493

06

07

Cupa E.On Kinder ediţia a VIII-a, primii campioni

O mână de ajutor pentru prezidenþiabili

Punctul

09

Primul film de lung metraj realizat în judeţ

15

Iubitorii mediului s-au adunat la Reghin

S@pt@mânal de Mure} }i Harghita

www.punctul.ro

Anul IX, Nr. 493, 8 - 14 septembrie 2014, Preţ: 0,99 RON

Agricultura se modernizează. Peste 10 milioane de euro intră în Mureș! www.punctul.ro

www.punctul.ro

05

Agricultura, una dintre ramurile economice de tradiţie în judeţul Mureş, are nevoie de investiţii serioase pentru a ţine pasul cu cerinţele actuale! E nevoie de mulți bani și utilaje moderne. O şansă în acest sens o reprezintă Măsura 121, prin care Guvernul ,,donează” bani pentru toți cei interesați în a-și moderniza exploatațiile agricole.

Județul Mureș s-a arătat interesat de ,,ofertă” și: la Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Mureş s-au depus în acest an 12 proiecte în valoare de peste 10 milioane de euro! În general, fermierii mureşeni au folosit banii obţinuţi din fonduri europene pentru achiziţionarea unor utilaje agricole moderne şi echipamente aferente necesare efectuării lucrărilor agricole, cum ar fi: combină de recoltare cereale, tractor, încărcător frontal, presă de balotat, freză, cultivator cu discuri, plug reversibil, semănătoare mecanică păioase, tanc de răcire lapte, dozator lapte, heder păioase şi porumb, vidanjă dejecţii.

EDITORIAL Ce vrei să te faci când vei fi mare?

O parte din viaţa mea mi-am petrecut-o printre copiii de la grădiniţele din municipiu şi din comunele limitrofe Tîrgu-Mureşului. Întrebându-i adesea ce vor să devină când vor creşte mari, primeam răspunsuri dintre cele mai neaşteptate. Cei mai mici se visau balon, îngeri sau autobuz, printre cei de grupa mijlocie găseam câte-un pluton de poliţişti, pompieri sau jandarmi, în funcţie de ce a răspuns primul întrebat! În grupele mari, în schimb, dominau fotbaliştii.

Unele educatoare se jenau văzând că avem jucători şi pe banca de rezerve deja, nu doar pentru o echipă de fotbal şi tot se mai găseşte câte unul care să mă întrebe dacă şi-ar putea schimba meseria, că ar prefera să se facă fotbalist!

Educatoarele se grăbeau să le explice că fotbalul e un joc, nu e o meserie, că oamenii muncesc pentru bani... se necăjeau ca să le amintească cumva ce au învăţat ora trecută despre meserii... fără succes însă!

Cupa EonKinder, competiţia ce se desfăşoară zilele acestea în Tîrgu-Mureş, m-a făcut să-mi aduc aminte de prichindei! Mă uitam la cei mai mici, din generaţia 2000, cu lăpticul pe mustaţă, cum se spune, şi se comportă deja ca nişte vedete! Unii îşi mai rod unghiile chiar pe podiumul de premiere, dar cei mai mulţi tratează cu seriozitatea cuvenită subiectul!

Aleargă şi se luptă pentru minge ca fotbaliştii mari! Se bucură, se felicită şi sar în sus cu trofeul câştigat în mână, de

parcă ar fi câştigat Champions League! Cât sunt de mici, îşi iau rolul în serios! Competitivitate, fair play, spirit de echipă, colegialitate... cuvinte complicate ce pentru ei au încă sens. Faultul doare... îşi şterg cu dosul palmei lacrimile şi merg mai departe! Nimic nu se compară cu strigătul victoriei! Cu bucuria de a ridica trofeul deasupra capului!

Nu vreau să stric fiesta, dar îmi amintesc vorbele unui părinte de junior care spunea: „Sportul a devenit o activitate exclusivistă, în care selecţia şi pregătirea se fac doar în limita în care părinţii au capacitatea de a suporta costurile, deloc mici”.

Dar asta e deja un alt subiect.

Erika MÃRGINEAN

02

INVESTIȚII

Azomureş, o industrie care trăieşte Hotel Privo a fost gazda unei conferinţe de presă, miercuri, 3 septembrie, în cadrul căreia conducerea Combinatului Chimic Azomureş din Târgu-Mureş a prezentat stadiul în care se află investiţiile de peste 200 de milioane de euro.

Investiţiile sunt preconizate pentru perioada 2012-2015, perioadă la sfârşitul căreia activitatea celui mai important producător de îngrăşăminte agricole din România va fi în concordanţă deplină cu prevederile europene privind protecţia mediului.

La conferinţă au participat în calitate de invitaţi, Ciprian Dobre – preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Nagy Zsigmond – subprefectul judeţului Mureş, Dragoş Bardoşi – director de Cancelarie al Instituţiei Prefectului – Judeţul Mureş, Peti András – viceprimar al municipiului TârguMureş, Dănuţ Ştefănescu – directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş, Ioana Roman, Olimpiu Sabău Pop şi Bakos Levente – consilieri locali.

avem timp până la sfârşitul anului 2015, astfel încât Azomureş să fie o industrie care trăieşte în bune relaţii cu locuitorii din Târgu-Mureş”.

OBIECTIVELE MODERNIZĂRII INSTALAŢIILOR AMONIAC III-IV

Vasile Stan, directorul Departamentului Investiþii, a oferit informaţii despre modernizarea Azomureş

pe piaţa de profil şi a devenit unul dintre importanţii furnizori de îngrăşăminte pentru agricultură la nivel naţional şi mondial.

şi din considerentul că fertilizanţii produşi la Azomureş au avut rezultate foarte bune în aplicările pe solurile din România.

4.000 DE ANGAJAȚI

PIAȚA INTERNĂ, O PRIORITATE

Trecând în revistă activitatea continuă de 52 de ani a celui mai important Combinat de îngrăşăminte chimice din România, Mihai Aniţei a menţionat că pe platforma combinatului lucrează 2.700 de oameni, numărul lor ajungând în această perioadă a lucrărilor de modernizare la 4.000.

1,3 MIL. TONE DE Dacă înainte de investiţiile de modernizare producţia combinatului ÎNGRĂŞĂMINTE PE AN era de 1,3 milioane tone de îngrăşăminte pe an, la finalizarea lucră,,Înfiinţat în 1962 sub denumi- rilor în valoare de 220 de milioane rea de Combinatul de îngrăşăminte de euro, producţia va creşte la 1,5t azotoase Tîrgu-Mureş, după anul pe an. Ţinta propusă pentru livră1990 Azomureş a traversat mai rile interne în 2014 este în creştere multe perioade de restructurare, iar în anul 1998 s-a privatizat. Din anul 2012, Azomureş este în proprietatea companiei elveţiene Ameropa AG. Astfel, combinatul şi-a schimbat strategia pentru următorii ani în sensul retehnologizării echipamentelor de producere a îngrăşămintelor şi creşterii cotei de livrări pentru piaţa internă”, a început prezentarea Mihai Aniţei, directorul general al Combinatului Azomureş.

De-a lungul istoriei sale, Combinatul Azomureş s-a impus

„Când am preluat noi Azomureşul, 83% din producţie se ducea la export. Aşa a fost Azomureş creat logistic şi din diferite conjuncturi aşa s-a şi întâmplat. Noi am inversat cumva acest procent şi vrem să ajungem pe undeva la 70% pentru piaţa internă”, a arătat directorul general al combinatului Azomureş. ÎNCADRAREA ÎN NORMELE DE MEDIU, O ALTĂ PRIORITATE Mihai Aniţei a subliniat importanţa investiţiilor prevăzute să

Se acordă Conducerii Combinatului chimic Azomureș pentru interesul pe care îl acordă investițiilor în ceea ce privește calitatea Mediului.

AER CURAT

fie finalizate în următorii doi ani.

Autorizaţia Integrată de Mediu, emisă în primăvara anului 2012 de Agenţia de Protecţie a Mediului, prevedea realizarea unui plan de investiţii în valoare de aproximativ 200 de milioane de euro pentru încadrarea activităţii de pe platformă în normele de mediu ce se vor aplica din ianuarie 2016. Acţionarii Azomureş au decis încă din 2012 suplimentarea acestui buget cu 170 de milioane de euro pentru modernizarea unor instalaţii în vederea creşterii capacităţilor de producţie şi a calităţii produselor. „Acum doi ani am promis că vom face investiţii în Azomureş.

Principala noastră preocupare este de mediu, dar ne interesează şi creşterea capacităţii şi o mai mare eficienţă”, a spus directorul general exprimându-şi optimismul privind evoluţia investiţiilor spre soluţionarea problemelor de mediu. „Mai

,,Obiectivele modernizării instalaţiilor de amoniac III-IV prevăd îndeplinirea tuturor cerinţelor de mediu referitoare la instalaţiile de amioniac prevăzute în Autorizaţia Integrată de Mediu şi documentele BAT (Best Available Technology), inclusiv eliminarea emisiilor de amoniac de la striperul cu abur de presiune joasă, reducerea consumului energetic cu 13% prin reducerea consumului specific de gaz metan, ştiind că 85% din costul de producţie reprezintă gazul metan şi exportul de abur de presiune medie”, a declarat directorul Departamentului Investiţii, Vasile Stan.

Acesta a mai spus că se urmăreşte și scăderea cantităţii de bioxid de carbon emisă în atmosferă, raportat la tona de amoniac produs.

Contractul de modernizare la instalaţiile Amoniac III-IV în valoare de 86 de milioane de euro, a fost semnat cu societatea elveţiană CASALE în februarie 2014, precedat fiind de un contract de inginerie de bază în valoare de 6 milioane de euro, început în 2012 şi finalizat în 2013.

Lucrările efective au început odată cu revizia anuală 2014 şi sunt preconizate a fi finalizate în septembrie 2015 (instalaţia Amoniac III) şi iunie 2016 (instalaţia Amoniac IV), fără a fi afectat planul de conformare impus de APM Mureş. „Unul din obiective este mărirea capacităţii de producţie a fiecărei instalaţii de la 900 de tone/zi în prezent, la 1.050 de tone/zi”, a subliniat Vasile Stan.

Modernizarea sistemului de comandă şi control automat al procesului şi al opririlor de urgenţă prin

Se acordă fermierilor care manifestă dezinteres față de investițiile în agricultură. Județul Mureș este întrecut în proiecte privind modernizarea exploatațiilor agricole, de județe care beneficiază de soluri mai puţin fertile.

AGRICOL

03

INVESTIȚII

în bune relaţii cu locuitorii introducerea DCS (Sistemul de Comandă şi Control Distribuit) şi ESD (sistemul de oprire de urgenţă). În ceea ce priveşte contractul de modernizare a instalaţiei Uree, în valoare de 78 de milioane de euro, acesta a fost semnat cu firma cehă CHEMOPROJECT, sub licenţă STAMICARBON Olanda, în 23 iulie 2013, iar noile facilităţi sunt planificate a fi puse în funcţiune înainte de 31 decembrie 2015. „Obiectivele acestei modernizări sunt îndeplinirea, în primul rând, a tuturor cerinţelor de mediu prevăzute Lucrările sunt în toi în Autorizaţia Integrată de Mediu, AVIZE NECESARE PENTRU MODERNIZAREA reducerea emisiilor de amoniac şi INSTALAŢIILOR AMONIAC III-IV pulbere cu circa 50-60%”, a punctat Vasile Stan.

- certificat de urbanism CAMERĂ DE CONTROL CENTRALIZATĂ Un alt punct important în programul de investiţii este reprezentat de construirea unei camere de control centralizate pentru instalaţiile Amoniac şi Uree, proiect în valoare de 1,8 milioane de euro. „Pentru a conduce toate aceste procese, inclusiv cele două fabrici de Amoniac, Uree şi Ulterior de melamină, Azomureş lucrează la construirea unei noi camere de comandă”, a explicat Vasile Stan.

www.punctul.ro

LUCRĂRI OSBL-ARP În vederea realizării obiectivelor proiectului de Modernizare Instalaţii Amoniac III-IV se impune executarea de către Azomureş a unor lucrări grupate generic ca OSBL-ARP, dintre care: modernizarea compresoarelor de aer de la Instalaţiile de amoniac prin implementarea unui sistem de etanşări elastice numit „abradable seals”.

Modernizarea compresoarelor se realizează împreună cu societatea belgiană Maintenance Partners, în baza unui contract în valoare de 3 milioane de euro. Lucrările sunt finalizate în anul 2013 de când compresoarele de aer funcţionează cu un consum de abur scăzut cu 15%. În continuare, se impune achiziţionarea de analizoare de gaz în vederea înlocuirii celor existente, uzate moral, cu un sistem on-line, continuu şi eficient de prelevare şi analiză din întregul flux tehnologic de producere a amoniacului, având ca beneficiu eficientizarea procesului tehnologic. Proiectul se realizează cu firma SPOTING SA şi este în valoare de 450 de mii de euro.

Următorul obiectiv reprezintă

- aviz salubritate - aviz Direcţia de Sănătate Publică - acord de Mediu: au fost parcurse toate etapele procedurale, inclusiv revizuirea Raportului de Securitate, elaborarea şi dezbaterea publică a Raportului de Impact, precum şi şedinţa tehnică de anliză a concluziilor acestui raport - în luna august Primăria Tîrgu-Mureş a emis autorizaţie de construire

instalarea unui sistem de monitorizare a parametrilor la toate cele opt compresoare ale instalaţiilor de amoniac. Lucrarea este în curs de execuţie şi se realizează cu societatea SKF EUROTRADE Suedia, în baza unei contract în valoare de 600 de mii de euro. Beneficiile sistemului de monitorizare nou-instalat vor include posibilitatea urmăririi continue în funcţionare a tuturor compresoarelor, depistarea din timp a problemelor şi evitarea căderilor accidentale, a mai spus directorul Departamentului Investiţii, Vasile Stan. În încheierea prezentării, directorul de investiţii a menţionat că „Azomureş a achiziţionat din Statele Unite ale Americii două utilaje noi destinate înlocuirii a două schimbătoare de căldură. Unul din utilaje se montează în cadrul reviziei tehnice din 2014 la instalaţia AMONIAC IV. Valoarea utilajelor şi a lucrărilor aferente este de 500 de mii de euro”, a conchis Vasile Stan.

LUCRĂRI GRUPATE GENERIC OSBL-URP În vederea realizării obiectivelor proiectului Modernizare a Instalaţiei Uree, se impune executarea de către Azomureş a unor lucrări grupate generic OSBL-URP, care presupune: - realizarea unei instalaţii de ambalare uree în saci mari, prevăzută să asigure o capacitate minimă de ambalare de 80 de tone/h uree în saci de 500, 600 şi 1.000 de kilograme, în valoare totală de 530 de mii de lei.

