei dacice şi romane. La poalele Dealului Bud a funcţionat în perioada stăpânirii romane (106 -271/275) un castru roman ridicat în timpul împăratului Traian, în care a staţionat Cohors I Ubiorum.

La sfârşitul secolului al III-lea, sub presiunea atacurilor dacilor liberi din afara graniţelor Imperiului roman, castrul roman şi

aşezarea civilă din preajma acestuia, numită Aeropolis, au fost părăsite şi lăsate în paragină. În secolul al XIII-lea, când o mare parte dintre secui se stabileşte aici, bucurându-se de privilegii acordate în schimbul obligaţiilor militare, populaţia autohtonă românească trăia organizată în obşti săteşti. Într-un document din 1301 este amintită existenţa aici a unui castru regal (Castrum Vduord), devenit castel în secolul următor, alături de o aşezare românească cu numele Villa Olachalis.

Numele localităţii este atestat în registrul dijmelor papale din 1333, cu numele Uduorhel, iar în 1485 apare consemnată, într-un document, ca oraş (Oppidum Udvarhely).

Regii maghiari şi principii transilvăneni au acordat oraşului privilegii, incluse în documentul reginei Izabella din 1558. Acest document îi conferă oraşului dreptul la uz de sigiliu şi blazon propriu. În sigiliu este înscris textul:

„Sigillum Oppidi Siculicalis Udvarhely’’.

Castelul-cetate a suferit mari distrugeri în timpul răscoalei secuilor din 1562, dar a fost refăcut ulterior, devenind sediul unuia dintre cele mai vechi scaune secuieşti (unitate teritorial-administrativă). Avariat din nou în 1595 de secuii răzvrătiţi, castelul-cetate este refăcut în 1621 şi distrus din nou în 1704 în timpul răscoalei curuţilor. În 1603 oraşul a fost incendiat de trupele generalului Basta, iar la 19 octombrie 1661 a fost prădat şi incendiat de armatele otomane conduse de Ali Paşa.

GYMNASIUM REGIUM În Odorheiu Secuiesc a fost înfiinţat, în 1593, „Gymnasium Regium” - şcoală cu predare în limba latină, iar în 1765 - o şcoală cu predare în limba română.

Dintre monumentele de aici amintim Castelul-cetate (secolul al XV-lea), cu trei bastioane şi fragmente de ziduri de incintă, capela romanică (secolul al XIII-lea), recon-

14

struită în stil renascentist în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, biserica franciscană (secolul al XVIII-lea, în stilul barocului transilvănean), biserica romano-catolică (17871793), biserica reformată (1781), clădirea Primăriei (1896), construită în stil eclectic. Un obiectiv de interes în Odorheiu Secuiesc este şi Muzeul municipal, cu secţii de istorie, etnografie, artă şi ştiinţele naturii, înfiinţat în 1913 pe baza unei colecţii din 1872.

De interes turistic sunt şi Băile Seiche şi Sărata-Odorhei, cu funcţionare sezonieră, cu un climat moderat de depresiune intracolinară, cu izvoare de ape minerale carbogazoase folosite ca ape de masă şi izvoare cu ape minerale sulfuroase, clorurate, iodurate, carbogazoase cunoscute şi utilizate încă din 1766 în cură externă pentru tratamentul afecţiunilor cardiovasculare şi reumatismale, iar în cura internă - în afecţiuni ale tubului digestiv.

Odorheiu Secuiesc a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968. La recensământul populaţiei din anul 2011 Odorheiu Secuiesc avea 34.257 locuitori.

Anunţuri executori judecătoreşti - Publicaţii de vânzare în extras Se publică spre cunoştinţă publică că în dos exec nr 1478/E/2012 în ziua de MARTI 16.09.2014, ora 10.00 se vinde la licitaţie publică la sediul executorului judecătoresc Olteanu Radu situat în loc. Reghin, str. Petru Maior, nr. 48, et.2, ap.8, jud.

Mureş, următorul bun imobil proprietatea debitorilor garanți CHIBELEAN CLAUDIU și CHIBELEAN SORINA LILIANA : TEREN intravilan îngrădit – liber de construcții cu destinație de teren cositor, în suprafață totală de 1.200 mp, cu o deschidere de cca. 12 ml. Imobilul este înscris în CF 126095 (893/I/ Tg Mureș), nr. top. 3316/2, 3317/2, 3318/2, 3319/2, 3320/2, 3321/2, 3322/2, 3323/2, 3324/2, 3325/2, 3326/2, 3327/2, 3328/2 și este situat în loc. Tg Mureș, str. Negoiului, nr 137, jud. Mureș.Prețul de strigare este de 141.600,00 lei, reprezentand pretul de evaluare de 188.800,00 lei redus cu 25%.