- modernizarea staţiei electrice 24 şi construirea unei staţii electrice noi 24B, prevăzută să asigure alimentarea echipamentelor din Instalaţia Uree după modernizare, în valoarea totală de două milioane de euro.

- instalarea unui sistem de monitorizare continuă a emisiilor la coşul de evacuare din noua Insta-

OBIECTIVELE MODERNIZĂRII INSTALAŢIEI UREE: - îndeplinirea tuturor cerinţelor de mediu prevăzute în Autorizaţia Integrată de Mediu şi documentele BAT referitoare la Instalaţia Uree - reducerea emisiilor de amoniac şi pulberi cu circa 50-60 la sută - înlocuirea tehnologiei convenţionale de recirculare totală cu tehnologia bazată stripare cu bioxid de carbon - modernizarea sistemului de comandă şi control automat al procesului şi al opririlor - creşterea capacităţii de producţie de la 900 de tone pe zi la 1.425 de tone pe zi - construirea unei Unităţi noi de Granulare uree şi înlocuirea tehnologiei actuale de granulare

laţie de Granulare Uree, în valoare totală de 340 de mii de euro.

MODERNIZAREA TURNURILOR DE GRANULARE Aurel Botezan, director tehnic, a oferit informaţii despre modernizarea turnurilor de granulare la instalaţiile Azotat de Amoniu I + II şi III. Printre obiectivele modernizării a menţionat încadrarea, din ianuarie 2016, emisiilor în limitele impuse de legislaţia de mediu în vigoare, printr-o lucrare estimată la 6 milioane de euro, în urma contractului, încheiat cu firma LAVALIN din Belgia pentru echipamente „cheie” şi proiectarea instalaţiei, termen de finalizare fiind septembrie anul viitor. „Obiectivul modernizării turnurilor de granulare de la instalaţiile Azotat de amoniu I + II şi III este încadrarea emisiilor în limitele impuse de legislaţia de mediu în vigoare din ianuarie 2016”, a arătat Aurel Botezan.

Totodată, directorul tehnic al Combinatului Azomureş a anunţat că modernizarea turnului de granulare îngrăşăminte de la secţia NPK are ca obiectiv încadrarea emisiilor în limitele impuse de legislaţia de mediu în vigoare în ianuarie 2016 şi eficientizarea procesului de amestecare în topitură şi reducerea emisiilor de praf evacuat de la faza de granulare. „Valoarea estimată a lucrărilor este de 550 de mii de euro, cu echipamente furnizate de SOLEX THERMAL Inc. din Canada şi

având ca termen de finalizare noiembrie 2015”, a menţionat Aurel Botezan.

MODERNIZAREA SISTEMULUI DE EVACUARE APE UZATE Proiectul de investiţii al Combinatului Azomureş conţine şi modernizarea sistemului de evacuare ape uzate în valoare de 10 milioane de euro, realizat până în decembrie 2015, de firma Nijhuis Water Technologies din Olanda. Printre obiectivele modernizării figurează reducerea concentraţiei de azot total din apele uzate în scopul îndeplinirii legislaţiei în vigoare şi a Autorizaţiei Integrate de Mediu, norme aplicabile din 2016. Nu în ultimul rând, investiţiile platformei Azomureş se referă şi la creşterea eficienţei energetice. Reducerea puterii electrice absorbite din sistem la 2MW. Cantitatea de energie economisită 14.000Mwh/an. Valoarea proiectului se ridică la 1,6 mil de euro, valoarea eligibilă fiind de un milion de euro. Furnizor de echipamente Siemens Cluj, executant lucrări montaj: TIAB SA, iar termenul de finalizare a lucrărilor este 31 iulie 2015. În încheierea prezentării, conducerea Combinatului a răspuns la întrebările jurnaliştilor, asigurându-i că după finalizarea investiţiilor, deşi va creşte producţia de îngrăşământ agricol, va scădea atât poluarea fonică, poluare cauzată de opririle-pornirile neprogramate ale instalaţiilor, cât şi poluarea atmosferei cu bioxid de carbon.

Erika MÃRGINEAN

REDUCEREA EMISIILOR DE LA SECŢIA NPK

În prim-plan- Ciprian Dobre – preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Nagy Zsigmond – subprefectul judeţului Mureş

- reducerea emisiilor vizează partea umedă a procesului tehnologic, până la încadrarea emisiilor în limitele impuse de legislaţia de mediu în vigoare - soluţia tehnică este de separare a emisiilor în filtre tip lumânare - valoarea estimată a lucrărilor este de 2,5 milioane de euro - Termen de finalizare noiembrie 2015

ADMINISTRAȚIE

La CJ se anunţă o şedinţă cu proiecte ,,siropoase” Consilierii judeţeni se întâlnesc în această joi pentru a decide dacă aprobă noul Consiliu de Administraţie (CA) al Aeroportului „Transilvania”, modificarea programului de acţiuni economicosociale, desemnarea unui angajat al Consiliului Judeţean (CJ) în comisia care se va ocupa de organizarea referendumului pentru dizolvarea Consiliului Local (CL) Răstoliţa sau suspendarea contractului de management al directorului Teatrului pentru Copii şi Tineret „Ariel”, Gavril Cadariu…

Pentru a le aminti pe cele ce se anunţă mai interesante. În incursiunea noastră prin Ordinea de zi a şedinţei Consiliului Judeţean de joi ne oprim mai întâi la punctul 7.

Aici găsim un proiect de hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Consiliului Judeţean Mureş nr. 46/2013 privind aprobarea contractării şi garantării unei finanţări rambursabile interne/ externe în valoare de 40.000.000 de lei. Mai precis, pentru partea de cofinanţare a proiectelor europene – ,,Parc auto pentru sporturi cu motor”, „Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Mureş” şi „Reabilitarea, modernizarea DJ 135 MăgheraniSărăţeni”, Consiliul Judeţean s-a împrumutat de la CEC Bank cu 40 de milioane de lei, perioada de tragere a sumelor din credit fiind de 12 luni. Doar că primul proiect amintit s-a blocat – bine, nu chiar de unul singur – în meandrele legislaţiei româneşti care te obligă să închei contracte cu firme care oferă preţul cel mai scăzut şi cea mai bună ofertă din punct de vedere tehnico-economic, chiar dacă apoi acestea nu mai fac faţă lucrărilor pe parcursul derulării contractului. În aceste condiţii, partea de cofinanţare pentru proiectul parc cu motor nu prea e necesară, dar celelalte două proiecte au nevoie de sumele împrumutate.

Aşa se face că cei aproape 20 de milioane de lei care erau destinaţi acestui proiect vor fi transferaţi celorlalte două proiecte, şi anume aproape 5 milioane de lei merg spre „Sistemul de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Mureş”, iar alte 15 milioane de lei către drumul ce leagă Măgherani de Sărăţeni. Bineînţeles dacă aleşii judeţeni îşi vor da votul în şedinţa

ce urmează.

În termen de 90 de zile de la constituire, Consiliul de Administraţie al R.A. „Aeroportul Transilvania” Tîrgu-Mureş va prezenta Consiliului Judeţean Mureş spre aprobare, în condiţiile legii, planul de administrare.

DEȘEURILE MENAJERE Proiectul privind gestionarea deşeurilor menajere s-ar putea să fie finalizat în acest an, costurile totale ale acestuia ridicându-se la aproximativ 45 de milioane de euro, în timp ce lucrările la DJ 135 ar trebui finalizate în luna mai.

Cei 13,5 km ce vor fi modernizaţi vor costa 56 de milioane de lei, în jur de 13 milioane de euro, adică kilometrul şi milionul de euro.

ală facilitează procesul de alegere al turiştilor. De aceea, este de preferat ca judeţul să fie identificat cu un ,,brand” propriu, cu scopul de a-i întări identitatea şi valoarea.

Proiectul va constitui un prim pas JUDEŢ CU IDENTITATE din procesul de transformare a judeţului Mureş în produs turistic şi premergător realizării unui Mergem mai departe. La viitor proiect: Brandul Judeţului punctul 10, un alt proiect de ho- Mureş”. tărâre prin care se propune modificarea unei hotărâri a Consiliului CE IMPLICĂ ACEST PROIECT? Judeţean. De data aceasta una mai recentă, din februarie 2014. În primul rând, 165 de mii de Atunci, prin HCJM nr. 37, aleşii judeţeni au aprobat Programul lei la cât sunt apreciate activităţile acţiunilor economico-sociale din prin care s-ar crea identitatea vizucoordonarea Consiliului Judeţean ală, activităţi care sunt următoaMureş pe anul 2014. Apoi în iu- rele: Identificarea numelui potrilie, prin HCJM nr. 107, a primit vit pentru diferenţierea judeţului undă verde Planul de dezvoltare a Mureş ca produs turistic; Crearea judeţului Mureş pentru perioada unui LOGO; ,Realizarea unor 2014-2020, care prevede în capi- filme de prezentare a celor mai tolul IV - Strategia de dezvoltare importante/ atractive obiective tua judeţului pentru perioada sus- ristice; Realizarea unui Album de menţionată, la Domeniul prioritar prezentare a judeţului Mureş prin 5: „Dezvoltarea turismului”, ca includerea obiectivelor simbol. activitate prioritară, crearea şi promovarea brandului turistic a judeREFERENDUM PENTRU ţului Mureş. Având aceste două DIZOLVAREA CL RĂSTOLIŢA hotărâri, Executivul CJ s-a gândit să le propună aleşilor să completeze Laura Nireştean, de la Direcprogramul de acţiuni economicosociale cu un nou proiect denumit: ţia Juridică a CJ Mureş, ar urma „Crearea identităţii vizuale a jude- să facă parte, după votul de joi al ţului Mureş în vederea dezvoltării consilierilor judeţeni, din Comişi consolidării turismului în zonă”. sia de organizare a referendumuAdică, pe lângă broşuri şi DVD- lui pentru dizolvarea Consiliului uri de promovare turistică, judeţul Local Răstoliţa. CJ Mureş a fost Mureş ar trebui să beneficieze de anunţat de către Instituţia Prefec,,un proiect eficient şi profesionist tului că prin Nota de constatare de creare a unei identităţi turisti- nr. 8387/31.07.2014, Comisia ce a judeţului, pentru a evidenţia constituită prin Ordinul Prefecdiferenţele faţă de celelalte zone şi tului nr. 187/08.07.2014, a reţinut pentru a valorifica potenţialul său, îndeplinirea condiţiilor prevăzute care acoperă numeroase forme de de lege pentru organizarea refeturism. Prin acest proiect se are rendumului local, având ca obiect în vedere conturarea identităţii dizolvarea Consiliului local al covizuale a judeţului Mureş, pentru munei Răstoliţa, judeţul Mureş.

Mai precis, peste 25 % din a sublinia valorile locale specifice, având ca scop final dezvoltarea, alegătorii cu drept de vot care se din punct de vedere economic şi regăsesc în listele electorale perturistic, a zonei. Identitatea vizu- manente au semnat pentru orga-

04

GAVRIL CADARIU, CONTRACT SUSPENDAT nizarea referendumului având ca obiect dizolvarea CL. Motivele nu au fost precizate însă.

UN CA PENTRU EFICIENTIZARE. AEROPORTUL În plin scandal cu Sindicatul Liber al Angajaţilor Aeroportului ,,Transilvania” care solicită demisia sau demiterea directorului economic, vicepreşedinte interimar al Consiliului de Administraţie al regiei, Luminiţa Gherendi, aleşii judeţeni, care au fost anunţaţi de acest conflict de vreo două săptămâni, sunt chemaţi să aprobe încheierea unor contracte de mandat cu trei persoane care au câştigat concursul pentru posturile vacante din Consiliul de Administraţie. Una dintre persoane este chiar Luminiţa Gherendi care a fost declarată admis la concursul pentru ocuparea postului de administrator executiv, vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie. Pentru acest job, Gherendi ar urma să câştige cu 500 de euro mai puţin decât preşedintele CA a aeroportului, Vladimir Vasilescu, adică 2.000 de euro.

Celelalte două posturi, ambele de administrator neexecutiv, membru al comitetului de audit (auditor statutar) au fost câştigate de Aleodor Frâncu – fost director general ROMATSA, în prezent unul din managerii regiei privind serviciile de trafic aerian, respectiv Viorica Dobroiu, reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice. Aceştia vor fi remuneraţi cu 700 de euro lunar. După organizarea procedurii de selecţie de către S.C. Business Foundation Consulting S.R.L., consultantul specializat în recrutarea resurselor umane, un post de administrator neexecutiv, membru al comitetului de audit, a rămas vacant. Mandatul Consiliului de Administraţie începe la data de 15 septembrie 2014 şi încetează la data de 1 iunie 2016.

Aleşii judeţeni sunt chemaţi, de asemenea, să aprobe suspendarea contractului de management încheiat cu Gavril Cadariu pentru funcţia de manager al Teatrului pentru Copii şi Tineret „Ariel”.

Solicitarea este motivată de faptul că Teatrul Ariel a pierdut un proces, prin Sentinţa nr.396/29.01.2014 a Tribunalului Mureş, cu firma Procon SRL referitoare la plăţi neachitate pentru investiţia ,,Amenajare clădire – Teatrul pentru Copii şi Tineret ARIEL”. Sumele restante se ridică la 425 de mii de lei.

CARE AR FI PROBLEMA? Problema ar fi, aşa cum a constatat o comisie din cadrul CJ Mureş, desemnată de către preşedintele autorităţii judeţene, Ciprian Dobre, că au fost angajate cheltuieli peste limita creditelor bugetare aprobate, faptă care potrivit legii constituie infracţiune, motiv pentru care s-a procedat la sesizarea organelor competente. Iar angajarea acestora i-ar aparţinut lui Gavril Cadariu ca manager, motiv pentru care, potrivit contractului său de management nr.1660/27.01.2012: „În cazul în care există indicii privind săvârşirea unei infracţiuni în legătură cu funcţia pe care o deţine, autoritatea are obligaţia de a sesiza de îndată organele competente; pe perioada soluţionării sesizării contractul de management se suspendă”, iar decizia de suspendare a contractului de management o poate lua doar CJ. Perioada de suspendare va dura până la soluţionarea definitivă a sesizării nr.13313/01.08.2014 adresată organelor competente. În această perioadă va fi încheiat un contract de management cu o persoană ce urmează să fie desemnată tot de CJ Mureş şi care va asigura astfel interimatul.

Ligia VORO

05

AGRICULTURĂ

Agricultura se modernizează. Peste 10 milioane de euro intră în Mureș!