Cei interesaţi să participe la licitaţie se vor prezenta la sediul organului de executare cu oferta de cumpărare până la ora vânzării, fiind obligaţi să depună la CEC BANK RO93CECEMS0103RON0000001 o cauţiune reprezentând 10% din preţul de strigare a imobilului respectiv 14.160,00 lei, dovada consemnării se va ataşa la oferta de cumpărare.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

Se publică spre cunoştinţă publică că în dos exec nr. 1478/E/2012 în ziua de MARTI 16.09.2014 ora 11.00 se vinde la licitaţie publică la sediul executorului judecătoresc Olteanu Radu situat în loc. Reghin, str. Petru Maior, nr. 48, et.2, ap.8, jud.

Mureş, următorul bun imobil proprietatea debitorilor garanți BONTA GHEORGHE SI BONTA ELENA, ambii prin mostenitori: APARTAMENT cu 2camere și dependințe, situat la etajul 4 al unui bloc de locuințe cu P+4 nivele situat în loc. Tg Mureș, str. Cugir, nr. 7, ap. 20, jud.

Mureș. Imobilul este înscris în CF 123565-C1-U3 provenită din conversia de pe hartie a CF 30006/ Tg Mureș, nr. top. 592/16/XX.Prețul de strigare este de 88.500,00 lei, reprezentand pretul de evaluare de 118.000,00 lei redus cu 25%.

Cei interesaţi să participe la licitaţie se vor prezenta la sediul organului de executare cu oferta de cumpărare până la ora vânzării, fiind obligaţi să depună la CEC Bank RO93CECEMS0103RON0000001 o cauţiune reprezentând 10% din preţul de strigare a imobilului respectiv 8.850,00 lei, dovada consemnării se va ataşa la oferta de cumpărare.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

B.E.J. Sárig Attila, cu sediul în Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu, nr. 23. sc. A, ap. 1, jud.

Harghita,prin executor judecătoresc Sárig Attila, vinde la licitație publică organizată, la data de

22.09.2014, orele 11,00, imobilul situat în loc. Bălan, str. 1 Decembrie nr. 53/A/4/17, jud. Harghita, înscris în CF nr. 10648/C/XVII sc. 1 a loc.Sândominic, nr. top 7197/2/1/C/XVII, compus din ap. cu 2 camere, baie, bucătărie, antreu și balcon; licitarea imobilului de mai sus fiind la al doilea termen, va începe de la preţul de 75% din preţul de pornire al primei licitaţii, respectiv 37.804,50 lei.

Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra bunului licitat să anunţe pe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele și sub sancțiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toţi cei care doresc să cumpere bunul licitat să se prezinte la data, locul şi ora stabilită pentru vânzare, având asupra lor cartea de identitate şi până la această dată să prezinte oferte de cumpărare.

Ofertanții sunt obligați să consemneze la dispoziţia executorului judecătoresc, cel mai târziu până la termenul de vânzare, o garanţie de participare de cel puţin 10% din preţul de pornire a licitaţiei pentru bunurile pe care intenționează să le cumpere.Informații suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

B.E.J. Sárig Attila, cu sediul în Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu, nr. 23. sc. A, ap. 1, jud.

Harghita,prin executor judecătoresc Sárig Attila, vinde la licitație publică organizată, la data de 22.09.2014, orele 11,00, imobilul situat în loc. Bălan, str. Florilor nr. 63/3/4, jud. Harghita, înscris în C.F.nr.

42/N/C/IV sc. 3 a loc. Bălan, nr. top 44/C/IV, compus din ap.cu 3 camere, bucătărie, cămară,baie și antreu; licitarea bunului de mai sus fiind la al doilea tremen, va începe de la prețul de 75% din prețul de pornire al primei licitații, respective 26.368,50 lei.

Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra bunului licitat să anunţe pe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele și sub sancțiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toţi cei care doresc să cumpere bunul licitat să se prezinte la data, locul şi ora stabilită pentru vânzare, având asupra lor cartea de identitate şi până la această dată să prezinte oferte de cumpărare.