Agricultura, una dintre ramurile economice de tradiţie în judeţul Mureş, are nevoie de investiţii serioase pentru a ţine pasul cu cerinţele actuale! E nevoie de mulți bani și utilaje moderne. O şansă în acest sens o reprezintă Măsura 121, prin care Guvernul ,,donează” bani pentru toți cei interesați în a-și moderniza exploatațiile agricole. Județul Mureș s-a arătat interesat de ,,ofertă” și: la Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Mureş s-au depus în acest an 12 proiecte în valoare de peste 10 milioane de euro! În general, fermierii mureşeni au folosit banii obţinuţi din fonduri europene pentru achiziţionarea unor utilaje agricole moderne şi echipamente aferente necesare efectuării lucrărilor agricole, cum ar fi: combină de recoltare cereale, tractor, încărcător frontal, presă de balotat, freză, cultivator cu discuri, plug reversibil, semănătoare mecanică păioase, tanc de răcire lapte, dozator lapte, heder păioase şi porumb, vidanjă dejecţii.

DAR SĂ LE LUĂM PE RÂND: 12 PROIECTE „La Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Mureş s-au depus în anul 2014, un număr de 12 proiecte pe Măsura 121, în valoare totală de 10.514.410,94 euro”, ne-a informat Daniela Lupei, director Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Mureş (OJFIR Mureş).

Aceste proiecte au fost depuse în prima sesiune de depunere de proiecte finanţate din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 pentru Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”, care a fost deschisă din 20 mai până la sfârşitul lunii iulie. ÎN CE SUNT INVESTIŢI CEI 10 MILIOANE DE EURO, ÎN MUREŞ?

Răspunsul l-am obţinut tot de la Daniela Lupei: „Investiţiile ce se doresc a se realiza cu ajutorul fondurilor nerambursabile prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, în cadrul M121 constau în achiziţia unor utilaje agricole şi a echipamentelor aferente necesare efectuării lucrărilor agricole, cum ar fi: combină

de recoltare cereale, tractor, încărcător frontal, presă de balotat, freză, cultivator cu discuri, plug reversibil, semănătoare mecanică păioase, tanc de răcire lapte, dozator lapte, heder păioase şi porumb, vidanjă dejecţii etc.”.

La nivel naţional, proiectele depuse în cadrul acestei măsuri de finanţare vizează, printre altele, înfiinţarea plantaţiilor de coacăz, afin, cătină albă, nuc, pomi fructiferi (cireşi, aluni etc.), ferme sau sere de legume, înfiinţarea sau modernizarea fermelor de bovine, suine, caprine, avicole, achiziţionare de utilaje şi echipamente etc. „Putem spune că prima sesiune din anul 2014 a funcţionat corect şi a permis solicitarea a peste 100 de milioane de euro, fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea exploataţiilor agricole, în mod special, a fermelor agricole familiale. De asemenea, această sesiune a reprezentat un moment important în procesul de facilitare a accesării fondurilor europene, prin introducerea unui nou sistem de solicitare a fondurilor europene, prin depunerea on-line a proiectelor. Răspunsul potenţialilor beneficiari la această metodă pentru depunerea proiectelor a fost pozitiv”, a precizat Directorul General Adjunct al AFIR, Nicolae POPA. UN EXEMPLU CONCRET DE EXPLOATAȚIE AGRICOLĂ MODERNIZATĂ La nivelul judeţului Mureş, un exemplu de expoataţie agricolă modernizată prin intermediul Măsurii 121 este SC CERAGRIM SRL, care a implementat cu succes proiectul „Modernizare fermă de bovine şi achiziţie utilaje agricole SC Ceragrim SRL”. „Obiectivul proiectului a fost acela de modernizare a celor două ferme de bovine deţinute, respectiv ferma de bovine Grebenişu de Cîmpie şi ferma de bovine Ormeniş şi achiziţia de utilaje şi echipamente pentru sectorul vegetal. La nivelul fermelor s-au realizat lucrări de modernizare a adăposturilor existente în vederea trecerii la sistemul de creştere a bovinelor în stabulaţie liberă. S-a construit un adăpost nou pentru vaci de lapte dotat cu sală de muls, achiziţia echipamentelor, utilajelor şi dotărilor pentru adăposturi. S-a modernizat modul de gestionare a dejecţiilor la nivelul fermei în scopul adaptării la standardele de mediu şi standardelor privind protecţia împotriva poluării cu nitraţi

Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole” se încadrează în Axa I – „Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic” şi are ca obiective: Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi, diversificarea producţiei, ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele pieţei, inclusiv a celei ecologice, precum şi producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile; Adaptarea exploataţiilor la standardele comunitare; Creşterea veniturilor exploataţiilor agricole sprijinite; Sprijinirea membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative în vederea încurajării fenomenului de asociere.

din surse agricole”, a precizat Daniela Lupei, directorul OJFIR Mureş.

JUDEȚUL MUREȘ, UN ADEVĂRAT POTENȚIAL AGRICOL Accesarea fondurilor europene nu poate fi decât benefică pentru fermierii mureşeni, având în vedere că „judeţul Mureş dispune de cel mai mare potenţial agricol din Regiunea Centru. Solurile se încadrează în clasa de fertilitate medie şi în mai mică măsură în clasa de fertilitate ridicată, iar condiţiile de climă permit cultivarea majorităţii cerealelor, furajelor, legumelor şi plantelor tehnice. Terenurile arabile sunt localizate cu precădere în Câmpia Transilvaniei, luncile Mureşului şi Târnavelor”, se arată în Planul de dezvoltare al judeţului Mureş pentru perioada 2014 – 2020, emis de Consiliul Judeţean Mureş. În plus, agricultura poate fi şansa ridicării sociale a locuitorilor din mediul rural, având în vedee că la sate există mult mai mulţi şomeri decât la oraş: „analiza comparativă a evoluţiei ratei medii la şomajului în populaţia stabilă în vârstă de 18 - 62 ani în luna decembrie 2012, arată că ponderea şomerilor în mediul rural era de 6,01% faţă de 2,57 %, cât a înregistrat în mediul urban”, conform informaţiilor emise de Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş.

Mai mult, eficientizarea activităţilor agricole prin modernizarea exploataţiilor agricole, dezvoltarea

serviciilor şi logisticii agricole şi susţinere a activităţilor de prelucrare a produselor agricole este unul dintre obiectivele prioritare ale Strategiei de dezvoltare a judeţului Mureş pentru perioada 2014 – 2020 (componentă a Planului de dezvoltare al judeţului Mureş) a CJ Mureş.

TOLBA CU PROIECTE ȘI REGLEMENTĂRI PENTRU FERMIERI În acest sens, se încearcă şi crearea unui cadru legislativ şi favorabil pentru fermieri: ,,Viitoarea Politică Agrară Comună (PAC) continuă obiectivele generale ale PAC din actuala perioadă, dar vin şi obiective noi, inovatoare, concretizate în menţinerea schemei de plată unică pe suprafaţă până în 2020 (subvenţia pe hectar va creşte progresiv până în 2019); sprijin pentru o agricultură „verde” şi pentru o agricultură ecologică (menţinerea păşunilor permanente, diversificarea culturilor în fermă şi menţinerea unor zone de interes ecologic. Ex: perdele de protecţie forestieră); sprijin pentru tinerii fermieri (tânăr de până la 40 de ani, care îşi începe activitatea în domeniul agricol va putea beneficia de ajutor financiar nerambursabil de până la 70.000 euro pentru instalarea în fermă/deschiderea unei afaceri în agricultură, formare profesională şi servicii de consultanţă); sprijin pentru micii fermieri - conform unei

proceduri simplificate, micii fermieri vor putea beneficia de o subvenţie anuală fixă cuprinsă între 500 şi 1.250 euro; plată directă suplimentară de până la 5% din pachetul financiar naţional pentru zone rurale defavorizate/ zone care se confruntă cu constrângeri naturale”, se arată în ,,Politica Agricolă Comună după 2013”, material prezentat de Directorul General APIA, domnul Dorel Gheorghe Benu în cadrul Seminarului de Instruire şi Informare a Fermierilor şi Autorităţilor Locale privind Implementare a Proiectelor pe Fonduri Europene 2014/2020 – Dezvoltare rurală”, desfăşurat la Reghin, la data de 13 iulie 2013.

CUM ARATĂ MĂSURA 121 LA NIVEL NAȚIONAL La nivel naţional, în sesiunea pentru finanţarea investiţiilor de modernizare a exploataţiilor agricole prin Măsura 121 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a primit 580 de cereri de finanţare în valoare totală nerambursabilă de peste 106,8 milioane de euro. Dintre cele 580 de proiecte, 211 reprezintă investiţiile pentru fermele de familie, având o valoare nerambursabilă de 9,2 milioane de euro. Celelalte 369 de proiecte cu o valoare nerambursabilă de peste 97,5 milioane de euro, sunt reprezentate de investiţiile în modernizarea exploataţiilor agricole. Plafonul minim pentru un proiect finanţat prin Măsura 121 este de 5.000 euro şi poate ajunge la două milioane de euro pentru ferme individuale şi la 4 milioane de euro pentru proiecte depuse de forme asociative. Sprijinul nerambursabil poate varia între 40% şi 70%.

Cele mai multe cereri de finanţare au fost depuse în judeţele care fac parte din Regiunea 2 Sud Est, deşi aceste judeţe beneficiază de soluri mai puţin fertile decât judeţul Mureş. Astfel, 165 de proiecte aferente Măsurii 121, cu o valoare totală nerambursabilă de 31,2 milioane de euro au fost depuse on-line sau la sediile Oficiilor Judeţene ale AFIR din judeţele: Constanţa, Tulcea, Galaţi, Vrancea, Brăila şi Buzău, se arată într-un comunicat de presă emis de AFIR. Titi DÃLÃLÃU

SPORT

ECupa E.On Kinder ediţia a VIII-a, primii campioni Începând din anul 2006, ACS Kinder Sângeorgiu de Mureş şi SportLife organizează anual Cupa E.On Kinder, cel mai cunoscut turneu de fotbal pentru copii cu vârsta cuprinsă între 7 şi 13 ani.

Susţinut de mediul privat de afaceri, E.On. România, SportLife, dar şi de către personalităţi precum internaţionalul Gheorghe Hagi, la evenimentul sportiv participă anual tot mai multe echipe din toată ţara, iar din ultimii ani şi de peste hotare. „În actuala perioadă este extrem de dificil de stabilit şi dezvoltat relaţii de parteneriat cu mediul de afaceri privat.

De aceea, doresc să evidenţiez în mod deosebit implicarea E.ON România în susţinerea sportului pentru copii, această companie fiind un model de sprijin pentru domeniul sportului, pentru comunitate în general. Suportul oferit de E.ON contribuie la atingerea unui rezultat pe care ni-l dorim cu toţii: să avem copii educaţi, sănătoşi, veseli şi plini de energie”, a declarat Gheorghe Hagi, prezent la startul turneului la Târgu-Mureș. În replică, Raluca Şandru, Director Divizie E.ON Servicii Clienţi a declarat: ,,Pentru E.ON România, în calitate de partener al Asociaţiei Sportive ACS Kinder, acest eveniment sportiv destinat juniorilor este un motiv de mare bucurie şi mândrie, fiindcă împreună am reuşit să facem să se vorbească tot mai mult în ţară, dar şi în străinătate, despre acest turneu.

Susţinem această competiţie deoarece credem că o generaţie sănătoasă şi performantă nu se poate forma decât în condiţiile în care educaţia este completată de sport, în toate formele sale.”

DESPRE TURNEU, DUPĂ SERIA I Încă nu s-au stins ovaţiile după festivitatea de premiere a echipelor din seria I, că deja sosesc echipele din seria a II-a , iar competiţia pentru Cupa E.On Kinder continuă. Despre impresiile după prima serie l-am întrebat pe preşedintele ACS Kinder, Pop Lupu Coriolan.

Reporter: Cum rezistaţi, cum reuşiţi să organizaţi turneul?

Pop Lupu Coriolan: Nu sunt singur. Împreună cu colegul de la SportLife avem în spate o echipă întreagă de oameni, mulţi oameni care nu se văd, dar care ştiu ce au de făcut... De o săptămână rezistăm cu cafele, re-

Ciprian Anghel, antrenor ACS Tâmpa Braşov ,,Suntem foarte mulţumiţi de organizare, e o competiţie importantă pentru noi, cu echipe puternice din întreaga ţară.

Deocamdată am obţinut două victorii, deci suntem în grafic”.

Iuliu Beleni, antrenor LPS Târgu-Mureş ,,Este o competiţie cu un nivel ridicat şi ne bucurăm că participăm. Vom juca alături de echipe importante din întreaga ţară, iar acest lucru va fi un test pentru copii. Suntem foarte mulţumiţi de organizarea evenimentului şi tocmai acest lucru ne-a făcut să ne înscriem în competiţie”.

Sorin Patriche, părinte „Aşteptăm să se termine turneul E-on, competiţie pe care o aşteptam încă de la fluierul final al ultimului meci al ediţiei trecute. Aşteptările sunt mari, fără să ne facem iluzii, dar noi jucăm pentru ,,Speranţă” şi nu putem să nu visăm”.

dbull şi apă plată!

Reporter: Ce puteţi spune despre ediţia din acest an a turneului?

Pop Lupu Coriolan: Am ajuns la ediţia a VIII-a. În prima serie, în patru zile au evoluat 80 de echipe, în jur de 1.300-1.400 de copii din toate judeţele ţării şi din Cehia. În seria a doua vom avea echipe şi din Bulgaria.

Participarea numeroasă şi calitatea echipelor prezente, fair playul, sportivitatea sunt garanţia acestui turneu cu meciuri spectaculoase, unde spiritul de competiţie, cel de echipă şi talentul se regăsesc din plin.

Reporter: Prima seria s-a terminat în 4 septembrie...

Pop Lupu Coriolan: În prima serie au evoluat echipele din categoria de vârstă 2000, 2002, 2004, 2006.

Toţi participanţii au primit diplome personalizate, medalii şi tricouri, s-au făcut clasamente, iar echipele clasate pe primele trei locuri din fiecare categorie de vârstă au primit şi cupe.

Reporter: Sâmbătă a început seria a doua...

Pop Lupu Coriolan: Seria a doua a început sâmbătă. Sper să fie cel puţin la fel de reuşită ca prima serie. În seria a doua evoluează pe terenul de la Complexul Weekend echipele din categoria de vârstă 2001, 2003, 2005, 2007. Aşteptăm şi echipa din Bulgaria.

Reporter: Festivitatea de premiere?

Pop Lupu Coriolan: La fel ca şi cea din 4 septembrie după terminarea seriei întâi, festivitatea de premiere după seria a doua se va desfășura în

10 septembrie, la Academia de Sport Weekend. După această dată vom putea realiza o radiografie amănunţită!

E.ON KINDER, EDIŢIA A VIII-A ÎN CIFRE - În acest an, competiţia E.On Kinder a ajuns la ediţia a VIII-a.

An de an a crescut numărul echipelor participante, astfel că în acest an participă 44 de cluburi sportive, însumând 132 echipe cu peste 2000 de copii din România, Bulgaria şi Cehia.

- Turneul se desfăşoară în două etape pentru cele opt categorii de vârstă. Etapa I s-a desfășurat în perioada 31 august-4 septembrie, iar etapa a doua se desfăşoară în perioada 6 -10 septembrie 2014.

- În prima etapă au evoluat echipele din categoria de vârstă: 2000, 2002, 2004 şi 2006.

- În etapa a doua vor evolua juniorii din categoria de vârstă: 2001, 2003, 2005 şi 2007.

- Au participat 130 de echipe din judeţele Mureş, Harghita, Sibiu, Cluj, Braşov, Bucureşti, Prahova, Constanţa, Alba, Galaţi, Gorj, Iaşi, Vaslui, Vâlcea, Argeş, Suceava, Vrancea, Călăraşi, Brăila şi Bistriţa Năsăud şi două echipe din Bulgaria şi Cehia, concurând pentru obţinerea trofeelor puse în joc.

- Juniorii au evoluat pe terenurile: Stadion Municipal ASA TârguMureş (teren sintetic), Teren Apollo Sângeorgiu de Mureş (doar în seria

întâi), Teren Weekend (doar în seria a doua), Teren Darina Ungheni, Teren Stadion Ungheni, Teren Kinder Sângeorgiu de Mureș şi Teren Academia de Sport Weekend Târgu-Mureş.

CASETA 3 CASETA 2 44 de cluburi participante ACS Kinder Sângeorgiu de Mureş, ASA Târgu-Mureș, Speranţa Târgu-Mureș, 3 Kids Sport Bucureşti, Petrolul Ploieşti, FC Braşov, AFC Odorheiu Secuiesc, U Cluj, Viitorul Ungheni, CSS Reghin, Sporting Vaslui, Viitorul Cluj, Progresul Călăraşi, Alma Sibiu, CF HidroElectra Râmnicu-Vâlcea, Dinamo Bucureşti, Pandurii Tîrgu- Jiu, Stars Brăila, Academia Gheorghe Hagi, Best Team E.ON Cehia, ACS SF Farul Constanţa 2010, Europa Albă Iulia, Junior Galaţi, Iniţial Bucureşti, Interstar Sibiu, LPS Tg. Mureş, ACS Tampa Braşov, CS Iernut, Inter Galaxy Bucureşti, FC Ariston Russe, Derby Bucureşti, Steaua Dunării Galaţi, Atletic Bradu Argeş, ACS Juniorul Suceava, ACS Ardealul Bistriţa, ACS Viitorul Albă Iulia, Luceafărul Cluj, Progresul Focşani, Atletic Kids Gurghiu, LPS Târgu-Jiu, Prosport Focşani, AŞ Star Mediaş, Unirea Ruginoasa Iaşi şi AŞ Transilvania Mediaş.

CÂȘTIGĂTORII CUPEI E.ON KINDER 2014 SERIA I La Academia de Sport de la Complexul de Agrement Weekend din Târgu-Mureş, joi, de la ora 15, a avut loc festivitatea de premiere a celor mai buni fotbalişti juniori din seria I. Premierea a fost făcută de Pop Lupu Coriolan, preşedintele A.C.S. Kinder, Hajnal Iuliu şi George Precup, Director General Adjunct E.ON Servicii Clienţi.

La Categoria 2006 unul din golgeteri a fost CARTINISAN VLAD de la INTERSTAR SIBIU, al doilea golgeter PIRTEA ANDREI de la LPS TIRGU JIU, cel mai bun portar TODIREL DAVID – STAR MEDIAŞ, iar jucătorul finalei CHIRILA

06

IUSTIN de la INTERSTAR SIBIU. La echipe, categoria 2006 Locul 1: INTERSTAR SIBIU; locul 2: STAR MEDIAȘ; Locul 3: LPS TÎRGU-JIU; Locul 4: ACS TÎMPA BRAŞOV La Categoria 2004 golgeter a fost GRIGORE IUSTIN de la ACS TÎMPA BRAŞOV, cel mai bun portar: TOROK ANDREI de la LUCEAFARUL CLUJ, iar jucătorul finalei BORZA ANDREI de la ACADEMIA GH. HAGI La echipe, categoria 2004 Locul 1: ACS TÎMPA BRAŞOV; Locul 2: ACADEMIA GHEORGHE HAGI; Locul 3: ACS KINDER SÎNGEORGIU DE MUREŞ; Locul 4: SPORTING COMSTAR VASLUI La Categoria 2002 golgeter a fost CRIMAN ROBERT de la ACS TÎMPA BRAŞOV cel mai bun portar: TOTH ROBERT de la ACS KINDER SÎNGEORGIU DE MUREŞ; jucătorul finalei IERNUTAN DARIUS de la CS IERNUT La echipe, categoria 2004 Locul 1: CS IERNUT; Locul 2: ACS KINDER SANGEORGIU DE MUREŞ; Locul 3: ACS TIMPA BRAŞOV; Locul 4: JUNIOR GALATI La Categoria 2000 golgeter a fost: TAMAS NANDOR de la AFC ODORHEIU SECUIESC, cel mai bun portar: BAKAS BOGDAN de la SPERANŢA TÎRGU-MUREŞ jucătorul finalei: IONITA ALIN -PETROLUL PLOIEŞTI La echipe, categoria 2000 Locul 1: PETROLUL PLOIEŞTI; Locul 2: SPERANŢA TÎRGU-MUREŞ; Locul 3: AFC ODORHEIU SECUIESC; Locul 4: VIITORUL ARGEŞ „Vreau să vă mulţumesc dragi copii pentru efortul depus în aceste zile de competiţie şi să vă asigur ca E.ON România, aşa cum a făcut în ultimii opt ani, va rămâne în continuare alături de voi, ţinând Cupa E.ON Kinder la cele mai înalte standarde”, a declarat, la festivitatea de premiere, dl. George Precup, Director General Adjunct E.ON Servicii Clienţi.

Urându-i succes preşedintelui Pop Lupu Coriolan, care se grăbea să întâmpine noile echipe sosite pentru seria a II-a a competiţiilor, nu ne rămâne decât să ne ţinem pumnii pentru ca cei mai buni să câştige Cupa E-.On Kinder 2014!

Erika MÃRGINEAN

07

O mână de ajutor pentru prezidențiabili Cel mai important moment politic al sfârșitului de an sunt, desigur, alegerile care vor stabili noul președinte al României pentru următorii cinci ani. Numărul prezidențiabililor se anunță a fi mare și de această dată, pe lângă reprezentanții partidelor mari sunt prezenți mai mulți veleitari care se vor mulțumi cu titlul, onorant pentru ei, de candidați la Președinția României.

BARIERA SEMNĂTURILOR Până la înscrierea în cursa eectorală este nevoie de o susținere materializată prin liste care trebuie să cuprindă semnăturile susținătorilor.

Alianța Creștin Liberală (ACL) din Luduș a început o campanie locală de strângere de semnături necesare susținerii candidaturii lui Klaus Iohannis la funcția de președinte al României. Marți, 2 septembrie s-a desfășurat o amplă campanie de mediatizare a acțiunii conduse de primarul Cristian Moldovan, consilierul Ciprian Turdean, co-președinți ai ACL și deputatul PDL Florin Urcan. Au participat consilierii locali și membrii ai birourilor locale ale celor

Părerea alegătorilor contează

două partide, PNL și PDL. Primele semnături în favoarea lui Klaus Iohannis au fost obținute în deplasarea făcută pe principalele străzi ale orașului și într-un cort instalat vineri într-o zonă centrală a orașului.

Ioan Bungardi de la PSD spune că organizația locală, împreună cu PC și UNPR, au încheiat campania de strângere de semnături pentru candidatura lui Victor Ponta la președinția României. Printr-un sistem propriu, semnăturile au fost obținute de responsabilii secțiilor de votare care îi vizitează pe simpatizanții partidului dintre care aproape 80% îl constituie

persoanele mature în vârstă de peste 40 de ani. Listele care conțin 3.140 de semnături vor ajunge în această săptămână la București.

Președintele organizației locale a UDMR, Kis Istvan spune că de la județ s-au cerut 750 de semnături pentru candidatura lui Kelemen Hunor ceea ce a fost simplu. Membrii Biroului Politic s-au mobilizat și cu o eficiență exemplară au strâns aproape 800 de semnături, fiecare dintre ei folosind metoda proprie. Pentru ceilalți candidați se pare că în Luduș nu s-au înregistrat semnături. Poate mai târziu.

Ioan A. BORGOVAN

„Zilele culturii maghiare” În acest an, organizatorii manifestațiilor prilejuite de sărbătorirea „Zilelor culturii maghiare”, Asociația culturală „Kata Szidónia Petrőczy” și Ansamblul folcloric „Hajdina” au pregătit un program derulat pe parcursul a trei zile.

www.punctul.ro

SĂRBĂTOARE ÎN LUDUȘ ȘI ÎN ROȘIORI Viceprimarul Kis István a dat semnalul de începere a activităților culturale în ziua de vineri la vernisajul expoziției de pictură Antoniu Meda despre care vom relata pe larg în numărul următor.

A urmat o seară de degustări de vinuri la terasa Tivoli unde au fost invitați oaspeții din Serbia, Ucraina, Ungaria și România.

Sâmbătă s-a desfășurat concursul de tenis de câmp organizat de prof. Seres József. Participanții la festival s-au întâlnit la bustul poetului Petőfi Sándor unde au plantat un brad, după care au defilat până la Casa de Cultură „Pompeiu Hărășteanu”. Un punct important

La bustul lui Petöfi Sándor

în program l-a constituit cea de-a XII –a ediție a Festivalului internațional „Gyongykoszoru - Șir de mărgăritare”.

Au participat formațiile „Izvorul” – Szaszhalombatta, „Țiterașii” din Szentgalosker, ambele din Ungaria; „Ludas Matyi” din Supljak –Serbia; „Orchidea” din Teglas – Ucraina și formațiile din Sic, Fizeșul Gherlei, Vița, Cîrlibaba, Voivodeni, Săbed, Ciumbrud, Bistrița și Unguraș. Din Luduș au participat formațiile Ardealul, Hajdina și Tatarka.

Invitații prof. Toth Sandor, principalul organizator al Festivalului, au dat un spectacol de mare clasă, acompaniați fiind de orchestra „Harmadik”.

Duminică, în curtea școlii din

Roșiori s-a desfășurat un concurs de preparat gulaș, cu participarea a 15 echipe din țară și din străinătate.

Turneul de fotbal, jocurile pentru copii, prezentarea a patru meșteșuguri vechi au completat programul până la spectacolul la care și-au dat concursul formații de dansuri populare și soliștii Kiss Ildiko, Abram Tibi, Fechete Timea, Operettissimo Cluj-Napoca, Malozsa, Máthe Imola, Bukkosi Robert, Ovidiu Nechita, Step Up Dance Ocna Mureș, Tokos Zenekar și Szekely Gizella. Cele trei zile de sărbătoare s-au încheiat cu un bal. Alte amănunte în numărul următor.

Ioan A. BORGOVAN

Punctul pe i

LUDUȘ

PROIECT AMÂNAT. În ordinea de zi a ședinței Consiliului Local din luna august, unul dintre proiectele de hotărâre a fost analizat cu atenție deosebită de către aleșii locali.

Subiectul proiectului de hotărâre era trecerea din domeniul public în domeniul privat al Unității Administrativ Teritoriale a imobilulului „Centrala Termică nr. 1” situat în orașul Luduș, strada Bradului nr. 4A. Imobilul este constituit din teren în suprafață de 480 mp și construcție în suprafață de 467 m.p. După trecerea în domeniul privat, imobilul va fi scos din funcțiune și va fi valorificat prin vânzare la licitație. În cuprinsul proiectului de hotărâre era prevăzută și componența comisiei care va întocmi procesul verbal de scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe: Maria Suciu, șef Birou BFCRU; Cosmina Banea și Genoveva Bologa, inspectoare în cadrul Biroului BFCRU. Într-un alt punct al Proiectului de hotărâre era prevăzut că procedura de valorificare prin vânzare la licitație va fi supusă dezbaterii CL Luduș după finalizarea procedurilor de trecere a imobilului în domeniul privat și de scoatere din funcțiune. Toate acestea s-ar fi pus în aplicare în cazul în care Legislativul local ar fi aprobat raportul de evaluare întocmit. După discuții îndelungate care au fost inițiate de consilierul Ioan Bungardi care a afirmat că prețul de evaluare nu este corect, fiind prea mic, consilierii au intervenit pro sau contra aprobării proiectuui de hotărâre: Adrian Deteșan: „Este prețul pieței, clădirea este distrusă”; Daniel Totu : „Trebuie să i se dea o utilitate clădirii. Prețul de vânzare este prea mic”; Ciprian Turdean : „Să ne gândim bine înainte de a vinde clădirea.

Să amânăm vânzarea. Să folosim banii cât mai bine”. Anca Năsăudean : Prețul de evaluare nu este prețul de pornire a licitației. Acesta va fi stabilit de Consiliul Local. Aceasta este procedura prevăzută în legislație”; Liviu Botezan : „Valorificarea este prevăzută la punctul 5 al Proiectului de hotărâre”; Enyedi Mihai: „Să amânăm proiectul până când ne vom edifica”; Ciprian Turdean : „Să analizăm oportunitatea sau necesitatea vânzării imobilului și argumentele pe care le va prezenta Executivul și apoi vom decide”. Cu unanimitate de voturi, proiectul de hotărâre a fost amânat.

SUPLIMENTARE. În urma ploilor abundente căzute în luna mai, numeroși cetățeni care locuiesc pe strada 8 Martie, precum și Ioan Bungardi, administratorul firmei SC ROWOOD EXIM SRL au sesizat administrația locală despre existența în zonă a unei subdimensionări a diametrului canalizării pluviale. Evident, din cauza cantităților mari de apă pluvială care nu mai puteau fi canalizate, s-au creat deversări de apă în curțile oamenilor. Pentru corectarea acestei deficiențe, directorul DIPZV Liviu Popa din cadrul primăriei a solicitat suplimentarea bugetului alocat cu 3000 lei, reprezentând contravaloarea a 9 ml de tub PVC de 500 mm, un cot PVC de 500 mm -45 grade și o mufă de racordare la 500 mm. Lucrarea va fi executată în regie proprie de muncitorii din cadrul primăriei. În ședința Consiliului Local această solicitarea a fost aprobată.