Ofertanții sunt obligați să consemneze la dispoziţia executorului judecătoresc, cel mai târziu până la termenul de vânzare, o garanţie de participare de cel puţin 10% din preţul de pornire a licitaţiei pentru bunurile pe care intenționează să le cumpere.Informații suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu sediul în

Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Toma Gheorghe Cosmin, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 25.09.2014 ora 10:00, imobilul situat în Toplita - 535700, Str. Fanatelor nr. 11, Judetul Harghita, imobil inscris in C.F. nr. 1187CN Toplita, nr. top. 1653, compus din „teren intravilan in suprafata de 1.680 mp edificat cu una bucatarie cu suprafata construita de 68 mp., magazie cu suprafata construita de 20 mp, un atelier cu suprafata construita de 77 mp, casa de locuit cu suprafata construita de 162 mp, una magazie cu suprafata construita de 24 mp, un grajd cu suprafata construita de 80 mp, curti constructii”, la preţul de 160.000 lei (preţ de evaluare).

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

B.E.J. Sárig Attila, cu sediul în Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu, nr. 23. sc. A, ap. 1, jud.

Harghita,prin executor judecătoresc Sárig Attila, vinde la licitație publică organizată, la data de 22.09.2014, orele 11,30, imobilul situat în Sândominic nr. 409, jud. Harghita, compus din teren intravilan în suprafață de 649 mp, pe care se află o casă de locuit, o șură cu grajd, o magazie de lemne, înscris în CF nr. 298/N a loc. Sândominic, nr.cad. 335, la preţul de 206.610 lei.

Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra bunului licitat să anunţe pe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele și sub sancțiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toţi cei care doresc să cumpere bunul licitat să se prezinte la data, locul şi ora stabilită pentru vânzare, având asupra lor cartea de identitate şi până la această dată să prezinte oferte de cumpărare.

Ofertanții sunt obligați să consemneze la dispoziţia executorului judecătoresc, cel mai târziu până la termenul de vânzare, o garanţie de participare de cel puţin 10% din preţul de pornire a licitaţiei pentru bunurile pe care intenționează să le cumpere.Informații suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Toma Gheorghe Cosmin, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 26.09.2014, ora 10:00, imobilul situat Miercurea Ciuc, B-dul Fratiei nr. 14, ap. 6, Judetul Harghita, reprezentand: „apartament cu 2 camere, bucatarie, camara, baie, vestibul, SAS, balcon” - intabulat in Cartea Funciara nr. 5648/C/VI a localitatii Jigodin, nr. top. 3098/4/2/1/3/C/VI, 3098/3/2/C/VI, 3098/2/2/3/2/C/VI, 3098/1/2/1/2/C/VI, la preţul de 57.000 lei (50% din preţul de evaluare).

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Toma Gheorghe Cosmin, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 25.09.2014, ora 11:00, imobilul situat Ludus - 545200, Str. Zavoiului, bl. 22, sc.

A, ap. 14, Judetul Mures, imobil inscris in C.F. nr.

4542 individuala, C.F. nr. 4528 colectiva Ludus, nr. top. 478/2/13/XIV/A; 478/2/14/XIV/A, compus din „apartament compus din 3 camere si 6 dependinte, impreuna cu dreptul de coproprietate indiviza asupra partilor si dependintelor care, prin natura sau destinatia lor sunt in folosinta comuna, fortata si perpetua a tuturor coproprietarilor din imobilul bloc, precum si cota indiviza de teren aferenta acestuia”, la preţul de 63.000 lei (50% din preţul de evaluare).

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

15

HARGHITA

Salina Praid (Harghita) - relaxarea şi vindecarea din adâncuri La 120 de metri sub pământ, într-o fostă galerie a Salinei Praid, aproape şase mii de oameni îşi îngrijesc sănătatea sau se bucură de clipe de relaxare. Pentru a ajunge la Baza de tratament a Salinei Praid, important obiectiv turistic al României, se parcurge cu autobuzul o distanţă de 1.250 de metri, după care, în faţa vizitatorilor, se dezvăluie...

sare are o formă uşor eliptică, cu diametrele de 1,2 km, respectiv 1,4 km, şi o adâncime de 2.700 m, având rezerve pentru mai multe sute de ani.

MUNTELE DE SARE

... O LUME DE BASM. Lumina reflectată de pereţii de sare şi vocile discrete ale vizitatorilor dau senzaţia unui spaţiu intim, în care cu toţii se cunosc şi se respectă. Mulţi dintre cei care coboară în subteran au nevoie de aerul sărat pentru a-şi trata problemele respiratorii, iar ceilalţi aleg să-şi găsească liniştea într-un spaţiu neconvenţional.

Unul dintre ghizii Salinei Praid ne spune că actuala galerie de vizitare s-a deschis în anul 1980, după ce exploatarea sării se sistase acolo cu un an în urmă. Salina se vizita încă din 1965, dar într-o altă galerie, care a fost închisă şi s-a deschis apoi actuala bază de tratament. „Galeria are, în unele locuri, o lăţime de 20 metri, iar înălţimea este cuprinsă între 12 şi 18 metri. În perioada de vară avem până la şase mii de turişti pe zi. Baza de tratament este deschisă tot timpul anului, doar în noaptea de Revelion avem o singură zi liberă’’, explică ghidul. Şeful Serviciului de Turism al Salinei Praid, Donath Laszlo, spune că facilităţile de relaxare oferite pacienţilor şi turiştilor s-au înmulţit în ultimii ani. Într-o parte a galeriei este amenajat un parc de aventură, perfect securizat, unde copiii mai mari şi adulţii pot parcurge trasee de dificultate diferită. Puţin mai încolo se aud glasuri de copii care îşi consumă energia într-un spaţiu de joacă gonflabil, iar alţii se dau în leagăne sau se uită la un film, cinema-ul 3D având un succes foarte mare în rândul celor mici, dar şi al adulţilor.

Deoarece cei mici se plictisesc repede, pentru ei a fost organizat şi un spaţiu de creaţie, unde pot picta sau realiza diferite figurine din plastilină.

MIȘCARE ÎN SUBTERAN Doritorii pot face şi mişcare în subteran, întrucât au la dispoziţie mese de ping-pong, dar pot participa şi la ore de gimnastică, ţinute de un antrenor, acestea fiind extrem de benefice pentru pacienţi, în condiţiile în care astfel pot inhala mai mult aer sărat. Tot în subteran, pasionaţii de Internet au acces la wireless, iar cei care doresc să bea un ceai sau să servească masa au la dispoziţie o cafea şi un restaurant. Iar facilităţile nu se opresc aici. De câţiva ani s-a deschis şi o Galerie a

vinurilor, unde se găsesc aproximativ 500 de sortimente, din 36 de podgorii din ţară. Aici se organizează degustări de vinuri şi de mâncăruri tradiţionale şi tot aici s-au organizat, în ultimii ani, opt nunţi şi mai multe botezuri.

IARNA NU-I CA VARA, DAR E BINE „Vara avem clienţi foarte mulţi, iarna e un pic mai greu, dar nu ne plângem. Am ajuns la 500 de sortimente de vinuri din toată ţara pentru care se pot organiza degustări, dar oferim şi mâncăruri tradiţionale, cu meniu fix: caş, cârnaţi şi slănină. Putem organiza aici nunţi şi botezuri pentru 150 de oaspeţi, iar dacă numărul este mai mare ne putem extinde spre restaurant şi putem ajunge la o mie de oameni’’, a spus responsabilul Galeriei Vinurilor, Murvai Istvan. În subteran este deschisă şi o capelă ecumenică, unde se ţin slujbe ortodoxe, reformate şi catolice, dar şi un mic muzeu cu istoricul salinei.

Din documentaţia pusă la dispoziţie de conducerea salinei, aflăm că muzeul a fost realizat de către minerii şi personalul tehnic de la Salina Praid, iar lucrările au fost proiectate şi conduse de artistul fotograf Plajas Istvan. În cadrul muzeului pot fi admirate unelte şi obiecte de lucru începând din secolul al XVIII-lea, care au fost utilizate în extracţia sării, dar pot fi descoperite şi frânturi din istoricul salinei, din fotografiile şi panourile expuse.