PUBLICITATE

Încă un concert de succes în Piața Teatrului Sub titlul ”Cu prietenie – Barátsággal”, Primăria Municipiului Tîrgu-Mureș a organizat sâmbătă 30 august un foarte reușit concert susținut de Fanfara Trezoreriei din Budapesta. La eveniment au participat peste 600 de spectatori care au aplaudat cu căldură melodiile interpretate de orchestra ungară. „ A fost un concert foarte frumos şi care mi-a plăcut tare mult. Felicitări Primăriei pentru organizarea unui astfel de concert cu muzică de fanfară, în Piaţa Teatrului. Ar fi foarte bine dacă s-ar face mai multe astfel de evenimente. Astăzi, am venit împreună cu prietenele şi ne-

08 am simţit ca în tinereţe. Fanfara Trezoreriei Budapesta este excepţională. Cântă senzaţional. Felicitări tuturor celor care au realizat acest eveniment special pentru oraş, un eveniment care promovează prietenia şi buna înţelegere. Eu cred că asta caracterizează Tîrgu-Mureşul, prietenia şi buna înţelegere. Ne-am săturat de politică şi de certuri. Muzica, cultura, aceste spectacole şi concerte îi fac pe oameni prieteni.” ne-a declarat tanti Kiss Ibolya în vârstă de 68 de ani, care a fost prezentă la concert în Piaţa Teatrului şi a urmăP rit cu interes evenimentul.

Tîrgu-Mureș, noi orizonturi de dezvoltare în IT Cu câteva zile în urmă, primarul municipiului Tîrgu Mureș, Dorin Florea s-a întâlnit cu domnul Marian V. Popa manager al Deutsche Bank Global Technology S.R.L. București, al patrulea centru global de tehnologie al Deutsche Bank, care va crea în jur de 500 de noi locuri de muncă în domeniul IT&C până la finalul anului 2016. Marian Popa are peste 30 de ani de experiență în poziții de conducere în cadrul unor companii importante IT&C din România și Europa, între 2004-2012 ocupând poziția de CEO al companiei Endava CEE, un proiect greenfield pe care l-a dezvoltat de la 40 la 800 de angajați, distribuiți în patru sedii din Europa Centrală și de Est. Întâlnirea a avut ca temă oportunitățile care există în acest moment pentru dezvoltarea sectorului IT în Tîrgu Mureș. ”Municipiul Tîrgu Mureș este un oraș al cărui nume se rostește din ce în ce mai des în cercurile de afaceri din zona IT, alături de Sibiu și Brașov. De aceea, mediul

de afaceri din oraș și administrația locală trebuie ca în cel mai scurt timp să profite de acest lucru și să reușească să aducă investitori serioși în oraș. Este nevoie de informaticieni bine pregătiți pentru că sunt multe comenzi ce pot fi asumate. Piața muncii va avea nevoie în viitor de cât mai mulți informaticieni așa încât aceasta este direcția de urmat. Pentru prima data, în ultimele luni, industria IT a generat spre bugetul României mai multe venituri decât Turismul.

Ei, acum gândiți-vă câți oameni lucrează în IT și cu ce resurse și câți oameni lucrează în Turism și câte hoteluri, restaurant, mașini, etc, folosesc ? Concluziile se impun de la sine. IT –ul este un sector ce trebuie sprijinit și care aduce beneficii importante comunității. ” a spus domnul Marian Popa. ” Am discutat cu domnul Marian Popa despre ce putem oferi noi ca și oraș pentru dezvoltarea sectorului informatic. Pe plan

mondial s-au creat o serie de oportunități pe care firmele de IT din România și din Tîrgu Mureș ar trebui să le exploateze. La Universitatea Petru Maior cât și la Universitatea Sapientia se formează informaticieni valoroși, apreciați, care sunt căutați de marii dezvoltatori. Municipiul Tîrgu Mureș este deschis și încurajează orice initiativă din domeniul informaticii. Iată că

strategia nostră de a dezvolta IT-ul la Tîrgu Mureș începe să dea roade. În România sunt peste 25.000 de tineri care lucrează din țară, din fața calculatorului, pentru firme din străinătate. Și în Tîrgu Mureș sunt peste 200 de astfel de informaticieni care lucrează cu multinaționale străine și sunt foarte apreciați. Cele mai multe companii care îşi externalizează în România serviciile sunt din SUA, Germania, Japonia, Olanda, Italia, Franţa şi Marea Britanie. De aceea, m-am bucurat atunci când am aflat că firma irlandeză Accenture își dezvoltă activitate în cadrul centrului Multinvest din Tîrgu Mureș și are în jur de 100 de programatori. De asemenea, firma germană MSG Systems AG a deschis o filială de dezvoltare și la Tîrgu-Mureș. MSG face soft-uri pentru Daimler, BMW, Audi sau Vienna Insurance Group. Sunt pași importanți. ” a spus P primarul Dorin Florea.

09

INEDIT

Primul film de lung metraj realizat în judeţul Mureş AU ÎNCEPUT FILMĂRILE LA ,,BILLION STAR HOTEL” La începutul săptămânii trecute, au început filmările la „Billion Star Hotel”, primul film de lung metraj realizat în județul Mureș.

Primele cadre au fost ,,trase” săptămâna trecută la Teaca și Râciu, apoi spre sfârșitul săptămânii echipa s-a mutat la Gurghiu și Band. Săptămâna aceasta, marți, vor debuta și filmările în Tîrgu-Mureș, primele amplasamente fiind străzile Bolyai şi Ștefan cel Mare, P-ţa Trandafirilor şi Hotel Privo.

Săptămâna viitoare, se vor face filmări și la UMF Târgu-Mureş, Cocoşul de Aur şi pe Calea Sighişoarei.

La realizarea „Billion Star Hotel” participă 86 de actori principali şi secundari, precum şi 68 de actori de figuraţie, regia şi scenariul filmului sunt semnate de Alecs Năstoiu, iar producător este Ovidiu Vasu. În rolurile principale sunt trei actori târgumureşeni: Nicu Mihoc, Dan Rădulescu şi Theo Marton. Filmul este produs de GAT

mările vor dura toată luna septembrie, iar apoi se va intra în faza de post-producţie. În luna februarie 2015, filmul va participa la primul festival internaţional, urmând să poată fi vizionat în cinematografe la sfârşitul anului viitor.

Tema filmului este prietenia. Subiectul este reprezentat de întâlnirea pur întâmplătoare a trei oameni ai străzii, în Gara Mică din Târgu-Mureş. Găsind o geantă diplomat în care ei speră să fie o avere, cei trei bărbaţi se pun la masă şi îşi povestesc vieţile. În final, uitând parcă de servietă şi de scopul iniţial al întâlnirii, ei întemeiază o prietenie de lungă durată. Prietenie de care nu au avut parte, ei luptându-se toată viaţa cu singurătatea. Cei trei bărbaţi sunt oameni cu şcoală, care din anumite motive (pe care ei şi le expun în povestiri pe parcursul filmului), au ajuns să trăiască pe stradă.

Povestea este una optimistă, generând astfel mesajul principal al filmului, că cele mai de preţ lucruri din lume sunt prietenia, familia Films, bugetul este de 756.000 de lei, iar în- dia). şi apropierea dintre oameni, acestea fiind tregul proiect se bucură de sprijinul a peste Pregătirile pentru „Billion Star Hotel” prezentate în contrast cu marginalizarea 70 de parteneri (firme, instituţii şi mass-me- au început în luna iulie a anului trecut, fil- creată de lumea materială.

Personalități de cinci stele la Bookfest Tîrgu-Mureș

www.punctul.ro

Lucian Boia, Andreea Esca, Larry Watts, Márkó Béla, Ana Blandiana, Alex. Ștefănescu, Dan C. Mihăilescu, Radu Paraschivescu, acad. Basarab Nicolescu sau Sega sunt câteva dintre personalitățile pe care le puteți întâlni între 19 și 21 septembrie la prima ediție a Salonului de Carte Bookfest Tîrgu-Mureș Pentru că este o „sărbătoare a cărții”, Bookfest vine și cu reduceri consistente la cele mai bune cărți ale momentului Publicul are acces gratuit la toate evenimentele Bookfest, inclusiv la concertele zilnice și la proiecții de filme de artă Prima ediție locală a Salonului de Carte Bookfest Târgu-Mureș va fi găzduită de Teatrul Național, între 19 și 21 septembrie și va oferi publicului mureșean posibilitatea să întâlnească unele dintre cele mai impor-

tante nume ale lumii culturale actuale din România. La standurile Bookfest, vizitatorii vor putea alege titluri cu reduceri atractive din oferta bogată a unora dintre cele mai de succes edituri din România: Humanitas, Litera, Polirom, Curtea Veche Publishing, Rao, Trei, Art, Corint, Nemira, Eikon, Okian sau Tracus Arte, dar și multe altele.

Parcare reabilitată pe strada Ion Buteanu

Zilele acestea s-a reabilitat parcarea de pe strada Ion Buteanu din cartierul 1848 – Dâmbul Pietros. Prezent pentru a verifica lucrările, viceprimarul Claudiu Maior a declarat ” Am o foarte bună colaborare cu asociațiile de proprietari din acest cartier.

Așa cum le-am promis cetățenilor atunci când s-au reabilitat trotuarele, acum refacem și parcarea, o lărgim și o sistematizăm pentru a crea noi locuri unde să își lase auto-

turismele locuitorii din zonă. Este o lucrare vastă de peste 3.000 de metri pătrați. Sperăm să obținem prin redefinirea spațiilor peste 20 de noi locuri de parcare. Așa cum se vede, întreg cartierul Dâmbul Pietros arată altfel în acest an, în urma numeroaselor lucrări pe care le-am efectuat aici. Vom continua lucrările și în celelalte cartiere ale orașului. Lunile Septembrie și Octombrie vor fi foarte aglomerate.” P

să se ia o decirii nu ne putem etrogradăm la ă putem accesa soluţie nu văd. e comună, noi, tăm, dar dacă vrem să facem etrogradăm la vem nevoie de uropene, retrocomună, căci ii nu ne putem th Sándor. A lizările, invesfacă și de care fi școlile, blotuare, dar mai ăzile lăturalnipă potabilă nu modernizată și

ASFALT ÎN UNGHENI

localitate ri, în 2004, este distanţă de relunca râului ă documentar

apă

ut o întrucât perit că adrează ndurilor. perit că mnat la aş. ,,S-a e a reţelei at într-o Consiliului a explicat ate care a punct, mersuri grării ciziei. ureş eritoare nvingă d cu SAPARD enţină u s-au ceeaşi afirmat ea CJ ajului a cmirea . 2004).

Maicii Domnului.

Primarul orașului, Victor Pro- pentru susţinere și nu în ultimul dezvoltate infrastructura, agroturisdan, a anunţat recent că lucrările rând, coregrafilor și celor care se mul...”. de asfaltare la strada Mureșului au ocupă de bunul mers al ansamblului SIGHIȘORA CONCLUZIA DUPĂ 14 ANI început în 11 iulie și facilitează ac- Hora”, a declarat Victor Prodan descesul la proprietăţile locuitorilor asi- pre activitatea Ansamblului Hora. gurând legătura între DN 15 (E60) „NU MĂ PLÂNG ŞI NU MĂ În efervescenţa anilor aderării la și drumul comunal, care duce spre LAUD!” ÎN SĂRMAȘU Uniunea Europeană multe localităţi Morești, Şăușa, Sântioana de Mureș Data „La de 8început septembrie din întreaga lume, au ales trecerea la un rang mai înalt,Muzeul de Istorie Sighişoara, duminică, 7 de arme şi Camera de Tortură. și Nazna. am crezuta fost că stabilită ca servarea centrelor istorice în speranţa că noulde statut le va aduce septembrie, și dezvoltarea infrastructurii și statutul Zi a Solidarităţii Oraşelor din Patrimoniul organizaţia promovează proiecte revitaliprin asigurarea accesului graPurtătorul de cuvânt al Municipiului pleiadaurbană. orașelor ce bunăstarea și un nivel de trai mai bun.tuit pentru vizitatori, timp de două ore, cu Sighişoara, de oraș o să fiind ne aducă investitorii în cu Ultimul Mondial, direct conectată înfiin-din zare s-ar întoarce de comună, SperauOraşelor ca din fondurile europene săîncepere de la 12.00, la cele trei secţii ale zonă. Investitorii n-au venit, am pier-a Oraşelor ţarea Organizaţiei Mondiale de la statutulZiua Solidarităţii Patrimoniu Alina Aurora ALDEA Sărmașu,conalipit judeţului Mureș înde Municipiul poată realiza ceeaSighişoara ce le-ar fi datşidreptulMuzeului de Istorie: Turnul cu Ceas, Sala dut și programulAvând SAPARDcalascop canali-principal Patrimoniu. va fi marcată zare și din fonduri proprii a trebuit să 1968, atestat documentar din 1329 la statutul de oraș. Numai că având asfaltăm și drumul judeţean de 7 km. a fost ridicat la rang de oraș în sep- statut de oraș ei nu pot accesa fonduri Şi la fel păţesc și cei din Miercurea tembrie 2003, având șapte sate apar- destinate canalizării, introducerii apei Nirajului care orășeni fiind pierd ac- ţinătoare. Viceprimarul Sallai Imre potabile, asfaltării drumurilor. Toate a declarat acestea condiţii cu sineziua qua non Plata impozitelor şi taxelor locale pentru cesarea programului LEADER. Lipsa prin lună săptămânalul sau fracţiune de lună,fiind începând Luni – Joi: 8.30 -15.00

Municipiul Sighişoara, Biroul pentru Punctul că în ciuda rezultatelor cu pentru statutul de oraș.

Cu buletinul fondurilor afectează și satele aparţinăVineri: 8.30 -12.30 Impozite şi Taxe reaminteşte contribuabili- imediat următoare termenului de scadenţă şi anul 2014 se poate face atât la casieria din care se poate - cum de oraș în mână, oamenii așteaptă incinta o toarepersoane printre carefizice sunt şiunele unde nucă termenul lor juridice de mândri pânăorașul la data stingerii sumei datorate incluMenţionăm faptul că, în data de Primăriei, str. Muzeului, nr. 7, cât şi ar fi drumuri asfaltate și pietruite, minune care să le permită și lor accesaexistă o palmă de asfalt măcar”, a deplată pentru impozitele şi taxele locale (clă- siv, conform art. 124^1, alin. (2) din O.U.G. la casieria din str. Hermann Oberth, nr. 7. 30.09.2014, casieriile vor funcţiona după rea fondurilor europene.şiLacomdoi pași de Programul casieriei din str. Her- următorul program: parcări,39/21.04.2010, școli, grădiniţe, pentru claratteren, viceprimarul diri, auto, Keresztes firmă şiBarna, taxa detrotuare, circulaţie) modificarea ei, cei careprivind au rămasCodul la nivel dedecomu-mann Oberth, nr. 7, este următorul: unitate cu 100O.G. de mi-nr.92/2003 potrivit szekelyhon. pletarea datorate pentru anul 2014, semestrul II,deestepompieri Casieria din str. Hermann Oberth, nă, se bucură de facilităţile litari, trei sucursale de bănci, staţie procedură fiscală, republicată, modificatăprimite şi de Luni, Marţi, Miercuri: 7.30 –15.00 30.09.2014. nr. 7: 7.30 – 11.30 VIITORUL la UE,laplătesc taxe maiprevăzut mici, impozite Joi: 7.30 –17.00 SMURD și altelecompletată, - nu au spital,iar darneplata termenul Plata cuORAŞULUI, întârziere COPIII atrage după sine cal Casieria din incinta Primăriei, str. mai mici și localităţile lor se dezvoltă Vineri: 7.30 –12.30 Muzeului, nr. 7: 8.30 - 11.30 „arde gazul”, iar firma franţuzească cularea de majorări de întârziere de 2% din mai sus creează condiţiile pentru începerea văzând cuart.ochii. asigură locne-de muncă pentru 420 de conform cuantumul obligaţiilor fiscale principale executării silite, 141,Decalajul alin. (1)între şi sat și Programul casieriei din incinta Primă Purtătorul de cuvânt al Municipiului Cu toate problemele ce așteaptă oraș?

Fermierul merge pe asfalt la fer-riei, str. Muzeului, nr. 7, este următorul: localnici. ,,Nu mă plâng, dar nici nu achitate în termen, calculate pentru fiecare alin. (2) al aceleiaşi ordonanţe.

Sighişoara, Alina Aurora ALDEA rezolvare, primarul Prodan afirmă: mă laud”. Cât despre retrogradarea mă și orășeanul are buda-n curte! „Așa cum am mai spus și cu alte la statut de comună, Sallai afirmă: Orășenii pe hârtie trag după ocazii, copiii sunt mândria și viito- „Mai avem speranţe, UDMR discută, ei satele aparţinătoare cu statut de Str. Salcâmilor Tel. 0265-402800, rul acestui oraș. Pe ei îi vomnr.23, sprijini Asociaţia zonă0265-306340 urbană, fără canalizare, fără Orașelor din România” auFax. în viitor, îi vom susţine să rămână scris la Bruxelles, promisiuni avem, apă potabilă și pline de praf sau - Sucursala titular al investiţiei aici, săS.N.G.N. muncească ROMGAZ în Ungheni, să S.A. în funcţie de starea vremii.pot fi consultate la sediul A.P.M.Mureş, din Tgmai așteptăm, dar dacăTg-Mureş, nu se găsesc noroi, ajute economia și viaţa socială a Legal ar avea dreptul, dar încă nicioMureş, str.Podeni, nr.10, zilnic între orele 9 -14, soluţii vom face referendum.

Nu „Conducta de aducţiune sonda 240 Corunca Sud” anunţă publicul acestei societăţi.asupra luării deciziei localitate din România cred să nupentru fie de acord omul dacă „Conducta interesat proiectul de nu a retro-precum şi la următoarea adresă de internet: www.apmms.anpm.ro. În copii avem încredere atât pe îi spui că va putea accesa fonduri gradat. Teama de ziua de mâine îi aducţiune 240LeCorunca Sud”agricultură, propusva aplă-fi amplasat judeţul ţine la stadiul deîntatonări.

Dacă se va Publicul interesat poate înainta comentarii/observaţii la proiectul plan personal, câtsonda și profesional. europene pentru Mureş, lor comuna impozite și taxe mai mici. Banii face cumva reorganizarea teritorialădeciziei de încadrare în termen de 5 zile de la data publicării mulţumesc pentru că auCorunca grijă de tiextravilan. europeni sunt mai consistenţi decât regrete că nu mai sunt oraș! prezentului anunţ. faimaProiectul acestui oraș ladeciziei nivelul judeţude încadrare şi motivele care săo nufundamentează Erika MÃRGINEAN lui și ţării, le mulţumesc părinţilor sumele guvernamentale. Trebuie

10

PORŢI DESCHISE LA MUZEUL DE ISTORIE SIGHIŞOARA În atenţia contribuabililor persoane fizice şi juridice

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Sucursala Tg-Mureş

SC Siletina Impex SRL În Asociere cu SC Transport Local SA Operatori de transport persoane intern şi internaţional Tîrgu – Mureş, str.Bega, nr. 2, tel. 0265269077, fax 0265268448, office@siletina.ro

COMUNICAT DE PRESĂ

Asocierea de transport public urban de persoane din Tîrgu-Mureș, aduce la cunoștinţa publicului călător că în perioada 11.08.2014 – 15.10.2014 (dată aproximativă), strada Predeal va fi închisă circulaţiei în urma unor lucrări de înlocuire conducte și branșamente gaze naturale presiune redusă. În urma acestor lucrări liniile 27 și 44 vor suferi modificări la traseul normal de circulaţie, astfel: - Linia 27, pe sensul de mers Sapienţia – Spitalul Judeţean, va circula de pe Bdul. Pandurilor pe strada Budai Nagy Antal – Staţia Izvor – Centru – Spitalul Judeţean, pe sensul de mers Spitalul Judeţean – Sapienţia, va circula de la staţia Piaţa Teatrului la staţia Poli II – strada Budai Nagy Antal – Bdul. Pandurilor.

- Linia 44, pe sensul de mers Sapienţia – Combinat, va circula pe Bdul. Pandurilor – strada Budai Nagy Antal – Staţia Izvor – Bdul. 1848, pe sensul de mers Combinat – Sapienţia, va circula din Bdul. 1848 la staţia Poli II – strada Budai Nagy Antal – Bdul. Pandurilor. Totodată mașinile gratuite de pe traseul Auchan Sud – Promenada Mall, vor circula pe strada Budai Nagy Antal – Poli II, fără a circula pe strada Predeal.

Orarele de circulaţie ale liniilor rămân nemodificate.

Comitetul de direcţie al Asocierii.

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Sucursala Mediaş cu sediul în Mediaş str. Gării, nr.5 Organizează în data de 17.09.2014, ora 1100, la sediul Sucursalei, licitaţie publică pentru vânzare ţeavă Ø 73 mm (tubing Ø27/8”) uzată, provenită în urma reparaţiilor la sonde. Ţeava se află depozitată la sediul Secţiei de Producţie Delenii, jud. Mureş.

Cantitatea de ţeavă uzată, scoasă la licitaţie se va vinde într-un singur lot de 5000 m.

Preţul de pornire la licitaţie este de 14,6 lei/m, la care se adaugă TVA. Informaţii cu privire la desfăşurarea licitaţiei precum şi la plata taxei şi a garanţiei de participare, se pot obţine la tel. 0269201149 sau 0749331149.

Documentaţia de participare la licitaţie, precum şi oferta propusă se va depune la registratura Sucursalei Mediaş, str. Gării, nr. 5, cu 2 ore înainte de începerea licitaţiei cu strigare. În caz de neadjudecare, licitaţia se va repeta la o altă dată.

11

Lansare de carte Cenaclul ,,Elena” din Ardeal, Casa municipală de Cultură, Biblioteca municipală, Primăria Târnăveni și Despărțământul Astra Gheorghe Oprean organizează lansarea cărții scriitorului Ioan Hancu intitulată ,,Ioan Alexandru - monografie critică”. Lansarea va avea loc în data de 11 septembrie,

de la ora 17.00, la Casa de Cultură, în Sala oglinzilor. Vor participa primarul municipiului Târnăveni Sorin Megheșan, senatorul Marius Pașcan, prof. univ. dr. diacon Ion Buzași, prof. univ. dr. Al. Cistelecan și lector univ. dr. Eugeniu Nistor.

Mircea BARBU

Mircea BARBU

- 5 absenți Colegiul Tehnic - 25 promovați - 21 respinși - 3 absenți Liceul Constantin Brâncuși - 1 promovat - 11 respinși - 1 absenți

Companie caritabilă pe Facebook ,,Pentru a aduce zâmbete în plus pe fața unor nevoiași din Târnăveni”, aceasta a fost motivația unor tineri care au inițiat, zilele trecute, pe Facebook o campanie caritabilă. Astfel, peste 20 de tineri, dornici să facă bine unor copii nevoiași au strâns jucării, dulciuri și alimente. Luni 1 septembrie, tinerii au dus toate ajutoarele la un centru de plasament din Boziaș. Prin acțiunea lor ei speră să mobilizeze și alte persoane să recurgă la gesturi caritabile.

Mircea BARBU

Mircea BARBU

Primarul Dorin Florea s-a întâlnit cu campionul olimpic Mihai Covaliu

www.punctul.ro

Cu ocazia Caravanei Scrimei Românești, eveniment de marcă ce a poposit miercuri și la Tîrgu Mureș, președintele Federației Române de Scrimă, campionul olimpic și mondial Mihai Covaliu a avut o întâlnire cu primarul municipiului nostru, Dorin Florea. ” Caravana Scrimei Românești este un proiect menit să atragă mai mulți copii spre acest sport în care România are mari campioni.

Vrem să prezentăm scrima publicului larg, copiilor, părinților bunicilor. Cred că primul campion mondial al României la scrimă a fost din Tîrgu Mureș, regretatul profesor Pongracz Anton.

Am văzut la Clubul Sportiv Universitar un antrenor dedicat, pe domnul Szabo Zoltan care reușește să țină aprinsă pasiune pentru scri-

Pompierii își țin ,,porțile deschise” În perioada 08 – 12 septembrie, între orele 09.00 și 15.00, la Secția de Pompieri Târnăveni, se organizează „Ziua Porţilor Deschise”. Pompierii invită, pe această cale, pe toţi cei care doresc să facă o incursiune în lumea salvatorilor, să treacă porţile subunităţilor pentru a vedea exerciţii demonstrative, tehnica şi echipamentele de intervenţie.

44%, rata de promovabilitate la Bac La sesiunea din toamna aceasta s-au înscris la examenul de Bacalaureat, în Târnăveni, 99 de elevi, dintre care s-au prezentat la examen, 90. Situația pe școlilor se prezintă astfel: Liceul Teoretic Andrei Bârseanu - 18 promovați - 14 respinși

TÂRNĂVENI

MUNICIPIUL TÎRGU-MUREŞ PRIMĂRIA ROMÂNIA – 540026 Tîrgu-Mureş, Piaţa Victoriei nr. 3 Tel: 00 40 265 268.330; Fax: 00 40 265 267.772; www.tirgumures.ro

cale în sprijinirea sportului și văd o infrastructură foarte primitoare.” a spus Mihai Covaliu. La rândul său, primarul Dorin Florea a declarat ”Ideea ca Tîrgu Mureșul să devină un centru regional și național pentru sportul de performanță o promovăm în continuare. Toate marile ramuri sportive sunt invitate să se alăture acestui proiect. Invit și Federația Română de Scrimă să ne devină partener și îmi propun ca în 4-5 ani orașul să aibă încă un campion național și la această disciplină, pe lângă domnișoara Zsuzsa Schlier, care am înțeles că este o speranță a acestei discipline. Vom sprijini scrima, vom oferi spații de antrenamente, ne vom implica în a încuraja copii să obțină Primăria Municipiului Tîr- în limita locurilor disponobile. performanțe înalte.” gu-Mureş are plăcerea să invite La înscriere participanţii sunt P

Ziua Internaţională a Persoanelor de Vârsta a Treia

mă în rândul copiilor și al juniorilor din Tîrgu Mureș obținând performanțe foarte bune.. Am venit cu această caravană la Tîrgu-Mureş pentru a susţine ce face domnul Szabo Zoltan aici și cred că la în acest oraș s-a creat un nucleu foarte bun pentru performanţă. Am putea organiza aici campionate regionale și naționale pentru că văd o implicare serioasă a administrației lo-

cuplurile cu domiciliul în municipiul Tîrgu-Mureş, care au împlinit peste 35 ani de căsătorie, precum şi persoanele care ar fi putut împlini peste 35 de ani de căsătorie, la sărbătorirea „Zilei Internaţionale a Persoanelor de Vârsta a Treia”, care va avea loc vineri, 26 septembrie 2014, cu începere de la ora 17:00, la Complexul President. Înscrierile se fac începând cu data de luni 8 septembrie 2014, zilnic între orele 9:00-13:00, la Centrul Cultural „Mihai Eminescu” (str. Nicolae Grigorescu nr.17-19, telefon: 0265-218.746),

rugaţi să prezinte: buletinul, certificatul de căsătorie şi cuponul de pensie. Taxa de înscriere 10 lei/ persoană.

Totodată, anunţăm doritorii că în ziua de 26 septembrie, de la ora 15:30, din principalele zone ale oraşului vor porni curse speciale de autobuz, care vor asigura transportul participanţilor la evenimentul ce le este dedicat.

De asemenea, la sfârşitul întâlnirii (ora 22:00), aceleaşi mijloace de transport vor asigura revenirea participanţilor în cartierele de unde au plecat.

P

12

HARGHITA

Harghita, patria apelor minerale şi a celor Judeţul Harghita este cunoscut în întreaga ţară pentru iernile geroase, pentru sporturile de iarnă, pentru peisajele mirifice, pentru oamenii harnici şi gospodari şi pentru apele minerale, care se găsesc oriunde ai întoarce capul.

Pentru harghiteni este un lucru obişnuit să meargă la izvorul din localitate să se aprovizioneze cu apă minerală sau să facă baie în apa minerală din ştrandurile şi băile care se află pe întreg teritoriul judeţului. În aceste condiţii, nici nu e de mirare că în Harghita funcţionează cele mai importante două fabrici de îmbuteliere a apelor minerale din România, iar una dintre ele a fost declarată, pentru al doilea an consecutiv, cel mai puternic brand românesc.

rea zăpezilor, iar temperatura este în jur de zece grade, ceea ce este neobişnuit în condiţiile în care apele minerale carbogazoase din Câmpia Vestului sau Depresiunea Braşovului, precum şi cele din Cehia, Italia, Germania sau Franţa sunt ape calde, de 18-22 grade’’, explică Lăzăroiu.

Multe secole mai târziu, după descoperirea lor de către romani, apele minerale de la Borsec au în-

noscută deja în Europa, şi primea Medalia de Aur la Târgul Internaţional de la Viena, apa minerală de la Borsec este răsplătită, periodic, cu diverse titluri la concursurile internaţionale, care-i recunosc calităţile.

MEDALII DE AUR PENTRU BORESC pe zi, iar ambalarea se făcea în lăzi necompartimentate, şocurile transportului fiind atenuate cu cetină sau fân. De-a lungul anilor, îmbutelierea a fost efectuată de diferiţi proprietari şi a stagnat, câte doi ani, atât în timpul Primului Război Mondial, cât şi în perioada celei de-a doua conflagraţii mondiale.

Odată cu naţionalizările din 1948, activitatea de îmbuteliere a intrat în atribuţiile statului, care a efectuat importante investiţii în vederea modernizării producţiei şi dezvoltării zonei. După 1989 întreprinderea de stat s-a transformat în firmă privată cu capital integral autohton, iar istoria de succes a brandului a continuat.