Pe traseul de ieşire din Baza de Tratament, la ‚’Orizontul 60’’ se află zona de vizitare Panorama Mina Iosif, unde se poate vedea cum se făcea cândva exploatarea sării din subteran. „Tratamentul de speleoterapie şi climatoterapie cuprinde practic inhalarea aerului

În comuna Praid se află şi „Muntele de Sare”, o rezervaţie geologică inclusă în zonele naturale protejate de interes naţional, care are aproximativ 60 de hectare şi unde cresc plante din mină, fiind foarte util în cazul bolilor extrem de rare, unele unice în România. căilor respiratorii (boli astmatice, bronşitice şi CEL MAI MARE ŞTRAND CU alergice). După statisticile medicului de specialitate din comună, dr. Fazekas Emese, se APĂ SĂRATĂ DIN ROMÂNIA poate observa că în cazul acelora care revin la tratament de trei-patru ori şi reacţionează Praidul se mândreşte şi cu cel mai mare pozitiv, scade numărul şi intensitatea crizelor astmatice şi creşte capacitatea de rezistenţă a ştrand cu apă sărată din România, care a fost inaugurat în această vară, investiţia de 1,5 miorganismului’’. lioane de euro fiind realizată integral din fonEXPLOATAREA SĂRII SE FĂCEA LA durile proprii ale Societăţii Naţionale a Sării.

PRAID ÎNCĂ DIN EPOCA ROMANĂ Incinta ştrandului are o suprafaţă de 5.200 de metri pătraţi, din care luciu de apă este de 1.942 de metri pătraţi. Copiii au la Începuturile istoriei Salinei Praid datează dispoziţie două bazine, cu adâncime cuprinsă încă din epoca romană. În documentele scrise între 60 cm şi 1,20 m, după care urmează o sunt amintite patru excavaţii de suprafaţă ‚tip zonă de trecere pe sub un podeţ, de un metru amfiteatru’, precum şi cărămizi cu inscripţia adâncime şi se intră apoi în bazinul pentru ‚LVM’ (Legio V. Macedonica). Exploatarea adulţi, care are o adâncime a apei cuprinsă însubterană a sării a început în anul 1762, când, tre 1,20 - 1,60 m, acestea fiind interconectate. sub conducerea inginerului austriac Frendl Conducerea salinei susţine că este vorba de cel Aladar, în partea sud-vestică a Dealului Să- mai mare ştrand cu apă sărată din România, rii, s-a deschis mina Iosif. Sarea extrasă a fost cu o concentraţie foarte mare a sării, de 220 legată în piei de bivoli şi trasă la suprafaţă de miligrame pe litru, apa fiind indicată pentru crivacul cu cai. Exploatări de suprafaţă sunt tratarea afecţiunilor reumatice. amintite şi în anul 1765, existând paralel cu În incintă sunt 300 de locuri pe şezlonextracţia subterană. Despre mineritul sis- guri, iar turiştii au la dispoziţie restaurant cu tematic, putem vorbi numai din anul 1787, autoservire, două baruri exterioare şi un bar data la care sarea din Praid devine proprieta- în piscină. Capacitatea totală a ştrandului este tea trezoreriei din Viena, se arată în documen- de 520 de locuri. taţia pusă la dispoziţie de conducerea salinei. Ştrandul funcţionează zilnic între orele De atunci s-au deschis noi mine şi ori- 10,00-20,00, doar joia şi sâmbăta este prozonturi de exploatare, iar metoda folosită s-a gram de seară, între orele 21,00 şi 23,00. Cosîmbunătăţit substanţial. Acum, sarea se extra- tul unul bilet este de 25 lei pe zi pentru adulţi ge de la aproape 400 de metri adâncime, la şi de 15 lei pe zi pentru copii. cinci niveluri sub baza de tratament şi ajunge SUTE DE PENSIUNI AGROTURISTICE în toate colţurile ţării, dar şi la furnizori din Europa.

Specialiştii spun că zăcământul de sare Potrivit reprezentanţilor salinei, ştrandul din Praid constituie unul dintre cele mai mari masive de sare gemă din Europa. Corpul de are un succes neaşteptat de mare şi este luat cu asalt atunci când vremea permite. Posibilităţile de tratament şi relaxare au transformat Praidul într-o zonă în care agroturismul este în continuă dezvoltare.

Laszlo Ildiko, reprezentanta unei agenţii de turism din Praid, spune că în zonă funcţionează sute de pensiuni agroturistice, singura lor problemă fiind aceea că sezonul durează foarte puţin. Cu toate acestea, fie iarnă, fie vară, români şi străini vin la Praid pentru a-şi căuta vindecarea sau pentru a vizita o zonă care oferă multiple posibilităţi de relaxare.

PUBLICITATE

16

www.volkswagen.ro