La fel ca pe vremea împăratului Franz Josef, când era recu-

2.000 DE IZVOARE DE APĂ MINERALĂ Se estimează că în Harghita sunt peste 2.000 de izvoare de apă minerală naturală carbogazoasă, însă puţine sunt captate şi folosite în activităţi economice purtătoare de redevenţe către stat.

Directorul general al fabricii de îmbuteliere din Borsec, Florin Răducu Lăzăroiu, spune că la nivel naţional se estimează că doar 30% dintre sursele de apă minerală naturală au fost studiate, iar dintre acestea doar 17% se îmbuteliază. ,,Potenţialul pe care-l avem ca stat, din acest punct de vedere, este uriaş, în condiţiile în care apa minerală este singura resursă minerală naturală a României regenerabilă în întregime în timp real, adică pe parcursul vieţii unui om, dacă arealul în care există nu se distruge sau este poluat în urma activităţilor antropice’’, a explicat Florin Răducu Lăzăroiu.

APA DE LA BORSEC, CEA MAI BUNĂ DIN LUME Puţini sunt cei care nu au auzit de apa minerală Borsec, al cărei renume a depăşit, de peste 200 de ani, graniţele ţării. În 2013, fabrica de la Borsec a fost declarată, pentru al doilea an consecutiv, cel mai puternic brand românesc, iar apa minerală îmbuteliată acolo a fost recunoscută, de mai multe ori, ca fiind cea mai bună din lume. ,,Numeroasele izvoare de apă minerală din această zonă sunt alimentate cu apă provenită din topi-

ceput să fie îmbuteliate în ulcioare de lut ars şi transportate în desagi, pe spinarea cailor, în Transilvania, Moldova, Ţara Românească şi Ungaria. Există atestări documentare potrivit cărora apa minerală de la Borsec a fost transportată cu căruţele, în 1594, în butoaie de stejar, la curtea domnească de la Alba Iulia, unde au fost folosite pentru tratament de către Sigismund Bathory.

POETUL VASILE ALECSANDRI DESPRE APA DE LA BORSEC În 1844, poetul Vasile Alecsandri a ajuns la Borsec şi a povestit un an mai târziu, cu entuziasm, despre calitatea, îmbutelierea şi transportarea apelor, într-un text publicat în ‚’Calendarul Foaiei săteşti’’.

Istoria îmbutelierii apei minerale de la Borsec se întinde pe mai bine de 200 de ani şi începe în 1803, când un cetăţean vienez s-a vindecat de o boală incurabilă, în urma unui tratament cu apă minerală făcut aici. La întoarcerea acasă, i-a propus lui Anton Zimmethausen, consilier municipal la Viena şi geolog de profesie, să facă

comerţ cu apă minerală. Acesta s-a mutat în 1805 la Borsec, a deschis o fabrică de sticle, iar un an mai târziu începe îmbutelierea industrială a apei.

5.000 DE STICLE PE ZI Potrivit documentelor vremii, erau îmbuteliate 5.000 de sticle

În anul 2005, apa carbogazoasă Borsec a fost premiată cu ,,Medalia de Aur Specială’’, iar apa plată Borsec - cu ‚’Medalia de Aur’’ la Selecţia Mondială a Calităţii, organizată de Institutul Internaţional pentru Selecţia Calităţii de la Bruxelles. În 2013, pentru al doilea an consecutiv, Borsecul a fost desemnat cel mai puternic brand românesc. Dacă în 1990 se îmbuteliau 60 milioane de litri pe an, anul trecut s-a ajuns la 400 milioane de litri.

PERLA HARGHITEI, 40 DE ANI DE ISTORIE NEÎNTRERUPTĂ Un alt jucător important pe piaţa îmbutelierii apelor minerale este Perla Harghitei, fabrica din

13

HARGHITA

www.punctul.ro

mai importante fabrici de îmbuteliere comuna Sâncrăieni fiind construită în anul 1974, iar marca fiind îmbuteliată şi comercializată neîntrerupt, timp de 40 ani.

Potrivit managerului de marketing Puskas Istvan, înainte de 1989, fabrica de la Sâncrăieni a aparţinut de Apemin Borsec şi ca societate independentă, sub actuala denumire, s-a constituit în 1990. ,,După ce s-a format ca societate independentă, în istoria Perla Harghitei cel mai important eveniment s-a produs în 1995, când societatea s-a privatizat, cu cele 3 fabrici pe care le avea la acel moment. Privatizarea a fost de tip MEBO (Management Employee Buyouts), salariaţii de atunci devenind acţionari, lucru care s-a menţinut până azi, societatea păstrându-şi caracterul de societate pe acţiuni închisă, rămânând 100% cu capital privat românesc în ciuda numeroaselor oferte care au venit de-a lungul timpului pentru cumpărarea societăţii din partea diferiţilor investitori, companii străine, concerne multinaţionale.

Acest lucru a fost posibil datorită, în special, calităţii produselor şi a priceperii oamenilor care au făcut şi fac acest business. Este un caz tipic al unei afaceri realizate de oameni care fac un lucru la care se pricep cel mai bine, fiind specialişti în domeniu’’, a spus Puskas Istvan.

,,Apa minerală ,,Perla Harghitei” este o apă mineral naturală, hidrogencarbonatată, calcică, sodică, magneziană, cu conţinut mediu de săruri minerale, apa minerală stimulează apetitul, favorizează digestia şi poate facilita funcţiile hepato-biliare’’, îşi încheie prezentarea Puskas Istvan.

Acestea sunt cele mai importante două fabrici de îmbuteliere din judeţ, dar lor li se adaugă altele care şi-au câştigat un renume pe această piaţă, cum ar fi Tuşnad, Bilbor sau Mineral Quantum.

PERLA HARGHITEI, LA STICLE RETURNABILE

la marginea drumului’’. În multe localităţi din judeţ există cel puţin un izvor amenajat de unde oamenii se aprovizionează periodic şi scapă de cheltuielile pe care le presupune cumpărarea apei minerale de la magazine.

De asemenea, în toate zonele judeţului există şi ştranduri cu apă minerală, iar cei care se scaldă periodic în acestea spun că îi revigorează şi îi ajută să-şi păstreze sănătatea. Pe vremuri, în multe localităţi existau băi tradiţionale cu ape minerale care au fost lăsate în paragină, dar care, în ultimii ani, au fost renovate şi readuse în atenţie. Şi asta pentru că organizaţiile neguvernamentale şi autorităţile din Harghita şi Covasna şi-au dat seama de potenţialul extraordinar pe care îl au izvoarele cu apă minerală şi derulează proiecte pentru promovarea acestora şi pentru a atrage turiştii în zonă.

Proiectul ,,Drumul apelor minerale’’ a fost iniţiat în urmă cu mulţi ani de Fundaţia pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc,

Trebuie menţionat că Perla Harghitei, ‚’contrar multor producători şi contrar trendului pieţei’’, a păstrat în portofoliu apa minerală la sticle returnabile de 1 şi 0,5 litri, ‚’fiind cel mai important producător din ţară’’, atât marca ‚’Perla Harghitei’’, cât şi ‚’Tiva Harghita’’ fiind îmbuteliate pe lângă PET şi în sticle returnabile clasice, dar şi în sticle personalizate, categoria premium. ,,Păstrarea sticlelor returnabile ţine atât de tradiţie, dar şi de respectarea sloganului pe care şi l-a ales marca ,,Perla Harghitei”, respectiv ,,iubeşte natura’’’, susţine Puskas Istvan. În ultimii 40 de ani, fabrica din Sâncrăieni s-a dezvoltat şi s-a modernizat continuu şi a ajuns, de la două linii de îmbuteliere, în 1974, la şapte linii de îmbuteliere în prezent, cu o capacitate totală de 150 de milioane de litri pe an.

DRUMUL APELOR MINERALE, ÎN HARGHITA ŞI COVASNA Harghitenii sunt mândri că apele îmbuteliate la ei duc faima judeţului în toată lumea, dar cei mai mulţi localnici beau apă minerală care curge în izvoarele ,,de

Apa minerală din micul oraş harghitean ajunge acum pe mai multe continente, fiind exportată în ţări precum SUA, Canada, Arabia Saudită, China, Coreea de Sud, Taiwan, Japonia, Germania, Italia, Spania sau chiar Australia.

Cunoaşterea izvoarelor Borsecului datează încă de pe vremea romanilor, care le-au descoperit după cucerirea Daciei şi au o caracteristică aparte, pe care ne-o dezvăluie directorul fabricii de îmbuteliere, Florin Răducu Lăzăroiu.

varea podurilor şi a zidurilor de sprijin, iar în localităţile unde izvoarele de apă minerală sunt în proprietate publică au fost modernizate pavilioanele acestora. Proiectul cuprinde construirea a două bazine în Remetea şi în Homorod, modernizarea reţelelor de iluminat public în fiecare localitate şi construirea, la Borsec, a unei reţele de canalizare în zona cuprinsă în proiect.

Un alt proiect european derulat de autorităţile celor două judeţe vizează promovarea apelor minerale din Harghita şi Covasna prin participarea la expoziţii, organizarea unor evenimente sau realizarea unui marketing comun al izvoarelor de apă minerale. De asemenea, cu ajutorul unor fonduri de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Consiliul Judeţean Harghita şi autorităţile locale au reabilitat şi pe modelul ‚’drumurilor verzi’’ renovat 9 băi tradiţionale, din mai din SUA sau Europa de Vest. Cu multe zone ale judeţului. ajutorul finanţărilor oferite de APELOR MINERALE LE-AU fundaţie s-au reabilitat băi tradiţionale, s-a deschis un muzeu al FOST DEDICATE DOUĂ MUZEE apelor minerale şi au fost publicate şi cărţi despre apele minerale Apelor minerale le-au fost dedin regiune. Ulterior, ideea a fost preluată de consiliile judeţene din dicate, în Harghita, şi două muHarghita şi Covasna, care au câş- zee. Unul inaugurat în anul 2005, tigat un proiect european, intitulat în Tuşnad-Sat, şi un altul a fost tot ‚’Drumul apelor minerale’’, ce deschis în 2008, la Borsec. are ca scop modernizarea şi amenajarea împrejurimilor unor izvoa- MUZEUL DE LA TUŞNAD SAT… re de apă minerală din localităţile participante, în vederea dezvoltării … este construit sub forma turismului şi a vieţii economice. ,,Drumul apelor minerale’’ unei iurte mongole şi adăposteşte străbate, în Harghita, Băile Jigo- instalaţii vechi de îmbuteliere a din, Băile Szejke, Băile Tuşnad, sticlelor de apă minerală, cărţi de Borsec, Homorod Băi şi Remetea. geologie, hărţi, ulcioare în care se păstra pe vremuri apa mineraMODERNIZAREA lă, dar şi sticle sau etichete de apă IZVOARELOR minerală. De asemenea, turiştii pot afla mai multe despre istoricul zonei, extrem de bogată în izvoare Prin proiect s-au realizat lu- de apă minerală, şi despre cum au crări de modernizare a aleilor, influenţat acestea viaţa oamenilor. străzilor şi a zonelor verzi, renoExponatele provin din donaţii

Istoria îmbutelierii apei minerale de la Borsec se întinde pe mai bine de 200 de ani şi începe în 1803, când un cetăţean vienez s-a vindecat de o boală incurabilă, în urma unui tratament cu apă minerală făcut aici.

făcute de localnici, Muzeul Secuiesc al Ciucului sau de diverse firme de îmbuteliere a apelor minerale din zonă. Iniţiativa unui astfel de muzeu a aparţinut Asociaţiei pentru Ocrotirea Naturii din Miercurea Ciuc, iar proiectul a fost finanţat de către Fundaţia pentru Parteneriat din municipiul reşedinţă de judeţ.

MUZEUL DE LA BORSEC… … a fost finanţat în comun de primărie şi fabrica de îmbuteliere a apelor minerale din localitate. Într-un spaţiu special este prezentată istoria zonei, care se întrepătrunde cu cea a exploatării apei minerale.

Turiştii, dar şi localnicii au posibilitatea să vadă peste 100 de obiecte şi fotografii, de la etichete de pe sticlele de apă minerală până la recipientele în care se transporta apa în urmă cu 200 de ani. Cel mai vechi exponat din Muzeul apelor minerale de la Borsec este o sticlă care a fost folosită pentru păstrarea apei minerale, la sfârşitul anilor 1800.

Apele minerale din Harghita sunt o bogăţie insuficient exploatată, care nu se va epuiza atâta vreme cât oamenii vor fi conştienţi că trebuie să protejeze pământul din care acestea izvorăsc.

Apa îmbuteliată în comuna Sâncrăieni ajunge, în mod regulat, în Ungaria, SUA, Canada, Republica Moldova, dar şi în Irak, Australia, Israel, Columbia sau Federaţia Rusă.

14

HARGHITA

Românii, vechi și majoritari în Toplița Evului Mediu Municipiul Topliţa este situat în judeţul Harghita, în nordul Depresiunii Giurgeu, pe cursul superior al Mureşului, în zona de intrare a râului Mureş în defileul Topliţa - Deda.

Topliţa este aşezată la poalele Munţilor Căliman, Giurgeu şi Gurghiu, la 650-680 de metri altitudine şi se află la 93 de kilometri faţă de municipiul reşedinţă de judeţ Miercurea-Ciuc.

Aşezarea datează încă din antichitate, coordonatele lui Ptolemeu indicând prezenţa, în acest areal, a cetăţii Sangidava. Conform site-ului oficial al municipiului, populaţia era formată din obşti săteşti agropastorale, care foloseau în comun pământul, păşunile, fâneţele, pădurile şi munţii ce-i înconjurau. După cucerirea romană, populaţia de aici a stabilit legături cu coloniştii romani prin intermediul păstorilor de la stânele montane, iar mai târziu, cu locuitorii de pe versantul estic al lanţului montan din jurul Topliţei. În secolele următoare, aşezarea a fost ocupată de goţi şi de carpi, apoi de slavi. De altfel, şi toponimul localităţii este de origine slavă, ,,topliţa’’ desemnând locul de unde izvorăşte

un şuvoi de apă caldă. În secolul al XIII-lea, s-au stabilit aici mai multe familii de secui. Pe toată perioada evului mediu însă, românii au reprezentat cea mai veche populaţie majoritară. Topliţa aparţinea atunci de scaunul secuiesc Ciuc (Gheorgheni) şi era numită şi Topliţa Giurgeului. Ulterior, a aparţinut de comitatul Turda şi s-a extins în amonte pe Valea Topliţei, de o parte şi de cealaltă a râului Mureş.

Conform site-ului municipiului, cea mai veche mărturie documentară cartografică despre Topliţa datează din 1382. Este vorba de o hartă, pe care ,,Toplicza’’ este menţionată la confluenţa dintre munte, luncă şi pantele însorite, la distanţă faţă de zona mlăştinoasă de lângă râul Mureş. În secolul al XV-lea, aşezarea se afla la confluenţa pârâului Topliţa cu Mureşul, chiar înainte de intrarea acestuia în defileu.

ROMÂNII ȘI RĂSCOALELE Românii din zona Topliţei au participat la răscoalele din 1415, 1506, 1511 şi 1514, dar,

Bistriţa, unde se făcea negoţ cu animale.

Topliţa a fost declarat oraş în 1956, iar la 12 iulie 2002 a devenit municipiu.

PUNCTE DE INTERES

după reprimarea războiului ţărănesc condus de Gheorghe Doja, ţăranii au devenit iobagi. În pofida contradicţiilor sociale create, Topliţa a cunoscut o dezvoltare economică semnificativă, datorată îndeosebi legăturilor cu Moldova.

Documentele vremii atestă existenţa aşa-numitului ,,drum al oilor’’, care trecea prin Tîrgu-Mureş, Reghin, Deda, Topliţa, Borsec şi Tulgheş, apoi spre iarmaroacele din Moldova.

De-a lungul acestui traseu existau târguri unde se făcea negoţ cu diferite produse, cum ar fi brânza, lâna, slănina sau vitele. Pe de altă parte, prin Topliţa trecea şi drumul comercial spre

Unul dintre principalele puncte de interes ale municipiului este Mânăstirea Topliţa, sfinţită la 21 octombrie 1928, ctitorie a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea.

Mânăstirea cuprinde şi un muzeu de carte bisericească, icoane vechi, veşminte şi obiecte de cult. De asemenea, în Topliţa se află Catedrala Ortodoxă ,,Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril’’, datând din 1867, conacul ‚’Lazăr’’ (1829), astăzi casă de copii, bustul lui Nicolae Bălcescu, realizat de sculptorul Paul Vasilescu şi monumentul-mausoleu de la Gura Secului, ridicat în memoria eroilor care au căzut în luptele pentru eliberarea Ardealului din august 1916.

Municipiul Topliţa număra, la Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2011, 13.929 de locuitori.

Anunţuri executori judecătoreşti - Publicaţii de vânzare în extras B.E.J. Magyari Szabolcs, cu sediul in Tg-Mures, str. Retezatului nr. 4, judetul Mures, prin executor judecatoresc Magyari Szabolcs, vinde la licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 08.10.2014, ora 12:00 , imobilul situat in Reghin 545300, Str. Fagarasului, bl. 12, sc. 2, ap. 31, Judetul Mures, imobil inscris in C.F. nr. 50039-C1-U5 a Mun. Reghin, nr.CF vechi 9569 Reghin, nr. cadastral -, nr. top. 300:14/XXXI, compus din apartament compus din 3 camere si dependinte, cu o suprafata utila totala de 74.02 mp, la pretul de 142,100.00 Lei (pret evaluare).

Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege.

Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei.

Informatii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

B.E.J. Magyari Szabolcs, cu sediul in Tg-Mures, str. Retezatului nr. 4, judetul Mures, prin executor judecatoresc Magyari Szabolcs, vinde la licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 03.10.2014, ora 11:00 , imobilul situat in Suseni - 547585, Judetul Mures, imobil inscris in C.F. nr.

50090 Suseni, nr. cadastral 160, nr. top. -, compus din 3872 mp, la pretul de 29,325.00 Lei (75% din pretul de incepere a primei licitatii).

Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege.

Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei.

Informatii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Toma Gheorghe Cosmin, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 01.10.2014 ora 11:00, imobilul

Biroul executorului Dosarul judecătoresc execuțional Sarig Attila

E897/2013

situat Comuna Carta, nr. 495, Judetul Harghita, imobil inscris in C.F. nr. 50051 Carta, nr. cadastral 65,65-61, reprezentand „teren intravilan in suprafata de 1193 mp edificat cu casa de locuit compusa din parter si mansarda”, la preţul de 148.500,00 lei (75% din preţul de evaluare, conf. art. 845 alin. 8 NCPC).

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Toma Gheorghe Cosmin, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 01.10.2014, ora 10,00, va avea loc in Targu Mures, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud.

Mures, vanzarea la licitatie publica a imobilului situat in Acatari, nr. 123, Judetul Mures, inscris in C.F. nr. 1753/N a loc. Acăţari, nr. cadastral 79/2/1/1/1, 80/2/1/1/1, 1/5/1/1/1, 1/6/1/1/1 (303/1/1/1), compus din – “2.341,58 mp. teren intravilan edificat cu CORP III: P la parter: 1 atelier tamplărie, 2 ateliere lăcuire, 1 sală maşini tamplărie, 1 vopsitorie, 1 depozit material lemnos”, la preţul de 141.589,50 lei (50% din preţul de evaluare).

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Toma Gheorghe Cosmin, vinde prin licitaţie publică organizată, la se-

Locul licitației Beica de Jos, nr. 229/A, jud.Mureș

Data și ora licitației 29.09.2014, orele 11,30

diul său, în data de 30.09.2014 ora 11:00, imobilul situat in Sat Nazna - 547526, Str. Griului nr. 4, Comuna Sancraiu De Mures, Judetul Mures, imobil inscris in C.F. nr. 315/II Nazna, nr. cadastral 1341/5/1/1, 1342/5, 1340/5, reprezentand „Corp A compus din casa de caramida acoperita cu tigle formata din 2 camere, 1 bucatarie, 1 camara, 1 baie, terasa si cota de 500/3900 mp. teren aferent”, la preţul de 67.500,00 lei (50% din preţul de evaluare).

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

B.E.J. TOMA GHEORGHE COSMIN, cu sediul in Targu Mures, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mures, aducem la cunostinta generala ca in data de 01.10.2014, ora 12,00, va avea loc in Targu Mures, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mures, vanzarea la licitatie publica a imobilului situat in Reghin 545300, Str. Pomilor nr. 7, sc. I, et. 1, ap. 41, Judetul Mures, imobil inscris in C.F. nr. 8850/A/XLI individuala de sub B-1, 2 a localitatii Reghin, C.F. nr. 8850/A colectiva, nr. cadastral 1902/12/7/XLI, compus din “apartamentul nr. 41, format din doua camere si dependinte cu S=28,49 mp.”, la preţul de 37.441,00 Lei (50% din pretul de evaluare, conf. art. 845 alin.

9 NCPC).

Sunt somati toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitati toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertantii sunt obligati să depună, până la termenul de vânzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

B.E.J. Sárig Attila, cu sediul în Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu, nr. 23. sc. A, ap. 1, jud.

Harghita,prin executor judecătoresc Sárig Atti-

Bunul licitat

la, vinde la licitație publică organizată, la data de 22.09.2014, orele 12,30, imobilul situat în localitatea Gheorgheni, Cart Bucin nr. 1, sc. C, ap. 43, jud.

Harghita, compus din trei camere, bucătărie, cămară, baie, WC, antreu, debara, SAS, înscris în CF nr. 50754-C1-U12 ( nr. CF vechi 13993/C/C/XLIII), nr. top 9952/1/C/C/XLIII, licitarea imobilului de mai sus fiind la al doilea termen, va începe de la preţul de 75% din preţul de pornire al primei licitaţii, respectiv 82.500,00 lei.

Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra bunului licitat să anunţe pe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele și sub sancțiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toţi cei care doresc să cumpere bunul licitat să se prezinte la data, locul şi ora stabilită pentru vânzare, având asupra lor cartea de identitate şi până la această dată să prezinte oferte de cumpărare.

Ofertanții sunt obligați să consemneze la dispoziţia executorului judecătoresc, cel mai târziu până la termenul de vânzare, o garanţie de participare de cel puţin 10% din preţul de pornire a licitaţiei pentru bunurile pe care intenționează să le cumpere.Informații suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

B.E.J Szekely Szabolcs, cu sediul în Tg-Mureş, str. Bolyai, nr. 17A, jud. Mures, prin executor judecătoresc Szekely Szabolcs, vinde prin licitaţie publică organizată la sediul subscrisului birou, în data de 18 septembrie 2014 ora 10.00 a cotei de 1/3, din suprafaţa totală 7.300 mp (2.433,33 mp), parte din imobilul situat în Tg-Mureş, jud. Mureş, înscris în C.F. nr. 95021/N, al municipiului Tg-Mureş, nr. Cad. 2943, B4, compus din TEREN EXTRAVILAN ARABIL, la preţul de 38.933,28 lei (50% din preţul de pornire a primei licitaţii, conform art. 845 alin. 9 Cod de procedură civilă).

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să-l anunţe pe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilului urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligati să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire a licitaţiei. Informatii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

Preț pornire lei RON

autoturismul marca Volkswagen Golf, an fabricație 1995, culoare gri, nr.

2.710,38 lei de înmatriculare HR07ZVM, serie șasiu WVWZZZ1HZSB007709

Observații Redus cu 25 %

15

REGHIN

Iubitorii mediului s-au adunat la Reghin Cea de-a XIII-a ediție a Concursului Național de Ecologie „Ovidiu Bojor” s-a desfășurat la Reghin, în perioada 3 – 6 septembrie. Manifestarea a fost găzduită de Biblioteca Municipală „Petru Maior” și a reunit peste 70 de elevi de la Cluburile copiilor din 16 județe, grupați în 20 de echipe.

Național de Ecologie „Ovidiu Bojor” s-a încheiat cu festivitatea de premiere, iar sâmbătă participanții au plecat acasă cu amintiri noi și planuri pentru o viitoare ediție.

DESCHIDEREA FESTIVĂ

… s-a născut la Reghin în 1 noiembrie 1924, fiind fiul profesorului Ioan Bojor, personalitate care şi-a dedicat o mare parte a activităţii cercetării mediului înconjurător. Profesor de ştiinţe naturale şi geografie, Ioan Bojor a fost directorul Liceului Agricol din Reghin, în perioada 1922-1924, fiind autorul a peste 35 de lucrări din domeniul

… a evenimentului s-a desfășurat joi, 4 septembrie, în prezența oficialităților locale, dar și a unor personalităţi din domeniul ecologiei. Printre invitați s-a aflat și academicianul dr. Ovidiu Bojor. Acestea a arătat, în discursul său, importanţa responsabilizării tinerilor în ceea ce privește mediul înconjurător și a vorbit despre posibiltățile reale de adoptare a unei vieți sănătoase.

DIPLOME DE EXCELENȚĂ Pe lângă prezentarea lucrărilor, care au fost analizate minuțios de un juriu de specialitate, elevii participanți, însoțiți de profesorii lor coordonatori, au vizitat Muzeul Etnografic din Reghin și au poposit și la Primărie, răspunzînd astfel invitației lansate de primarul Maria Precup.

Oaspeții au adus în dar câteva plante rare care urmează să fie sădite în parcul din centrul orașului, iar primarul Maria Precup a înmânat diplome de excelenţă academicianul Ovidiu Bojor, Angelei Socolean, realizator de emisiuni tv, lui Sever Şuteu, director Palatul Copiilor Bistriţa şi dr. ing.

Iulia Barbu.

Cei premiați s-au declarat încântați de semnificația diplomei primite și și-au exprimat admirația față de aspectul Reghinului, îmbunătățit comparativ cu anul trecut, dar și față de disponibilitatea administrației locale de a organiza și găzdui un asemenea concurs.

3 CĂRȚI UTILE Seara zilei de vineri a fost dedicată conferinței cu tema ,,Arta de a trăi o viață sănătoasă într-un corp sănătos”, care a fost urmată de o prezentare de cărți. Ovidiu Bojor a prezentat publicului reghinean, care a

OVIDIU BOJOR…

Deosebit de apreciat şi iubit la Reghin, Ovidiu Bojor îþi vizitează periodic oraşul natal.

Tocmai de aceea, în această toamnă, la implinirea a 90 de ani, academicianului i se pregăteşte o surpriză: va fi sărbătorit la Reghin printrun eveniment aniversar.

umplut Sala de festivități a bibliotecii municipale, trei lucrări considerate necesare pentru educația oricărei familii.

FITOTERAPIE TRADIȚIONALĂ ȘI MODERNĂ de-a lungul timpului. Este descrisă nu doar Prima carte adusă în fața reghinenilor, valoarea lor terapeutică, ci și compoziția lor intitulată Fitoterapie tradițională și moder- chimică, modul de preparare și de adminisnă, spune Ovidiu Bojor, ,,nu ar trebui să lip- trare. sească din nicio casă”. Respectând tradiția PLANTE CU SEMNIFICAȚIE BIBLICĂ românească, lucrarea aduce toate elementele moderne apărute în fitoterapia din ultimii zece ani. Este structurată pe grupe O altă lucrare prezentată vineri seara la de afecțiuni și conține peste 250 de rețete practice care se pot prepara acasă din plante Reghin a fost cea de-a doua ediție a volumului numit ,,Plante cu semnificație biblică culese în prealabil din locuri nepoluate. din Vechiul și Noul Testament, hrană penSĂNĂTATEA PRIN LEGUME, tru trup și suflet”. Ovidiu Bojor spune că FRUCTE, SEMINȚE ȘI CEREALE această carte a fost lansată în urmă cu trei ani la Ierusalim și recent a fost reeditată.

Academicianul recunoaște că această lucraCea de-a doua carte introduce cititorii re are pentru el o semnificație deosebită și în medicina viitorului plecând de la ideea oglindește legătura dintre știință și credință, că alimentele pot fi medicamente. Intitulată legătură pe care Ovidiu Bojor a descoperit-o ,,Sănătatea prin legume, fructe, semințe și treptat în funcție de evoluția cercetărilor pe cereale”, lucrarea descrie toate speciile din care le-a întreprins. titlu, atât cele indigene, cât și cele importate Cea de-a XIII-a ediție a Concursului

geografiei, ştiinţelor naturale, agricole precum şi manuale şcolare. Pentru a-i cinsti memoria fostul liceu agricol a devenit în anul 2005 Grupul Şcolar ,,Ioan Bojor”.

Ovidiu Bojor a călcat pe urmele tatălui său, fiind la ora actuală cel mai cunoscut fitoterapeut român, fondator al fitoterapiei moderne în țara noastră, membru al Academiei de Științe Medicale. Este deținător al titlului de Senior Honoris Causa, brevet acordat de către Forumul Președinților Patronatelor din România și al Diplomei de Merit Academic, acordată de președintele Academiei Române. Între toate ființele vii - plante, animale sau oameni - există o comunicare continuă, ceea ce e minunat, spune Ovidiu Bojor. Important este să deschidem ochii, să știm să citim aceste semne. Numai că, din păcate, lumea nu e mereu interesată de asta.

Emeşe Ardelean

PUBLICITATE

16

www.volkswagen.ro